2.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 81/160

Raportor:

Pavel TRANTINA (CZ-III)

Coraportor:

Antonello PEZZINI (IT-I)

1.1.

CESE salută propunerea Comisiei Europene, recunoscând-o ca fiind un bun început pentru o discuție mai amplă, dar cu multe elemente care necesită clarificare și îmbunătățire. Ne bucurăm să observăm că anumite priorități care au fost subliniate de organizațiile societății civile în cadrul diverselor consultări ale părților interesate organizate de Comisie au fost incluse în temeiul juridic (și anume, finanțarea sporită, voluntariatul local, concentrarea asupra îmbunătățirii accesului pentru tinerii din medii defavorizate sau cu nevoi specifice, concentrarea asupra asigurării calității plasamentelor, simplificarea procedurilor administrative).

1.2.

CESE consideră că valoarea adăugată a proiectelor finanțate de Corpul european de solidaritate (CES) constă în mesajul lor de solidaritate europeană. În comparație cu inițiativele anterioare, proiectele CES vizează să insufle în rândul participanților și al comunităților care îi găzduiesc conștiința deplină a cetățeniei europene și un sentiment de apartenență la o uniune. În opinia Comitetului, aspectul inovator al CES – izvorând din valorile care au legătură cu identitatea europeană și care joacă un rol esențial în elaborarea proiectelor și se regăsesc în realizări practice – prezintă o importanță deosebită. Aceste valori sunt prevăzute în mod clar în Tratatul UE: este vorba despre pace, respectarea demnității umane, libertate, democrație, egalitate, drepturile omului – inclusiv drepturile persoanelor care aparțin minorităților, toleranță, nediscriminare, egalitatea între femei și bărbați, statul de drept, precum și respectarea și aplicarea principiilor unei economii sociale de piață.

1.3.

CESE salută anunțarea acestei noi investiții în tineri, dar este îngrijorat de faptul că este realizată în mare parte prin realocarea bugetului EVS din cadrul programului Erasmus+ începând din 2018. CESE consideră că investiția în bugetul CES nu trebuie să fie realizată în detrimentul programelor de succes care oferă deja oportunități importante tinerilor, în special programul Erasmus+ care este deja subfinanțat. Prin urmare, solicităm ca programul să beneficieze de resurse financiare suplimentare.

1.4.

CESE este foarte îngrijorat de fuziunea obiectivelor CES cu politicile de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor. Prin urmare, CESE sugerează că ar trebui să fie reanalizată includerea în program a plasamentelor care implică locuri de muncă și stagii. CESE propune ca această componentă să fie acoperită prin alte programe ale UE existente deja, care se concentrează asupra ocupării forței de muncă și asupra stagiilor, și pentru care ar trebui consolidată dimensiunea referitoare la solidaritate. Concentrarea CES doar asupra componentei de voluntariat ar permite o mai mare claritate și focalizare și ar contribui la evitarea confuziei cu alte programe ale UE disponibile pentru tineri.

1.5.

După o largă consultare cu principalele părți interesate, CESE a elaborat, în vederea îmbunătățirii proiectul temeiului juridic, următoarele propuneri, care vor fi discutate mai în detaliu în secțiunea 4:

În continuare sunt prezentate în detaliu propunerile CESE, precum și alte sugestii.

2.1.

Instituirea inițiativei, cunoscută sub numele de Corpul european de solidaritate (CES), a fost anunțată de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul său din septembrie 2016 privind starea Uniunii. El a identificat solidaritatea ca fiind una dintre pietrele de temelie ale Uniunii Europene și și-a exprimat voința de a implica mai mulți tineri în acțiunile de solidaritate și voluntariat.

2.2.

CES a fost lansat oficial la 7 decembrie 2016 cu scopul de a se ajunge, până în 2020, la 100 000 de participanți. Obiectivul-cheie al Corpului european de solidaritate este de a consolida coeziunea și de a stimula solidaritatea în societatea europeană, permițând tinerilor să participe la o gamă largă de activități bazate pe solidaritate: de exemplu, contribuția la abordarea situațiilor de urgență, precum criza refugiaților, dar și atunci când este necesară o acțiune ad-hoc (de exemplu, în cazul unor dezastre naturale).

2.3.

Dacă proiectul se aprobă, CES va fi relansat la 1 ianuarie 2018 cu un buget de 341 de milioane de euro, care va fi împărțit între trei activități principale:

Aceste plasamente vor fi disponibile tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani. În prezent, programul este restricționat doar la UE28.

2.4.

Programul va dura trei ani, din 2018 până în 2020. 80 % din bugetul Corpului european de solidaritate va fi alocat pentru plasarea voluntarilor și 20 % pentru plasarea profesioniștilor (cu alte cuvinte, în locuri de muncă și în stagii). Din cele 341 de milioane EUR alocate programului, în jur de 58 % (aproximativ 197,7 milioane EUR) provin din programul Erasmus+. Cea mai mare parte a acestor bani va proveni din EVS (191 de milioane de euro).

2.5.

Participanților înregistrați li se solicită să creeze un profil pe portalul internet, indicând preferințele în privința domeniilor de lucru și a tipului de plasament, urmând să primească oferte de plasament de la entitățile publice sau private sau de la organizațiile internaționale cărora li s-a acordat eticheta de calitate a CES. Pentru a primi eticheta CES și acces la baza de date, organizația va trebui să treacă printr-un proces de acreditare (similar cu cel al EVS), dovedind respectarea cerințelor Cartei CES (1) (și anume garantarea, printre altele, a dezvoltării abilităților, condiții de lucru sigure și decente și formare adecvată).

2.6.

Comisia Europeană și Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) vor supraveghea punerea în aplicare a CES la nivelul UE, iar agențiile naționale Erasmus+ vor monitoriza punerea sa în aplicare la nivel național.

2.7.

Pentru plasamentele de voluntariat, toți participanții vor beneficia de acoperirea cheltuielilor de subzistență (hrană, cazare) și de călătorie, precum și de asigurare și vor primi în jur de 155 EUR pe lună. Pentru plasamentele care implică locuri de muncă și stagii, contractul de muncă, salariile, precum și acordurile de stagiu în scris și remunerația vor fi stabilite în conformitate cu dreptul național. Sprijinul financiar pentru călătorie este anticipat pentru aceste plasamente.

2.8.

Este prevăzută o suplimentare financiară pentru tinerii defavorizați și pot fi acoperite, de asemenea, anumite costuri ale organizațiilor-gazdă (și anume, cele administrative, de gestionare, de sprijin). Sprijinul înainte de plasament (de exemplu, pentru învățarea limbii) va fi asigurat în principal online, dar organizațiile sunt libere să îl completeze cu propriile sisteme de sprijin. Vor fi instituite centre de resurse CES în agențiile naționale Erasmus+ pentru a oferi sprijin organizațiilor participante.

3.1.

CESE salută crearea unui nou program care se concentrează asupra tinerilor și, în special, asupra voluntariatului în rândul tinerilor, care lipsește în structura actuală a UE. În mod similar, CESE salută varietatea tipurilor de plasamente pe care le oferă CES, cum ar fi „proiectele de solidaritate” la nivel local, recuperând un element al fostelor inițiative pentru tineret, care au avut mare succes.

3.2.

CESE speră ca, prin acest program, să poată fi elaborată o strategie de voluntariat mai amplă la nivelul UE nu doar pentru cei 100 000 de tineri din program, ci și pentru aproximativ 100 de milioane de cetățeni tineri și adulți ai UE care sunt implicați, în prezent, în activități de voluntariat la nivelul Europei. Astfel cum a subliniat deja CESE în avizul său privind politicile UE și voluntariatul (2), este necesară o abordare mai coordonată în legătură cu politica de voluntariat din partea instituțiilor UE. Voluntariatul ar trebui recunoscut ca o chestiune transversală și ar trebui coordonat de către o unitate specială a Comisiei Europene, sprijinită prin structurile politice necesare din alte instituții UE. În acest sens, Agenda strategică privind voluntariatul în Europa (Policy Agenda on Volunteering in Europe – PAVE) oferă o serie de propuneri inspiratoare pentru dezvoltarea ulterioară a voluntariatului la nivelul UE și al statelor membre, precum și pentru partenerii sociali și ONG-uri. CES ar putea, de asemenea, să consolideze și să stimuleze crearea unor structuri naționale de voluntariat și să îndepărteze multe obstacole care încă există în calea voluntariatului transfrontalier.

3.3.

Corpul european de solidaritate ar trebui să contribuie la valorile sociale europene. CESE este foarte îngrijorat de fuziunea obiectivelor CES cu politicile de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor. O astfel de abordare riscă să înlocuiască munca plătită cu munca neplătită pentru tinerii europeni. În acest sens, CESE este îngrijorat că definiția „voluntariatului” prezentată în documentul în care se stabilește temeiul juridic al Corpului european de solidaritate (serviciu de voluntariat neremunerat cu normă întreagă, efectuat în mod continuu, 5 zile pe săptămână timp de 7 ore pe zi) este foarte apropiată de descrierea unui plasament care implică un loc de muncă. Cu toate acestea, activitatea de voluntariat nu este, de obicei, o activitate profesională cu normă întreagă, ci se desfășoară, mai curând, în timpul liber al voluntarului.

3.4.

CESE sugerează că partea de ocupare a forței de muncă și stagii ar trebui să fie oferită prin alte programe ale UE existente deja, care se concentrează asupra ocupării forței de muncă și asupra stagiilor, și pentru care ar trebui consolidată dimensiunea referitoare le solidaritate. Concentrarea CES doar asupra „componentei” de voluntariat ar permite o mai mare claritate și focalizare și ar contribui la evitarea confuziei cu alte programe ale UE disponibile pentru tineri.

3.5.

În cazul în care plasamentele care implică locuri de muncă și stagii sunt păstrate oricum în CES, CESE ar dori să se țină cont de standardele de calitate (Carta europeană a calității stagiilor și uceniciilor și Cadrul de acțiune europeană pentru ucenicii, aflat în pregătire și negociat în comun de către partenerii sociali europeni) și ca remunerația să fie conformă cu legislația națională privind salariile și/sau acordurile colective aplicabile. În mod similar, locurile ar trebui oferite doar de organizații nonprofit, fundații și întreprinderi sociale. Ar fi, de asemenea, necesar să se garanteze un cadru adecvat pentru ucenici și stagiari, contracte care să acopere asigurările sociale și de sănătate și obiective clar definite în domeniul educației și formării.

3.6.

Punerea în aplicare a CES ar trebui monitorizată, cu participarea organizațiilor de tineret și a partenerilor sociali, iar ambii ar trebui să joace un rol special în garantarea faptului că se realizează o distincție clară între activitățile de voluntariat și eventualele plasamente care implică locuri de muncă.

3.7.

CESE este convins că CES ar trebui integral pus în aplicare în cadrul programului Erasmus+, în loc să se instituie un program complet nou, administrat de structurile programului Erasmus+. Acest lucru ar putea contribui și la alinierea deplină la CES a condițiilor pentru partea rămasă din EVS. În plus, aceasta ar însemna că programul nu va fi pus în pericol după 2020. Cu toate acestea, sprijinul și fondurile suplimentare sunt, în orice caz, necesare.

3.8.

Având în vedere experiența dobândită anterior, CESE consideră că este important:

(a)

Cum putem garanta că informațiile privind inițiativa ajung la toți tinerii, în toate regiunile și la toate organizațiile, la cei nou-veniți, în special la cei aflați în situații mai vulnerabile? Sau va fi acesta un fel de „club exclusivist” pentru câțiva norocoși?

(b)

Cum putem să ne asigurăm că tinerii cu mai puține oportunități vor avea într-adevăr acces la program? Este esențial să se ofere sprijin financiar activităților de sensibilizare care vizează organizațiile implicate în program. Rolul organizațiilor de sprijin ar fi esențial pentru păstrarea activităților de sensibilizare și sprijinirea implicării ulterioare. Programul ar trebui să îmbunătățească implicarea tinerilor în serviciul societății dincolo de cadrul prevăzut pentru activitatea CES.

(c)

Deși ar trebui asigurată calitatea programului pentru participanți, cum vom evalua calitatea solidarității (rezultatele fiecărui proiect)?

(d)

Ar trebui să integrăm CES în alte programe europene? O dimensiune a voluntariatului local ar putea fi inclusă și în programele de mobilitate a studenților Erasmus+ și ar putea fi corelată cu CES.

(e)

Ce criterii obiective vor fi utilizate de Comisie pentru a adapta anual bugetul disponibil pentru fiecare acțiune specifică? Adaptările bazate pe nivelul cererii pentru fiecare activitate ar contribui la evitarea presiunii puse asupra unor activități, pe de o parte, și ar oferi asistență pentru prevenirea încetării implicării tinerilor și a organizațiilor participante, pe de altă parte.

(f)

Cum putem să ne asigurăm că cererile de finanțare vor fi suficient de flexibile pentru organizațiile de voluntariat și pentru grupurile de tineri? Un proces simplificat ar fi util pentru a se asigura că cererile de microgranturi (sub 5 000 EUR) pot fi depuse în orice moment, fără termene fixe și cu un formular de cerere simplificat.