COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 27.4.2017
COM(2017) 193 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Evaluare ex post a evenimentului „Capitale europene ale culturii” din 2015
(Mons și Pilsen)
{SWD(2017) 135 final}
{SWD(2017) 137 final}
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Evaluare ex post a evenimentului „Capitale europene ale culturii” din 2015
(Mons și Pilsen)
1.Introducere
Prezentul raport este prezentat în temeiul articolului 12 din Decizia nr. 1622/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a unei acțiuni comunitare în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru anii 2007-2019 1 , care impune obligația anuală a Comisiei de a asigura o evaluare externă și independentă a rezultatelor evenimentului „Capitala europeană a culturii” din anul anterior și de a prezenta un raport privind evaluarea în cauză celorlalte instituții ale UE.
Prin prezentul raport se urmărește comunicarea constatărilor evaluării externe a „Capitalelor europene ale culturii” din 2015 și a acțiunilor pe care Comisia le va propune ca urmare a acestora. Metodologia de evaluare și constatările sunt prezentate în documentul de lucru al serviciilor Comisiei referitor la evaluarea „Capitalelor europene ale culturii” din 2015, care are la bază raportul final al evaluatorului extern 2 .
2.Contextul acțiunii
2.1.Acțiunea UE pentru evenimentul „Capitala europeană a culturii” (denumită în continuare CEC)
Programul inițial al „Orașului european al culturii” a fost lansat la nivel interguvernamental în 1985 3 . Prin Decizia nr. 1419/1999/CE 4 a fost stabilită o acțiune comunitară în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru perioada 2005-2019. Statele membre sunt clasificate în ordinea cronologică a dreptului de a găzdui evenimentul în fiecare an. Decizia nr. 1419/1999/CE a fost înlocuită prin Decizia nr. 1622/2006/CE, care a păstrat principiul ordinii cronologice a statelor membre, dar a precizat, de asemenea, obiectivele acțiunii și a introdus noi dispoziții de selecție și monitorizare.
În temeiul Deciziei nr. 1622/2006/CE, obiectivele generale ale CEC vizează punerea în valoare a bogăției și a diversității culturale în Europa și a aspectelor comune ale culturilor europene, promovând astfel o mai bună înțelegere reciprocă între cetățenii europeni, precum și consolidarea contribuției culturii la dezvoltarea pe termen lung a orașelor. CEC depune toate eforturile pentru a încuraja cooperarea între operatorii culturali, artiștii și orașele din Europa, pentru a încuraja participarea cetățenilor care locuiesc în orașe și în împrejurimile lor, sporind în același timp interesul cetățenilor din străinătate, și pentru a fi o parte integrantă durabilă a dezvoltării culturale și sociale pe termen lung a orașului 5 .
Decizia nr. 1622/2006/CE, abrogată prin Decizia nr. 445/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire a unei acțiuni a Uniunii în favoarea evenimentului „Capitale europene ale culturii” pentru anii 2020-2033, continuă să se aplice pentru orașele care au fost desemnate sau care urmează a fi desemnate drept capitale culturale europene în perioada 2013-2019 6 .
2.2.Selecția și monitorizarea capitalelor europene ale culturii pentru anul 2015
În conformitate cu Decizia nr. 1622/2006/CE, Belgia și Republica Cehă au dreptul de a găzdui CEC în 2015.
Concursurile paralele au fost gestionate de către autoritățile competente ale celor două state membre. Selecția s-a desfășurat în două etape: o etapă de preselecție (orașele candidate sunt reduse la o listă restrânsă), urmată de o etapă de selecție (lista restrânsă este redusă la un singur candidat). Un juriu format din treisprezece membri – dintre care șase numiți de statul membru în cauză și alți șapte de instituțiile europene – examinează ofertele prezentate de orașele candidate, pe baza obiectivelor și a criteriilor stabilite în decizie.
În Belgia, a fost un singur oraș candidat. Din Republica Cehă, și-au depus candidatura trei orașe, din care două au rămas pe lista restrânsă 7 . În anul 2010, juriul a recomandat ca orașelor Mons din Belgia și Pilsen din Republica Cehă să le fie atribuit titlul de CEC.
Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene a desemnat în mod oficial orașele Mons și Pilsen drept CEC pentru anul 2015 în noiembrie 2010 și, respectiv, în mai 2011.
După nominalizare, cele două orașe au făcut obiectul unor măsuri de supraveghere: evoluția pregătirilor la nivelul orașelor a fost monitorizată și coordonată de un juriu alcătuit din șapte experți independenți numiți de către instituțiile Uniunii, care au verificat, de asemenea, conformitatea cu programul și angajamentele pe baza cărora au fost selectate orașele. Reprezentanți din partea orașelor Mons și Pilsen au participat la două reuniuni de monitorizare oficiale convocate de Comisie, în toamna anului 2012 și primăvara anului 2014. La sfârșitul procesului de monitorizare, juriul a făcut Comisiei recomandarea pozitivă de a acorda ambelor orașe un premiu în onoarea Melinei Mercouri în valoare de 1,5 milioane EUR.
2.3.Temele și domeniile de interes ale capitalelor europene ale culturii pentru anul 2015
Tema generală a orașului Mons 2015 s-a numit „acolo unde tehnologia întâlnește cultura”, scopul fiind de a pune orașul pe harta Europei ca simbol al restructurării economice bazate pe o alianță de succes între cultură, turism și noile tehnologii. Programul său cultural a fost împărțit în patru anotimpuri: „Strălucire” (pentru a aduce lumină și căldură în lunile de iarnă); „Metamorfoză” (pentru a evidenția sosirea primăverii și schimbările care au loc la Mons cu noile proiecte de infrastructură și posibilitățile oferite de noile tehnologii; „Escală” (pentru a încuraja vizitele sau sejurul la Mons în perioada vacanțelor) și „Renaștere” (pentru a evidenția renașterea orașului Mons după declinul industriilor cheie cu accent atât pe caracterul istoric al „epocii de aur” a orașului, cât și pe evoluțiile sale viitoare).
Mottoul orașului Pilsen 2015 a fost „Deschide-te!” și exprima ambiția orașului de a utiliza statutul său de CEC pentru a se deschide spre Europa și spre alte influențe externe. De-a lungul întregului an 2015, la Pilzen au fost oferite experiențe și evenimente culturale prin intermediul a patru direcții principale: „Artă și tehnologie” (pentru a celebra și întări legătura dintre tradiția industrială a orașului Pilsen, artizanat, meșteșugărie și antreprenoriat); „Relații și emoții” (pentru a deschide spațiul public al orașului și a implica publicul într-o dezbatere cu privire la identitatea personală și națională); „Tranzit și minorități” (pentru a evidenția diversitatea orașului și a populației sale) și „Istorii și izvoare” (pentru a promova turismul prin unele personalități ale orașului Pilsen și a evoca amintiri despre experiențe și evenimente trecute).
3.Evaluarea externă
3.1.Modalitățile de evaluare
Evaluarea examinează punerea în aplicare a celor două inițiative de CEC din 2015 pe parcursul întregului lor ciclu de viață, de la inițierea timpurie a acestora la durabilitatea și moștenirea lăsată de acestea, și are în vedere impactul găzduirii titlului în cele două orașe. În mod special, evaluarea determină relevanța, eficiența, eficacitatea și durabilitatea acestora, examinând, totodată, valoarea adăugată europeană, precum și coerența și complementaritatea acțiunii cu alte inițiative ale UE. În final, în evaluare sunt trase concluziile individuale și generale rezultate din cele două CEC din 2015 și sunt analizate implicațiile pentru viitorii deținători ai titlului de CEC.
3.2.Metodologia și limitele abordării alese
Evaluarea și metodologia acesteia au fost concepute pentru a respecta cerința standard a deciziei și pentru a contribui la dezvoltarea unei înțelegeri mai detaliate a performanțelor și realizărilor acțiunii. În special, evaluarea oferă o oportunitate de a analiza anul anterior, pentru a evidenția lecțiile și recomandările care trebuie luate în calcul pe viitor, pe baza experiențelor celor două orașe gazdă.
Metodologia de evaluare a CEC din 2015 urmează în mare măsură abordarea adoptată în studiile anterioare ale acțiunii 8 .
În ceea ce privește evaluările anterioare ale CEC pentru perioada 2007-2014, logica de intervenție utilizată de evaluator se bazează pe o ierarhie a obiectivelor prevăzute în decizie.
Pentru ca rezultatele să fie comparabile cu evaluările anterioare, metodologia urmează, de asemenea, o abordare coerentă pentru colectarea și analiza elementelor de probă. Cele două orașe au fost evaluate în mod individual, pe baza datelor primare colectate în timpul activităților pe teren sau furnizate de fiecare CEC, precum și a analizei unei serii de surse de date secundare.
Sursele de date primare au inclus interviuri realizate cu ocazia a două vizite în fiecare oraș sau prin telefon, precum și prin intermediul unui sondaj online la Mons (pentru Pilsen contractantul s-a bazat pe sondajul efectuat chiar de organismul de punere în aplicare). Interviurile au urmărit să obțină o varietate de perspective asupra fiecărei CEC, inclusiv din partea echipelor de gestionare, a factorilor de decizie la nivel local și național, precum și a operatorilor culturali cheie, a unei serii de parteneri implicați în punerea în aplicare a CEC și a unui eșantion de organizații care conduc proiectele CEC sau participă la acestea.
Sursele de date secundare includ informațiile din dosarele de candidatură inițiale ale CEC, studii și rapoarte realizate sau comandate de CEC, programele evenimentelor, materiale promoționale și site-uri internet, date statistice privind cultura și turismul și date cantitative furnizate de CEC cu privire la finanțare, activități, realizări și rezultate.
Astfel cum s-a întâmplat cu toate evaluările ex post ale CEC efectuate anterior, Comisia consideră că metodologia este adecvată pentru a elabora un raport care să ofere o bază suficient de solidă pentru a fi trase concluzii pertinente cu privire la performanțele CEC.
Cu toate acestea, există o lipsă de elemente de probă concrete cu privire la beneficiile și impactul CEC asupra celor două orașe gazdă, în parte din cauza constrângerilor bugetare și de timp ale evaluării. Un studiu care să ofere un „scenariu de referință” anterior și o imagine ulterioară ar fi ideal pentru evaluarea deplină a beneficiilor și a impactului acțiunii CEC. Cu toate acestea, constrângerile legate de buget 9 și de calendar 10 au permis să aibă loc doar o evaluare ex-post și, din aceste motive, a fost studiată doar imaginea ulterioară.
Prin urmare, concluziile raportului sunt justificate în mai mare măsură de vederile și opiniile diferitelor tipuri de părți interesate decât de datele cantitative (limitate) disponibile.
Pe de altă parte, majoritatea dovezilor calitative, sub forma unui sondaj online și a rezultatelor interviurilor, se limitează la cei implicați direct în program și la cei care, într-un fel sau altul, beneficiază de program.
Mai mult decât atât, unele dintre obiectivele stabilite sunt de asemenea ample și dificil de măsurat și este prea devreme pentru ca evaluarea să poată măsura orice impact pe termen mai lung. Drept consecință, multe dovezi sunt axate mai degrabă pe realizări și pe rezultate sau pe evidențierea unor beneficii de nivel superior, decât pe impacturile mai puternice din teren, care vor lua mult timp pentru a se materializa Pentru a surprinde mai bine astfel de impacturi, ar fi util pentru cele două orașe să efectueze evaluări longitudinale, în special să confirme eficiența cheltuielilor publice ale CEC din punct de vedere cultural, social și economic, utilizând de asemenea o gamă mai amplă de date evaluative pentru a sprijini concluziile.
Comisia este pe deplin conștientă – și acceptă – astfel de limitări, care au fost identificate deja în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește propunerea sa de decizie de stabilire a unei acțiuni a Uniunii în favoarea evenimentului CEC pentru anii 2020-2033 11 . Pentru a remedia situația, propunerea Comisiei și decizia adoptată în cele din urmă pe această bază 12 prevăd că orașele în sine – mai bine poziționate pentru a obține date primare privind impactul titlului de CEC – devin actori centrali în procesul de evaluare.
În acest context, salutăm faptul că orașele Mons și Pilsen au efectuat cercetări 13 pentru a înțelege mai bine impactul CEC asupra instituțiilor culturale și asupra rezidenților locali, precum și în ceea ce privește dimensiunea internațională și economia.
Cu toate acestea, Comisia constată că datele și alte elemente de probă pe care se sprijină evaluarea sunt suficiente pentru a putea împărtăși analizele și concluziile generale ale evaluării și consideră că acestea oferă o imagine de ansamblu reală și completă a celor două CEC pentru anul 2015, deși lipsesc date precise și alte elemente de probă independente pentru a susține concluzii foarte solide privind eficiența și impactul.
4.Constatările principale ale raportului de evaluare
4.1.Relevanța acțiunii CEC și cele două CEC pentru anul 2015
Potrivit constatărilor evaluării, cele două orașe gazdă au considerat CEC în principal ca un eveniment cultural, de consolidare și internaționalizare a propriei oferte culturale, precum și de promovare a diversității culturale și a caracteristicilor culturale comune ale Europei. Anul CEC a inclus un program cultural mai amplu, mai inovator și cu un caracter european mai puternic în comparație cu oferta culturală obișnuită a celor două orașe. Raportul concluzionează că acest lucru a făcut CEC o acțiune foarte relevantă în raport cu articolul 167 din TFUE care prevede contribuția Uniunii la „înflorirea culturilor statelor membre”.
Evaluarea subliniază faptul că orașele Mons și Pilsen și-au folosit, de asemenea, statutul de CEC pentru a aborda și alte aspecte ale strategiei de dezvoltare a fiecărui oraș. Prin urmare, multe dintre activitățile puse în aplicare în 2015 au fost extrem de relevante pentru agendele politice globale ale celor două orașe, precum și pentru o serie de priorități și obiective la nivelul UE în domenii de politică, altele decât cultura, cum ar fi dezvoltarea urbană și regională, ocuparea forței de muncă, mediul antreprenorial, turism și politici generale de coeziune socială.
4.2.Eficiența
În ansamblu, CEC au fost puse în aplicare în mod eficient la nivelul UE. Procesul de selecție a permis selectarea orașelor cu capacitatea, resursele și viziunea necesare pentru a pune în aplicare în mod eficient CEC. De asemenea, ambele orașe au beneficiat de pe urma mecanismelor de monitorizare nivelul UE și ca urmare a sprijinului neoficial oferit de comitetul de monitorizare și de Comisia Europeană. În același timp, se poate spune că finanțarea foarte modestă oferită direct de UE (sub forma premiului Melina Mercouri) a avut un considerabil efect de pârghie prin stimularea celor două orașe – dar și a autorităților regionale și naționale respective – de a investi sume considerabile în programele lor de CEC (aproximativ 72,8 milioane EUR în cazul orașului Mons și 18,2 milioane EUR în cazul orașului Pilsen) și în dezvoltările de infrastructură aferente (143,5 milioane EUR pentru Mons și 48,6 milioane EUR pentru Pilsen).
La nivel de oraș, atât Mons, cât și Pilsen au stabilit mecanisme de punere în aplicare solide și și-au desfășurat acțiunile de CEC de o manieră eficientă, întrucât ambele au utilizat fondurile naționale și ale UE pentru a pune în aplicare programe culturale de înaltă ținută artistică și cu o dimensiune considerabil mai mare decât oferta culturală „obișnuită” a orașelor.
4.3.Eficacitatea
CEC din anul 2015 s-a dovedit a fi eficace atât în raport cu obiectivele care i-au fost stabilite la nivelul UE, cât și în raport cu obiectivele stabilite de orașele deținătoare ale titlului. Acțiunea a obținut un impact care nu ar fi fost atins numai prin acțiunile statelor membre. În absența titlului de CEC, ambii deținători ai titlului din 2015 ar fi fost liberi să-și investească resursele proprii în punerea în aplicare a unor programe culturale și în dezvoltarea infrastructurii lor culturale. Cu toate acestea, desemnarea lor drept CEC a atras resurse suplimentare, inclusiv din partea unor sponsori privați (mai mult de 2 de milioane EUR în cazul orașului Mons și 1,175 milioane EUR în cazul orașului Pilsen, adică 6,4 % din bugetul total al acestui oraș). Evenimentul a atras și o mai mare mediatizare: la Mons, au fost acreditați 450 de jurnaliști internaționali și au apărut 3 717 articole în presa internațională sau la posturile de radio și televiziune internaționale, în timp ce un total de 325 de jurnaliști străini au vizitat orașul Pilsen și mulți alți jurnaliști naționali și locali au participat la (și au relatat despre) diferitele activități CEC, rezultând 3 500 de știri direct legate de CEC publicate în organe de presă locale, naționale și internaționale în 2015. De asemenea, titlul de CEC a sporit sentimentul mândriei locale citadine și a condus la o creștere a vizitelor turistice naționale și internaționale: o creștere de cinci ori a vizitelor turistice înregistrate la oficiul turistic din Mons în cursul anului 2015 și un total de 1,4 milioane de vizitatori în Pilsen, reprezentând o creștere de 28 % față de cei doi ani anteriori.
Titlul de CEC a ajutat cele două orașe să prezinte un conținut cultural „nou” și „mai bun” decât a fost cazul anterior, ca, de exemplu, utilizări noi ale unor spații publice drept evenimente în aer liber, festivaluri și instalații de artă urbană și participarea sporită a cetățenilor la evenimentele culturale, orașul Mons fiind mai eficace decât Pilsen în vizarea unor grupuri specifice din oraș, în special tineretul, persoanele în vârstă și persoanele defavorizate. În cele din urmă, în ambele orașe, titlul de CEC a exploatat la maximum posibilitățile de a consolida organizațiile culturale locale, le-a încurajat să colaboreze mai mult decât au făcut-o anterior și a contribuit la consolidarea capacităților.
Este improbabil ca aceste beneficii ar fi apărut în aceeași măsură în absența desemnării de CEC; în acest sens, acțiunea CEC a generat o valoare adăugată europeană clară.
4.4.Durabilitatea
Calendarul prezentei evaluări face dificilă stabilirea unor concluzii privind durabilitatea.
Cu toate acestea, ambele acțiuni de CEC din 2015 au fost cu adevărat concepute și planificate având în vedere durabilitatea și moștenirea lăsată de acestea. Ambele au fost dornice să se asigure efectul desemnării de CEC va dura mai mult de un an în privința beneficiilor și a impactului. Cercetările au identificat, de asemenea, existența unui potențial pentru durabilitatea activităților și a dinamismului, în special la Mons unde există planuri concrete pentru un eveniment moștenire (Bienala Mons 2018).
Ca și în cazul evaluărilor recente ale altor CEC, părțile interesate din Mons și Pilsen au evidențiat moștenirile anului în materie de competențe mai puternice, de relații mai puternice și de mai mare vizibilitate pentru cultura din oraș la scară mai largă. În ambele orașe, o altă moștenire pe termen lung a fost legată de modul în care programele au îmbiat un public de tip nou să aprecieze și să se bucure de cultură.
Cu toate acestea, sunt necesare cercetări ulterioare pentru a identifica în practică gradul de durabilitate.
5.Principalele recomandări ale evaluării externe, precum și concluzii și acțiuni din partea Comisiei
Comisia concluzionează pe baza prezentului raport că acțiunea de CEC rămâne extrem de relevantă la nivelul UE, că este foarte apreciată de către orașele care au găzduit-o și că generează programe culturale ample, cu rezultate pozitive și un impact care însă nu poate fi încă pe deplin evaluat. Numai evaluările longitudinale efectuate de orașele gazdă pe cont propriu – astfel cum se menționează la punctul 3.2 – ar putea oferi o imagine mai clară în acest sens.
Comisia concluzionează, de asemenea, că programele puse în aplicare de cele două deținătoare ale titlului din 2015 au fost inovatoare și conforme cu obiectivele acțiunii de CEC; acestea au reflectat dimensiunea sa europeană, au implicat mulți rezidenți și părțile interesate locale, au adus cultură unei noi categorii de public nou prin intermediul unor strategii specifice (în special la Mons și într-o măsură mai mică la Pilsen) și au o moștenire planificată atât materială (noi obiective culturale), cât și imaterială (sub forma unei bienale la Mons și sub forma unor capacități și a unei oferte culturale sporite în ambele orașe)
Evaluarea formulează recomandări pentru ambele orașe și pentru Comisie.
Recomandarea adresată orașelor include necesitatea unei adeziuni și a unei implicări la nivel național, necesitatea de a se asigura continuitate la nivelul oamenilor și a structurilor culturale, necesitatea de a analiza cu atenție noile clădiri culturale, necesitatea de a fi realist în privința potențialului de a atrage vizitatori străini, precum și necesitatea de a confirma evenimentele cheie cât mai devreme posibil. De asemenea, evaluatorul încurajează orașele mici să nu fie descurajate de a participa la licitațiile pentru CEC doar din cauza unui buget relativ redus. Aceste recomandări sunt utile pentru noii candidați la pregătirea ofertei de candidatură sau pentru orașe desemnate la elaborarea și punerea în aplicare a programelor lor. Ca urmare a unei sugestii formulate de evaluator în raportul său anterior, Comisia a adăugat deja aceste noi recomandări la compendiumul de recomandări pe care l-a elaborat și publicat pe site-ul său web 14 ca referință suplimentară pentru orașele candidate. Comisia se referă în mod explicit și utilizează aceste recomandări atunci când participă la sesiunile de informare privind Capitalele europene ale culturii.
Raportul recomandă Comisiei să continue acțiunile în conformitate cu Deciziile nr. 1622/2006/CE și nr. 445/2014/UE. În continuare, raportul recomandă Comisiei să aibă în vedere următoarele:
să revizuiască orientările privind evaluarea orașelor, formularul de depunere a candidaturii și cerințele pentru raportul privind progresele înregistrate, să se asigure că orașele furnizează datele de referință cu privire la situația existentă în momentul depunerii cererii și în timpul pregătirii, care pot contribui la evaluarea impactului acțiunii după trecerea anului în care acțiunea a fost în vigoare.
să invite orașele să semneze un memorandum de înțelegere pentru a acoperi perioada dintre momentul desemnării și cel al trecerii anului de deținere a titlului. Acest memorandum de înțelegere ar trebui să reglementeze relațiile dintre orașe, Comisie și comitetul de monitorizare și să completeze dispozițiile din deciziile care reglementează acțiunea;
să facă o publicitate mai amplă cu privire la atribuirea premiului Melina Mercouri, inclusiv a ceremoniei simbolice de decernare a premiului;
să întreprindă cercetări privind impacturile pe termen lung ale CEC.
Comisia salută aceste recomandări, considerând că sunt fezabile și că vor crește valoarea punerii în aplicare a acțiunii.
Comisia își va revizui orientările pentru evaluare, precum și cerințele privind raportul său referitor la progresele înregistrate în acest an cu scopul de a invita orașele să colecteze datele de referință. Cu toate acestea, rămâne la latitudinea orașelor înseși să acționeze și să asigure o colectare corespunzătoare a datelor utile. Formularul de depunere a candidaturii conține deja o întrebare cu privire la studiile de referință sau la sondajele pe care orașele candidate intenționează să le folosească pentru a evalua impactul deținerii titlului de CEC.
Comisia va elabora un memorandum de înțelegere care urmează să fie semnat de viitoarele „Capitale europene ale culturii” care intră în procesul de monitorizare. Aceasta se va aplica CEC din anul 2020 și din anul CEC 2021, a căror monitorizare începe în anul2017. Etapa de monitorizare este deja prea avansată pentru acțiunea de CEC din anii 2018 și 2019 pentru ca un astfel de memorandum de înțelegere să aibă vreo relevanță.
Comisia va investiga posibilitățile de a organiza o ceremonie de acordare a premiului Melina Mercouri la Bruxelles sau în orașele premiate. În măsura posibilului, aceasta se va realiza deja pentru acțiunea de CEC din anul 2018, la Leeuwarden (Țările de jos) și, respectiv, la Valletta (Malta).
În sfârșit, în ceea ce privește cercetarea impacturilor pe termen lung al Capitalelor europene ale culturii, Comisia evidențiază studiul foarte util și foarte cuprinzător elaborat de Parlamentul European în decembrie 2013 privind „Capitalele europene ale culturii: Strategii de succes și efecte pe termen lung”. Din acest motiv, Comisia nu consideră că este necesar să întocmească, în acest moment, un nou raport având ca obiect același domeniu de cercetare, însă nu exclude posibilitatea de a evalua opțiunea de a face acest lucru într-o etapă ulterioară.
JO L 304, 3.11.2006, p. 1.
Raportul complet este disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/sites/creative-europe/files/ecoc-2015-evaluation_en.pdf .
Rezoluția miniștrilor culturii, reuniți în cadrul Consiliului, din 13 iunie 1985 privind evenimentul anual „Orașul european al culturii” (85/C 153/02); http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:1985:153:0002:0003:EN:PDF .
Decizia nr. 1419/1999/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 mai 1999 de stabilire a unei acțiuni comunitare în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru perioada 2005-2019 (JO L 166, 1.7.1999, p.1). Decizia a fost modificată ultima dată prin Decizia nr. 649/2005/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 117, 4.5.2005, p. 20).
Pentru mai multe informații: https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/actions/capitals-culture_en .
JO L 132, 3.5. 2014, p. 1
Toate rapoartele de preselecție, de selecție și de monitorizare ale juriului sunt disponibile la următoarea pagină web: http://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/actions/capitals-culture_en.htm.
A se vedea rapoartele de evaluare la:
http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/more_info/evaluations/index_en.htm?page=1&mxi=12 .
Bugetul alocat lucrărilor de evaluare este proporțional cu nivelul de finanțare directă din partea UE oferit CEC (1,5 milioane EUR pentru premiul Melina Mercouri).
Decizia nr. 1622/2006/CE prevede că evaluarea este întreprinsă de Comisie imediat după anul deținerii titlului
A se vedea SWD(2012) 226 final, punctul 2.4.4.
Decizia 445/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului, a se vedea nota de subsol nr. 6.
Unele dintre rezultatele acestor cercetări erau încă în formă de proiect la momentul când evaluarea europeană a acțiunii CEC a fost finalizată. Evaluarea europeană a utilizat aceste informații secundare cât mai mult posibil, însă nu a putut beneficia de rezultatele finale ale acestora.
https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/sites/creative-europe/files/library/ecoc-compendium-recommendations_en.pdf