Avizul Comitetului Economic și Social European privind Recomandarea de decizie a Consiliului de autorizare a deschiderii de negocieri pentru o convenție de stabilire a unei instanțe multilaterale pentru soluționarea litigiilor în materie de investiții

[COM(2017) 493 final]

(2019/C 110/27)

Raportor:	Philippe DE BUCK
Coraportoare:	Tanja BUZEK

Sesizare	13.12.2017 (Comisia Europeană)
Temei juridic	Articolul 207 din TFUE
Secțiunea competentă	REX
Data adoptării în secțiune	23.11.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	12.12.2018
Sesiunea plenară nr.	539
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	206/3/3

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE recunoaște pe deplin că soluționarea litigiilor dintre investitori și stat (ISDS) în cadrul tratatelor comerciale și de investiții a devenit tot mai controversată pentru o serie de părți interesate, în ceea ce privește legitimitatea, coerența și transparența. Aceste critici includ considerații procedurale și de fond, dar cuprind și alte aspecte.

1.2.

CESE a participat activ la dezbaterea privind reforma și modernizarea protecției investițiilor. El a adoptat avizele REX/464 și REX/411, prin intermediul cărora a prezentat o serie de probleme și a emis recomandări.

1.3.

Prin urmare, CESE salută eforturile Comisiei orientate către o reformă multilaterală a ISDS sub auspiciile UNCITRAL și consideră că este esențial ca UE să rămână deschisă tuturor abordărilor și ideilor care au apărut în discuție cu privire la reforma ISDS.

1.4.

CESE salută în special angajamentul sporit pentru asigurarea transparenței, care permite organizațiilor neguvernamentale să monitorizeze discuțiile și chiar să participe la ele.

1.5.

CESE consideră că este esențial ca Grupul de lucru III al UNCITRAL să salute contribuția tuturor părților implicate în efortul de creștere a incluziunii și solicită o mobilizare mai bună și mai echilibrată a părților interesate. De asemenea, CESE invită Comisia să facă tot posibilul pentru a implica CESE în mod activ în activitatea Grupului de lucru III.

1.6.

CESE a recunoscut întotdeauna că investițiile străine directe (ISD) contribuie în mod semnificativ la creșterea economică și că investitorii străini trebuie să fie protejați la scară globală de exproprierea directă, să nu sufere din pricina discriminării și să aibă drepturi echivalente cu investitorii interni.

1.7.

Cu toate acestea, în egală măsură, CESE a subliniat întotdeauna că nu trebuie subminat dreptul statelor de a legifera în interes public.

1.8.

În contextul înființării unei instanțe multilaterale pentru investiții (MIC), CESE subliniază că trebuie abordată o serie de chestiuni fundamentale: domeniul de aplicare, protecția interesului public, accesibilitatea și relațiile cu instanțele naționale.

1.9.

Domeniul de aplicare: deși consideră că ar fi de preferat o abordare mai holistică, care să acopere atât preocupările cu privire la aspectele de fond, cât și cele legate de aspectele procedurale ale protecției investițiilor, CESE observă că domeniul de aplicare a fost limitat la aspectele procedurale ale soluționării litigiilor dintre investitori și state.

1.10.

Interesul public: CESE consideră că este esențial ca instanța multilaterală pentru investiții să nu afecteze în niciun fel capacitatea UE și a statelor membre de a-și îndeplini obligațiile în temeiul acordurilor internaționale în domeniul mediului, al drepturilor omului și al muncii, precum și al protecției consumatorilor și să dispună de garanții procedurale împotriva cererilor care vizează legislația internă de interes public. Prin urmare, CESE este de părere că acest lucru ar putea fi realizat într-o măsură suficientă numai prin includerea unei clauze privind ierarhia și a unei excepții privind interesul public.

1.11.

Drepturile și cererile reconvenționale ale terților: deși CESE consideră posibilitatea de a permite transmiterea de observații de tip amicus curiae ca un prim pas care, totuși, trebuie să treacă, în esență, printr-o analiză aprofundată din partea judecătorilor, salută includerea în mandat a posibilității intervențiilor din partea terților și recomandă investigarea rolului părților terțe, care pot fi localnici, lucrători, sindicate, grupuri de protecție a mediului sau consumatori.

1.12.

Relațiile cu instanțele naționale: CESE consideră că instanța multilaterală pentru investiții nu poate, în niciun caz, să afecteze în mod negativ sistemul judiciar al UE și autonomia dreptului Uniunii. El ia act de faptul că chestiunea relației dintre instanțele naționale și instanța multilaterală pentru investiții este interpretată în mod diferit de către diferitele părți interesate, dar încurajează Comisia să investigheze în continuare problema epuizării căilor de atac pe plan local și modul în care ar putea funcționa în contextul instanței multilaterale pentru investiții.

1.13.

Independența și legitimitatea judecătorilor: Numirea judecătorilor cu titlu permanent este esențială pentru a pune bazele unei jurisprudențe și pentru îmbunătățirea predictibilității, calificările acestora necesitând totodată o expertiză demonstrabilă într-o gamă largă de domenii juridice. CESE salută angajamentele privind stabilirea de obiective clare și criterii de înalt nivel pentru a garanta statul de drept și încrederea cetățenilor și solicită ca procesul de selecție să fie transparent și supus principiilor controlului public.

1.14.

Un sistem eficace: un secretariat ar trebui însărcinat cu administrarea eficace a instanței multilaterale pentru investiții; pe de altă parte trebuie garantate resurse suficiente pentru funcționarea lui, iar costurile administrative ar trebui acoperite de către părți în mod echitabil, ținând seama de diferite criterii. IMM-urile ar trebui să beneficieze de același nivel de protecție și acces la condiții și costuri rezonabile de soluționare a litigiilor și toate deciziile instanței multilaterale pentru investiții ar trebui să aibă caracter executoriu și să fie făcute publice.

1.15.

Un nivel ridicat de protecție și o eventuală perioadă de tranziție: este important de remarcat faptul că niciunul dintre acordurile încheiate de UE sau de statele membre nu va fi automat plasat sub jurisdicția unei instanțe multilaterale pentru investiții și că, în cursul unei posibile perioade de tranziție, procedurile convenite de soluționare a litigiilor trebuie să se aplice în continuare, pentru a garanta un nivel ridicat de protecție a investițiilor, având în vedere caracterul constituțional și viabilitatea unei instanțe multilaterale pentru investiții în temeiul legislației UE.

2. Context

2.1.

Sistemul de protecție a investițiilor, subiect abordat în peste 3 200 de tratate începând cu anii 1970, cuprinde clauze de fond de protecție a investițiilor și clauze privind procedura de soluționare a litigiilor care prevăd un mecanism prin care investitorii străini pot introduce cereri împotriva statelor gazdă (ISDS), în conformitate cu prevederile legale din tratate.

2.2.

CESE ia act de o publicație recentă în contextul documentelor de lucru OCDE privind investițiile internaționale, semnată de analistul politic Joachim Pohl și intitulată Societal benefits and costs of international investment agreements – a critical review of aspects and available empirical evidence („Beneficiile și costurile sociale ale acordurilor internaționale de investiții – o analiză critică a aspectelor și a dovezilor empirice disponibile”) (1).

2.3.

În ultimii ani, reforma privind soluționarea litigiilor dintre investitori și stat (investor-state dispute settlement – ISDS) a fost punctul central în dezbaterea din jurul politicii de investiții a UE, sistemul de protecție a investițiilor atrăgând din ce în ce mai multe controverse asupra chestiunilor legate de legitimitate, consecvență și transparență din partea unui număr de părți interesate. Aceste critici includ, dar nu în mod exhaustiv, considerații procedurale și de fond.

2.4.

Aceste motive de preocupare au fost exprimate în special în cadrul a două consultări publice organizate de Comisia Europeană – prima în cursul negocierilor pentru Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) (2) în 2014, iar cea de-a doua, în cadrul eforturilor de reformă multilaterală în ceea ce privește soluționarea litigiilor în materie de investiții (3) în 2017.

2.5.

Parlamentul European, în rezoluția sa privind TTIP din 8 iulie 2015, a solicitat Comisiei „să înlocuiască mecanismul de soluționare a litigiilor dintre investitori și state cu un nou sistem de soluționare a acestor litigii, care să se supună principiilor democratice și controlului democratic, în care posibilele cauze să fie examinate în mod transparent de către judecători profesioniști, independenți și numiți public, în cadrul unor audieri publice, care permite exercitarea unei căi de atac, care asigură consecvența hotărârilor judecătorești și respectarea jurisdicției instanțelor UE și ale statelor membre și în care interesele private nu pot submina obiectivele de politică publică” (4).

Evoluții la nivelul UE

2.6.

Ca răspuns la criticile aduse sistemului actual ISDS și la presiunea societății civile cu privire la necesitatea de reformare a acestuia, Comisia a propus sistemul jurisdicțional în materie de investiții (ICS), un sistem de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat, și l-a inclus în Acordul economic și comercial cuprinzător UE-Canada (CETA) și în Acordurile de liber schimb dintre UE-Vietnam și UE-Singapore.

2.7.

În acest context, CETA cuprinde o dispoziție specifică la articolul 8.29, prin care părților li se solicită să aibă în vedere posibilitatea de a institui pe viitor o instanță multilaterală pentru investiții (Multilateral Investment Court – MIC): „Părțile vor urmări împreună cu alți parteneri comerciali instituirea unui tribunal multilateral pentru investiții și a unui mecanism de apel pentru soluționarea litigiilor legate de investiții. La instituirea unui astfel de instrument multilateral, Comitetul mixt CETA adoptă o decizie care prevede că litigiile legate de investiții în temeiul prezentei secțiuni vor fi soluționate prin intermediul instrumentului multilateral și adoptă măsurile tranzitorii adecvate.”

2.8.

Cu toate acestea, niciunul dintre acordurile menționate mai sus nu este ratificat încă și există, de asemenea, o cauză legată de sistemul jurisdicțional în materie de investiții inclus în CETA, aflată în curs de soluționare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (5). Pronunțarea unei hotărâri este o chestiune ce durează luni de zile.

2.9.

CESE ia act de faptul că în Acordul de parteneriat economic UE-Japonia nu a fost inclus niciun capitol privind protecția investițiilor, din cauza faptului că Japonia nu a putut accepta propunerea UE privind sistemul jurisdicțional în materie de investiții.

Implicarea CESE

2.10.

Pe parcursul acestui proces, Comitetul Economic și Social European (CESE) a participat activ la dezbaterea privind modernizarea și reforma protecției investițiilor, în special sistemul ISDS, organizând, de asemenea, două audieri publice – în iunie 2016 (6) și, cel mai recent, în februarie 2018 (7). În acest context, CESE a adoptat Avizul REX/464 pe tema „Poziția CESE față de unele chestiuni specifice fundamentale ridicate în cadrul negocierilor privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)” (8) și Avizul REX/411 pe tema „Protecția investitorilor și soluționarea litigiilor dintre investitori și stat în acordurile comerciale și de investiții ale UE cu țările terțe” (9).

2.11.

CESE a recunoscut că investițiile străine directe (ISD) contribuie în mod semnificativ la creșterea economică și că investitorii străini trebuie să fie protejați la scară globală de exproprierea directă, să nu sufere din pricina discriminării și să aibă drepturi echivalente cu investitorii interni.

2.12.

În același timp, CESE a subliniat că dreptul unui stat de a reglementa în interes public este de o importanță capitală și nu trebuie subminat de dispozițiile unui acord internațional de investiții (AII). Este esențial să existe o clauză lipsită de ambiguitate care să specifice în mod clar acest drept.

2.13.

În concluzie, CESE a considerat că propunerea Comisiei Europene privind sistemul jurisdicțional în materie de investiții a reprezentat un pas în direcția bună, dar acesta trebuie îmbunătățit sub numeroase aspecte pentru a funcționa ca autoritate judiciară internațională independentă. În plus, CESE a luat act de faptul că unele părți interesate pun la îndoială necesitatea unui sistem separat de arbitraj în materie de investiții în cadrul unor sisteme juridice interne funcționale și bine dezvoltate.

2.14.

CESE a ridicat câteva probleme care se referă mai precis la ISDS în avizul său pe tema „Protecția investitorilor și soluționarea litigiilor dintre investitori și stat în acordurile comerciale și de investiții ale UE cu țările terțe” (10). Printre acestea se numără: conflictul de interese și favorizarea de către arbitri; cererile neîntemeiate; natura organismelor de arbitraj; recurgerea la ISDS fără a căuta alte căi de atac; utilizarea inutilă a ISDS între țări cu sisteme judiciare dezvoltate; posibila incompatibilitate a ISDS cu dreptul Uniunii; și opacitatea procedurilor.

Nivelul multilateral

2.15.

În același timp, discuții privind o reformă a ISDS au loc și la nivel multilateral. La 10 iulie 2017, Comisia Organizației Națiunilor Unite pentru Dreptul Comercial Internațional (UNCITRAL), în urma unei cereri oficiale din partea mai multor membri ai săi, inclusiv Uniunea Europeană și statele sale membre (11), a decis să înființeze Grupul de lucru III, condus de guverne, care are mandatul: (1) să identifice și să analizeze preocupările privind ISDS; (2) să analizeze dacă reforma a fost oportună în lumina preocupărilor identificate; și (3) în cazul în care Grupul de lucru ar ajunge la concluzia că această reformă a fost oportună, să identifice soluții relevante care să fie recomandate Comisiei (12).

2.16.

Dintr-o perspectivă mai largă, Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) contribuie, de asemenea, la dezbaterea actuală privind reformarea ISDS, oferind o analiză a regimului actual al Acordurilor internaționale de investiții și recomandări pentru modernizarea Acordurilor internaționale de investiții. Printre acestea se numără: promovarea interpretărilor comune ale dispozițiilor tratatului, modificarea sau înlocuirea tratatelor caduce, trimiteri la standardele globale, implicarea în încheierea sau retragerea multilaterală din tratatele vechi (13).

2.17.

Potrivit statisticilor UNCTAD, subliniate în cadrul audierii publice a CESE din februarie 2018, au fost reziliate 107 acorduri de investiții care prevedeau ISDS, nefiind înlocuite în ultimii ani. Anul trecut, numărul acordurilor de investiții reziliate a fost mai mare decât cel al acordurilor încheiate (14). CESE ia notă de faptul că unele țări au început să își revizuiască abordarea privind ISDS.

2.18.

Pe lângă reformarea ISDS, CESE ar dori să sublinieze că diferitele instrumente de politică pot contribui, de asemenea, la asigurarea unui mediu viabil pentru investiții, inclusiv la:

—	consolidarea sistemului judiciar intern;

—	furnizarea de asigurări pentru investitori, cum ar fi prin Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor a Băncii Mondiale;

—	prevenirea litigiilor;

—	forme mai conciliante de soluționare a litigiilor, cum ar fi medierea;

—	promovarea investițiilor; și

—	soluționarea litigiilor între state.

2.19.

În cele din urmă, CESE ia notă de Rezoluția 26/9 din 26 iunie 2014 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite prin care a hotărât „să înființeze un grup de lucru interguvernamental fără limită de membri privind drepturile omului și corporațiile transnaționale și alte întreprinderi, al cărui mandat urmează să fie elaborarea unui instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic pentru a reglementa, în dreptul internațional al drepturilor omului, activitățile corporațiilor transnaționale și ale altor întreprinderi” (15). Acest așa-numit tratat cu caracter obligatoriu al ONU, în prezent în discuție în rândul membrilor ONU, are scopul de a codifica obligațiile internaționale privind drepturile omului pentru activitățile corporațiilor transnaționale. CESE observă că, pe viitor, ar putea exista efecte în contextul tratatelor comerciale și de investiții.

Mandatul Comisiei

2.20.

La 13 septembrie 2017, Comisia Europeană și-a publicat Recomandarea de „decizie a Consiliului de autorizare a deschiderii de negocieri pentru o convenție de stabilire a unei instanțe multilaterale pentru soluționarea litigiilor în materie de investiții” (16). Mandatul, în forma modificată de către statele membre, a fost adoptat de Consiliu la 20 martie 2018 (17).

2.21.

Directivele de negociere adoptate au în vedere instituirea unei instanțe permanente cu judecători independenți, în măsură să emită hotărâri durabile, previzibile și consecvente privind litigiile în materie de investiții între investitori și state, pe baza unor acorduri bilaterale sau multilaterale, atunci când ambele părți (sau cel puțin două) la aceste acorduri au convenit să le plaseze sub jurisdicția instanței. Este prevăzut, de asemenea, și un tribunal de apel. Per ansamblu, instanța trebuie să funcționeze într-o manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor, transparentă și eficace, inclusiv în ceea ce privește numirea judecătorilor. De asemenea, instanța trebuie să permită intervenții ale terților (inclusiv, de exemplu, ale organizațiilor de mediu sau sindicale interesate).

3. Observații generale

3.1.

CESE salută eforturile Comisiei Europene în direcția unei reforme multilaterale a soluționării litigiilor dintre investitori și stat. De asemenea, CESE recunoaște dinamica mai extinsă a reformei ISDS, eforturile multilaterale în cadrul UNCITRAL, precum și diferite eforturi la nivel național.

3.2.

CESE consideră esențial ca UE să rămână deschisă tuturor opțiunilor de reformare a ISDS, în special în lumina altor abordări și idei care au apărut în ceea ce privește reforma ISDS. Propunerile elaborate de alte țări și organizații ar trebui luate în considerare și evaluate în special de Grupul de lucru III al UNCITRAL.

3.3.

În acest context, după cum constată CESE, consultarea publică a Comisiei cu privire la „Opțiunile privind o reformă multilaterală a soluționării litigiilor în materie de investiții” s-a axat în principal pe aspectele tehnice legate de instituirea unei instanțe multilaterale pentru investiții. CESE ar dori să sublinieze gama largă de opinii în rândul părților interesate cu privire la măsura în care evaluarea Comisiei a luat în considerare opinii alternative.

3.4.

Deși procesul negocierilor privind instituirea unei instanțe multilaterale pentru investiții nu a fost lansat încă, estimându-se că va fi un proces de durată și complex, CESE salută angajamentul mai ferm al Comisiei Europene în ceea ce privește transparența, în special publicarea proiectului de mandat de negociere. CESE felicită Consiliul pentru publicarea mandatului final aprobat de statele membre. Acesta este un pas important în asigurarea faptului că discuțiile și eventualele negocieri au loc într-un mod transparent, responsabil și favorabil incluziunii.

3.5.

Purtarea discuțiilor sub auspiciile UNCITRAL reprezintă, în special în ceea ce privește transparența, un pas în direcția bună, deoarece permite organizațiilor neguvernamentale să monitorizeze discuțiile și chiar să participe la acestea. Totuși, CESE observă că nu toate părțile interesate au primit acces la procedură și că mai multe organizații – reprezentând întreprinderi, sindicate și alte organizații de interes public – ar trebui invitate de UNCITRAL în contextul Grupului de lucru III. Procesul de luare a deciziilor ar trebui să fie complet transparent și bazat pe consens.

3.6.

CESE consideră că este esențial ca grupul de lucru să salute contribuția tuturor părților interesate în efortul de creștere a incluziunii și că procesul de selecție a părților interesate ar trebui să fie îmbunătățit și echilibrat în continuare. În acest context, solicităm Comisiei Europene să asigure implicarea mai activă a CESE.

3.7.

Înființarea unei instanțe multilaterale pentru investiții este un proiect pe termen lung, care necesită angajamentul unei mase critice de state dispuse să devină părți la aceasta. Prin urmare, UE ar trebui să depună toate eforturile diplomatice necesare pentru a convinge țările terțe să se implice în acele negocieri. CESE consideră deosebit de important ca acest proiect să fie, de asemenea, realizat și sprijinit de țările în curs de dezvoltare.

3.8.

Orice viitoare instanță multilaterală pentru investiții va avea în vedere simplificarea procedurii de soluționare a litigiilor în cauzele inițiate între investitori și state în cadrul unui larg evantai de acorduri internaționale existente în materie de investiții. În pofida unui anumit nivel de asemănare între clauzele de fond de protecție a investițiilor incluse în tratatele bilaterale de investiții (TBI) sau în acordurile de liber schimb (ALS) care cuprind capitole referitoare la protecția investițiilor, este greu de obținut o armonizare deplină a sistemului.

3.9.

Acest lucru ar necesita o reformă mai extinsă. Deși nu este încă pus în aplicare și examinat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), sistemul jurisdicțional în materie de investiții, astfel cum se prevede în Acordul economic și comercial cuprinzător UE-Canada (CETA) (18), acordurile de liber schimb UE-Singapore (19) UE-Vietnam și UE-Mexic, și în viitoarele acorduri (20), ar putea oferi experiență și contribui la elaborarea normelor pentru o instanță multilaterală pentru investiții.

3.10.

Obiectivul recomandării Comisiei Europene este de a institui un nou sistem de soluționare a litigiilor între investitori și state. CESE recunoaște că noul sistem ar putea aborda o serie de preocupări exprimate de societatea civilă. Cu toate acestea, o serie de aspecte fundamentale rămân deschise și necesită clarificări suplimentare.

Întrebări fundamentale

3.11.

Recunoscând că procesul de reformă multilaterală a ISDS se află încă în stadiile sale inițiale, părțile interesate au formulat o serie de întrebări fundamentale în contextul instituirii unei instanțe multilaterale pentru investiții. Acestea vizează aspecte privind domeniul de aplicare – dacă reforma acoperă elementele de fond sau procedurale ale protecției investițiilor sau pe ambele; accesibilitatea – dacă doar investitorii vor putea să introducă cereri în fața unei instanțe pentru investiții sau și terții; și epuizarea căilor de atac la nivel local – dacă trebuie epuizate mai întâi căile de atac disponibile la nivel local, înainte ca un investitor să poată lanseze o procedură în cadrul unei viitoare instanțe multilaterale pentru investiții. Prezentul aviz analizează aceste întrebări.

3.12.

În ceea ce privește aceste întrebări, CESE dorește să sublinieze că o posibilă instituire a unei instanța multilaterale pentru investiții ar trebui să ia în considerare atât principiul subsidiarității, cât și articolul 1 din TUE, care prevede că „[d]eciziile se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean” (21).

3.13.

CESE ia act de preocuparea că o instanță multilaterală pentru investiții ar putea duce la extinderea sistemului ISDS fără a aborda mai întâi, în mod corespunzător preocupările existente cu privire la sistemul jurisdicțional în materie de investiții, inclusiv compatibilitatea cu dreptul Uniunii. CESE împărtășește convingerea că o instanță internațională pentru investiții nu ar trebui în niciun caz să devină un substitut general pentru soluționarea litigiilor interne în țările cu sisteme judiciare adecvate.

3.14.

Mai multe părți interesate și-au exprimat îngrijorarea profundă cu privire la reformarea procedurii înainte de a evalua dreptul material care urmează să fie aplicat de către o viitoare instanță multilaterală pentru investiții și de a autoriza un organism multilateral instituționalizat să interpreteze aceste norme. De asemenea, există preocupări că aceasta ar putea crea o nouă bază juridică. Alte părți interesate sunt de acord cu opiniile exprimate de Comisia Europeană, conform cărora dreptul material este definit în acordurile de bază.

4. Domeniul de aplicare al reformei propuse între clauzele de protecție de fond și procedura de soluționare a litigiilor

4.1.

CESE ia act de faptul că domeniul de aplicare al reformei multilaterale propuse s-a limitat la aspectele procedurale ale soluționării litigiilor dintre investitori și state.

4.2.

Deși CESE consideră că ar fi de preferat o abordare mai holistică, care să acopere atât preocupările cu privire la aspectele de fond, cât și cele legate de aspectele procedurale ale protecției investițiilor, el recunoaște complexitatea unei astfel de abordări și necesitatea de a obține sprijin politic la nivel multilateral.

4.3.

Analizând discuțiile purtate sub auspiciile UNCITRAL, Grupul de lucru III a identificat o serie de provocări. Printre acestea se numără cele legate de posibilitatea de a realiza o reformă procedurală a soluționării litigiilor dintre investitori și stat înaintea unei reforme de fond. UNCITRAL consideră că acest lucru este dificil de realizat, dar nu imposibil. În acest context, Grupul de lucru III va analiza aspecte care ar putea fi legate de procedură, dar care, în același timp, pot afecta în mod semnificativ legitimitatea și coerența sistemului în ansamblu, cum ar fi: un cod de conduită pentru judecători, finanțarea părților terțe și procedurile paralele.

4.4.

Protecția de fond a investițiilor este, de obicei, asigurată printr-o serie de principii, printre care: tratamentul național, clauza națiunii celei mai favorizate (CNF), tratamentul loial și echitabil și garantarea transferului de capital. Cu toate acestea, se aplică limitări în cazul cererilor pe care investitorii străini le pot prezenta în cadrul procedurilor de soluționare a litigiilor. De exemplu, cererile nu pot avea la bază doar motive legate de pierderea de profit sau o simplă modificare a legislației naționale.

4.5.

Statele adoptă măsuri diferite pentru a aborda preocupările exprimate. Acestea variază de la abordări mai holistice, cum ar fi dezvoltarea unor noi modele de acorduri care să vizeze reformarea atât a elementelor de fond, cât și a elementelor procedurale de protecție a investițiilor, la abordări mai orientate, care se concentrează fie pe reformarea componentei de fond, fie pe componenta procedurală a protecției investițiilor. CESE ia act de faptul că UE a început deja să promoveze o abordare mai holistică, cel puțin la nivel bilateral, prin intermediul sistemului jurisdicțional în materie de investiții.

4.6.

Obiectivul exprimat de Comisie este că, odată instituită, o instanță multilaterală pentru investiții ar trebui să devină modelul standard pentru soluționarea litigiilor legate de investiții în toate acordurile viitoare ale UE și, de asemenea, ar trebui să înlocuiască în cele din urmă mecanismele procedurale existente în acordurile UE și ale statelor membre privind investițiile.

4.7.

În acest context, dacă se va continua în acest sens, instituirea unei instanțe multilaterale pentru investiții ar trebui să reformeze sistemul ISDS existent, astfel încât să asigure, pe de o parte, o protecție eficace a investițiilor străine directe și, pe de altă parte, să abordeze în totalitate preocupările semnalate de părțile interesate. În acest sens, am dori să menționăm că s-au înregistrat progrese remarcabile, în special în contextul celor mai recente acorduri de liber schimb moderne negociate de UE.

5. Interesul public

5.1.

CESE consideră că este esențial ca o instanță multilaterală pentru investiții să nu afecteze în niciun fel capacitatea UE și a statelor membre de a-și îndeplini obligațiile în temeiul acordurilor internaționale în domeniul mediului, al drepturilor omului și al muncii, precum și al protecției consumatorilor.

5.2.

În primul rând, acordul de instituire a instanței multilaterale dedicate investițiilor ar trebui să conțină o clauză privind ierarhia care să garanteze că, în eventualitatea unei inconsecvențe între un acord internațional de investiții și orice acord internațional privind mediul, drepturile sociale sau drepturile omului care creează obligații pentru o parte la un litigiu, obligațiile în temeiul acordului internațional privind mediul, drepturile sociale sau drepturile omului prevalează, pentru a se evita să se acorde prioritate acordurilor investitorilor (22). Această clauză este deosebit de importantă pentru a garanta că părțile care se adresează unei instanțe multilaterale pentru investiții au libertatea necesară de a îndeplini obiectivele care decurg din acordul de la Paris, care impune schimbări normative semnificative pentru a realiza o tranziție energetică de succes.

5.3.

Garanțiile procedurale împotriva cererilor care vizează legislația internă de interes public sunt necesare pentru a garanta dreptul unei părți de a reglementa în interesul public, după cum consideră potrivit, protecția investitorului. CESE este de părere că acest lucru ar putea fi realizat în mod suficient numai prin includerea unei excepții privind interesul public. Totuși, aceasta trebuie să fie însoțită de garanții adecvate că nu va fi utilizată în mod abuziv în interese protecționiste. În acest context, dreptul de reglementare în domeniul protecției sociale trebuie să menționeze explicit acordurile colective, inclusiv acordurile tripartite și/sau generalizate (erga omnes), pentru a le exclude de la a fi supuse interpretării ca o încălcare a așteptării legitime a unui investitor (23).

5.4.

CESE ia act de faptul că articolul 8.18 alineatul (3) din CETA garantează deja că un investitor nu poate prezenta o cerere dacă investiția a fost efectuată prin falsificare, ascundere, corupție sau comportament fraudulos care constituie un abuz de procedură. Un posibil acord viitor de instituire a unei instanțe multilaterale pentru investiții ar trebui să garanteze că această clauză se extinde la legislația aplicabilă în ceea ce privește frauda, încălcarea drepturilor omului sau încălcarea legislației (internaționale) de mediu, sociale sau de protecție a consumatorilor.

5.5.

De asemenea, în regulamentul de procedură al instanței multilaterale pentru investiții ar trebui incluse criterii stricte de prevenire a cererilor neîntemeiate și de asigurare a respingerii lor rapide. Existența procedurilor preliminare accelerate pentru a respinge cererile neîntemeiate este importantă, deoarece va aborda una dintre criticile împotriva sistemului actual, garantând că nu va fi folosit abuziv în viitor. În plus, o astfel de procedură accelerată pentru cererile nefondate va contribui la reducerea costurilor de funcționare a instanței.

5.6.

CESE ia act de faptul că un motiv de îngrijorare semnalat în cadrul audierii publice a fost posibilitatea finanțării de către terți a litigiilor. Este posibil ca finanțarea de către terți să nu servească scopurilor inițiale ale acordurilor de investiții și să ducă la stimulente nefaste. Prin urmare, CESE recomandă să se examineze impactul și necesitatea finanțării de către terți și reglementarea acestora în cadrul instanței multilaterale dedicate investițiilor (24).

6. Drepturile și cererile reconvenționale ale terților

6.1.

CESE are în vedere posibilitatea de a permite transmiterea de observații de tip amicus curiae (25), care sunt deja posibile în prezent în cadrul unui număr semnificativ de proceduri ISDS, ca prim pas binevenit pentru asigurarea unui sistem echilibrat și echitabil. Cu toate acestea, CESE consideră că este esențial să se asigure că, prin convenția de instituire a instanței multilaterale pentru investiții, nu numai că se va permite admisibilitatea observațiilor amicus curiae, dar, de asemenea, se va garanta că judecătorii vor trebui să le ia în considerare în cadrul deliberărilor.

6.2.

Prin urmare, CESE salută includerea în mandatul instanței multilaterale pentru investiții a posibilității intervențiilor terților. Cu toate acestea, CESE recomandă investigarea rolului părților terțe dincolo de normele actuale ale UNCITRAL, pentru a asigura un sistem echilibrat și echitabil și drepturi efective pentru părțile terțe afectate, care pot fi localnici, lucrători, sindicate, grupuri de mediu sau consumatori.

6.3.

CESE salută eforturile Comisiei în contextul propunerii privind instanța pentru investiții din cadrul TTIP vizând posibilitatea unor intervenții din partea terților și clarificarea în cadrul mandatului că astfel de intervenții sunt deschise tuturor părților interesate care au un interes juridic într-un caz. CESE solicită Comisiei să se asigure că criteriile permanente din cadrul instanței multilaterale pentru investiții nu vor fi restrictive în mod inutil și că vor permite accesul echitabil la proceduri, în deplină conformitate cu obligațiile UE în temeiul Convenției de la Aarhus și în spiritul acestora.

6.4.

Unele părți interesate sprijină ideea că instanța multilaterală pentru investiții ar trebui, de asemenea, să poată examina cererile formulate de terți, precum și cererile reconvenționale ale statelor împotriva investitorilor, în conformitate cu evoluțiile existente în cadrul vechiului sistem ISDS. Această problemă ridică o serie de întrebări de natură juridică și practică ce trebuie examinate cu atenție. De exemplu, această posibilitate depinde de legislația aplicabilă, adică de dispozițiile de fond incluse în acordurile aflate sub jurisdicția instanței.

6.5.

CESE solicită Comisiei să se asigure că, cel puțin, instanța multilaterală pentru investiții nu va respinge cererile din partea terților afectați împotriva investitorilor străini. În acest sens, o convenție de instituire a instanței multilaterale pentru investiții ar putea conține dispoziții care ar permite astfel de cereri atunci când părțile la un acord internațional au convenit asupra jurisdicției instanței multilaterale pentru investiții în cazul unor asemenea litigii.

7. Relația cu instanțele interne

7.1.

CESE consideră că instanța multilaterală pentru investiții nu poate, în niciun caz, să afecteze în mod negativ sistemul judiciar al UE și autonomia dreptului Uniunii. CESE reamintește că, în avizul REX/411, a susținut că există preocupări majore legate de tratatul UE și legea constituțională privind relația dintre ISDS și ordinea juridică a UE. Prin urmare, a considerat că „este absolut vital ca CJUE să verifice conformitatea ISDS cu legislația UE într-o procedură oficială de solicitare a avizului, înainte ca instituțiile competente să ajungă la o hotărâre și înainte de intrarea în vigoare cu titlu provizoriu a oricărui AII negociat de CE”.

7.2.

În acest context, CESE dorește să atragă atenția asupra a două cauze examinate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, bazate pe fostul sistem de arbitraj ISDS și care sunt relevante pentru discuție. În primul rând, în avizul său nr. 2/15 din 16 mai 2017 privind Acordul de liber schimb UE-Singapore, CJUE a stabilit că UE nu are competență exclusivă asupra ISDS, constatând că ISDS „sustrage litigiile din competența jurisdicțională a statelor membre”. În al doilea rând, în hotărârea sa în cauza C-284/16, Slowakische Republik împotriva Achmea BV privind acordurile de investiții intracomunitare, CJUE a constatat că ISDS scoate litigiile din competența jurisdicțională a instanțelor statelor membre ale UE și, ca urmare, din sistemul de căi de atac jurisdicționale al UE.

7.3.

CESE felicită guvernul belgian pentru că a solicitat un aviz în conformitate cu articolul 218 alineatul (11) din TFUE privind compatibilitatea sistemului jurisdicțional în materie de investiții din CETA cu tratatele UE, așa cum a solicitat CESE în Avizul său privind aspectele cheie ale Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) (26). CESE își exprimă speranța că avizul 1/17 al CJUE va oferi instituțiilor UE orientările atât de necesare în ceea ce privește o serie de aspecte importante ale dreptului constituțional european.

7.4.

CESE recunoaște că unele părți interesate consideră că cea mai eficace modalitate de păstrare a competențelor instanțelor naționale este prin limitarea calității procesuale active în fața instanței multilaterale pentru investiții la statele și organizațiile internaționale precum UE. De asemenea, soluționarea litigiilor dintre state este mecanismul implicit de soluționare a litigiilor în temeiul dreptului internațional public care a fost deja utilizat în mai multe acorduri de investiții și, prin urmare, ar trebui să fie preferat în ceea ce privește legislația privind investițiile. CESE ia act de faptul că alte părți interesate consideră că soluționarea litigiilor dintre investitori și stat este o opțiune mai eficace în cazul investițiilor, oferind o soluționare a litigiilor neutră, depolitizată și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Acesta a fost sistemul implicit de soluționare a litigiilor privind investițiile de la instituirea sa cu decenii în urmă.

7.5.

CESE ia act de faptul că problema relației dintre instanțele naționale și instanța multilaterală pentru investiții este privită în mod diferit de diferiți actori. În timp ce unii consideră că instanța multilaterală pentru investiții ar trebui să fie considerată drept o ultimă soluție, după epuizarea obligatorie a căilor de atac locale, alții susțin că abordarea „fără cale de întoarcere”, urmată în prezent de Comisie constituie, de asemenea, o bază solidă în contextul instanței multilaterale pentru investiții.

7.6.

În conformitate cu abordarea „fără cale de întoarcere”, un investitor are dreptul să se adreseze direct tribunalelor locale sau sistemului jurisdicțional în materie de investiții/instanței multilaterale pentru investiții. În orice caz, odată ce cauza este închisă în unul dintre forumuri, un investitor nu o poate redeschide în cadrul unui alt forum. Unele părți interesate consideră că această abordare răspunde cu succes preocupărilor semnalate, prin faptul că investitorii au posibilitatea de a solicita o soluționare în cadrul mai multor forumuri, pentru aceeași presupusă încălcare. De asemenea, acestea remarcă faptul că mai multe acorduri internaționale de investiții urmează această abordare (27). Conform unei analize furnizate de UNCTAD (28), „[clauza «fără cale de întoarcere»] are scopul de a împiedica formularea unei cereri internaționale pentru o presupusă încălcare a AII de către un investitor simultan cu desfășurarea unei proceduri interne pentru presupusa încălcare de către filiala investitorului a unui contract sau a unei legi interne”.

7.7.

Cerința de a epuiza mai întâi căile de atac interne este un principiu fundamental al dreptului internațional cutumiar și al dreptului internațional al drepturilor omului. Există, de asemenea, mai multe acorduri de investiții încheiate de statele membre ale UE cu țări terțe care prevăd în mod expres obligația solicitanților de a epuiza căile de atac interne (29). Raționamentul de la baza acestei norme este acela că acordă statului în care a avut loc încălcarea o posibilitate de a o remedia prin mijloace proprii, în cadrul sistemului său juridic intern, și se aplică ori de câte ori procedurile internaționale și interne sunt concepute pentru obținerea aceluiași rezultat (30). Curtea Internațională de Justiție a constatat că acest aspect este atât de important, încât nu poate fi interpretat ca fiind implicit anulat printr-un acord internațional (31). Din aceste motive, unele părți interesate consideră că este important ca această normă să fie explicită în acordul de instituire a instanței multilaterale pentru investiții.

7.8.

Având în vedere dezbaterea de mai sus, CESE încurajează Comisia Europeană să investigheze în continuare problema epuizării căilor de atac pe plan local și modul în care ar putea funcționa în contextul instanței multilaterale dedicate investițiilor.

Independența și legitimitatea judecătorilor

8.1.

Indiferent de structura sa instituțională (o organizație internațională de sine stătătoare sau legată de o instituție existentă), ar trebui garantată independența instanței multilaterale dedicate investițiilor. Numirea judecătorilor pe perioadă nedeterminată este considerată un factor esențial pentru a pune bazele unei jurisprudențe, îmbunătățind astfel predictibilitatea și depășind abordarea ISDS, care este adesea percepută ca fiind „ad-hoc”.

8.2.

În cazul instituirii instanței multilaterale pentru investiții, prezența unor judecători permanenți ar trebui să fie obiectivul final. În etapele inițiale ale instituirii instanței, aceasta ar trebui să fie în măsură să se organizeze ținând seama de numărul de cauze pe care instanța le va instrumenta. Acest lucru depinde de numărul părților inițiale la Convenția de instituire a instanței și de numărul de acorduri pe care le aduc sub jurisdicția instanței.

8.3.

Deși metoda de numire a judecătorilor nu este prevăzută în recomandările de mandat ale Comisiei Europene, CESE salută angajamentele privind stabilirea unor criterii clare și riguroase, inclusiv privind calificările candidaților și respectarea unui cod de conduită, cum ar fi Magna Carta a judecătorilor (32), care garantează absența conflictelor de interese și independența acestora. Acest lucru este esențial pentru a asigura statul de drept și încrederea publică.

8.4.

În ceea ce privește calificările judecătorilor, ar trebui să se solicite nu numai o experiență demonstrabilă în domeniul dreptului internațional public, ci și în domenii precum dreptul investițiilor, al consumatorilor, al protecției mediului, al drepturilor omului și al muncii și soluționarea litigiilor. Acest lucru este esențial pentru a garanta că judecătorii vor avea experiența necesară pentru a aborda diferitele tipuri de cazuri și că sunt capabili să înțeleagă pe deplin și să evalueze în mod corespunzător contextul juridic, care se referă la diferite sectoare și tipuri de investiții care vor fi prezentate jurisdicției instanței.

8.5.

În plus, CESE sprijină o procedură de numire a judecătorilor transparentă, bazată pe criterii menite să asigure o reprezentare echitabilă a tuturor părților la Convenția de instituire a instanței. Procesul de selecție ar trebui să fie transparent și supus principiilor controlului public.

8.6.

Asigurarea transparenței, accesibilitatea informațiilor pentru publicul larg, precum și accesul părților interesate, de exemplu prin acreditare, reprezintă un alt element crucial pentru îmbunătățirea credibilității și a legitimității sistemului. Normele UNCITRAL privind transparența în arbitrajul investitori-stat bazat pe tratate și Convenția Națiunilor Unite privind transparența în arbitrajul litigiilor între state și investitori realizat în baza tratatelor („Convenția de la Mauritius privind transparența”) ar trebui să constituie baza pentru normele privind transparența într-o viitoare instanță multilaterală pentru investiții.

9. Un sistem eficace

9.1.

Un secretariat ar trebui să fie însărcinat cu administrarea eficace a unei instanțe multilaterale pentru investiții. Deși nu este clar în prezent dacă instanța va fi o organizație nou înființată sau legată de o organizație internațională existentă, trebuie să se garanteze că sunt alocate suficiente resurse pentru funcționarea secretariatului.

9.2.

Proiectul de mandat propune acoperirea cheltuielilor administrative de către părți în mod echitabil, ținând cont de diferite criterii, inclusiv de nivelul de dezvoltare economică al părților, de numărul de acorduri acoperite de fiecare parte și de volumul fluxurilor sau al stocurilor de investiții internaționale ale fiecărei părți.

9.3.

În ceea ce privește repartizarea cheltuielilor aferente judecării cauzelor (cu excepția remunerării judecătorilor, care ar trebui să fie fixă, conform propunerii), proiectul de mandat nu este clar. CESE solicită clarificări cu privire la această chestiune.

9.4.

Un volum substanțial de investițiile străine directe (ISD) este realizat de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care trebuie să beneficieze de același nivel de protecție și acces la soluționarea litigiilor, în condiții și cu costuri rezonabile.

9.5.

Ar trebui luată în considerare și posibilitatea de a institui un mecanism de conciliere, care să aibă ca scop asistența oferită părților pentru o soluționare amiabilă a litigiilor.

9.6.

Toate hotărârile instanței multilaterale pentru investiții ar trebui să fie executorii și făcute publice.

10. Nivelul ridicat de protecție și posibila perioadă de tranziție

10.1.

Este important de observat că o condiție prealabilă pentru ca un acord să fie prezentat sub jurisdicția instanței este ca ambele părți ale acordului să își exprime consimțământul. Acest lucru înseamnă în mod efectiv că niciunul dintre acordurile semnate fie de UE, fie de statele membre ale UE, nu va fi automat plasat sub jurisdicția instanței, cu excepția cazului în care și partea terță este de acord.

10.2.

În acest sens, în cursul unei posibile perioade de tranziție între actualul sistem ISDS și sistemul jurisdicțional în materie de investiții și până la instituirea unei instanțe multilaterale pentru investiții, procedurile convenite de soluționare a litigiilor vor continua să se aplice pentru a garanta protecția la nivel înalt a investițiilor, având în vedere constituționalitatea și viabilitatea prevăzute de dreptul Uniunii, până la soluționarea cauzei prezentate de Belgia Curții de Justiție a UE (33).

Bruxelles, 12 decembrie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) http://www.oecd-ilibrary.org/finance-and-investment/societal-benefits-and-costs-of-international-investment-agreements_e5f85c3d-en

(2) http://trade.ec.europa.eu/consultations/index.cfm?consul_id=179

(3) http://trade.ec.europa.eu/consultations/index.cfm?consul_id=233

(4) http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2015-0252+0+DOC+XML+V0//RO

(5) La 6 septembrie 2017, Belgia a solicitat un aviz din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene privind compatibilitatea sistemului jurisdicțional în materie de investiții cu: (1) competența exclusivă a CJUE de a oferi interpretarea definitivă a dreptului Uniunii; (2) principiul general al egalității și cerința „efectului util” al dreptului Uniunii; (3) dreptul de acces la instanțe; și (4) dreptul la o justiție independentă și imparțială (https://diplomatie.belgium.be/sites/default/files/downloads/ceta_summary.pdf)

(6) https://www.eesc.europa.eu/ro/agenda/our-events/events/public-hearing-framework-eesc-own-initiative-opinion-position-eesc-specific-key-issues-ttip-negotiations

(7) https://www.eesc.europa.eu/en/agenda/our-events/events/multilateral-investment-court-hearing

(8) A se vedea „Poziția CESE față de unele chestiuni specifice fundamentale ridicate în cadrul negocierilor privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)” (JO C 487, 28.12.2016, p. 30).

(9) A se vedea avizul din proprie inițiativă al CESE pe tema „Protecția investitorilor și soluționarea litigiilor dintre investitori și stat în acordurile comerciale și de investiții ale UE cu țările terțe” (JO C 332, 8.10.2015, p. 45). Avizul conține o anexă care menționează un posibil instrument multilateral pentru soluționarea litigiilor dintre investitori și stat.

(10) A se vedea nota de subsol 9.

(11) Uniunea Europeană nu este un stat și, prin urmare, nici membru, dar se bucură de statutul de observator privilegiat în cadrul UNCITRAL.

(12) http://daccess-ods.un.org/access.nsf/Get?OpenAgent&DS=A/CN.9/WG.III/WP.142&Lang=E

(13) http://unctad.org/en/PublicationsLibrary/diaepcb2017d3_en.pdf

(14) Nota UNCTAD AII, Recent Developments in the International Investment Regime („Evoluții recente privind regimul investițional internațional”) (mai 2018), disponibilă la http://investmentpolicyhub.unctad.org/Publications/Details/1186

(15) http://www.ohchr.org/EN/HRBodies/HRC/WGTransCorp/Pages/IGWGOnTNC.aspx

(16) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=COM:2017:493:FIN

(17) http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-12981-2017-ADD-1-DCL-1/ro/pdf

(18) https://www.eesc.europa.eu/ro/agenda/our-events/events/multilateral-investment-court-hearing

(19) În avizul 2/15 din 16 mai 2017, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a clarificat natura Acordului de liber schimb UE-Singapore, declarând care părți ale acordului sunt de competența exclusivă a UE și care sunt de așa-numita „competență partajată”, care necesită ratificarea de către parlamentele naționale. (https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2017-05/cp170052ro.pdf).

(20) De exemplu, Acordul de liber schimb UE-Chile (în curs de actualizare în prezent), Acordul de parteneriat economic UE-Japonia (care a fost încheiat în 2017 și nu conține un capitol privind protecția investițiilor, dar părțile au convenit că problema va fi discutată în continuare și că va fi abordată în viitor), precum și viitoarele acorduri de liber schimb cu Australia și Noua Zeelandă.

(21) În plus, această normă face parte, de asemenea, din tratatele internaționale privind drepturile omului, inclusiv din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

(22) Pentru o analiză critică a cauzelor instanței ISDS, a se vedea Andreas Kulick, Global Public Interest in International Investment Law, Cambridge University Press, 2012, pp. 225-306.

(23) A se vedea nota de subsol 8.

(24) http://ccsi.columbia.edu/work/projects/third-party-funding-in-investor-state-dispute-settlement

(25) Amicus curiae: literal, prieten al Curții. O persoană care are un interes puternic sau opinii cu privire la obiectul unei acțiuni, dar care nu este parte în litigiu, poate cere instanței permisiunea de a depune un raport, aparent în numele unei părți, dar, de fapt, pentru a sugera un argument conform cu propriile opinii. Pentru mai multe informații: https://legal-dictionary.thefreedictionary.com/amicus+curiae

(26) A se vedea nota de subsol 8.

(27) Multe acorduri încheiate de SUA și Canada nu includ prevederi referitoare la clauza „fără cale de întoarcere”. De exemplu, tratatul bilateral de investiții Canada-Iordania (2009), la articolul 26 privind condițiile care precedă depunerea unei cereri de arbitraj.

(28) Seria UNCTAD privind problemele din acordurile internaționale de investiții II, Soluționarea litigiilor dintre investitori și stat (UNCTAD, 2014): http://unctad.org/en/PublicationsLibrary/diaeia2013d2_en.pdf

(29) A se vedea, de exemplu, articolul 5 din TBI Germania-Israel din 1976, articolul 8 din TBI Egipt-Suedia din 1978, articolul 7 din TBI România-Sri Lanka din 1981, articolul 8 din TBI Albania-Lituania din 2007, articolul XI din TBI Uruguay-Spania din 1992, articolul X din TBI Uruguay-Polonia din 1991.

(30) Interhandel (Switz. v. U.S.), Obiecții preliminare, 1959 I.C.J. Rep. 6, la 27 (Mar. 21). Disponibil la adresa http://www.icj-cij.org/docket/files/34/2299.pdf, la 27.

(31) Elettronica Sicula S.p.A. (ELSI) (Italy v. U.S.), Hotărâre, 1989 I.C.J. Rep. 15, 28 I.L.M. 1109 (iulie 20), para. 50.

(32) https://rm.coe.int/16807482c6

(33) A se vedea nota de subsol 5.