5.2.DG Cooperare Internațională și Dezvoltare (DEVCO)

5.2.1.Cauzele profunde ale erorilor

5.2.2.Măsuri de remediere luate

a)Simplificarea

b)Consolidarea sistemelor de gestionare și control

c)Cadrul juridic 2014 - 2020

5.3.DG Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (NEAR/ELARG)

5.3.1.Cauzele profunde ale erorilor

5.3.2.Măsuri de remediere luate

IV.Concluzii

1.Gestiunea financiară s-a îmbunătățit semnificativ conducând la o scădere a nivelului de eroare

2.Comisia și Curtea sunt de acord în evaluările lor cu privire la nivelul și la cauzele profunde ale erorilor

3.Necesitatea de a ține seama de caracterul multianual al unei părți semnificative din cheltuielile UE

4.Costurile gestionării și ale controalelor și necesitatea unei simplificări suplimentare

5.Comisia ia măsuri în mod constant pentru a aborda cauzele profunde și impactul financiar al erorilor

I.Introducere și rezumat

Prezenta comunicare conține o analiză în detaliu a cauzelor profunde ale erorilor în contextul execuției bugetului UE și acțiunile întreprinse, în conformitate cu articolul 32 alineatul (5) din Regulamentul financiar 1 . Aceasta constituie un răspuns la solicitările Parlamentului European 2 și ale Consiliului 3 de a se prezenta un raport privind „nivelurile constant ridicate de eroare și cauzele profunde ale acestora”. Comunicarea se bazează pe informații aflate la dispoziția Comisiei, care acoperă în cea mai mare parte plățile pentru perioada de programare 2007-2013.

În conformitate cu articolul 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („tratatul”), responsabilitatea garantării faptului că bugetul este cheltuit în mod corespunzător revine în primul rând Comisiei.

Deși Comisiei îi revine responsabilitatea finală în ceea ce privește execuția bugetului UE, aproximativ 80% din cheltuieli sunt executate de fapt în mod direct de către statele membre în cadrul gestiunii partajate. Acest lucru este valabil, în special, pentru politica agricolă comună și fondurile structurale și de investiții. Pentru a asigura o bună gestiune financiară, cadrul de reglementare solicită statelor membre să desemneze autorități de execuție (agenții de plăți pentru agricultură și autorități de management pentru coeziune) și organisme de audit externe (organisme de certificare pentru agricultură și autorități de audit pentru coeziune) care efectuează anual aproximativ 19 000 de audituri pe teren. Restul de 20% din bugetul UE este executat în cadrul gestiunii directe sau indirecte, prin intermediul unor terți, în special instituții financiare europene sau internaționale, cum ar fi Banca Europeană de Investiții sau Agenția Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați.

După o analiză atentă a fiabilității activității desfășurate de auditorii externi, Comisia aplică conceptul de „audit unic” prin care fiecare nivel de control se bazează pe nivelul precedent. Această abordare, care are drept scop evitarea repetării acelorași activități de control și reducerea costului administrativ total al activităților de control și de audit, precum și a sarcinii pentru beneficiarii finali, are drept rezultat un număr de aproximativ 250 de audituri efectuate anual de către diferitele departamente ale Comisiei în domeniul coeziunii și al agriculturii 4 .

Pentru modurile de gestiune directă și indirectă, supravegherea Comisiei se bazează pe activitatea propriilor unități de verificare/audit ex-post și/sau pe rezultatele auditorilor externi contractați (de exemplu, pentru domeniul „Cooperare internațională și dezvoltare” și „Politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea”).

Comisia Europeană elaborează un raport anual cu privire la execuția bugetară, Raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului 5 , precum și rapoarte anuale de activitate detaliate, în cadrul diferitelor servicii ale Comisiei. Împreună, acestea oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare bazată pe informațiile de care dispune Comisia cu privire la execuția anuală a bugetului și la contribuția cheltuielilor publice la rezultatele pe teren. În plus, aceste rapoarte conțin o evaluare efectuată de către directorul general relevant cu privire la funcționarea sistemelor de gestionare și control, rezerve prin care se identifică eventuale deficiențe și o analiză detaliată demonstrând buna gestiune financiară.

În scopuri de gestionare și răspundere, departamentele Comisiei furnizează cele mai bune estimări ale nivelurilor de eroare în domeniul lor de responsabilitate, luând în considerare toate informațiile relevante, inclusiv rezultatele activității de control și de audit pentru eșantioane reprezentative din punct de vedere statistic și pe baza discernământului profesional. Această evaluare conduce la estimări ale Comisiei cu privire la nivelul de eroare existent în execuția bugetului UE în două puncte în cadrul procesului: estimarea sumelor expuse riscului la data plății/raportării și estimarea sumelor expuse riscului la închidere, și anume după ce toate activitățile corective în ceea ce privește sumele plătite necuvenit au fost puse în aplicare. În plus, Comisia publică anual o Comunicare privind protecția bugetului UE 6 oferind mai multe detalii cu privire la măsurile preventive și corective. Aceste două rapoarte sunt incluse în prezent în pachetul de raportare financiară integrată 7 , oferindu-se astfel o imagine completă asupra execuției bugetului UE în anul precedent.

În conformitate cu articolul 287 din tratat, Curtea de Conturi Europeană (Curtea) furnizează Parlamentului European și Consiliului o declarație de asigurare (DAS) anuală privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestora. Curtea estimează nivelurile de eroare pe baza unor eșantioane statistice, utilizând rata de eroare cea mai probabilă, limita inferioară de eroare și limita superioară de eroare pentru fiecare rubrică din cadrul financiar multianual (CFM), precum și pentru cheltuielile din buget în ansamblu. Aceste erori estimate reflectă neconformitatea cu normele juridice și, prin urmare, legalitatea și regularitatea din punctul de vedere al cerințelor administrative, care nu ar trebui să fie asimilate în mod eronat fraudei sau cheltuielilor care nu corespund unor servicii sau mărfuri furnizate efectiv sau unor rezultate obținute 8 .

Datorită acestui sistem solid de control la diferite niveluri, gestiunea financiară s-a îmbunătățit în mod semnificativ în cursul ultimului deceniu. Examinarea constantă de către Parlamentul European, Consiliu și Curte a condus la creșterea gradului de profesionalizare a întregului lanț de control al fondurilor UE, de la Comisie la autoritățile din statele membre, țări terțe și organizații internaționale.

În plus, în ultimii ani, estimările Comisiei și ale Curții privind erorile au condus la concluzii din ce în ce mai similare cu privire la nivelurile acestora. Estimările Comisiei pentru rubricile din cadrul financiar multianual (CFM) și cele mai importante domenii de cheltuieli se încadrează, în cea mai mare parte, în intervalul stabilit de Curte prin limita inferioară și cea superioară de eroare.

În concordanță cu îmbunătățirile aduse gestionării financiare, atât rezultatele Comisiei, cât și cele ale Curții indică faptul că nivelurile de eroare sunt în scădere (a se vedea graficul 2). Aceste estimări anuale au scăzut de la procente formate din două cifre pentru anumite domenii de politică (în special „Coeziune”) înainte de 2009 la niveluri considerabil mai mici în prezent - sub 5% în majoritatea domeniilor de politică și un nivel apropiat sau chiar sub 2% în unele domenii. În plus, ratele de eroare estimate variază în mod semnificativ în funcție de domeniul de politică și de schemele de ajutoare 9 .

În pofida progreselor realizate, Curtea nu a emis o declarație de asigurare pozitivă până în prezent, întrucât rata de eroare anuală estimată nu a scăzut încă sub pragul de semnificație de 2%.

Aceste îmbunătățiri, ilustrate prin reducerea ratei de eroare, au necesitat o investiție semnificativă în ceea ce privește controalele din sectorul public. Acest lucru a condus la creșterea costurilor controalelor 10 în unele domenii, fapt care pune sub semnul întrebării oportunitatea intensificării în continuare a activităților de audit și de verificare. În plus, normele aplicabile sunt adesea complexe în vederea atingerii unor obiective de politică specifice și ambițioase. De asemenea, acestea își propun să abordeze toate scenariile posibile și să ofere cât mai multă certitudine în ceea ce privește legalitatea și regularitatea cheltuielilor, astfel încât să se evite corecțiile ex post.

Mai mult, astfel cum rezultă din analizele Comisiei și ale Curții, domeniile de politică ce fac obiectul unor norme de eligibilitate mai puțin complexe prezintă niveluri mai scăzute de eroare.

Acest lucru explică cererile tot mai numeroase din partea autorităților publice și a beneficiarilor finali de îmbunătățire a proporționalității și a eficienței din punctul de vedere al costurilor a cadrului juridic și administrativ. Ar trebui să fie efectuate nu mai multe controale, ci controale mai eficace. În plus, simplificarea reprezintă cea mai eficace modalitate de a reduce costurile și sarcina pe care o reprezintă activitățile de control, precum și riscul de eroare.

Pentru a se înregistra progrese suplimentare în domeniu, Comisia a lansat în 2015 inițiativa „Un buget al UE axat pe rezultate” (BFOR) . Obiectivul principal al acesteia este de a garanta faptul că un buget al UE cu o bună performanță respectă normele și contribuie la obținerea rezultatelor dorite. În paralel cu o mai bună integrare a considerentelor de performanță în procesul decizional pe parcursul întregului ciclu bugetar, această inițiativă are drept scop îmbunătățirea gestiunii financiare printr-un cadru de raportare mai solid, o mai bună metodologie de estimare a ratelor de eroare într-un cadru multianual, norme mai simple și mai eficiente și controale proporționale, pentru a crește la maximum proporția fondurilor publice care contribuie efectiv la rezultate pozitive în practică.

Pentru a direcționa acțiunile întreprinse în domeniu, sunt efectuate analize aprofundate cu privire la cauzele profunde reale care stau la baza erorilor. Atât Comisia, cât și Curtea ajung la aceleași concluzii, în general, cu privire la natura și la cauzele profunde ale nivelurilor constant ridicate de eroare: deficiențele sistemelor de gestionare și control, în special în statele membre, țările terțe și organizațiile/agențiile internaționale. Această situație este agravată de cadrul juridic adesea complex în temeiul căruia sunt puse în aplicare politicile UE, astfel cum reiese din faptul că rata de eroare este semnificativ mai mică în cazul regimurilor bazate pe opțiuni simplificate în materie de costuri 11 sau al regimurilor bazate pe „drepturi” 12 decât în cazul sistemelor bazate pe rambursarea integrală ex-post a costurilor.

Trebuie remarcat faptul că aceste erori nu înseamnă neapărat că sumele incorect declarate au fost utilizate abuziv sau că obiectivele politice nu au fost atinse.

De-a lungul anilor, cele mai frecvente tipuri de eroare care rezultă din această combinație de factori sunt:

a)elemente de cheltuieli neeligibile;

b)beneficiari /proiecte/perioade de punere în aplicare neeligibile;

c)încălcarea normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat;

d)documente fiabile insuficiente care să susțină declarațiile de cheltuieli și

e)declarare incorectă a suprafețelor eligibile în domeniul agriculturii.

Comisia ia în permanență măsuri, atât preventive (cum ar fi întreruperea și suspendarea plăților), cât și corective (corecții financiare și recuperări), pentru a aborda cauzele profunde și impactul nivelurilor constant ridicate de eroare. Datele disponibile privind sumele aprobate și executate, precum și estimările corecțiilor viitoare arată că abordarea multianuală asigură o gestionare adecvată a riscurilor legate de legalitatea și regularitatea operațiunilor, conducând la sume expuse riscului la închidere de aproximativ 0,8-1,3% din totalul cheltuielilor relevante 13 .

Direcțiile generale pun în aplicare măsuri specifice pentru a consolida sistemele de gestionare și control la nivel național, european și internațional 14 ; învățămintele desprinse din perioadele de programare anterioare au condus la îmbunătățiri în ceea ce privește concepția generațiilor succesive de programe 15 , iar revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020 include un pachet important de propuneri legislative care acoperă diverse aspecte: de la simplificarea 16 normelor aplicabile, la execuția bugetului UE.

În plus, Comisia coordonează o rețea de experți în materie de control intern din statele membre care permite identificarea și schimbul de bune practici pentru îmbunătățirea sistemelor generale de guvernanță din sectorul public. În materie de prevenire și detectare a fraudei, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și serviciile Comisiei care au responsabilități legate de gestiunea partajată cooperează cu statele membre prin intermediul atelierelor, al seminarelor și al cursurilor de formare și prin elaborarea de documente practice de orientare. În timp ce regulamentele sectoriale impun statelor membre obligația de a adopta măsuri antifraudă eficace și proporționale, Comisia promovează cu succes integrarea acestor măsuri în strategii naționale cuprinzătoare de combatere a fraudei.

Prezenta comunicarea cuprinde mai întâi o descriere generală a contextului execuției bugetului UE (inclusiv supravegherea asigurată de Comisie), astfel încât să se asigure legalitatea și regularitatea cheltuielilor. În continuare, diferitele rubrici ale CFM sunt analizate din perspectiva existenței unor niveluri constant ridicate de eroare, a cauzelor profunde ale acestora și a măsurilor de remediere luate de serviciile responsabile ale Comisiei.

II.Prezentare generală

1.Context

1.1.Bugetul UE și modul de execuție a acestuia

Bugetul UE este un instrument important pentru atingerea obiectivelor de politică. Cheltuielile au totalizat 145,2 miliarde EUR în 2015 sau aproximativ 285 EUR pentru fiecare cetățean european. Acestea au reprezentat 2,1% din totalul cheltuielilor publice efectuate de statele membre ale UE.

Bugetul UE este stabilit anual — în contextul CFM-urilor — de către Parlamentul European și Consiliu în conformitate cu articolul 322 din tratat. Responsabilitatea garantării faptului că bugetul este cheltuit în mod corespunzător revine, în primul rând, Comisiei. Aproape 80% din buget este executat în cadrul a ceea ce este cunoscut sub denumirea de „gestiune partajată”, statele membre distribuind fonduri către beneficiari și gestionând cheltuielile în conformitate cu legislația UE și cu legislația națională (de exemplu, în cazul cheltuielilor din domeniul „Coeziune economică, socială și teritorială” și al cheltuielilor aferente rubricii „Resurse naturale”). Restul de 20% este executat în cadrul gestiunii directe (de către serviciile Comisiei) sau al gestiunii indirecte (țări terțe/organizații internaționale).

De asemenea, programele pot fi grupate în funcție de modul în care se determină cheltuielile:

Programe bazate pe drepturi la plată, cu efectuarea plății pe baza îndeplinirii anumitor condiții, de exemplu bursele de studiu și bursele de cercetare (în cadrul cheltuielilor de la rubrica „Competitivitate”), plăți directe către fermieri (în cadrul rubricii „Resurse naturale”), sprijin bugetar direct (în cadrul rubricii „Europa globală”) sau salarii și pensii (în cadrul rubricii „Administrație”).

Sisteme bazate pe rambursarea costurilor, în cadrul cărora UE rambursează cheltuielile eligibile aferente activităților eligibile, de exemplu proiecte de cercetare (în cadrul cheltuielilor de la rubrica „Competitivitate”), scheme de investiții în dezvoltarea rurală și regională (în cadrul rubricilor „Coeziune” și „Resurse naturale), programe de formare (în cadrul rubricii „Coeziune”) și proiecte din domeniul dezvoltării (în cadrul rubricii „Europa globală”). Cu toate acestea, ar trebui notat faptul că utilizarea „opțiunilor simplificate în materie de costuri” în cadrul politicii de coeziune, unde finanțarea se bazează pe rezultatele preconizate sau rezultatele obținute (de exemplu, numărul de persoane care participă la o activitate de formare profesională în cadrul FSE) este similară în natură cu noțiunea de „drept”, întrucât acestea nu se bazează pe costurile efective suportate.

1.2.Supravegherea de către Comisie a execuției bugetului UE

În cadrul gestiunii partajate, Comisia exercită o supraveghere atentă a activității autorităților naționale responsabile de programe prin intermediul intervențiilor propriilor săi auditori și prin examinări aprofundate ale informațiilor prezentate de statele membre. Aceste informații sunt de două tipuri:

Prima categorie este furnizată de autoritățile naționale (cum ar fi agențiile de plăți din domeniul agriculturii sau autoritățile de management în domeniul „Coeziune”), care solicită și primesc fonduri UE din partea Comisiei și care ulterior le plătesc (parțial prin intermediul organismelor intermediare) beneficiarilor finali.

Al doilea tip de informații sunt furnizate de auditorii externi naționali, care sunt independenți de punerea în aplicare a programului (precum organismele de certificare din domeniul agriculturii sau autoritățile de audit din domeniul „Coeziune”) și care oferă asigurări cu privire la fiabilitatea sistemelor de gestionare și control și a operațiunilor subiacente acestora.

În cazul în care Comisia concluzionează, după o examinare atentă, că se poate baza pe activitatea de control a auditorilor externi naționali, aceasta aplică conceptul de „audit unic”. Acest concept se referă la un sistem de control intern și de audit care are la bază ideea că fiecare nivel de control și de audit se sprijină pe nivelul precedent. „Auditul unic” are drept scop evitarea repetării acelorași activități de audit și de control și reducerea costului global al activităților de control și de audit la nivelul statelor membre și al Comisiei. De asemenea, acesta urmărește să reducă sarcina administrativă asupra entităților auditate. În calitate de instituție responsabilă în ultimă instanță de execuția bugetului UE, Comisia se află în vârful piramidei „auditului unic”.

În cadrul gestiunii directe și indirecte, supravegherea din partea Comisiei se bazează pe activitatea propriilor unități de verificare/audit ex post și/sau pe concluziile auditorilor externi contractați care efectuează, în general, controale ex post.

1.3.Cereri formulate de Parlamentul European și de Consiliu în descărcarea de gestiune pe anul 2014

Nivelurile cheltuielilor neconforme de la bugetul UE au fost edificatoare timp de mai mulți ani. Deosebit de îngrijorătoare sunt domeniile cu un nivel constant ridicat de eroare, precum și posibilele cauze ale acestora.

Articolul 32 alineatul (5) din Regulamentul financiar prevede: „În cazul în care, în timpul punerii în aplicare, nivelul de eroare este constant ridicat, Comisia identifică deficiențele de la nivelul sistemelor de control, analizează costurile și beneficiile posibilelor măsuri corective și adoptă sau propune măsuri adecvate, cum ar fi simplificarea dispozițiilor aplicabile, îmbunătățirea sistemelor de control și redefinirea programului sau a sistemelor de execuție”. Având în vedere această cerință, Parlamentul European 17 și Consiliul 18 au invitat Comisia, în cadrul procedurii de descărcare de gestiune din 2014, să prezinte un raport privind „nivelurile de eroare constant ridicate și cauzele profunde ale acestora”. Prezentul raport răspunde acestei cereri.

2.Metodologia privind analiza nivelurilor constant ridicate de eroare

2.1.Definiții și criterii de bază

O eroare are loc atunci când o operațiune nu este efectuată în conformitate cu dispozițiile juridice, de reglementare și contractuale în vigoare, aceasta însemnând neconformitatea cheltuielilor declarate (și rambursate) cu reglementările 19 .

În acest context, este important să se ia în considerare următoarele:

o eroare nu înseamnă că fondurile au dispărut, că acestea au fost pierdute sau risipite;

în pofida existenței unor erori, fondurile au fost utilizate, în general, în scopurile pentru care au fost destinate și pentru proiectele aprobate. Deși au existat deficiențe în punerea în aplicare a proiectelor sau au fost detectate cheltuieli neeligibile, calitatea sau realizarea proiectelor nu a fost în mod necesar afectată;

o eroare nu înseamnă neapărat o fraudă. Dacă erorile implică încălcări ale anumitor condiții pentru finanțare, frauda este o înșelăciune deliberată. Este esențial să se observe că nivelul constatat al fraudei constituie un procent marginal 20 . Cu toate acestea, în conformitate cu politica de toleranță zero față de fraudă și corupție urmărită de Comisie, toate departamentele Comisiei au elaborat o strategie antifraudă și, în prezent, își îmbunătățesc în continuare instrumentele de prevenire și de detectare a fraudei.

Prin urmare, pentru prezentul raport, Comisia a luat în considerare următoarele criterii de bază:

nivelurile de eroare se referă la cheltuielile neconforme identificate de Comisie, de autoritățile naționale și/sau de Curte;

constant ridicate înseamnă nivelurile de eroare pentru care impactul financiar sau riscurile se situează peste pragul de semnificație (2%), pe parcursul unui număr de ani. În prezentul raport a fost luată în considerare o perioadă de trei ani (2013 - 2015).

Datele sunt sintetizate pe baza „familiilor” de politici și a serviciilor Comisiei, cu respectarea ordinii rubricilor din CFM 2014 - 2020.

Analiza următoare se referă în primul rând la situația plăților aferente perioadei de programare precedente (2007 - 2013). Acest lucru se datorează faptului că nivelul de punere în aplicare a programelor/proiectelor aferente noii perioade de programare 2014 - 2020 nu este încă de natură să furnizeze Comisiei date suficiente pentru o evaluare pertinentă a nivelurilor constant ridicate de eroare. Cu toate acestea, raportul analizează dacă învățămintele desprinse din perioada de programare 2007-2013 au fost luate în considerare atunci când au fost elaborate noile temeiuri juridice pentru 2014-2020. Comisia va monitoriza îndeaproape dacă noile sisteme și/sau noile norme de eligibilitate abordează în mod eficace problemele identificate în trecut prin:

prevenirea erorilor; și/sau

identificarea și corectarea acestora.

2.2.Abordarea Comisiei și a Curții pentru estimarea nivelurilor de eroare

a)Abordarea Comisiei pentru estimarea nivelurilor de eroare

Astfel cum se explică în Raportul anual de gestionare și de performanță a bugetului pe 2015, Comisia măsoară nivelul de eroare pentru a evalua dacă operațiunile financiare au fost puse în aplicare în conformitate cu dispozițiile de reglementare și contractuale aplicabile. Scopul este de a obține asigurări cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente și de a-i permite Comisiei să își îndeplinească responsabilitățile de supraveghere și de execuție bugetară prin punerea în aplicare de măsuri preventive și corective ori de câte ori sunt identificate nereguli grave. Nivelul de eroare este definit ca fiind cea mai bună estimare realizată de către ordonatorul de credite, luând în considerare toate informațiile relevante disponibile și pe baza discernământului profesional, cu privire la cheltuielile sau veniturile pentru care s-a constatat că încalcă dispozițiile de reglementare și contractuale aplicabile în momentul autorizării operațiunilor financiare.

Comisia folosește trei indicatori pentru a măsura nivelul de eroare:

suma expusă la risc - nivelul de eroare exprimat ca valoare absolută, în valoare;

rata de eroare - nivelul de eroare exprimat ca procent din cheltuieli;

rata de eroare reziduală — nivelul de eroare după ce au fost puse în aplicare măsuri corective, exprimat ca procent.

Nivelul de eroare este măsurat sau estimat în diferite momente în timp, în funcție de fiecare domeniu de politică:

în momentul plății/raportării, atunci când anumite măsuri corective au fost puse în aplicare, în timp ce altele vor fi puse în aplicare în anii următori;

la momentul închiderii (anuale sau finale), atunci când toate măsurile corective au fost puse în aplicare. Pentru programele multianuale, acesta se referă la sfârșitul punerii în aplicare a programului. Pentru cheltuielile sau programele anuale, acesta se calculează la sfârșitul unei perioade multianuale care cuprinde punerea în aplicare a unor măsuri corective, în funcție de domeniul de politică sau de program.

Noțiunea de măsuri corective se referă la diferitele controale efectuate după autorizarea plății, care vizează identificarea și corectarea erorilor prin intermediul corecțiilor financiare și al recuperărilor 21 .

În acest cadru general, fiecare departament al Comisiei aplică abordarea cea mai potrivită pentru a furniza, în scopuri de gestionare, o estimare realistă a nivelului de eroare pentru domeniile de politică aflate în responsabilitatea sa. Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) și direcțiile generale „Coeziune” se referă, în acest context, la ratele de eroare validate, întrucât calcularea ratei se bazează în mare parte pe datele validate/ajustate furnizate de autoritățile statelor membre care efectuează fie verificări de gestiune, fie controale și audituri ex post pe baza unor eșantioane reprezentative din punct de vedere statistic. DG AGRI și direcțiile generale „Coeziune” determină în ce măsură se pot baza pe datele naționale și, în special, iau în considerare, de asemenea, concluziile activității propriilor lor unități de verificare/audit ex-post. Direcțiile generale pentru „familiile” cercetare și relații externe își concentrează analiza erorilor pe o combinație de rate de eroare detectate și/sau reziduale, pe baza unor audituri de control ex post furnizate de proprii auditori și/sau de către auditori contractați (pentru detalii, a se vedea secțiunea III „Situația privind diferitele rubrici ale CFM”).

b)Abordarea Curții pentru estimarea nivelurilor de eroare

Curtea este auditorul extern al UE. În conformitate cu articolul 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Curtea furnizează către Parlamentul European și Consiliu o declarație de asigurare (DAS) „externă” privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestora.

Curtea estimează nivelul de eroare pe baza unor eșantioane statistice utilizând rata de eroare cea mai probabilă (MLE) pentru rubricile CFM, precum și pentru cheltuielile bugetului în ansamblu. Sunt luate în calcul numai erorile cuantificate. Procentul ratei de eroare cea mai probabilă reprezintă o estimare statistică a procentului probabil de eroare care afectează populația. Printre exemplele de erori se numără încălcări cuantificabile ale reglementărilor și normelor aplicabile, ale prevederilor contractuale și ale condițiilor de acordare a granturilor. De asemenea, Curtea estimează limita inferioară de eroare (Lower Error Limit - LEL) și limita superioară de eroare (Upper Error Limit - UEL) (a se vedea graficul 1) 22 .

Graficul 1 - Estimarea Curții cu privire la nivelul de eroare

Procentul aferent zonei colorate de sub curbă indică gradul de probabilitate ca nivelul de eroare care afectează populația să fie situat între limita inferioară de eroare și limita superioară de eroare.

c)Compararea rezultatelor abordării Comisiei și ale abordării Curții

Departamentele Comisiei au oferit statelor membre note explicative, seminare și cursuri de formare privind eșantionarea statistică, permițându-i Comisiei să se bazeze pe 95% din datele de control furnizate de părțile interesate (cum ar fi autoritățile de audit și organismele de certificare ale statelor membre, care au efectuat aproximativ 19 000 de audituri în 2015), fapt care reflectă un progres important în comparație cu începutul perioadei de programare 2007-2013. Cu toate acestea, există în continuare loc pentru îmbunătățiri. Aceasta înseamnă că, pentru a ajusta unele dintre datele primite, Comisia trebuie să se bazeze pe discernământul profesional (pentru detalii, a se vedea secțiunea III „Situația privind diferitele rubrici ale CFM”).

Comisia consideră că, ținând seama de precizia relativă a abordărilor respective și a rezultatelor obținute, nivelurile de eroare raportate în rapoartele anuale de activitate (RAA) ale direcțiilor generale ale Comisiei, precum și estimările furnizate în Raportul anual de gestionare și performanță a bugetului (Annual Management and Performance Report, AMPR - denumit anterior raport de sinteză) sunt, în linii mari, în concordanță cu nivelurile de eroare estimate de către Curte pentru 2014 și 2015 (a se vedea graficul 2).

Graficul 2 — Intervalele Comisiei în ceea ce privește nivelurile de eroare estimate la momentul plății și intervalele de eroare generale ale Curții (2013 - 2015)*

* Liniile care leagă diferitele niveluri de eroare nu ar trebui să fie considerate ca o evoluție continuă ci mai degrabă contribuie la o mai bună comparare a intervalelor de eroare.

Estimarea Comisiei cu privire la nivelurile de eroare pentru 2013 și 2014 s-a bazat pe numerar (plăți efectuate, inclusiv prefinanțare). Pentru a avea o abordare mai prudentă, estimarea nivelurilor de eroare pentru 2015 s-a modificat, trecându-se de la estimarea bazată pe numerar la cea bazată pe angajamente (și anume plăți efectuate, cu excepția prefinanțării plătite și inclusiv prefinanțarea închisă). A se vedea, de asemenea, AMPR pentru 2015 (p. 49).

Sursa: Rapoartele anuale ale Curții pentru exercițiile financiare 2013-2015. Raportul de sinteză al Comisiei pentru exercițiile financiare 2013 și 2014 și AMPR al Comisiei pentru 2015.

Având în vedere faptul că rezultatele Comisiei și cele ale Curții sunt similare, următoarele analize ale nivelurilor constant ridicate de eroare se bazează pe ansamblul indicatorilor obținuți prin intermediul celor două abordări descrise anterior. Termenul general utilizat pentru acești indicatori este „niveluri de eroare estimate”.

3.Situația bugetului UE în ansamblu

3.1.Eforturile continue ale Comisiei de a reduce nivelul de eroare global

Inclusiv în cazul în care, din cauza abordărilor diferite aplicate de Comisie și de Curte, rezultatele nu sunt direct comparabile, este important să se sublinieze faptul că:

ambele metodologii permit estimarea unui interval de eroare 23 ;

intervalul furnizat de Curte este mai mare (în 2014, între 3,3% și 5,4%, iar în 2015 între 2,7% și 4,8%) decât intervalul Comisiei (cuprins în 2014 între 2,6% și 3,6%, iar în 2015 între 2,3% și 3,1%) și

cele două intervale se suprapun pentru anii 2014 și 2015 (zona colorată cu roșu din graficul 2 - în 2014 între 3,3% și 3,6%, iar în 2015 între 2,7% și 3,1%).

Deși metodele aplicate de Comisie și de Curte oferă indicii clare referitoare la faptul că nivelul de eroare global estimat este în scădere (nivelul minim de eroare al Comisiei pentru 2013 este de 2,8%, pentru 2014 de 2,6%, iar pentru 2015 de 2,3%; limita inferioară de eroare a Curții pentru 2013 este de 3,5%, pentru 2014 de 3,3%, iar pentru 2015 de 2,7%), acestea arată, de asemenea, că nivelul de eroare se situează încă peste pragul de semnificație de 2%. Prin urmare, Curtea a emis o DAS negativă. Deși acest fapt pare să sugereze altceva, în realitate, nivelul de conformitate cu cerințele legale din partea Comisiei s-a îmbunătățit în mod considerabil. Nivelurile de eroare au scăzut de la procente formate din două cifre pentru anumite domenii de politică (în special „Coeziune”) în cursul perioadei de programare 2000-2006 și înainte de aceasta la niveluri de eroare considerabil mai mici în prezent (sub 5% în majoritatea domeniilor de politică și la un nivel apropiat sau chiar sub 2% în unele domenii). Examinarea constantă de către Parlamentul European, Consiliu și Curte a avut drept consecință creșterea gradului de „profesionalizare” a întregului lanț de control al fondurilor UE de la Comisie la autoritățile statelor membre, țări terțe și organizații internaționale.

În special, îmbunătățirea în continuare a activității unităților de verificare/audit ex-post ale Comisiei, consolidarea sistemelor existente și/sau introducerea de sisteme noi, precum și noile măsuri de simplificare au fost elemente importante în acest efort continuu.

Comisia facilitează, de asemenea, funcționarea unei rețele de experți în materie de control intern din statele membre. Această rețea de control intern public (CIP) permite identificarea și schimbul de bune practici în ceea ce privește îmbunătățirea sistemelor de guvernanță din sectorul public. Rețeaua acoperă toate sistemele de control intern ale statelor membre, iar următoarea conferință privind CIP, prevăzută pentru luna iunie 2017, se va referi, în parte, la mecanismele de guvernanță pentru gestionarea fondurilor UE. Pentru a înregistra progrese suplimentare, în 2015, vicepreședintele Comisiei, K. Georgieva a lansat inițiativa „Un buget al UE axat pe rezultate” (BFOR) pentru a maximiza eficacitatea bugetului UE în sprijinirea creșterii economice, a creării de locuri de muncă și a stabilității în Europa, dar și pentru a diminua nivelurile de eroare prin măsuri suplimentare de simplificare și controale mai eficace. Obiectivul principal este de a garanta faptul că un buget al UE cu o bună performanță respectă normele și contribuie la obținerea rezultatelor dorite. Costurile de audit și de control ar trebui reduse, asigurându-se în același timp reducerea erorilor în cadrul cheltuielilor și o mai bună protecție a bugetului UE.

Referitor la politicile antifraudă, coordonate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), CFM 2014-2020 a fost consolidat în ceea ce privește evaluarea riscului de fraudă și prevenirea și detectarea fraudelor. Pentru gestiunea partajată, regulamentele sectoriale impun statelor membre să pună în aplicare măsuri antifraudă eficace și proporționale, luând în considerare riscurile identificate, să ia măsurile necesare pentru a preveni, a detecta și a sancționa fraudele și neregulile în mod eficace și să ramburseze sumele neconforme către bugetul UE.

Cu toate acestea, dincolo de cerințele de reglementare imediate, Comisia încurajează statele membre să integreze respectivele măsuri antifraudă într-o strategie națională de luptă antifraudă, astfel încât să asigure o mai bună monitorizare a luptei împotriva fraudei în detrimentul intereselor financiare ale UE și ale statelor membre, precum și să asigure practici omogene și eficiente, în special acolo unde structurile organizatorice sunt descentralizate.

În paralel, OLAF și DG REGIO, DG EMPL, DG MARE, DG AGRI și DG HOME cooperează cu statele membre în materie de prevenire și detectare a fraudei prin intermediul atelierelor, al seminarelor și al cursurilor de formare și prin elaborarea unor documente de orientare practice.

Pentru a prezenta calea de urmat, Comisia a adoptat un pachet privind evaluarea/revizuirea CFM-ului 2014-2020 la jumătatea perioadei. Acesta se bazează pe eforturile de modernizare și pe progresele realizate în contextul actualului CFM. În acest context, continuarea procesului de simplificare va fi esențială.

Comisia propune, într-un act unic („Omnibus”), o revizuire ambițioasă a normelor financiare generale 24 . Actul respectiv conține, de asemenea, modificări corespunzătoare ale normelor financiare sectoriale stabilite în 15 acte legislative privind programele multianuale în ceea ce privește, de exemplu, fondurile structurale și de investiții europene sau agricultura. În loc de a se redeschide dezbaterea privind strategia, modificările propuse sunt de natură tehnică, pentru a permite un acord rapid, astfel încât cheltuielile să beneficieze de simplificare și de o mai mare flexibilitate în a doua jumătate a actualului CFM.

Îmbunătățirile menționate mai jos sunt propuse în cadrul revizuirii „Omnibus” a Regulamentului financiar și a normelor sectoriale:

simplificarea pentru destinatarii fondurilor UE;

trecerea de la un sistem cu niveluri multiple de control la unul bazat pe valabilitatea transversală a auditurilor, a evaluărilor sau a autorizărilor, însoțită de o armonizare a cerințelor de raportare;

acordarea permisiunii de a aplica un singur set de norme pentru acțiunile hibride, precum și o mai mare interoperabilitate a diferitelor instrumente și moduri de gestiune;

utilizarea mai eficace a instrumentelor financiare, combinarea măsurilor sau a instrumentelor;

o gestiune bugetară mai flexibilă;

axarea pe rezultate și raționalizarea raportării; precum și

simplificarea și flexibilizarea administrației UE.

Printre măsurile care au ca scop reducerea riscului de erori se numără posibilitatea unor plăți condiționate de îndeplinirea unor cerințe și a unor rezultate, eliminarea principiului niciun profit, simplificarea normei privind acordarea necumulativă și utilizarea sporită a opțiunilor simplificate în materie de costuri (sume forfetare, costuri unitare și rate forfetare).

Comunicarea Comisiei privind evaluarea la jumătatea perioadei a inclus, de asemenea, unele indicații referitoare la următorul CFM: aspecte precum durata acestuia și o reformă coerentă atât pe partea de cheltuieli, cât și pe partea de finanțare.

3.2.Tipuri de erori identificate de Comisie și de Curte

Comisia și Curtea sunt de acord în ceea ce privește cele mai frecvente tipuri de erori, care sunt:

a)elemente de cheltuieli neeligibile;

b)beneficiari/proiecte/perioade de punere în aplicare neeligibile;

c)încălcări ale normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat;

d)documente fiabile insuficiente care să susțină declarațiile de cheltuieli și

e)declarare incorectă a suprafețelor eligibile în domeniul agriculturii.

Graficul 3 — Contribuția estimată a diferitelor tipuri de erori la nivelurile de eroare estimate (în medie, în perioada 2013-2015) 25

3.3.Consecințele caracterului multianual al unei părți importante din cheltuielile UE

În conformitate cu Regulamentul financiar [articolul 2 litera (r)], riscurile trebuie gestionate prin aplicarea unei abordări multianuale:

„„control” înseamnă orice măsură luată pentru a furniza o asigurare rezonabilă cu privire la [...] prevenirea, depistarea și corectarea fraudelor și neregulilor și monitorizarea acestora, precum și buna gestionare a riscurilor legate de legalitatea și regularitatea tranzacțiilor aferente, avându-se în vedere caracterul multianual al programelor, precum și natura plăților respective. Controalele pot presupune diverse verificări, precum și punerea în aplicare a oricăror politici și proceduri în vederea atingerii obiectivelor menționate la prima teză; ...”

Punerea în aplicare a unor controale ex ante cuprinzătoare și detaliate cu privire la toate plățile (milioanele de plăți) efectuate de Comisie, statele membre, țările terțe etc. în scopul prevenirii erorilor încă de la început, ar conduce la costuri prohibitive în termeni de resurse și de timp. Prin urmare, toate sistemele includ controale ex post pe durata sau la închiderea programelor și proiectelor. În plus, în cazul în care sunt detectate erori, aplicarea unor mecanisme corective (și anume, corecții financiare și recuperări) protejează bugetul UE de cheltuielile realizate cu încălcarea legii 26 .

Având în vedere caracterul multianual al unei părți semnificative a cheltuielilor UE, este evident că un nivel de eroare definitiv poate fi stabilit numai la închiderea programelor, după ce toate nivelurile de control au fost puse în aplicare.

Ca răspuns la o solicitare a Parlamentului European 27 , departamentele Comisiei au completat pentru prima dată, în contextul AMPR pentru 2015, cele mai bune estimări pe care le-au efectuat cu privire la sumele expuse la risc pentru bugetul aflat sub responsabilitatea lor, cu estimări ale corecțiilor pe care se așteaptă să le pună în aplicare în viitor.

Corecțiile viitoare estimate reprezintă cheltuielile neconforme cu dispozițiile de reglementare și contractuale aplicabile pe care direcția generală le estimează în mod prudent. Sumele respective vor fi identificate și corectate prin controale efectuate după autorizarea plății, și anume incluzând nu doar corecțiile aplicate în momentul raportării, ci și cele care vor fi puse în aplicare în anii următori. Estimările direcției generale se bazează pe valoarea medie a corecțiilor financiare și a recuperărilor din ultimii ani, ajustate, dacă este necesar, în special pentru a neutraliza (i) elementele care nu mai sunt valabile în temeiul noului cadru juridic și (ii) evenimentele excepționale.

Corecțiile viitoare estimate reprezintă între 1,5% și 1,9% din totalul cheltuielilor relevante. Suma estimată a fi expusă riscului la închidere după punerea în aplicare a tuturor măsurilor corective reprezintă între 0,8% și 1,3% din totalul cheltuielilor în 2015. Astfel, mecanismele corective multianuale protejează în mod adecvat bugetul UE de cheltuieli care contravin legislației 28 .

3.4.Costul controalelor și simplificare

Nedetectarea erorilor reprezintă un risc inerent al unui sistem de gestionare. Este pe deplin recunoscut faptul că reducerea ratelor de eroare la zero ar determina costuri ridicate nerealiste atât pentru beneficiari, cât și pentru autorități. Curtea și-a a stabilit „pragul de semnificație” la 2% din sumele auditate. Cu toate acestea, acest prag nu a fost stabilit pe baza așteptărilor părților interesate, nici pe o analiză a costurilor și a beneficiilor controalelor care sunt necesare pentru a asigura conformitatea cu obligațiile legale. În schimb, nivelul de semnificație de 2% a fost derivat din practicile dezvoltate pentru auditul fiabilității conturilor. Cu toate acestea, sistemele care asigură o imagine reală și echitabilă a situațiilor financiare sunt, în general, mai puțin complexe și costisitoare decât cele care trebuie puse în aplicare pentru a oferi asigurări cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor.

Tabelul 1 indică costul total al controalelor (costul verificărilor ex ante, al controalelor și evaluărilor ex post efectuate de serviciile Comisiei/statelor membre/țărilor terțe/organizațiilor internaționale) legate de legalitatea/regularitatea tranzacțiilor estimate de direcțiile generale în rapoartele lor anuale de activitate.

Tabelul 1 — Costul controalelor

DG	Costul controalelor ca % din cheltuielile pentru 2015
AGRI	4,6% 29
REGIO	2,3 % 30
EMPL	5 % 31
RTD	2,3 % 32
DEVCO	5,11 % 33
NEAR	3,6 % 34
CNECT	1,75 % 35

Comisia constată că, în pofida unei scăderi a nivelurilor de eroare estimate, acestea rămân în continuare peste pragul de semnificație de 2%. Cu toate acestea, creșterea nivelurilor actuale de control și audit nu poate fi considerată calea de urmat. Astfel cum se arată în tabelul 1, costurile controalelor (și sarcina administrativă a acestora) sunt deja la un nivel ridicat. În plus, există o percepție generală în rândul beneficiarilor potrivit căreia aceștia sunt copleșiți de numărul de controale. Prin urmare, reducerea nivelurilor constant ridicate de eroare nu ar trebui realizată prin mai multe controale, ci mai degrabă prin controale mai eficace. De fapt, consolidarea controalelor-cheie în cadrul sistemelor existente ale statelor membre ar permite o reducere a nivelurilor de eroare, fără a necesita o creștere a resurselor.

În plus, toate părțile interesate recunosc faptul că simplificarea este calea de urmat, întrucât aceasta reduce riscul de eroare și are un impact pozitiv asupra costurilor de gestionare și de control și asupra sarcinii 36 . Măsurile de simplificare puse în aplicare au condus, în special, la introducerea conceptului de „opțiuni simplificate în materie de costuri (OSC)” care previn erorile de la început și la reducerea „suprareglementării” (pentru informații suplimentare a se vedea secțiunea III — „Situația în cadrul diferitelor rubrici ale CFM”).

3.5.Necesitatea de a îmbunătăți în continuare sistemele de gestionare și control existente, în special controalele de prim nivel în statele membre

Analizele efectuate de Comisie și de Curte convin asupra faptului că, în domeniul gestiunii partajate, un număr semnificativ de erori ar fi putut fi prevenite sau detectate și corectate prin controale de prim nivel efectuate de autoritățile de management din statele membre. Astfel cum s-a arătat în rapoartele anuale ale Curții în ultimii ani, pentru aproape jumătate dintre neregulile descoperite de Curte, autoritățile naționale dispuneau de informații suficiente (de exemplu, din partea beneficiarilor finali, a auditorilor externi sau în urma propriilor controale) pentru a preveni sau a detecta și a corecta erorile înainte de declararea cheltuielilor către Comisie. În plus, unele dintre erorile raportate de Curte au fost cauzate chiar de către autoritățile naționale. Dacă ar fi fost utilizate toate informațiile disponibile, nivelurile de eroare ar fi fost mult mai apropiate de pragul de semnificație de 2% sau chiar sub acesta.

Deficiențe similare au fost identificate în cadrul gestiunii directe și indirecte (a se vedea tabelul 2).

Tabelul 2 — Procentul de erori care ar fi trebuit să fie prevenite sau identificate și corectate de statele membre sau țările terțe înainte de prezentarea către serviciile Comisiei a declarației de cheltuieli și de efectuarea plăților de către acestea*

Rubrica	Raportul anual pentru 2013			Raportul anual pentru 2014			Raportul anual pentru 2015
	Rata de eroare (1)	% de erori care ar fi putut fi prevenite sau identificate și corectate (2)	Rata minimă de eroare (1) - (2)	Rata de eroare (3)	% de erori care ar fi putut fi prevenite sau identificate și corectate (4)	Rata minimă de eroare (3) - (4)	Rata de eroare (5)	% de erori care ar fi putut fi prevenite sau identificate și corectate (6)	Rata minimă de eroare (5) - (6)
Cercetare și alte politici interne/Competitivitate/H1A	4%		4%	5,6%	2,8%	2,8%	4,4%	0,6%	3,8%
Competitivitate, politică regională, energie și transport / H1B	6,9%	3%	3,9%	6,1%	3,3%	2,8%	5,2%	2,4%	2,8%
Competitivitate, ocuparea forței de muncă și afaceri sociale / H1B	3,1%	1,3%	1,8%	3,7%	3,2%	0,5%
Agricultură: susținerea pieței și sprijinul direct /H2	3,6%	1,1%	2,5%	2,9%	0,6%	2,3%	2,2%	0,3%	1,9%
Dezvoltare rurală, mediu, pescuit și sănătate / H2	6,7%	4,7%	2%	6,2%	3,3%	2,9%	5,3%	1,7%	3,6%
Europa globală / H4	2,6%		2,6%	2,7%	0,2%	2,5%	2,8%	1%	1,8%

* Sursă: Rapoartele anuale ale Curții pentru exercițiile financiare 2013-2015.

III.Situația privind diferitele rubrici ale CFM

1.Introducere

În conformitate cu rezultatele activității proprii de audit a Comisiei și cu datele furnizate de Comisie în rapoartele sale anuale de activitate pentru perioada 2013 - 2015 (a se vedea secțiunile de mai jos), domeniile pentru care nivelurile de eroare estimate au fost în mod constant ridicate au fost:

La rubrica 1A) din CFM, Politica de cercetare și inovare;

La rubrica 1B), atât Politică regională și urbană, cât și Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, (aceasta din urmă însă într-o măsură mai mică);

Toată rubrica 2, Resurse naturale (dar Măsuri de piață și sprijin direct din cadrul FEGA, care reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor, a fost afectată de un nivel de eroare apropiat de pragul de semnificație);

Toată rubrica 4, Europa globală (însă într-o măsură mai mică decât toate celelalte rubrici).

Aceleași domenii au fost identificate de Curte deoarece eroarea cea mai probabilă raportată anual de aceasta a rămas în mod constant peste pragul de semnificație de 2% (a se vedea graficul 4) pentru respectivele rubrici și domenii 37 .

Graficul 4 — Rata de eroare cea mai probabilă stabilită de Curte pentru diferitele domenii de politică pentru perioada 2013 - 2015*

* Curtea a încetat să furnizeze estimări specifice ale nivelurilor de eroare pentru DG „Politică Regională și Urbană” - H1B (REGIO) și DG „Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (EMPL) - H1B - pentru 2015.

Liniile care leagă diferitele niveluri de eroare nu ar trebui să fie considerate ca o evoluție continuă ci contribuie mai degrabă la o mai bună comparare a intervalelor de eroare.

Sursa: Rapoartele anuale ale Curții pentru exercițiile financiare 2013-2015.

Potrivit Curții, nivelurile de eroare în diferitele domenii de cheltuieli sunt influențate mai degrabă de diferitele tipuri de riscuri aferente sistemelor bazate pe rambursarea costurilor (în cazul în care plata de la bugetul UE se bazează pe costurile eligibile aferente activităților eligibile) și pe drepturi (în cazul în care plata de la bugetul UE se bazează pe îndeplinirea anumitor condiții) decât de tipurile de gestiune (partajată, directă și indirectă) 38 . Întrucât auditurile Comisiei furnizează rezultate similare, următoarele secțiuni cuprind o analiză a posibilităților de înlocuire a rambursărilor bazate pe costuri eligibile cu plăți bazate pe drepturi sau, cel puțin, cu introducerea unor măsuri de simplificare, de exemplu „opțiunile simplificate în materie de costuri (OSC)”, sumele forfetare sau ratele forfetare.

2.Subrubrica 1A) din CFM — Competitivitate — Cercetare și inovare [și anume, DG Cercetare și Inovare (RTD) și DG Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie (CNECT)] 39

2.1.Nivelul de eroare

În ceea ce privește PC7, rata de eroare reprezentativă calculată pe baza eșantionului comun este de 4,47%. Aceasta se bazează pe 298 de audituri încheiate la 31 decembrie 2015, din cele 324 de operațiuni selectate.

În urma activității proprii de audit a Comisiei cu privire la cel de Al șaptelea program-cadru (PC7), utilizând 3 336 de rezultate ale auditurilor din perioada 2008 - 2015, nivelul global de eroare detectat pentru 2015 se situează între 4,47% și 5%. Acest lucru este în concordanță cu intervalul global al Curții de 2 - 6,7% pentru analiza sa referitoare la rubrica „Competitivitate”, rata de eroare cea mai probabilă fiind de 4,4% (a se vedea graficul 5). Trebuie remarcat, cu toate acestea, că cifrele globale pot masca diferențe la nivelul anumitor sub-părți ale PC7. În special, granturile acordate în cadrul programelor Consiliului European pentru Cercetare (CEC) și al acțiunii Marie Curie conțin o serie de criterii de eligibilitate simplificate, costuri unitare și rate forfetare care reduc riscul cheltuielilor neeligibile și conduc la niveluri de eroare sub 2%, de exemplu:

rate forfetare pentru costurile de personal și costurile indirecte;

cerințe simplificate pentru înregistrarea timpului de lucru și

granturi cu beneficiar unic cu o gamă limitată de beneficiari din sectorul public.

Aceste criterii de eligibilitate simplificate sunt adecvate având în vedere obiectivele specifice și beneficiarii specifici vizați de aceste măsuri. Cu toate acestea, utilizarea lor de manieră generală nu ar permite serviciilor de cercetare să-și atingă toate obiectivele stabilite pentru politica de cercetare.

Rata de eroare reziduală pentru PC7 este mult mai apropiată de pragul de semnificație (2,88% pentru DG RTD și 2,58% pentru DG CNECT). Ar trebui remarcat faptul că eroarea reziduală finală pentru cel de Al 6-lea program-cadru, ulterior efectuării tuturor controalelor și recuperărilor, s-a situat foarte aproape sau chiar sub pragul de semnificație, fapt ce subliniază importanța unei perspective multianuale.

Suma totală expusă riscului la data plății pentru cheltuielile totale ale DG RTD pentru 2015 se situează între 107 și 125 de milioane EUR (între 2,1 și 2,5%). Corecțiile viitoare estimate în mod prudent sunt de 46 de milioane EUR (0,9%). Suma estimată a fi expusă riscului la închidere este cuprinsă între 61 și 79 de milioane EUR (între 1,2 și 1,6%).

Suma totală expusă riscului la data plății pentru cheltuielile totale ale DG CNECT pentru 2015 se situează între 63 și 66 de milioane EUR (între 3,7 și 3,9%). Corecțiile viitoare estimate în mod prudent sunt de 22 de milioane EUR (1,3%). Suma estimată a fi expusă riscului la închidere este cuprinsă între 40 și 44 de milioane EUR (între 2,4 și 2,6%).

Pentru întregul domeniu de politică „Cercetare, industrie, spațiu, transporturi și energie”, suma totală estimată a fi expusă riscului la data plății se situează între 259 și 290 de milioane EUR (între 2,1% și 2,3%), în timp ce suma estimată a fi expusă riscului la momentul închiderii se situează între 132 și 163 de milioane EUR, ceea ce corespunde unui procent cuprins între 1,1 și 1,3% din cheltuielile relevante pentru 2015.

Graficul 5 — Nivelurile de eroare estimate de Comisie pentru PC7 și ratele de eroare ale Curții pentru domeniul „Competitivitate/Politici interne” din perioada 2013-2015*

* Liniile care leagă diferitele niveluri de eroare nu ar trebui să fie considerate ca o evoluție continuă ci mai degrabă contribuie la o mai bună comparare a intervalelor de eroare.

În raportul anual pentru exercițiul financiar 2013, Curtea a examinat acest domeniu de politică în capitolul 8 „Cercetare și alte politici interne”.

„Nivelul minim de eroare al Comisiei” reprezintă estimarea punctuală pentru anul în cauză; „Nivelul maxim de eroare al Comisiei” reprezintă nivelul de eroare final preconizat.

Sursa: Rapoartele anuale ale Curții și rapoartele anuale de activitate ale DG RTD și DG CNECT pentru exercițiile financiare 2013-2015

2.2.Cauzele profunde ale erorilor

a)Obiectivele și prioritățile politicilor

Domeniul de aplicare divers (diversele obiective și populația diversă a beneficiarilor) al politicii de cercetare are un impact asupra ratei de eroare. Programul-cadru este conceput să atragă un număr mare de participanți (peste 50 000 de participări deja în cadrul Orizont 2020) de pe teritoriul Uniunii Europene și din lume. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și noii participanți au fost încurajați în mod deosebit, deși se cunoaște faptul că rata de eroare pentru aceste categorii este mult mai mare (de 2,5 - 3 ori) decât în cazul altor participanți. În mod similar, majoritatea proiectelor au un caracter „multinațional” și implică beneficiari multipli, aspect esențial pentru îndeplinirea obiectivelor strategice ale programului, însă sunt mai predispuse la eroare decât proiectele „cu beneficiar unic”.

b)Eligibilitatea

Nerespectarea criteriilor de eligibilitate (cheltuieli neeligibile) este singura cauză importantă de eroare pentru programele de cercetare. Acest tip de eroare apare în toate tipurile de cheltuieli. Cea mai mare contribuție la nivelul global de eroare provine din:

costuri de personal calculate în mod incorect;

„alte costuri directe” neeligibile datorate amortizării calculate incorect, sau

lipsa unei documentații adecvate cu privire la achizițiile și costurile de călătorie etc.;

costuri indirecte neeligibile bazate pe rate eronate ale cheltuielilor de regie și

categorii de costuri neeligibile care nu au legătură cu proiectul.

În conformitate cu activitatea proprie de audit a Comisiei, aceste tipuri de eroare reprezintă peste 87% din rata de eroare detectată. Curtea ajunge la aceeași concluzie, întrucât aceasta indică faptul că 86% din erorile detectate au vizat rambursarea unor cheltuieli de personal și a unor cheltuieli indirecte neeligibile declarate de beneficiari.

c)Cauza nedetectării erorilor - deficiențe existente în sistemele de gestionare și control

Cea mai mare parte a erorilor nedetectate rezultă din certificatele privind situațiile financiare (CSF) furnizate de auditori externi sau de funcționari publici competenți și independenți. Calitatea variabilă a CFS este o problemă cunoscută în „familia” cercetării. În pofida acestei deficiențe, serviciile de cercetare au calculat că rata de eroare este, în medie, cu 50% mai mică dacă există un CSF. Cu toate acestea, în mod evident, acestea nu evită toate tipurile de erori.

În 2014, Curtea a constatat că un procent de 2,8% din rata totală de eroare de 5,6% ar fi trebuit să fie detectat prin sistemele de control înainte de efectuarea plăților. În 2015, această eroare s-a ridicat la 0,6% din 4,4%. În acest context, au fost depuse eforturi suplimentare pentru a oferi orientări și pentru a spori gradul de sensibilizare, în special pentru auditorii responsabili de certificare.

Graficul 6 — Evaluarea Comisiei și cea a Curții referitoare la cauzele profunde ale erorilor

a)Comisia

b)Curtea 40

2.3.Măsuri de remediere luate

a)Simplificarea

Opțiunile simplificate în materie de costuri sunt deja utilizate în mai multe domenii din cadrul PC7 și Orizont 2020 (a se vedea mai jos):

costurile unitare cu personalul în cadrul acțiunii Marie Sklowodska-Curie extinse la proprietari-administratori de IMM-uri, începând cu 2011;

o rată forfetară pentru costurile indirecte, o opțiune în cadrul PC7, s-a aplicat în general în cadrul programului Orizont 2020 și

o sumă forfetară pentru schema IMM-uri faza 1.

Aceste opțiuni vor fi extinse acolo unde pot fi utile în ceea ce privește reducerea nivelurilor de eroare și a sarcinii administrative și realizarea priorităților politice.

Pentru modelul bazat pe costuri, în cadrul consultării părților interesate cu privire la Orizont 2020, acestea au fost invitate să analizeze dacă finanțarea forfetară (bazată pe rezultate) ar constitui o modalitate adecvată de finanțare a cercetării în general. Aceasta ar reprezenta un sistem de drepturi la plată bazat pe un preț fix convenit în prealabil pentru activitatea care urmează să fie desfășurată. Un astfel de sistem de finanțare bazat pe rezultate ar evita orice erori privind eligibilitatea.

Părțile interesate nu au fost, în general, în favoarea acestei opțiuni, preferând să păstreze o metodologie bazată pe „rambursare”, în special din cauza temerilor că aceasta nu ar fi cea mai bună modalitate de a sprijini eforturile în materie de cercetare pe teritoriul UE. Fără a pune la îndoială faptul că un astfel de sistem ar putea aduce beneficii în ceea ce privește reducerea ratei de eroare din punct de vedere financiar, aceasta poate presupune o serie de costuri și efecte secundare care nu ar fi de dorit.

Cu toate acestea, ca urmare a observațiilor Curții cu privire la riscurile de eroare mai mici în cadrul sistemelor bazate pe drepturi la plată, Comisia va examina în continuare posibilitățile de introducere a unor programe de finanțare bazate pe rezultate. Un proiect-pilot este planificat în 2018 pentru a permite o mai bună evaluare a costurilor și a beneficiilor și o modificare a modelului costului.

Astfel cum s-a explicat mai sus, Comisia a propus deja o serie de modificări ale normelor financiare generale, pentru a reduce riscul de erori, inclusiv extinderea utilizării opțiunilor simplificate în materie de costuri (a se vedea secțiunea 3.1).

b)Consolidarea sistemelor de gestionare și control

Sistemele de gestionare și control pentru cercetare sunt revizuite permanent. Crearea Centrului comun de asistență pentru toate serviciile care pun în aplicare programe de cercetare va aduce avantaje în ceea ce privește instrumentele informatice și procesele operaționale comune și un serviciu de audit comun. Cu toate acestea, în conformitate cu principiul rentabilității, modelul de asigurare se va baza în continuare în mare parte pe audituri ex post, cu un număr limitat de controale ex ante detaliate. Aceasta se datorează costurilor ridicate ale controalelor ex ante, având în vedere, în special, numărul mare de participări finanțate (50 000 deja în cadrul programului Orizont 2020) și faptului că acestea pot oferi doar garanții parțiale în cazul în care nu există o vizită la fața locului. Un număr mare de controale ex ante detaliate creează, de asemenea, o sarcină administrativă considerabilă asupra beneficiarilor, iar legislația solicită Comisiei să reducă la minimum aceste sarcini.

Pentru Orizont 2020, un certificat privind situațiile financiare va fi solicitat numai la sfârșitul proiectului, nu și pentru etapa plăților intermediare. Aceasta va însemna că efectul pozitiv al certificatelor privind situațiile financiare va fi resimțit mai târziu, ceea ce ar putea avea un efect temporar asupra nivelurilor de eroare. Cu alte cuvinte, viitoarele analize ale nivelurilor de eroare în acest domeniu vor trebui să țină seama de caracterul multianual al sistemului de control.

c)Cadrul juridic 2014-2020: O mai mare simplificare, dar și domenii cu risc sporit

Menținând, în același timp, simplificările existente, au fost instituite măsuri suplimentare pentru Programul Orizont 2020:

o rată de finanțare unică pentru toate granturile stabilită în cererea de propuneri;

o rată forfetară pentru costurile indirecte pentru toate granturile;

utilizare extinsă a costurilor unitare, a ratelor forfetare și a sumelor forfetare pentru anumite costuri în cadrul anumitor programe;

cerințe simplificate privind înregistrarea timpului de lucru, în special pentru personalul care lucrează cu normă întreagă în cadrul proiectului;

norme simplificate pentru calculul orelor productive;

norme simplificate pentru utilizarea de consultanți și

proceduri simplificate pentru recunoașterea costurilor de subcontractare și ale terților.

În situația financiară care însoțește actul legislativ propus s-a estimat că aceste simplificări vor reduce nivelul maxim de eroare reprezentativ de la 5% la aproximativ 3,5%. Obiectivul în ceea ce privește rata de eroare reziduală sau suma expusă la risc la momentul închiderii a fost ca aceasta să fie cât mai apropiată posibil de 2%, însă nu neapărat sub acest prag.

Simplificările propuse au fost, în general, acceptate de autoritatea legislativă. Cu toate acestea, au fost incluse o serie de elemente care ar putea conduce la creșterea nivelului de eroare:

un obiectiv mai ambițios referitor la participarea întreprinderilor mici și mijlocii (cunoscându-se faptul că IMM-urile prezintă un risc mai ridicat decât alți beneficiari);

posibilitatea de a revendica costuri pentru infrastructuri de cercetare de dimensiuni mari;

reducerea timpului necesar pentru acordarea granturilor (prin urmare, reducerea timpului pentru controale) și

o limită de 8 000 EUR pe an per echivalent normă întreagă pentru „remunerația suplimentară”.

O mai mare simplificare a normelor și a procedurilor va fi propusă în perioada de desfășurare a programului-cadru.

3.Subrubrica 1B) din CFM — „Coeziune”

În 2015, Curtea a renunțat la abordarea sa de a prezenta în capitolul referitor la „Coeziune” rate de eroare separate pentru cele două direcții generale responsabile de fondurile structurale, DG Politică Regională și Urbană (DG REGIO) și DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (EMPL) și, în schimb, a oferit o rată globală de eroare cea mai probabilă pentru domeniul „Coeziune” de 5,2%. Aceasta este comparabilă cu estimarea realizată de direcțiile generale responsabile de fondurile structurale potrivit căreia nivelul superior de eroare este de 5,1%, iar rata de eroare validată este de 2,9% (a se vedea graficul 7).

Corecțiile viitoare estimate raportate de DG REGIO și DG EMPL în 2015 se ridică la 1 435 de milioane EUR. Ca urmare a acestei estimări extrem de prudente, cea mai mare valoare a sumei expuse riscului la închidere (1 267 de milioane EUR sau 2,3% din cheltuielile efectuate în 2015 în acest domeniu de politică) ar putea fi supraestimată. Nivelul real al corecțiilor viitoare va fi stabilit în funcție de riscul real identificat la închidere, astfel încât să se asigure că riscul rezidual pentru fiecare program se situează sub pragul de semnificație (2%).

Graficul 7 — Nivelurile de eroare estimate de Comisie și de Curte pentru întreaga rubrică 1B în perioada 2013 - 2015*

* Liniile care leagă diferitele niveluri de eroare nu ar trebui să fie considerate ca o evoluție continuă ci mai degrabă contribuie la o mai bună comparare a intervalelor de eroare.

Sursa: Rapoartele anuale ale Curții și rapoartele anuale de activitate ale DG REGIO și DG EMPL pentru exercițiile financiare 2013-2015.

3.1.Subrubrica 1B) din CFM — DG Politică Regională și Urbană (REGIO)

3.1.1.Nivelul de eroare

În ceea ce privește gestiunea partajată, DG REGIO a declarat în 2015 că rata medie estimată a riscului aferent plăților efectuate în 2015 din FEDR și Fondul de coeziune (perioada de programare 2007 - 2013) s-a situat între 3% și 5,6% pe an, valoare care este într-o mare măsură în concordanță cu evaluarea globală a Curții (a se vedea graficul 7 pentru domeniul „Coeziune” în ansamblul său).

DG REGIO își întemeiază analiza pe constatările propriilor audituri și pe datele furnizate de autoritățile de audit naționale în rapoartele lor anuale de control (în ceea ce privește cheltuielile declarate în 2014, au fost efectuate aproximativ 7 300 de audituri ale operațiunilor). Pentru a se asigura cu privire la fiabilitatea autorităților de audit, proprii auditori ai DG REGIO au efectuat 58 de misiuni de audit. Începând cu anul 2009, au fost efectuate peste 300 de misiuni de audit acoperind 51 de autorități de audit responsabile cu supravegherea a 98,5% din programele Fondului european de dezvoltare regională/Fondului de coeziune. În plus, auditorii DG REGIO efectuează o verificare documentară cuprinzătoare a rapoartelor anuale de control ale autorităților de audit și a opiniei de audit, completată de misiuni de stabilire a faptelor dacă este necesar. De asemenea, DG REGIO a primit din partea autorităților de audit din statele membre 446 de rapoarte cu privire la auditurile de sistem efectuate, care au fost analizate cu atenție de către DG (în 2013 și 2014, DG REGIO a analizat peste 540 de rapoarte privind auditul de sistem).

În ceea ce privește datele „externe” furnizate de statele membre, DG REGIO observă că 95% din ratele de eroare raportate de autoritățile de audit au fost evaluate drept o sursă fiabilă de informații în scopul calculării riscului aferent plăților din 2015 (a se vedea graficul 9). Pentru restul de 5%, DG REGIO a recalculat rata de eroare furnizată de autoritățile de audit sau a estimat riscul la o rată forfetară, întrucât ratele de eroare raportate au fost considerate nefiabile sau fuseseră obținute informații de audit insuficiente/neconcludente la data evaluării pentru a permite confirmarea deplină a ratelor de eroare raportate.

Graficul 8 — Nivelurile de eroare estimate de Comisie și de Curte în domeniul Politică Regională și Urbană (DG REGIO) în perioada 2012-2015*

* Curtea a încetat să furnizeze estimări specifice ale nivelurilor de eroare pentru DG REGIO pentru 2015. În mod excepțional, anul 2012 este inclus pentru a oferi o imagine mai completă.

Liniile care leagă diferitele niveluri de eroare nu ar trebui să fie considerate ca o evoluție continuă ci mai degrabă contribuie la o mai bună comparare a intervalelor de eroare.

Sursa: Rapoartele anuale ale Curții pentru exercițiile financiare 2012-2014 și rapoartele anuale de activitate ale DG REGIO pentru exercițiile financiare 2012-2015.

Graficul 9 — Fiabilitatea ratelor de eroare furnizate de autoritățile de audit naționale către DG REGIO

3.1.2.Cauzele profunde ale erorilor

În 2015, DG REGIO a identificat cauza principală a erorilor pentru perioada 2007-2013 ca fiind reprezentată de deficiențele grave existente în sistemele de gestionare și control aferente unui număr de 67 de programe din Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, România, Slovacia, Spania, Regatul Unit, precum și pentru programele CTE, astfel cum au fost identificate de autoritatea de audit a programului și/sau de Comisie. În special, aceste deficiențe se referă la unul sau mai multe dintre următoarele elemente-cheie:

verificări de gestiune;

conformitatea cu normele privind achizițiile publice, ajutorul de stat, proiectele generatoare de venituri și condițiile de eligibilitate;

procedurile de selecție a operațiunilor;

rate de eroare ridicate în urma auditului operațiunilor;

activități de certificare;

activități de audit (rată de eroare nefiabilă ca urmare a unor lucrări neterminate, a unor nereguli privind achizițiile care nu au fost detectate sau cuantificate în mod corespunzător pentru un număr limitat de programe operaționale).

Achiziții publice, ajutorul de stat și ineligibilitatea au fost cele trei surse principale de erori identificate de Curte în ultimii ani.

În special din cauza acestor deficiențe de sistem, rata de eroare validată se situează peste 5% și/sau riscul rezidual cumulativ este de peste 2%. Deficiențele de sistem se datorează, printre altele, structurilor de gestionare complexe din anumite state membre și ratei ridicate de fluctuație a personalului în cadrul unor autorități, conducând la o pierdere de expertiză sau la alocări insuficiente de resurse de personal.

Acestea sunt, de asemenea, cauzate de faptul că normele naționale sau regionale care trebuie aplicate pentru punerea în aplicare a programelor pot fi mai stricte decât cele prevăzute în legislația națională pentru cheltuieli similare finanțate la nivel național sau decât cele care ar fi necesare pentru respectarea normelor UE („suprareglementare”).

Verificările de gestiune efectuate de autoritățile de management și de organismele intermediare ale acestora continuă să fie principala preocupare în ceea ce privește deficiențele sistemelor de gestionare și control. În special, principalele probleme sunt natura formală a verificărilor de gestiune, verificările insuficiente ale procedurilor de achiziții publice, structura/organizarea insuficientă a autorităților de management sau a organismelor intermediare și lipsa de formare și supraveghere în cazul delegării responsabilităților. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că există o diferență importantă în ceea ce privește calitatea între verificările de gestiune efectuate de autoritățile de management și controalele efectuate de autoritățile de audit care sunt considerate a fi fiabile în 95% din cazuri și a căror activitate este esențială în ceea ce privește conceptul de „audit unic”.

Tipurile de erori identificate de DG REGIO datorate acestor deficiențe ale sistemelor sunt în concordanță cu evaluarea Curții în raportul anual al acesteia pentru anul 2015 (a se vedea graficul 10).

Graficul 10 — Evaluarea Curții referitoare la cauzele profunde ale erorilor în ceea ce privește DG REGIO 41

3.1.3.Măsuri de remediere luate

DG REGIO își exercită în mod riguros rolul de supraveghere, asigurându-se că statele membre remediază deficiențele existente în sistemele lor de gestionare și control, prin:

actualizarea evaluării riscurilor de audit pe care au realizat-o, în comun cu DG EMPL și DG MARE, luând în considerare toate rezultatele de audit și informațiile cumulative disponibile;

garantarea unui control continuu al calității auditurilor efectuate de autoritățile de audit și monitorizarea statutului de „audit unic” acordat programelor până în prezent; și

aplicarea unor întreruperi în timp util ale plăților de îndată ce sunt detectate/raportate deficiențe semnificative și înaintarea unei propuneri către Comisie pentru a decide cu privire la suspendarea plăților și corecțiile financiare ori de câte ori este necesar, cu excepția cazului în care statele membre acceptă să aplice mai întâi corecțiile financiare necesare.

În plus, DG REGIO va continua să pună în aplicare următoarele inițiative pentru reducerea principalelor riscuri și deficiențe identificate:

a)Simplificarea

Simplificarea în ceea ce privește punerea în aplicare a fondurilor UE reprezintă un pilon important al inițiativei „Un buget al UE axat pe rezultate”. Regulamentele pentru perioada de programare 2014-2020 oferă o gamă largă de posibilități de simplificare și de reducere a sarcinii administrative. Acestea prevăd o serie de norme comune pentru toate fondurile structurale și de investiții europene, utilizarea extinsă a opțiunilor simplificate în materie de costuri, scurtarea perioadelor de păstrare a documentelor pentru beneficiari și trecerea la „e-coeziune”.

Pachetul de directive privind achizițiile publice votat de Parlamentul European la 15 ianuarie 2014 și adoptat de Consiliu la 11 februarie 2014 va contribui la simplificarea într-o și mai mare măsură a normelor pentru toate părțile implicate.

Normele comune pentru fondurile ESI pentru perioada 2014-2020 au fost simplificate în comparație cu perioadele anterioare. Acestea oferă o gamă mai largă de posibilități de simplificare, cum fi ar opțiunile simplificate în materie de costuri, metode simplificate pentru a ține seama de proiectele generatoare de venituri și instrumente financiare. De asemenea, trecerea la „e-coeziune” ar trebui să simplifice viața beneficiarilor.

DG REGIO analizează în prezent în ce măsură noile dispoziții au contribuit la reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari și la simplificare. Au fost lansate mai multe studii pentru a contribui la evaluarea adoptării măsurilor de simplificare. În plus, a fost instituit un „Grup la nivel înalt privind simplificarea” pentru beneficiari, iar obiectivul acestuia este de a analiza punerea în aplicare a oportunităților de simplificare în statele membre și în regiuni și de a formula recomandări în vederea îmbunătățirii adoptării de măsuri de simplificare pentru perioada 2014-2020 și cu privire la calea de urmat pentru perioada de după 2020. Începând cu 20 octombrie 2015, grupul la nivel înalt a organizat mai multe reuniuni pentru a discuta diferite teme în detaliu: e-guvernanța, opțiunile simplificate în materie de costuri, accesul la finanțarea UE pentru IMM-uri și instrumentele financiare și auditurile. Acesta a adoptat deja primele sale concluzii și recomandări cu privire la e-guvernanță și la opțiunile simplificate în materie de costuri.

Pe baza acestor prime recomandări, Comisia a propus recent simplificarea suplimentară și mai ambițioasă a normelor care reglementează fondurile ESI, mai ales Regulamentul privind dispozițiile comune 42 , în special pentru a extinde considerabil domeniul de aplicare a opțiunilor simplificate în materie de costuri și pentru a face ca utilizarea acestora să devină obligatorie pentru operațiunile sub 100 000 EUR. În plus, prin utilizarea unei noi posibilități propuse în Regulamentul financiar, ar fi admisă finanțarea bazată pe îndeplinirea condițiilor legate de progresele realizate în ceea ce privește implementarea, mai degrabă decât cea bazată pe costurile operațiunilor. Comisia a propus, de asemenea, un număr mai mic de cerințe pentru utilizarea planurilor de acțiune comune, măsuri de simplificare pentru operațiunile generatoare de venit și proiectele majore, clarificarea normelor pentru instrumentele financiare și o serie de alte modificări. Aceste propuneri sunt cuprinse în Regulamentul „Omnibus” adoptat de Comisie în septembrie 2016 (secțiunea 3.1 de mai sus).

Curtea a formulat o recomandare în Raportul său anual pe 2015, aceea de a se efectua o analiză detaliată a normelor naționale de eligibilitate pentru perioada de programare 2014 2020, iar Comisia intenționează să realizeze o astfel de analiză pentru programele care au avut în mod sistematic un nivel ridicat de erori, acestea constituind un domeniu potențial pentru aplicarea unor norme mai simplificate.

b)Consolidarea sistemelor de gestionare și control

În perioada de programare 2007 - 2013, serviciile Comisiei au pus în aplicare acțiuni specifice pentru îmbunătățirea capacității administrative în statele membre. Acestea continuă în perioada de programare 2014 - 2020. În plus față de acțiunile specifice stabilite pentru fiecare program, DG REGIO pune în aplicare inițiative transversale pentru reducerea principalelor riscuri și deficiențe identificate. Printre acțiunile deja puse în aplicare sau în desfășurare se numără, în special, inițiativele prezentate în continuare.

O inițiativă generală privind capacitatea administrativă. În anul 2015, activitatea a vizat în principal următoarele:

un schimb inter pares de expertiză între autoritățile care gestionează programele „Instrumentul Asistență tehnică și schimb de informații (TAIEX) și REGIO PEER 2 PEER”. Până în noiembrie 2016, au fost aprobate 109 schimburi, iar dintre acestea, 70 de schimburi care au implicat 1 142 de participanți au fost realizate cu feedback pozitiv;

un program de formare strategic pentru autoritățile de management, de certificare și de audit și pentru organismele intermediare privind punerea în aplicare a regulamentelor pentru perioada 2014 - 2020; Până în prezent, au participat la cele patru module de formare aproximativ 540 de experți de program și funcționari din toate statele membre;

cadrul competențelor pentru gestionarea eficientă și punerea în aplicare a FEDER și a Fondului de coeziune, care vizează sprijinirea creșterii gradului de profesionalizare a gestionării fondurilor;

ateliere specifice organizate în cooperare cu OLAF în cele mai afectate 15 state membre cu privire la punerea în aplicare a unor măsuri anti-fraudă/anti-corupție eficace și proporționale, pentru a spori gradul de sensibilizare cu privire la riscuri și pentru o mai mare acceptare a faptului că sunt posibile măsuri preventive; Direcția de audit a DG REGIO a promovat, de asemenea, în mod activ și în strânsă cooperare cu DG EMPL, utilizarea de către autoritățile naționale relevante a „Arachne”, un instrument preventiv de evaluare a riscurilor elaborat de Comisie.

pacturi-pilot de integritate în colaborare cu Transparency International. Un număr de 17 pacturi-pilot de integritate sunt în curs de elaborare în 11 state membre și urmează să se aplice pentru o perioadă de patru ani începând din 2016.

În ceea ce privește achizițiile publice, au fost elaborate planuri de acțiune specifice pentru consolidarea capacităților în domeniu de către DG REGIO în strânsă cooperare cu DG Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri, DG Concurență și alte direcții generale responsabile de fondurile ESI, iar punerea în aplicare a acestora a continuat în cursul anului 2015. Planurile de acțiune au fost aprobate de Comisie și includ:

documentul „Achizițiile publice. Ghid orientativ pentru responsabilii cu achizițiile publice privind evitarea celor mai obișnuite erori în proiectele finanțate de fondurile structurale și de investiții europene” care a fost publicat în octombrie 2015, în toate limbile UE. Ghidul va fi actualizat pentru a include noile directive privind achizițiile publice pentru care termenul de transpunere a fost 18 aprilie 2016;

monitorizarea planurilor de acțiune privind condiționalitatea ex ante cu privire la achizițiile publice, cu accent pe statele membre care se află încă în etapa de punere în aplicare a planurilor lor de acțiune, inclusiv furnizarea de sprijin personalizat pentru statele membre care nu îndeplinesc condiționalitatea ex ante;

un studiu de evaluare privind achizițiile publice, incluzând peste 50 de exemple de bune practici în domeniul achizițiilor publice în UE a fost diseminat la scară largă. Acesta conține, de asemenea, 28 de profiluri de țară cu recomandări concrete;

promovarea transparenței și a datelor deschise privind achizițiile publice, inclusiv prin inițiativa pentru pacturi-pilot de integritate menționată mai sus.

Un plan de acțiune privind ajutoarele de stat elaborat de DG REGIO în strânsă cooperare cu DG Concurență a fost adoptat, de asemenea, în martie 2015. Acesta vizează creșterea gradului de sensibilizare cu privire la subiect și de înțelegere a acestuia, îmbunătățirea cooperării dintre diferiții actori implicați în procesul de monitorizare a ajutoarelor de stat din statele membre și oferirea de asistență proactivă statelor membre și regiunilor UE în ceea ce privește aplicarea corectă a normelor privind ajutoarele de stat. Acesta include măsuri pentru:

revizuirea bunelor practici existente și diseminarea acestora;

programe de formare strategice, inclusiv formare pentru experți și formare specifică fiecărei țări, planificate pentru a doua jumătate a anului 2015 și începutul anului 2016;

schimburi între Comisie și autoritățile de audit pentru o mai bună diseminare a listelor de control în materie de audit adaptate la revizuirile din 2014 ale RGEC (Regulamentul general de exceptare pe categorii) 43 ;

asistență personalizată pentru statele membre care nu îndeplinesc condiționalitatea ex ante privind ajutoarele de stat, pentru a le sprijini să-și pună în aplicare planurile de acțiune.

În ceea ce privește autoritățile de audit, sunt organizate acțiuni periodice de consolidare a capacităților administrative (reuniuni tehnice, discuții metodologice, forumuri pentru schimburi de bune practici) pentru a se asigura un cadru de audit comun solid. Orientările pentru statele membre sunt permanent îmbunătățite și discutate cu autoritățile de audit în cadrul reuniunilor tehnice.

Principalele teme vizate de reuniunile specifice, atelierele sau acțiunile direcționate sunt combaterea fraudei/corupției, metodologia de audit pentru achizițiile publice sau ajutoarele de stat, tehnicile de eșantionare statistică recomandate pentru rezultate ale auditurilor concludente și fiabile și punerea în aplicare cu eficacitate a noilor caracteristici ale cadrului de reglementare pentru perioada 2014 - 2020 (cum ar fi auditul indicatorilor de performanță sau „e-coeziunea”).

În ultimii ani, DG REGIO a examinat activitatea celor mai importante autorități de audit acoperind peste 98% din alocările din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune prin audituri la fața locului, inclusiv reefectuarea auditurilor unor operațiuni pentru a evalua concluziile de audit întocmite de autoritățile de audit. Aceasta monitorizează permanent situația în cazurile în care a fost acordat statutul de „audit unic”. Reefectuarea auditurilor la fața locului incluzând beneficiarii, asociată cu furnizarea de consultanță permanentă, de orientări privind auditurile și de instrumente metodologice de către serviciile Comisiei, a permis consolidarea la nivel global a capacităților pentru autoritățile de audit începând cu 2009. Prin urmare, majoritatea autorităților de audit corespund în prezent standardelor și oferă DG REGIO rezultate fiabile ale auditurilor, astfel cum s-a demonstrat în 2015 (a se vedea graficul 9).

DG REGIO a continuat organizarea de forumuri pentru realizarea de schimburi cu privire la aspecte de audit și acțiuni de consolidare a capacităților în beneficiul tuturor autorităților de audit prin formare specifică la cerere cu privire la aspecte precum auditul achizițiilor publice sau al ajutoarelor de stat, tehnicile de eșantionare recomandate pentru rezultate fiabile și concludente ale auditurilor și pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a noilor caracteristici pentru 2014-2020, cum ar fi auditul indicatorilor de performanță și „e-coeziunea”. Un feedback permanent va fi oferit autorităților de audit pe baza evaluării rezultatelor auditurilor acestora din 2015, pentru o mai bună înțelegere a principalelor deficiențe identificate și pentru diseminarea bunelor practici în cadrul comunității de audit.

DG REGIO a introdus deja în procedurile sale de audit identificarea practicilor de suprareglementare și a încurajat autoritățile de audit să facă același lucru. În plus, aceasta va pune în aplicare recomandarea Curții din Raportul anual pe 2015 de a se efectua o analiză detaliată a normelor naționale de eligibilitate pentru perioada de programare 2014 - 2020.

c)Cadrul juridic 2014 - 2020: Dispoziții consolidate privind controlul și răspunderea

Cadrul de asigurare pentru politica de coeziune în perioada 2014 - 2020 a fost revizuit în mod considerabil și abordează deficiențele cadrului de reglementare precedent în care nivelul de asigurare putea varia în funcție de etapa ciclului de gestionare și control.

Structura de control revizuită a fost consolidată datorită noilor elemente introduse, și anume:

o perioadă contabilă de douăsprezece luni care începe la data de 1 iulie a anului „n1” și se încheie la data de 30 iunie a anului n;

reținerea unui procent de 10% din fiecare plată intermediară în legătură cu cheltuielile aferente exercițiului contabil, în vederea protejării bugetului UE până la finalizarea întregii activități naționale de control și verificare și până la prezentarea conturilor în cauză;

prezentarea pentru fiecare program a conturilor certificate pentru cheltuielile declarate Comisiei în ceea ce privește exercițiul contabil, precum și a documentelor de însoțire pentru a oferi asigurare cu privire la exactitatea conturilor, funcționarea efectivă a sistemului și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor (declarația de gestiune, rezumatul anual al controalelor și auditurilor, opinia de audit pe baza ratelor de eroare reziduale după luarea în considerare la nivel național a tuturor corecțiilor și rapoartele de control), până la data de 15 februarie a anului n+1;

plata sau recuperarea soldului anual datorat, în urma acceptării conturilor de către Comisie până la data de 31 mai a anului n+1. Conturile ar trebui să reflecte corecțiile financiare efectuate pentru aducerea riscului anual rezidual sub pragul de semnificație de 2% pentru fiecare program, în fiecare an;

aplicarea obligatorie a corecțiilor financiare nete în cazul în care sunt depistate în continuare de către Comisie (sau Curte) nereguli care indică deficiențe de sistem grave, cu excepția cazului în care acestea au fost deja identificate sau corectate de autoritățile naționale.

Acceptarea conturilor de către Comisie este un proces nou, separat de evaluarea legalității și regularității astfel cum se prevede în regulament (articolul 139 din Regulamentul privind dispozițiile comune). Comisia trebuie să accepte conturile până la data de 31 mai a fiecărui an pe baza opiniei de audit furnizate de autoritățile de audit sau să informeze statul membru în caz contrar. În cazul în care conturile sunt acceptate, Comisia trebuie să calculeze și apoi să plătească sau să recupereze soldul pentru exercițiul financiar respectiv, ținând seama de nivelul cheltuielilor certificate în conturi și confirmate de opinia de audit, de plata în avans anuală și de plățile intermediare efectuate cu reținerea procentului de 10%.

Cu toate acestea, ansamblul cheltuielilor incluse în conturile programelor nu ar trebui să conțină un nivel semnificativ rezidual de nereguli. În cazul în care acest lucru nu este valabil (astfel cum este raportat de autoritatea de audit sau cum este identificat prin intermediul auditurilor UE), Comisia poate să întrerupă plata soldului și să lanseze imediat proceduri de corecție financiară. Astfel de corecții vor fi nete în cazul în care statul membru nu acceptă corecțiile (la fel ca pentru perioada 2007-2013) sau dacă acestea indică deficiențe grave care nu au fost detectate/corectate sau raportate anterior de statul membru (element nou valabil pentru perioada 2014-2020).

Procesul consolidat de asigurare pentru perioada 2014-2020 va continua să ia în considerare conceptul de „audit unic” prin care Comisia se poate baza, în principal, pe controale anterioare efectuate de autoritățile de audit, după verificarea credibilității pe care o poate acorda rezultatelor auditurilor acestora. În regulament (articolul 148 din Regulamentul privind dispozițiile comune) sunt prevăzute posibilități suplimentare de aplicare a principiului „auditului unic”. În etapa finală, auditurile de conformitate efectuate de Comisie și, dacă este necesar, aplicarea ulterioară a corecțiilor financiare nete ar trebui să permită furnizarea asigurării cu privire la faptul că riscul rezidual de eroare, după aplicarea tuturor corecțiilor, se situează sub 2% pentru fiecare program, în fiecare an.

Condiționalitățile ex ante reprezintă un element-cheie al reformei fondurilor ESI: scopul acestora este de a garanta faptul că sunt instituite cadre de reglementare și de politică adecvate și că există o capacitate administrativă suficientă înainte de efectuarea investițiilor, îmbunătățind astfel eficacitatea și eficiența investițiilor sprijinite din fondurile ESI, precum și a altor investiții publice și private. Acestea sunt condiții prealabile pentru garantarea faptului că investițiile cofinanțate vor fi eficace și eficiente conform unor strategii coerente și fundamentate.

De asemenea, condiționalitățile ex ante acoperă aspecte legate de capacitatea administrativă, de achizițiile publice și de ajutoarele de stat, care sunt principalele cauze ale erorilor în ceea ce privește politica de „coeziune”.

În cazurile în care statele membre nu au respectat condiționalitățile ex ante la momentul adoptării programului, au fost convenite planuri de acțiune cu Comisia. DG REGIO monitorizează cu atenție situația și oferă asistență statelor membre în ceea ce privește finalizarea planurilor lor de acțiune.

3.2.Subrubrica 1B din CFM — DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (EMPL)

3.2.1.Nivelul de eroare

Rata de eroare medie calculată de DG EMPL pentru 2015 se situează între 3,0% și 3,6%, valoare care este, în linii mari, în concordanță cu evaluarea globală a Curții (a se vedea graficul 7 referitor la domeniul „Coeziune” în ansamblu). Având în vedere că DG EMPL a început să-și estimeze propria rată de eroare în 2011, estimările acesteia au fost strâns aliniate cu cele ale Curții (și anume, nivelul minim de eroare estimat de DG EMPL și ratele de eroare cele mai probabile estimate de Curte pentru perioada 2011 - 2014 au fost după cum urmează: 2011 - 2,0 față de 2,2%, 2012 - 2,3 față de 3,2%, 2013 - 2,6 față de 3,1 % și 2014 - 2,8 față de 3,7%, ceea ce demonstrează rigurozitatea metodologiei de asigurare aplicate de DG EMPL.

La fel ca DG REGIO, DG EMPL și-a bazat estimarea pe propria activitate de audit (51 de misiuni de audit în 2015 acoperind 89 dintre cele 92 de autorități de audit responsabile pentru supravegherea a 115 dintre cele 118 programe operaționale) și pe datele furnizate de autoritățile de audit naționale care au realizat 5 114 audituri ale operațiunilor în 2015. Direcția de audit a DG EMPL a revizuit în detaliu calculele efectuate de autoritățile de audit pentru a asigura coerența cu orientările și disponibilitatea cifrelor consolidate reprezentative. Datele respective au fost considerate fiabile în 95% din cazuri (a se vedea graficul 12).

Graficul 11 — Nivelurile de eroare estimate de Comisie și de Curte în domeniul Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri sociale (DG EMPL) în perioada 2012-2015*

* Curtea a încetat să furnizeze estimări specifice ale nivelurilor de eroare pentru DG EMPL în 2015. În mod excepțional, anul 2012 a fost inclus pentru a oferi o imagine mai completă.

Liniile care leagă diferitele niveluri de eroare nu ar trebui să fie considerate ca o evoluție continuă ci mai degrabă contribuie la o mai bună comparare a intervalelor de eroare.

Sursa: Rapoartele anuale ale Curții pentru exercițiile financiare 2012-2014 și rapoartele anuale de activitate ale DG EMPL pentru exercițiile financiare 2012-2015.

Graficul 12 — Fiabilitatea ratelor de eroare transmise de autoritățile de audit naționale către DG EMPL

3.2.2.Cauzele profunde ale erorilor

La fel ca și DG REGIO, DG EMPL a concluzionat că principalele cauze ale erorilor au fost complexitatea cadrului juridic în domeniul „Coeziune” și deficiențele existente în sistemele naționale de gestionare și control. În 2015, DG EMPL a exprimat o rezervă în ceea ce privește sistemele de gestionare și control pentru o serie de 23 de programe operaționale din cadrul FSE în Belgia, Croația, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, România, Slovacia, Spania și Regatul Unit pentru perioada de programare 2007-2013.

În plus, DG EMPL a efectuat un audit tematic specific privind verificările de gestiune realizate de către autoritățile statelor membre. Obiectivul general al acestui audit tematic a fost de a evalua în ce măsură sistemele de gestionare și control legate de procesul de verificare au funcționat cu eficacitate pentru a preveni sau a detecta și a corecta erorile și neregulile și pentru a obține asigurarea privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor declarate Comisiei.

Principalele rezultate ale auditului au fost:

în mai multe cazuri, auditorii DG EMPL au constatat că verificările de gestiune au fost efectuate în mod pur formal, respectând aparent cerințele legale, însă fără o perspectivă critică asupra cheltuielilor declarate;

verificările de gestiune cu privire la proiectele care pun în aplicare (o parte din) activitățile lor prin intermediul achizițiilor publice ar trebui să fie consolidate. În multe cazuri, nu au fost identificate, în urma verificărilor de gestiune, încălcări ale procedurilor privind achizițiile publice, deși au fost efectuate controale la fața locului de către autoritățile de management sau de către organismele intermediare ale acestora;

selectarea și aprobarea proiectelor erau foarte frecvent lipsite de o evaluare critică a capacității de gestionare din partea autorităților de management/organismelor intermediare. În mod frecvent, un număr important de proiecte (cu valoare mică) au fost aprobate fără a lua în considerare implicațiile îndrumării și formării necesare pentru beneficiari, costul verificărilor care trebuie efectuate de către autoritățile de management/organismele intermediare, activitatea de gestionare a riscului necesară pentru identificarea proiectelor cu risc ridicat și valoarea adăugată sau impactul asupra pieței forței de muncă pe care respectivele elemente cu valoare mică le-ar fi putut avea;

numeroase autorități de management au depins de organismele lor intermediare pentru a efectua verificările de gestiune. Aceste organisme dețineau deseori o experiență mai bogată sau mai relevantă în ceea ce privește abordarea părții operaționale a verificărilor, prin urmare, decizia autorității de management de a atribui responsabilitatea acestor organisme intermediare a fost deseori justificată. S-a observat totuși că aceste organisme intermediare nu au beneficiat de formare sau au beneficiat de o formare limitată cu privire la partea administrativă a procesului, prin urmare, competența și capacitatea acestora de a efectua verificări de gestiune eficace au fost adesea deficitare și

au existat situații în care verificările de gestiune au fost efectuate după ce cheltuielile au fost certificate Comisiei. În multe cazuri, această situație a fost provocată de o lipsă de resurse sau de presiunea de a îndeplini cerințele normelor de dezangajare.

Tipurile de erori constatate de DG EMPL, datorate acestor deficiențe de sistem, coincid cu cauzele profunde ale erorilor identificate de Curte în raportul său anual din 2015.

Graficul 13 — Evaluarea Curții referitoare la cauzele profunde ale erorilor în ceea ce privește DG EMPL 44

3.2.3.Măsuri de remediere luate

DG EMPL își exercită în mod riguros rolul de supraveghere, asigurându-se că statele membre remediază deficiențele existente în sistemele lor de gestionare și control, prin:

actualizarea evaluării sale a riscurilor de audit în comun cu DG REGIO și DG MARE, luând în considerare toate rezultatele de audit și informațiile cumulative disponibile;

examinarea permanentă a calității auditurilor efectuate de autoritățile de audit și

punerea în aplicare a unei politici stricte de întrerupere a plăților, de suspendare a programelor operaționale și de corecții financiare ori de câte ori sunt identificate deficiențe grave, cu excepția cazului în care statele membre sunt de acord să aplice mai întâi planul de acțiune și corecțiile financiare necesare.

În plus, DG EMPL va continua să pună în aplicare următoarele inițiative pentru a reduce principalele riscuri și deficiențe identificate:

a)Simplificarea

Astfel cum s-a explicat mai sus, Curtea a indicat faptul că încălcările normelor privind eligibilitatea cheltuielilor au constituit principala sursă de erori pentru FSE. Aceasta se datorează, în parte, obligației beneficiarilor de a fi în măsură să furnizeze documente justificative pentru toate costurile suportate pentru care solicită rambursare. O alternativă la acest sistem tradițional bazat pe rambursarea costurilor reale este utilizarea așa-numitelor opțiuni simplificate în materie de costuri. Opțiunile simplificate în materie de costuri reprezintă o modalitate de stabilire a costurilor eligibile nu pe baza a ceea ce s-a cheltuit efectiv (și trebuie, ulterior, să fie susținut prin documente justificative) ci pe baza unor sume predefinite. Facilitând justificarea cheltuielilor, opțiunile simplificate în materie de costuri reduc nu doar birocrația, ci și riscul de a face erori. Acest lucru a fost demonstrat de Curte timp de patru ani consecutivi, prin neconstatarea de erori cuantificabile în momentul examinării operațiunilor care au făcut obiectul opțiunilor simplificate în materie de costuri din cadrul eșantionului său din FSE. Aceasta a determinat Curtea să concluzioneze că opțiunile simplificate în materie de costuri sunt mai puțin expuse riscului de eroare decât costurile reale.

De asemenea, opțiunile simplificate în materie de costuri au avantajul de a axa finanțarea pe realizările și rezultatele obținute, mai degrabă decât pe ceea ce s-a cheltuit, așa cum e în cazul sistemului bazat pe costurile reale. Acest lucru este în conformitate cu obiectivul Comisiei de a orienta execuția sa bugetară într-o măsură mai mare către rezultate și de a maximiza impactul fondurilor cheltuite.

Scopul cadrului de reglementare pentru perioada 2014-2020 este ca opțiunile simplificate în materie de costuri anterioare să fie aplicabile pentru toate fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI). În plus, opțiunile oferite au fost extinse pentru a aborda unele dintre limitările identificate în perioada de programare anterioară.

Opțiunile simplificate în materie de costuri existente în alte cadre decât fondurile ESI pot fi reutilizate, sub rezerva următoarelor condiții:

un exemplu este articolul 67 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul privind dispozițiile comune, care permite ca opțiunile simplificate în materie de costuri utilizate în cadrul unei alte politici a Uniunii să se aplice pentru tipuri similare de operațiuni și de beneficiari în cadrul FSE. În special, acest lucru ar putea permite ca metodele definite din cadrul programului Erasmus + să fie ușor aplicabile în cazul unor operațiuni similare finanțate prin FSE;

În mod similar, articolul 67 alineatul (5) litera (c) din Regulamentul privind dispozițiile comune permite ca opțiunile simplificate în materie de costuri aplicate în cadrul unei scheme finanțate integral de statul membru să fie utilizate în cadrul FSE pentru tipuri similare de operațiuni și de beneficiari.

Aceste două metode suplimentare reprezintă o oportunitate importantă de valorificare a simplificărilor existente: acestea sunt direct aplicabile operațiunilor finanțate din fondurile structurale și de investiții europene (ESI) (cu condiția să vizeze un tip similar de operațiune și de beneficiar și ca schema să fie încă în vigoare) și nu va fi necesară auditarea valorii opțiunilor simplificate în materie de costuri, fapt ce reduce domeniul de aplicare și costurile eventualelor controale. Cele două metode pot fi aplicate fără eforturi de către statele membre și comportă un risc redus de eroare.

În sfârșit, pentru cele mai mici operațiuni din cadrul Fondului social european (FSE) (având un sprijin public de sub 100 000 EUR), poate fi utilizat un proiect de buget pentru a defini o opțiune simplificată în materie de costuri. Această metodă a fost introdusă pentru a respecta obligația impusă în cazul proiectelor FSE cu un sprijin public sub 50 000 EUR de a utiliza un singur tip de opțiune simplificată în materie de costuri, care să acopere cel puțin o parte din cheltuielile acestora (cu excepția cazului în care sunt integral contractate prin achiziție publică sau fac obiectul unei scheme de ajutor de stat).

Noul temei juridic al FSE (articolul 14 din Regulamentul FSE) împuternicește Comisia să adopte bareme standard pentru costuri unitare și sume forfetare. Acest lucru asigură securitate juridică în ceea ce privește metoda de calcul pentru opțiunile simplificate în materie de costuri și abordează unul dintre principalele obstacole identificate de statele membre, și anume teama acestora că metodologia pentru calcularea costurilor unitare sau a sumei forfetare ar putea fi contestată de auditori (naționali sau UE), conducând la o eroare sistemică. Validarea ex ante a metodologiei de către Comisie asigură și validează activitatea desfășurată de statele membre.

Permițând statelor membre să solicite finanțare din partea UE pe baza opțiunilor simplificate în materie de costuri, cu aplicarea, în același timp, a unui sistem (național) diferit pentru rambursarea beneficiarilor, noul temei juridic oferă, de asemenea, posibilitatea utilizării opțiunilor simplificate în materie de costuri de către statele membre în cazuri în care, în circumstanțe normale, normele naționale nu permit astfel de tehnici.

Având în vedere impactul pozitiv și numeroasele avantaje ale opțiunilor simplificate în materie de costuri și luând în considerare noile oportunități introduse de cadrul juridic pentru perioada 2014-2020, Comisia și-a fixat un obiectiv politic ambițios, și anume ca execuția a 50% din cheltuielile din cadrul FSE să se realizeze prin opțiuni simplificate în materie de costuri până în 2017. Raportul general privind simplificarea prezentat Parlamentului European și Consiliului în 2015 a arătat că nivelul planificat al statelor membre de punere în aplicare a opțiunilor simplificate în materie de costuri în cadrul FSE pentru perioada de programare 2014-2020 a fost estimat la aproximativ 35%, procent semnificativ mai mare decât cel de 7% estimat pentru perioada 2007 - 2013, dar care nu este încă suficient. DG EMPL va continua să promoveze utilizarea acestora și să încurajeze statele membre să sporească și mai mult gradul de utilizare a acestora pentru a atinge obiectivul de 50%.

Obiectivul este de a stimula o creștere semnificativă a utilizării opțiunilor simplificate în materie de costuri pentru a contribui la reducerea sarcinii administrative și a riscului de eroare, punând în același timp un accent mai mare pe rezultate. Acesta reprezintă o încurajare pentru toate părțile implicate — Comisie, statele membre și beneficiari, să își intensifice eforturile pentru a profita de potențialul oferit de opțiunile simplificate în materie de costuri, Însă nu ar trebui însă să fie considerat un scop în sine.

În vederea unei simplificări suplimentare, Comisia a introdus conceptul de „plan de acțiune comun”.

Planul de acțiune comun este o modalitate de punere în aplicare a fondurilor ESI complet nouă și care ar putea avea un impact semnificativ. Un plan de acțiune comun este o operațiune gestionată în totalitate pe baza realizărilor și rezultatelor care trebuie să fie obținute. Acesta poate:

să fie format dintr-un singur proiect sau dintr-un grup de proiecte;

să primească sprijin din partea uneia sau mai multor axe prioritare ale unuia sau mai multor programe și

să fie sprijinit de unul sau mai multe instrumente, precum Fondul social european, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), Fondul european de dezvoltare regională și/sau Fondul de coeziune.

Proiectele ar trebui să producă realizările și rezultatele necesare pentru îndeplinirea obiectivului planului de acțiune comun. Plățile vor fi exclusiv sub formă de costuri unitare și/sau sume forfetare legate de realizările și rezultatele fiecărui proiect.

Pornind de la această simplificare, Comisia a propus mai multe îmbunătățiri în cadrul revizuirii „Omnibus” (a se vedea secțiunea 3.1 de mai sus). În unele cazuri, dispozițiile existente prevăzute în Regulamentul privind FSE sunt în prezent actualizate și extinse la alte fonduri ESI (utilizarea obligatorie a opțiunilor simplificate în materie de costuri în anumite cazuri, ratele forfetare pentru anumite costuri de personal). Propunerile referitoare la Regulamentul privind dispozițiile comune [eliminarea limitei superioare pentru utilizarea unor sume forfetare, mai puține cerințe în ceea ce privește utilizarea PAC, o nouă posibilitate pentru plățile bazate pe condiții; secțiunea 3.1.3 (a) de mai sus] sunt completate de modificări corespunzătoare în Regulamentul privind FSE și de măsuri de extindere a utilizării opțiunilor simplificate în materie de costuri în temeiul regulamentului privind Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane.

b)Consolidarea sistemelor de gestionare și control

DG EMPL va continua să își adapteze și să își revizuiască procedurile și orientările privind gestiunea partajată pentru a garanta buna funcționare a sistemelor de gestionare și control în statele membre în cursul perioadei de programare actuale [a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.1.3 b referitoare la DG REGIO].

c)Cadrul juridic 2014 - 2020: Dispoziții consolidate privind controlul și răspunderea

DG EMPL va beneficia de aceleași îmbunătățiri aduse cadrului juridic pentru domeniul „Coeziune” pentru perioada de programare 2014-2020 ca DG REGIO [a se vedea secțiunea 3.1.3 litera (c)], pentru consolidarea sistemelor de gestionare și control.

4.Rubrica 2 din CFM — Resurse naturale

Politica agricolă comună (PAC) este pusă în aplicare prin intermediul a două fonduri (piloni): Fondul european de garantare agricolă (FEGA, pilonul I) constă în măsuri de sprijinire a pieței și plăți directe (FEGA), iar Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR, pilonul II) finanțează măsuri de dezvoltare rurală.

PAC funcționează în cadrul gestiunii partajate, având peste 8 milioane de beneficiari în întreaga UE, iar Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) colaborează îndeaproape cu statele membre pentru a se asigura că fondurile sunt acordate în conformitate cu legislația UE.

4.1.Niveluri de eroare

În cadrul rapoartelor sale anuale de activitate, DG AGRI examinează informațiile prezentate de statele membre cu privire la rezultatele controalelor efectuate de agențiile de plăți. Ținând seama de avizele organismelor de certificare, de propriile audituri ex post ale DG AGRI (DG AGRI efectuează aproximativ 140 de misiuni de audit în fiecare an) și de constatările Curții, auditorii DG AGRI, pe baza discernământului profesional, estimează sumele și calculează ratele de eroare ajustate în mod prudent aferente cheltuielilor pentru fiecare activitate ABB [ ABB - Activity Based Budgeting (întocmirea bugetului pe activități)] pentru fiecare agenție de plăți.

Tabelul 3 indică ratele de eroare ajustate pentru PAC, astfel cum au fost prezentate în rapoartele anuale de activitate ale DG AGRI, precum și ratele de eroare prezentate în rapoartele anuale ale Curții pentru cheltuielile aferente agriculturii 45 .

Tabelul 3 — Nivelurile de eroare estimate de Comisie și de Curte în domeniul Agricultură/Resurse naturale în perioada 2013-2015

	2013		2014		2015
	DG AGRI	Curtea 46	DG AGRI	Curtea 47	DG AGRI	Curtea
FEGA	2,70%	3,6%	2,61%	2,2%	1,47%	2,2%
FEADR	5,19%	6,7%	5,09%	6,0%	4,99 % 48	5,3 %
TOTAL PAC	3,26%	N/A 49	3,10%	3,0%	2,02%	2,9%

O comparație între nivelurile de eroare prezentate de Comisie în rapoartele anuale de activitate și cele prezentate de Curte în rapoartele sale anuale arată că ambele instituții au ajuns la concluzii similare (a se vedea graficele 14 și 15).

Graficul 14 — Nivelurile de eroare estimate de Comisie și de Curte în domeniul Resurse naturale în perioada 2014-2015*

* Începând cu 2014, Curtea de Conturi a încetat să mai furnizeze intervale de eroare pentru fiecare fond. În schimb, aceasta a prezentat intervale de eroare pentru întregul domeniu de politică „Resurse naturale”.

Liniile care leagă diferitele niveluri de eroare nu ar trebui să fie considerate ca o evoluție continuă ci mai degrabă contribuie la o mai bună comparare a intervalelor de eroare.

Sursa: Rapoartele anuale ale Curții pentru exercițiile financiare 2014 și 2015 și rapoartele anuale de activitate ale DG AGRI pentru exercițiile financiare 2013-2015.

Pentru întreaga PAC, valoarea de 2,02% a ratei de eroare ajustată este aproape în concordanță cu pragul de semnificație.

Graficul 15 — Nivelurile de eroare estimate de Comisie și de Curte pentru fiecare fond [„Fondul European de Garantare Agricolă” (FEGA) și „Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală” (FEADR)] în perioada 2013-2015*

*Surse: Rapoartele anuale ale Curții și rapoartele anuale de activitate ale DG AGRI pentru exercițiile financiare 2013-2015.

În ultimii ani, nivelul de eroare pentru PAC a fost redus pentru ambii piloni și rămâne în mod constant sub media UE. Această tendință pozitivă vine ca urmare a planurilor de acțiune în vederea remedierii puse în aplicare de statele membre. Statelor membre le sunt oferite mai multe orientări cu privire la prevenirea și detectarea erorilor. Ori de câte ori este necesar, statele membre pun în aplicare planuri de acțiune pentru a soluționa anumite deficiențe ale sistemele lor de gestionare și control.

În cazul FEGA, scăderea nivelului de eroare este destul de impresionantă, în special în ceea ce privește plățile directe, care fac obiectul unor condiții de eligibilitate mai puțin complexe și care sunt reglementate de Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS), în special sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS). Astfel cum a confirmat Curtea, IACS este un instrument adecvat pentru realizarea bunei gestiuni financiare, iar măsurile de remediere luate de statele membre îmbunătățesc constant fiabilitatea LPIS 50 .

Rata de eroare pentru dezvoltare rurală (finanțată prin FEADR), deși a înregistrat o tendință descrescătoare în ultimii ani, rămâne, cu o valoare de 4,99%, cu mult peste pragul de semnificație. Acest lucru trebuie să fie abordat în continuare, iar Comisia se angajează să sprijine statele membre în combaterea cauzelor profunde ale erorilor. De asemenea, este important să se meargă dincolo de cifre și să se analizeze rata de eroare din perspectiva obiectivelor de politică ambițioase care conduc uneori la o proiectare complexă a unor măsuri dificil de verificat și de pus în aplicare.

În acest context, este important să se recunoască faptul că Comisia dispune de mecanisme corective pe care le aplică și care protejează în mod adecvat bugetul UE. Corecțiile financiare nete sunt aplicate în cazurile în care auditurile efectuate de DG AGRI indică nereguli și/sau deficiențe ale sistemelor de control. Compararea capacității de corecție ex-post a Comisiei cu sumele expuse la risc identificate la nivelul plăților către beneficiari oferă o indicație solidă cu privire la riscul financiar rezidual pentru bugetul UE, după ce sunt luate în considerare toate măsurile corective. Pentru PAC, capacitatea de corecție a fost estimată la următoarele niveluri: în 2013, 802,9 milioane EUR; în 2014 863,49 milioane EUR, iar în 2015 1 065,7 milioane EUR. Pentru anul 2015, capacitatea de corecție pentru PAC reprezintă 1,87% din cheltuieli.

Suma totală expusă riscului la data plății pentru totalul cheltuielilor DG AGRI pentru 2015 este de 1 167 de milioane EUR (2,0%). Corecțiile viitoare estimate în mod prudent se ridică la 1 066 de milioane EUR (1,8 %). Suma rezultată expusă riscului la închidere este estimată la 101 milioane EUR, reprezentând 0,2% din cheltuieli în 2015 pentru acest domeniu de politică. Acest lucru arată că există asigurări solide cu privire la faptul că riscul rezidual pentru bugetul UE se situează cu mult sub pragul de semnificație de 2%.

4.2.Fondul european de garantare agricolă (FEGA)

4.2.1.Cauzele profunde ale erorilor

Cauzele profunde ale erorilor în ceea ce privește FEGA sunt supraestimarea numărului de hectare eligibile (riscul inerent) și date incorecte în cadrul sistemului de identificare a parcelelor de teren (LPIS) (deficiențe existente în sistemele de gestionare și control din statele membre).

4.2.2.Măsuri de remediere luate

Aproximativ 80% din cheltuielile PAC sunt gestionate în cadrul FEGA. În ceea ce privește plățile directe (90% din cheltuielile aferente FEGA), gestionarea și controlul cheltuielilor se realizează prin intermediul Sistemului Integrat de Administrare și Control (IACS), care include baza de date privind terenurile eligibile ( „sistemul de identificare a parcelelor de teren” - LPIS). Prin urmare, fiabilitatea informațiilor din Sistemul Integrat de Administrare și Control (și, în special, din baza de date LPIS) este esențială pentru garantarea faptului că se efectuează plăți doar pentru terenurile eligibile. Din acest motiv, Comisia încurajează statele membre să efectueze actualizări periodice ale informațiilor din LPIS, la nivel național. Atunci când astfel de actualizări nu sunt efectuate și sunt identificate deficiențe legate de IACS/LPIS, Comisia solicită statelor membre să elaboreze și să pună în aplicare planuri de acțiune în vederea remedierii acestora. Astfel de planuri de acțiune s-au dovedit a fi un succes. În raportul său anual pentru 2015, Curtea a confirmat că „[g]rație unor planuri de acțiune concepute de Comisie și de statele membre, fiabilitatea datelor în LPIS s-a îmbunătățit în mod constant în ultimii ani 51 ”.

Fiabilitatea IACS asociată cu o serie de acțiuni care vizează îmbunătățiri ale metodelor de monitorizare, de comunicare și de remediere întreprinse de Comisie înseamnă că nivelul de eroare pentru FEGA, în ansamblu, este relativ scăzut. Potrivit Curții acesta a fost de 3,1% în 2013, 2,2% în 2014 (excluzând ecocondiționalitatea) și de 2,2% în 2015. Aceste cifre sunt comparabile cu cele publicate de DG AGRI în rapoartele sale anuale de activitate.

4.3.Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)

4.3.1.Cauzele profunde ale erorilor

Aproximativ 20% din cheltuielile PAC sunt gestionate în cadrul FEADR, care este cofinanțat din bugetul UE și din bugetele naționale. Gestionarea FEADR se bazează pe programe multianuale naționale sau regionale în cadrul cărora măsurile pot fi adaptate la nivel național și regional pentru realizarea unor obiective specifice. Eligibilitatea cererilor de plată este verificată de agențiile de plăți ale statelor membre, înainte de efectuarea plăților către beneficiari.

DG AGRI a formulat o rezervă în rapoartele sale anuale de activitate începând din 2007 (cu excepția anului 2010) în ceea ce privește o parte din cheltuielile aferente dezvoltării rurale sau în ceea ce privește toate aceste cheltuieli. Aceasta este în concordanță cu evaluarea Curții cu privire la principalele cauze profunde ale erorilor în acest domeniu:

cheltuielile neeligibile, cauzate de neconformitatea cu norme și condiții de eligibilitate adesea complexe, în special în cazul măsurilor de investiții și

gradul de complexitate al politicii de dezvoltare rurală în sine și sistemele de gestionare și control deficitare ale statelor membre.

Alte măsuri de dezvoltare rurală, mai puțin riscante sunt, în principal, cele legate de suprafața sau de numărul de animale, cum ar fi angajamentele agro-ecologice sau cele privind bunăstarea animală. Acestea fac obiectul Sistemului Integrat de Administrare și Control, care permite controale eficiente și prevenirea erorilor (astfel cum s-a explicat în secțiunea privind FEGA de mai sus).

Ratele ridicate de eroare în ceea ce privește cheltuielile aferente dezvoltării rurale nu înseamnă neapărat că sumele incorect declarate au fost utilizate abuziv sau că obiectivele de politică nu au fost atinse.

4.3.2.Măsuri de remediere luate

a)Simplificarea

Comisia încurajează statele membre să utilizeze, ori de câte ori este posibil, opțiunile simplificate în materie de costuri pentru a preveni erorile și pentru a reduce nivelul de risc. La fel ca în domeniul „Coeziune”, Curtea a recunoscut că utilizarea acestor metode bazate pe costuri simplificate poate fi benefică pentru toate părțile implicate deoarece ar reduce formalitățile administrative și ar putea limita sfera erorilor care apar la întocmirea și verificarea cererilor de plată pe baza facturilor și a documentelor de plată 52 .

În acest context, ar trebui remarcat faptul că măsurile de simplificare reprezintă un principiu director pentru măsurile de remediere, atât pentru FEGA, cât și pentru FEADR: de la începutul mandatului său, simplificarea PAC a fost una dintre prioritățile comisarului Hogan.

La începutul anului 2015, comisarul Hogan a inițiat o examinare aprofundată a întregului acquis pentru domeniul agricol, cu scopul de a identifica potențialul de simplificare. În același timp, acesta a invitat statele membre, părțile interesate, Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European să prezinte propuneri de simplificare. La 11 mai 2015, Consiliul a adoptat concluzii privind „Simplificarea PAC”. Peste 1 500 de propuneri de simplificare au rezultat din acest proces. Examinarea tuturor propunerilor rezultate în vederea adoptării lor s-a bazat pe următoarele trei principii:

în principal, simplificarea ar trebui să fie în favoarea celor aproximativ 8 milioane de beneficiari ai PAC;

deciziile politice ale reformei din 2013 nu ar trebui să fie puse sub semnul întrebării și

simplificarea nu ar trebui să pună în pericol principiul bunei gestiuni financiare a PAC.

Comisia a continuat acest demers prin lansarea a patru etape de acțiuni de simplificare ce acoperă întregul spectru al politicilor agricole - inclusiv cele două regulamente ale Comisiei și documentele de orientare conexe.

Propunerea Omnibus (secțiunea 3.1 de mai sus) conține modificări ale celor patru regulamente de bază ale PAC 53 . Aceasta implică modificări tehnice care oferă un acces mai facil la fondurile UE și măsuri de simplificare ce nu schimbă orientarea politicii. În domeniul dezvoltării rurale, modificările promovează o mai bună utilizare a instrumentelor financiare, o mai mare flexibilitate în programarea instrumentelor de stabilizare a veniturilor, o disponibilitate mai rapidă a finanțării UE și utilizarea deplină a opțiunilor simplificate în materie de costuri prin alinierea normelor FEADR la dispozițiile comune pentru fondurile ESI. Pentru plăți directe, regimul fermierului activ ar deveni facultativ; sprijinul acordat tinerilor agricultori este consolidat și ar fi posibil să se „decupleze” de sprijinul cuplat facultativ. În ceea ce privește măsurile de piață, îndrumarea ar fi un nou tip de acțiune eligibilă în cadrul măsurilor de combatere a crizei, iar asistența financiară națională nu ar necesita o analiză de la caz la caz efectuată de către Comisie.

b)Consolidarea sistemelor de gestionare și control

Comisia menține un dialog constant cu statele membre privind aspectele legate de rata de eroare și a oferit un set cuprinzător de documente de orientare privind măsurile de dezvoltare rurală și alte teme orizontale relevante (de exemplu, opțiunile simplificate în materie de costuri, normele privind achizițiile publice, posibilitatea de a verifica și de a controla măsurile).

DG AGRI va monitoriza în continuare punerea în aplicare a planurilor de acțiune, atât din perspectiva auditului, cât și din perspectivă operațională, prin intermediul reuniunilor bilaterale, al comitetelor de monitorizare, al reuniunilor anuale de revizuire și al seminarelor tematice.

DG AGRI va continua să ofere statelor membre recomandări și orientări, precum și să disemineze cele mai bune practici pentru a îmbunătăți sistemele de control, în scopul evitării erorilor. Rețeaua europeană pentru dezvoltare rurală joacă deja un rol major în formarea privind bunele practici și difuzarea acestora în statele membre.

În plus, DG AGRI a pus în aplicare o serie de acțiuni de-a lungul timpului, în special cele prezentate în continuare.

În 2015, DG AGRI a consolidat planurile de acțiune existente pentru a aborda rezervele incluse în raportul anual de activitate pe 2014, pe baza unei cooperări și a unei analize îmbunătățite în cadrul serviciilor Comisiei, precum și a unui dialog intens cu statele membre. Ca urmare a acestei abordări, a fost instituit un sistem îmbunătățit de raportare de către toate statele membre cu privire la planurile lor de acțiune naționale sau regionale pentru reducerea ratelor de eroare. Acesta include un accent sporit pe monitorizarea regulată a constatărilor auditurilor, precum și o îmbunătățire a indicatorilor și a etapelor în scopuri de monitorizare. În 2014, DG AGRI a dezvoltat un instrument informatic specific, care a devenit complet operațional în 2015, pentru colectarea și gestionarea informațiilor extrase din planurile de acțiune naționale sau regionale într-o manieră eficientă și consecventă, oferind o imagine de ansamblu și facilitând luarea unor măsuri ulterioare corespunzătoare. La punctul 7.45, Curtea a constatat că „[d]eși, în opinia Curții, planurile de acțiune sunt în general un instrument solid de abordare a cauzelor erorilor, există încă loc de îmbunătățiri suplimentare în domeniul achizițiilor publice”. Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a planurilor de acțiune necesare în vederea remedierii de către statele membre în cauză și să suspende plățile atunci când astfel de planuri de acțiune nu sunt puse în aplicare în mod corespunzător.

Începând cu anul 2013 au fost organizate șase seminare privind ratele de eroare, dintre care unul a avut loc în 2015. Acestea prezintă situația actuală în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor de acțiune, schimbul de bune practici și furnizarea de orientări. Seminarele sunt organizate în comun în cadrul Comitetului pentru dezvoltare rurală și al Comitetului pentru fondurile agricole, pentru a asigura implicarea atât a autorităților de management, cât și a agențiilor de plăți. În același timp, birourile geografice monitorizează cu regularitate planurile de acțiune și urmărirea aspectelor împreună cu statele membre în cadrul reuniunilor anuale și ad-hoc, al comitetelor de monitorizare și, după caz, în contextul modificărilor aduse programelor.

În paralel, capacitatea de audit a DG AGRI a fost consolidată. Numărul misiunilor de audit a crescut față de la nivelul din 2013, iar auditurile vizează aspecte specifice legate de ratele de eroare.

În fine, DG AGRI încurajează cooperarea la nivel transregional și promovarea formării pe teme specifice legate de îmbunătățirea punerii în aplicare a programelor și de reducerea erorilor. Obiectivul global al acestor evenimente este de a facilita un dialog deschis și constructiv între actorii relevanți, în vederea realizării schimburilor de bune practici și a stabilirii unor orientări clare.

c)Cadrul juridic 2014 - 2020: Îmbunătățiri semnificative

Noul cadru juridic pentru PAC pentru 2014-2020 conține mai multe norme care abordează cauzele profunde ale erorilor (de exemplu, număr limitat de cerințe detaliate, plăți forfetare, rate forfetare sau costuri standard). Analiza ex ante a programelor de dezvoltare rurală a fost consolidată împreună cu autoritățile de management și cu agențiile de plăți care efectuează o evaluare ex ante a posibilității de verificare și de control a măsurilor programate. În plus, în cazul FEADR, Comisia deține în prezent și utilizează pe deplin instrumente preventive ex ante precum suspendările și întreruperile, care protejează în mod eficace bugetul UE.

Cu toate acestea, în cadrul dezvoltării rurale, astfel cum s-a subliniat în introducerea la prezentul raport, în momentul luării în considerare a necesității de a asigura un echilibru între legalitate și regularitate și realizările obiectivelor de politică, ținând seama de costurile pe care le implică realizarea acestui obiectiv, nu se poate preconiza cu reală certitudine că se va atinge, cu eforturi rezonabile, un nivel de risc financiar rezidual mai mic de 2 %.

5.Rubrica 4 din CFM – Europa globală

5.1.Niveluri de eroare

DG Cooperare Internațională și Dezvoltare (DEVCO) și DG Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (NEAR/ELARG) sunt examinate în prezentul raport deoarece acestea sunt cele mai importante direcții generale din domeniul relații externe din punct de vedere financiar.

DG DEVCO își concentrează analiza erorilor pe rata de eroare reziduală (RER), care este nivelul de eroare după punerea în aplicare a măsurilor corective. Estimarea furnizată de DG DEVCO se încadrează între limita inferioară și cea superioară de eroare prezentate de Curte în rapoartele sale anuale în capitolul „Relații externe/Europa globală” pentru perioada 2013 2015 (a se vedea graficul 16).

Verificările ex ante și ex post efectuate de DG DEVCO/DG NEAR prin propriile capacități de control sau de către auditori contractați au acoperit suma de 2 701,98 de milioane EUR în 2015.

Suma totală expusă riscului la data plății pentru totalul cheltuielilor pentru 2015 ale DG DEVCO este de 246 de milioane EUR (2,9%). Corecțiile viitoare estimate în mod prudent se ridică la 50 de milioane EUR (0,6%). Suma estimată a fi expusă riscului la închidere este de 196 de milioane EUR (2,3%).

Pentru întregul domeniul de politică „Relații externe”, suma estimată globală expusă riscului la data plății este de 281 de milioane EUR (2,9%), corecțiile viitoare estimate în mod prudent sunt de 62 de milioane EUR (0,6%) iar suma estimată expusă riscului la închidere este de 219 milioane EUR (2,3%).

Graficul 16 — Nivelurile de eroare estimate de Comisie (ratele de eroare reziduală prezentate de DG DEVCO) și de Curte în domeniul „Relații externe” în perioada 2013-2015*

* Liniile care leagă diferitele niveluri de eroare nu ar trebui să fie considerate ca o evoluție continuă ci mai degrabă contribuie la o mai bună comparare a intervalelor de eroare.

Sursa: Rapoartele anuale ale Curții și rapoartele anuale de activitate ale DG DEVCO pentru exercițiile financiare 2013-2015.

5.2.DG Cooperare Internațională și Dezvoltare (DEVCO)

5.2.1.Cauzele profunde ale erorilor

DG DEVCO a identificat următoarele cauze principale ale erorilor:

Nerespectarea normelor de eligibilitate (57% din erorile detectate):

- cheltuieli efectuate în afara perioadei proiectului;

- cheltuieli declarate ca fiind directe însă deja incluse în cadrul cheltuielilor indirecte.

Nerespectarea normelor în domeniul achizițiilor publice (26% din erorile detectate)

Documente insuficiente sau lipsa acestora

Evaluare este, în linii mari, în concordanță cu constatările Curții pentru întregul capitol privind „Europa globală” (a se vedea graficul 17).

Graficul 17 — Evaluarea Curții referitoare la cauzele profunde ale erorilor în ceea ce privește rubrica 4 în 2015 54

5.2.2.Măsuri de remediere luate

a)Simplificarea

Cauzele profunde ale erorilor sunt reprezentate de condițiile extrem de detaliate pentru acordarea granturilor, care depășesc ceea ce este impus prin lege și care nu aduc nicio valoare adăugată în ceea ce privește performanța și rezultatele. S-a realizat deja eliminarea unor astfel de elemente inutile în Ghidul practic (PRAG). DG DEVCO poartă discuții cu părțile sale interesate și, periodic, au loc reuniuni între unitățile pentru finanțe, contracte și audit cu scopul de a se analiza cele mai frecvente surse de erori și modalitățile de evitare a acestora. Setul de instrumente privind gestiunea financiară pentru beneficiarii de granturi este promovat în continuare și sunt întreprinse și adaptate activități de formare cu privire la granturi.

Astfel cum s-a explicat mai sus, Comisia a propus deja o serie de modificări referitoare la granturile acordate în baza normelor financiare generale, pentru a reduce riscul de erori (a se vedea secțiunea 3.1).

b)Consolidarea sistemelor de gestionare și control

În cele ce urmează, acțiunile planificate sunt prezentate în funcție de tipul de gestiune.

În cazul granturilor aflate în gestiune directă, DG DEVCO a identificat drept cauză profundă a erorilor verificările de o calitate insuficientă ale cheltuielilor efectuate de către beneficiari. Măsurile avute în vedere includ:

revizuirea termenilor de referință pentru verificările cheltuielilor realizate de beneficiari și pentru contractele de servicii, inclusiv aplicarea unor criteriilor de evaluare a calității în cazul rapoartelor;

utilizarea contractului-cadru de audit pentru completarea verificărilor insuficiente ale cheltuielilor efectuate de beneficiari;

solicitarea de documente justificative pentru operațiuni selectate în mod aleatoriu în legătură cu solicitări de plată și verificarea acestora înainte de aprobarea plății și/sau validarea și închiderea cheltuielilor și

simplificarea procedurilor și a condițiilor contractuale pentru acordarea de granturi.

În domeniul cheltuielilor aflate în gestiune indirectă cu organizații internaționale și agenții ale statelor membre, cauzele profunde ale erorilor recurente sunt documentele insuficiente sau lipsa acestora, misiunile de verificare de o calitate insuficientă, precum și validări și închideri târzii. Măsurile avute în vedere includ:

în cazuri extreme, suspendarea gestiunii indirecte acolo unde se înregistrează erori repetate sau nerespectarea normelor privind furnizarea de documente;

adaptarea termenilor de referință pentru misiunile de verificare efectuate la organizații internaționale, altele decât Banca Mondială și Organizația Națiunilor Unite;

sensibilizarea cu privire la acțiunile pentru validarea și închiderea plăților de prefinanțare efectuate către organizații internaționale cu mai mult de doi ani în urmă (2013 și anterior), precum și monitorizarea acestora;

reuniuni periodice cu organizațiile internaționale pentru asigurarea continuării cooperării în ceea ce privește furnizarea de informații în cadrul auditurilor efectuate de Curte și al studiilor privind rata de eroare reziduală și

crearea unei unități-pivot în vederea coordonării relațiilor cu organizațiile internaționale la toate nivelurile.

Toate aceste măsuri sunt în desfășurare.

c)Cadrul juridic 2014 - 2020

O serie de modificări recente au facilitat respectarea normelor de către partenerii contractuali ai DG DEVCO și, prin urmare, s-ar putea ca acestea să reducă riscul de eroare:

procedurile de achiziții din cadrul granturilor: anexa IV la contractele de grant ale DG DEVCO a fost simplificată în 2015, permițând beneficiarilor să-și utilizeze propriile norme contabile cu respectarea, în același timp, a principiilor de bază și a criteriilor de atribuire;

lipsa documentelor justificative disponibile: posibilitatea de a accepta copii ale documentelor justificative în cursul verificărilor cheltuielilor a fost introdusă formularul de grant al DG DEVCO în 2016. Aceasta soluționează problemele recurente legate de documentele originale dispersate în mai multe țări, care nu sunt întotdeauna disponibile atunci când auditorii efectuează verificarea cheltuielilor;

rata de schimb în cadrul granturilor: începând cu anul 2015, este posibil ca beneficiarii să își folosească propriile norme privind cursul de schimb în scopuri contabile, cu condiția ca normele respective să fie documentate în mod corespunzător.

În general, sistemele de gestionare și control (proiectare și funcționare) au fost consolidate, iar unele sisteme au fost abandonate din considerente legate de raportul cost-eficacitate.

5.3.DG Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (NEAR/ELARG)

5.3.1.Cauzele profunde ale erorilor

Cele mai multe aspecte comune privind erorile din cadrul DG NEAR se referă la:

erori legate de închiderea prefinanțării:

un aspect-cheie identificat pentru NEAR a fost reprezentat de erorile legate de închiderea prefinanțării. Curtea a criticat sistemul pentru închiderea prefinanțării, documentele justificative utilizate pentru închidere și periodicitatea închiderii;

raportul de verificare a cheltuielilor:

în ceea ce privește DG DEVCO, un punct slab identificat de Curte este reprezentat de rapoartele de verificare a cheltuielilor întocmite de auditori externi, pe care se bazează Comisia pentru a accepta anumite costuri;

Nerespectarea obligațiilor legale și contractuale.

5.3.2.Măsuri de remediere luate

În ceea ce privește închiderea prefinanțării, DG NEAR a luat o serie de măsuri pentru a soluționa această problemă:

un nou manual de contabilitate pentru DG NEAR a fost adoptat în decembrie 2015, aducând clarificări suplimentare cu privire la politica DG NEAR referitoare la închiderea prefinanțării;

au fost oferite orientări ordonatorilor de credite subdelegați și personalului acestora, explicând normele privind recunoașterea intermediară a costurilor și închiderea prefinanțării și

cadrul juridic privind instrumentul de asistență pentru preaderare II referitor la „gestiunea indirectă cu țări beneficiare” a pus în aplicare o procedură mai clară și a stabilit obligații de raportare pentru beneficiari în ceea ce privește recunoașterea costurilor suportate.

Pentru rapoartele de verificare a cheltuielilor, DG NEAR/ELARG a colaborat îndeaproape cu DG DEVCO: măsurile de atenuare luate includ dezvoltarea unei rețele de calitate pentru evaluarea rapoartelor de verificare a cheltuielilor și revizuirea termenilor de referință pentru verificarea cheltuielilor. În plus, contractul-cadru de audit poate fi utilizat pentru efectuarea unor verificări suplimentare ale cheltuielilor, dacă este necesar. Toate aceste măsuri sunt în desfășurare.

Pentru a atenua și a reduce tipurile de erori legate de nerespectarea obligațiilor contractuale și legale, s-au depus eforturi constante în care DG DEVCO a deținut rolul principal în cadrul inițiativei de revizuire periodică a manualelor și instrucțiunilor pentru a le face mai clare (revizuirea PRAG, Pagoda 2). În plus, sunt furnizate în mod periodic cursuri de formare, pentru a se garanta faptul că actorii relevanți vor aplica normele și procedurile corecte.

IV. Concluzii

1.Gestiunea financiară s-a îmbunătățit semnificativ conducând la o scădere a nivelului de eroare

Nivelul de conformitate cu cerințele legale în cadrul execuției bugetului UE s-a îmbunătățit considerabil în ultimii ani. Examinarea constantă de către Parlamentul European, Consiliu și Curte a avut drept consecință creșterea gradului de „profesionalizare” a întregului lanț de control al fondurilor UE, de la Comisie la autoritățile din statele membre, țări terțe și organizații internaționale. Prin urmare, nivelurile de eroare au scăzut de la procente formate din două cifre pentru anumite domenii de politică (în special „Coeziune”) în cursul perioadei de programare 2000-2006 și înainte de aceasta la niveluri de eroare considerabil mai mici în prezent (sub 5% în majoritatea domeniilor de politică și un nivel apropiat sau chiar sub 2% în unele domenii).

2.Comisia și Curtea sunt de acord în evaluările lor cu privire la nivelul și la cauzele profunde ale erorilor

Comisia și Curtea sunt de acord că principalele cauze profunde care stau la baza nivelurilor constant ridicate de eroare sunt deficiențele existente în sistemele de gestionare și control, în special în statele membre, țările terțe și organizațiile/agențiile internaționale, precum și cadrul juridic complex în care sunt puse în aplicare politicile UE.

În plus, ținând seama de precizia relativă a diverselor abordări utilizate și a rezultatelor obținute, nivelurile de eroare raportate în rapoartele anuale de activitate ale departamentelor Comisiei, precum și estimările furnizate în Raportul anual de gestionare și performanță sunt, în linii mari, în concordanță cu nivelurile estimate de eroare ale Curții pentru 2014 și 2015.

3.Necesitatea de a ține seama de caracterul multianual al unei părți semnificative din cheltuielile UE

Având în vedere caracterul multianual al unei părți semnificative din cheltuielile UE, un nivel de eroare definitiv poate fi stabilit numai la închiderea programelor, după ce au fost puse în aplicare toate nivelurile de control. „Suma expusă riscului la închidere” estimată după aplicarea tuturor măsurilor corective reprezintă între 0,8% și 1,3% din totalul cheltuielilor din 2015. Astfel, mecanismele de corecție multianuale protejează în mod adecvat bugetul UE de cheltuielile care contravin legislației.

4.Costurile gestionării și ale controalelor și necesitatea unei simplificări suplimentare

Actualele costuri ridicate aferente gestionării și controalelor au pus sub semnul întrebării beneficiul sporirii în continuare a intensității și a eforturilor în ceea ce privește auditurile. Ar trebui să fie efectuate nu mai multe controale, ci controale mai eficiente. În plus, simplificarea reprezintă cea mai eficace modalitate de reducere a costurilor și a sarcinii administrative aferente controalelor, precum și a riscului de eroare. De asemenea, domeniile de politică care fac obiectul unor sisteme de gestionare și control solide și al unor norme de eligibilitate mai puțin complexe sunt mai puțin expuse riscului de eroare. Prin urmare, continuarea îmbunătățirii sistemelor de gestionare și control la toate nivelurile și simplificarea normelor rămân sarcini constante. În acest context, Comisia a propus, în septembrie 2016, o revizuire ambițioasă a Regulamentului financiar și o serie de norme financiare sectoriale pentru a obține o și mai mare simplificare și flexibilitate, precum și pentru o mai bună concentrare asupra rezultatelor.

5.Comisia ia măsuri în mod constant pentru a aborda cauzele profunde și impactul financiar al erorilor

Comisia ia măsuri în mod constant pentru a aborda cauzele profunde și impactul financiar al nivelurilor constant ridicate de eroare, dintre care unele sunt consecința unor obiective politice ambițioase și pot, în practică, să necesite o perioadă mai lungă de timp pentru a da roade, mai ales în cazul în care sunt legate de cerințe naționale sau de mecanisme de execuție complexe. Deși prezenta analiză s-a concentrat asupra plăților pentru perioada de programare 2007-2013, învățămintele desprinse din această perioadă au fost deja integrate în temeiul juridic și în sisteme îmbunătățite pentru perioada actuală 2014-2020 (și anume, punerea în aplicare a corecțiilor financiare nete și conturile care sunt elemente noi în domeniul „Coeziune”, însă constituie o practică curentă în domeniul agriculturii, „opiniile de audit” consolidate din partea autorităților naționale de audit și a organismelor de certificare, noile directive privind achizițiile publice, cerințele care decurg din condiționalitățile ex ante, normele de eligibilitate simplificate și posibilitățile consolidate în mod semnificativ de utilizare a opțiunilor simplificate în materie de costuri mai degrabă decât a costurilor reale ca bază pentru rambursare și mecanismul de reținere a procentului de 10% pentru „Coeziune”).

În plus, Comisia a adoptat un pachet de măsuri privind evaluarea la jumătatea perioadei (MTR)/evaluarea CFM 2014-2020, care se bazează pe eforturile de modernizare și pe progresele realizate în contextul actualului CFM. Inițiativa „Un buget al UE axat pe rezultate (BFOR)” începe să înregistreze progrese tangibile în direcția unui sistem de execuție mai eficient și mai simplu, care asigură respectarea cadrului juridic, dar și rezultate pozitive pe teren. În acest context, simplificarea continuă va fi esențială. În următorul CFM se vor înregistra progrese suplimentare.

În fine, Comisia va continua să protejeze bugetul UE de impactul financiar al nivelurilor constant ridicate de eroare prin aplicarea de măsuri preventive (de exemplu, întreruperea și suspendarea plăților) și utilizarea de mecanisme corective (corecții financiare și recuperări).

(1) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului.

(2)

Raportul Parlamentului European privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al UE aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III [2015/2154 (DEC)].

(3)

Recomandarea Consiliului privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 [documentul 5583/16 din 2.2.2016].

(4) Aceste controale au inclus testarea de fond (reefectuarea activității desfășurate de organismele de audit externe) și auditurile sistemelor (evaluarea funcționării sistemelor de gestionare și control în statele membre, cum ar fi, de exemplu, auditurile de validare a conformității).

(5) COM(2016) 446 final.

(6) COM(2016) 486 final.

(7) „Pachetul de raportare financiară integrată” conține Raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului, Comunicarea privind protecția bugetului UE, Raportul financiar și conturile UE însoțite de documentul „Situația financiară: discuție și analiză”.

(8) Raportul Comisiei privind „Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene — Combaterea fraudei”, elaborat în colaborare cu statele membre și adoptat în temeiul articolului 325 din tratat, pentru anul 2015 [COM(2016) 472 final] arată că numărul cazurilor de fraudă detectate și raportate reprezintă aproximativ 0,4% din plățile efectuate (pagina 22).

(9) În domeniul „Coeziune”, Comisia și Curtea concluzionează că nivelurile de eroare se situează peste 5%, în timp ce pentru „Resurse naturale” acestea variază între 2% și 2,9% pentru 2015. În plus, rubricile „Venituri” și „Cheltuieli administrative” nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare, iar conturile UE au fost închise de către Curte. În plus, Curtea a concluzionat că sistemele de rambursare au fost mai expuse la riscuri decât sistemele bazate pe drepturi la plată.

(10) A se vedea tabelul 1.

(11) Curtea nu a detectat un nivel semnificativ de eroare pentru intervențiile din Fondul social european în ultimii 4 ani, de când au fost utilizate opțiuni simplificate în materie de costuri.

(12) De exemplu, plățile directe pentru granturile acordate din Fondul european de garantare agricolă (FEGA), de către Consiliul European pentru Cercetare (CEC) sau prin programele Marie-Curie.

(13) A se vedea Raportul anual de gestiune și performanță a bugetului pentru exercițiul financiar 2015.

(14) A se vedea secțiunea III privind „Situația nivelurilor constant ridicate de eroare în ceea ce privește diferitele rubrici ale CFM”.

(15) Astfel cum este ilustrat de noile instrumente și măsuri din actualul CFM 2014-2020, cum ar fi, de exemplu, mecanismul de reținere pentru domeniul „Coeziune”, posibila aplicare a corecției financiare nete, noua „opinie de audit/declarație de gestiune” din partea autorităților naționale, impactul noilor directive privind achizițiile publice, cerința care rezultă din condițiile ex ante și normele simplificate de eligibilitate.

(16) Comisia propune, într-un act unic, o revizuire ambițioasă a normelor financiare generale, [COM(2016)605 final din 14.9.2016]. Actul respectiv conține, de asemenea, modificările corespunzătoare ale normelor financiare sectoriale stabilite în 15 acte legislative privind programele multianuale referitoare, de exemplu, la fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) sau la agricultură.

(17) Raportul Parlamentului European privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al UE aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III [2015/2154 (DEC)].

(18) Recomandarea Consiliului privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 [documentul 5583/16 din 2.2.2016].

(19) Definiția juridică a abaterii în ceea ce privește bugetul UE este prevăzută la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul 2988/95.

(20) În urma Raportului Comisiei din 2015 privind „Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene — Combaterea fraudei” [COM(2016) 472 final], cazurile de fraudă detectate și raportate se ridică la aproximativ 0,4% din plățile efectuate (pagina 22).

(21) Anexa 2 la Raportul anual privind gestionarea și performanța pe 2015 pentru bugetul UE [COM(2016) 446 final].

(22) Sursa: Anexa 1.1 la capitolul 1 din rapoartele anuale ale Curții pentru exercițiile financiare 2013-2015.

(23) Pentru 2013, Comisia a furnizat o estimare punctuală referitoare la nivelul de eroare (2,8%).

(24) COM(2016) 605 final, 14.9.2016.

(25) Pe baza datelor furnizate de Curte în rapoartele sale anuale pentru exercițiile financiare 2013-2015 și, dacă este cazul, în rapoartele anuale de activitate ale departamentelor Comisiei.

(26) Comunicările Comisiei privind protecția bugetului UE oferă informații detaliate privind mecanismele preventive și mecanismele corective care protejează bugetul UE.

(27) Solicitare formulată de raportorul pentru descărcarea de gestiune pentru 2014, dna Martina Dlabajova, în contextul dezbaterii privind descărcarea de gestiune pentru 2014 pentru Comisie din cadrul Comisiei pentru control bugetar din 23 februarie 2016. A se vedea, de asemenea, punctul 54 din Rezoluția Parlamentului privind descărcarea de gestiune pentru 2014: Bugetul general al UE — Comisia Europeană și agențiile executive.

(28) Pentru detalii, a se vedea paginile 48-51 din AMPR pentru 2015.

(29) DG AGRI, RAA pentru 2015, pagina 77.

(30) DG REGIO, RAA pentru 2015, pagina 88.

(31) DG EMPL, RAA pentru 2015, pagina 72.

(32) DG RTD, RAA pentru 2015, paginile 90-91.

(33) DG DEVCO, RAA pentru 2015, pagina 61.

(34) DG NEAR, RAA pentru 2015, pagina 50.

(35) DG CNECT, RAA pentru 2015, pagina 60.

(36) Viitorul „Raport al Comisiei către Curtea de Conturi Europeană, Consiliu și Parlamentul European cu privire la răspunsurile statelor membre la raportul anual al Curții de Conturi Europene” va furniza informații cu privire la analiza cauzelor profunde ale erorilor efectuată de către statele membre în mod individual.

(37) Ca urmare a importanței sale relativ scăzute în ceea ce privește volumul financiar și impactul asupra nivelului general de eroare, rubrica 3, „Securitate și cetățenie”, nu face obiectul prezentului raport și nici Curtea nu a stabilit un eșantion reprezentativ pentru auditul acesteia în rapoartele anuale pe 2014 și 2015.

(38) Pentru detalii, a se vedea punctele 1.21-1.33 din Raportul anual al Curții pentru exercițiul financiar 2015.

(39) Această analiză se concentrează pe domeniul „Cercetare și inovare”, întrucât acesta reprezintă peste 60% din alocările bugetare pentru rubrica 1A. În plus, nivelurile de eroare estimate legate de celelalte domenii ale politicilor interne se situează în cea mai mare parte sub pragul de semnificație de 2%.Mai precis, această secțiune a evidențiat cele mai importante două direcții generale din domeniul cercetării din punct de vedere financiar cu cea mai mare sumă estimată expusă la risc la data plății, DG RTD și DG CNECT.

(40) Sursa: Raportul anual al Curții pentru exercițiul financiar 2015, figura 5.2, pentru întregul capitol 5 privind „Competitivitatea”.

(41) Raportul anual al Curții pentru exercițiul financiar 2015, figura 6.2, excluzând ponderea aferentă domeniului „Ocuparea forței de muncă și Afaceri Sociale” din eroarea globală.

(42) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului.

(43) Regulamentul nr. 651/2014 al Comisiei.

(44) Raportul anual al Curții pentru exercițiul financiar 2015, figura 6.2, excluzând ponderea aferentă domeniului „Politică Regională și Urbană” din eroarea globală.

(45) Curtea include în evaluarea sa FEGA, FEADR, dar și cheltuieli legate de mediu, pescuit și sănătate.

(46) Inclusiv ecocondiționalitatea.

(47) Exclusiv ecocondiționalitatea.

(48) Cu excepția avansurilor plătite ca prefinanțare pentru CFM 2014 - 2020 (4,16% inclusiv prefinanțarea).

(49) În raportul său anual pentru exercițiul financiar 2013, Curtea a raportat în mod separat cu privire la FEGA și la Dezvoltarea Rurală și alte domenii de politică (mediu, pescuit și sănătate).

(50) A se vedea punctele 7.17 și 7.41 din Raportul anual al Curții pentru exercițiul financiar 2015.

(51) A se vedea Raportul anual al Curții pentru exercițiul financiar 2015, punctul 7.17.

(52) A se vedea Raportul anual al Curții pentru exercițiul financiar 2012, punctul 6.23, Raportul anual pentru exercițiul financiar 2013, punctul 6.16 și Raportul anual pentru exercițiul financiar 2014, punctul 6.29.

(53) Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 privind dezvoltarea rurală, Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea și alte chestiuni orizontale ale PAC, Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 privind plățile directe acordate fermierilor și Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 privind organizarea comună unică a piețelor (OCP).

(54) Raportul anual al Curții pentru exercițiul financiar 2015, figura 8.2.