30.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 209/60

Raportor:

Jan SIMONS

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) observă că în comunicarea comună se face referire atât la guvernanța oceanelor, cât și a mărilor. CESE propune, în consecință, ca titlul să fie modificat în „o agendă pentru viitorul oceanelor și mărilor noastre”.

1.2.

CESE împărtășește preocuparea tot mai mare cu privire la necesitatea unei mai bune guvernanțe și protecții a oceanelor, întrucât presiunea este în creștere. Timp de secole, oceanele lumii noastre au fost considerate pur și simplu prea vaste pentru a fi afectate de acțiunile noastre, însă creșterea activității umane ne pune oceanele în pericol. Oceanele lumii noastre se confruntă cu pescuitul nedurabil, protecția necorespunzătoare, turismul, traficul intens, poluarea, precum și cu efectele schimbărilor climatice, cum ar fi creșterea nivelului mării și modificarea distribuției speciilor. Cadrul actual pentru guvernanța internațională a oceanelor nu este în măsură să asigure gestionarea durabilă a oceanelor și a resurselor acestora. Este imperativă adoptarea unor măsuri urgente.

1.3.

CESE salută comunicarea comună a Comisiei Europene (denumită în continuare „Comisia”) și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „Înaltul Reprezentant”) privind o mai bună guvernanță a oceanelor. Comunicarea comună stabilește o agendă pentru „viitorul oceanelor noastre”, viitor aflat în pericol. Cu toate acestea, Comisia și Înaltul Reprezentant trebuie încă să stabilească prioritățile printre amenințările cu care se confruntă în prezent oceanele noastre, pentru a reflecta în mod corespunzător nevoia urgentă de acțiune.

1.4.

Una dintre cauzele guvernanței internaționale ineficiente a oceanelor este reprezentată de lacunele existente în cadrul actual de guvernanță internațională a oceanelor. CESE recomandă Comisiei și Înaltului Reprezentant să caute soluții pentru aceste lacune și inconsecvențe, întărind totodată controlul respectării normelor existente, de exemplu prin îmbunătățirea punerii în aplicare a Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin”. UE ar trebui să evite propunerea unei noi legislații, în contextul în care punerea în aplicare mai bună și mai coordonată a normelor și reglementărilor existente ar fi mai eficientă.

1.5.

CESE sprijină acțiunile menționate în comunicarea comună, menite să sporească nivelul nostru de cunoaștere referitor la oceanele Europei. UE ar putea juca un rol important în îmbunătățirea guvernanței oceanelor noastre, în special prin sprijinirea cercetării științifice privind oceanele lumii. Datele disponibile în prezent trebuie utilizate în mod corespunzător și eficient. Există multe informații referitoare la mările noastre, dar ele sunt foarte fragmentate. Prin urmare, CESE încurajează cu fermitate UE să transforme Rețeaua europeană de observare și date privind mediul marin într-o rețea mondială de date privind mediul marin. UE ar putea deveni un centru de coordonare pentru această activitate de cercetare.

1.6.

CESE recomandă UE să colaboreze cu țările partenere pentru a reduce amenințările și riscurile la adresa securității maritime, cum ar fi pirateria și traficul de persoane, arme și droguri, valorificând, în același timp, capacitățile unor organisme precum nou-înființata Agenție Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) și Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA). Utilizarea unui mediu comun pentru schimbul de informații (CISE) va garanta că datele sunt culese o singură dată și distribuite statelor membre într-un mod eficient.

1.7.

CESE consideră că consolidarea capacităților pentru o mai bună guvernanță a oceanelor este esențială pentru o dezvoltare durabilă și pentru a le permite țărilor în curs de dezvoltare să utilizeze oceanele și resursele acestora în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS). Prin urmare, măsurile la nivelul UE identificate în comunicarea comună sunt binevenite, dar este necesar ca Comisia și Înaltul Reprezentant să precizeze acțiunile și instrumentele specifice de consolidare a capacităților.

1.8.

CESE încurajează cu fermitate înființarea unui forum al părților interesate la nivelul UE, dedicat oceanelor și mărilor din întreaga lume, în special deoarece guvernanța oceanelor este o problemă transversală, care implică o serie de părți interesate. Cu toate acestea, un asemenea forum ar trebui să evite dublarea oricăror discuții care se derulează în prezent la nivel internațional. CESE solicită Comisiei să implice toate părțile interesate; dacă dorim să ajungem la o guvernanță eficientă a oceanelor noastre, societatea civilă trebuie mobilizată pe de-a-ntregul.

1.9.

CESE subliniază că, pentru a evita pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat, ar trebui implementate instrumente eficiente de control și aplicare din partea statului de pavilion, inclusiv măsuri de monitorizare, control și supraveghere. Datele din domeniul pescuitului care privesc toate statele membre ale UE ar trebui mai bine colectate și partajate corespunzător. Acest lucru s-ar putea realiza utilizându-se fondurile disponibile în cadrul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM).

1.10.

CESE consideră că guvernanța oceanelor ar trebui să asigure echilibrul dintre dezvoltarea socioeconomică și conservarea marină. Tehnologiile de exploatare a resurselor fundului mării trebuie aplicate cu atenție și prudență. Caracterul lor inovator și rolul lor important în dezvoltarea economică nu trebuie să ne facă să neglijăm potențialele pericole pentru mediul în care se desfășoară aceste activități. Experiențele de evaluare a impactului asupra mediului terestru ar putea fi utilizate pentru a elabora astfel de evaluări specifice fiecărei zone și pentru exploatarea resurselor marine.

2.1.

În iunie 2015, statele membre ale Adunării Generale a ONU au convenit în mod oficial să elaboreze un instrument cu caracter juridic obligatoriu în temeiul Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), pentru conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice marine în zonele din afara jurisdicțiilor naționale (BBNJ) (1). Întrucât statele se orientează din ce în ce mai mult spre oceane pentru a-și dezvolta economiile, majoritatea zonelor din oceane sunt afectate negativ de activitățile nedurabile care au loc pe mare sau pe uscat, la care se adaugă impactul schimbărilor climatice și efectele acidificării oceanelor.

2.2.

Uniunea Europeană a instituit o agendă pentru o mai bună guvernanță a oceanelor, plecând de la o abordare internațională transsectorială, bazată pe norme. Comunicarea reprezintă și răspunsul UE la Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă, în special în ceea ce privește obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 14, „conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine”, ca element al unei agende puternic interconectate. Ea se bazează pe mandatul politic acordat comisarului Vella de către președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, „de a participa la conturarea guvernanței internaționale a oceanelor”.

2.3.

Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant stabilește 14 seturi de acțiuni în trei domenii prioritare: 1. îmbunătățirea cadrului de guvernanță internațională a oceanelor; 2. reducerea presiunii antropice asupra oceanelor și crearea condițiilor pentru o economie albastră sustenabilă; 3. consolidarea activităților de cercetare și a datelor privind oceanele, la nivel internațional.

2.3.1.1.

Comisia și Înaltul Reprezentant au preconizat acțiuni menite să abordeze aspecte precum: conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice marine în zonele din afara jurisdicțiilor naționale (BBNJ), atingerea obiectivului global de conservare a 10 % din zonele marine protejate până în 2020 și reducerea amenințărilor și riscurilor la adresa securității maritime, cum ar fi pirateria și traficul de persoane, arme și droguri.

2.3.2.1.

Comisia și Înaltul Reprezentant au conceput acțiuni menite să pună în aplicare Acordul de la Paris, cu accent pe acțiunile legate de oceane, pentru a combate pescuitul ilegal, nereglementat și nedeclarat (INN) și deșeurile marine, și pentru a demara lucrările de elaborare a unor orientări internaționale privind amenajarea spațiului maritim.

2.3.3.1.

Comisia și Înaltul Reprezentant au prefigurat acțiuni menite să asigure o mai bună înțelegere și cunoștințe științifice solide, pentru gestionarea durabilă a resurselor oceanelor și reducerea presiunii antropice.

3.1.

CESE observă că în comunicarea comună se face referire atât la guvernanța oceanelor, cât și a mărilor. Având în vedere că aceste ape comunică în foarte mare măsură, CESE sugerează ca titlul comunicării să devină „o agendă pentru viitorul oceanelor și mărilor noastre”, pentru a asigura claritatea domeniului de aplicare a inițiativei.

3.2.

CESE recunoaște contribuția remarcabilă a UNCLOS la consolidarea păcii, a securității și a cooperării între toate națiunile, la promovarea progresului economic și social al tuturor popoarelor lumii, în conformitate cu principiile Organizației Națiunilor Unite, și la dezvoltarea durabilă a oceanelor și a mărilor.

3.3.

CESE observă că Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite efectuează o examinare anuală a evoluțiilor în chestiunile legate de apele oceanice și în dreptul mării și adoptă, în fiecare an, două rezoluții care stabilesc orientări globale integrate de politică – una referitoare la oceanele și dreptul mării, iar a doua referitoare la pescuitul sustenabil. UE ar trebui să-și intensifice colaborarea cu partenerii internaționali, pentru a facilita implementarea măsurilor identificate de ONU.

3.4.

CESE consideră că guvernanța oceanelor ar trebui să asigure echilibrul dintre dezvoltarea socioeconomică și conservarea marină. Scopul său esențial ar trebui să fie acela de a asigura utilizarea multiplă și durabilă a resurselor și a mediilor marine, inclusiv pentru generațiile următoare. Extracția de resurse nu ar trebui să aibă loc în detrimentul ecosistemului; dimpotrivă, ea ar trebui să fie compatibilă cu ecosistemul și să fie realizată în mod responsabil, prin intermediul politicilor și structurilor de guvernanță adecvate.

3.4.1.

Tehnologiile de exploatare a resurselor fundului mării trebuie aplicate cu atenție și prudență. Caracterul lor inovator și rolul lor important în dezvoltarea economică nu trebuie să ne facă să neglijăm potențialele pericole pentru mediul în care se desfășoară aceste activități. Experiențele de evaluare a impactului asupra mediului terestru ar putea fi utilizate pentru a elabora astfel de evaluări specifice fiecărei zone și pentru exploatarea resurselor marine.

3.5.

CESE încurajează cu fermitate înființarea unui forum al părților interesate la nivelul UE, dar susține că acesta ar trebui să cuprindă reprezentanți ai societății civile. Un asemenea forum ar putea fi utilizat ca platformă pentru schimbul de cunoștințe, de experiențe și de bune practici în domeniul unei mai bune guvernanțe a oceanelor. De asemenea, el ar putea fi folosit pentru a îmbunătăți distribuția fondurilor UE pentru o mai bună guvernanță a oceanelor și ar putea intensifica eforturile de evaluare a eficacității economice a investițiilor publice în cercetările asupra mediului marin și în observarea acestuia.

3.6.

CESE consideră că Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare imaginea de ansamblu atunci când înaintează noi propuneri pentru a îmbunătăți guvernanța oceanelor, astfel încât domeniile de guvernanță a oceanelor care sunt deja mature și funcționează fără probleme să nu fie afectate în mod accidental. Uniunea Europeană ar trebui să evite dublarea discuțiilor care se derulează în prezent la nivel internațional.

3.7.

CESE admite că lacunele legislative pot permite derularea unor activități nereglementate și nedeclarate, supraexploatarea resurselor marine și distrugerea ecosistemelor Pământului. Pentru a soluționa aceste probleme, este esențială studierea științifică a ecosistemelor, alături de o mai bună înțelegere a actualei structuri de guvernanță, în vederea eliminării lacunelor menționate. CESE consideră că UE ar putea deveni lider în cercetarea științifică a oceanelor lumii și s-ar putea transforma în centrul de coordonare al acestei activități de cercetare.

3.8.

Pe lângă identificarea lacunelor și inconsecvențelor în materie de reglementare, unul din obiectivele Comisiei și ale Înaltului reprezentant ar trebui să fie creșterea gradului de respectare a normelor existente. Acest obiectiv s-ar putea realiza utilizând ponderea pieței UE în anumite domenii de politică, cum ar fi pescuitul, pentru a determina implicarea unor actori importanți, așa cum a subliniat comisarul Vella în observațiile sale asupra acțiunii UE împotriva pescuitului ilegal (2).

3.9.

CESE este de acord că toate sectoarele trebuie să evolueze în mod continuu către un model îmbunătățit de guvernanță a oceanelor, întrucât presiunea este în creștere. CESE observă că un exemplu în acest sens este faptul că instanțe precum organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) și Organizația Maritimă Internațională (OMI) încearcă să-și îmbunătățească principiile de guvernanță pentru a ameliora cadrul strategic existent.

3.10.

CESE consideră că Comisia și Înaltul Reprezentant ar trebui să evalueze orice necesități în materie de abilități, competențe și formare, pentru a facilita crearea de locuri de muncă care se preconizează în ramurile industriei oceanelor, o problemă care a fost omisă în comunicare.

4.1.1.

CESE salută angajamentul Comisiei și al Înaltului Reprezentant de a acționa împreună cu statele membre și cu partenerii internaționali pentru a asigura adoptarea, ratificarea și punerea în aplicare a principalelor instrumente globale existente de guvernanță a oceanelor, precum Convenția Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind munca în domeniul pescuitului, dar și pentru a elabora instrumentele noi necesare, precum planificatul acord de punere în aplicare al UNCLOS privind BBNJ. De asemenea, CESE încurajează Comisia și Înaltul Reprezentant să coopereze cu OMI pentru a facilita punerea în aplicare și controlul corespunzător al respectării instrumentelor OMI. Comisia trebuie să identifice acțiunile și instrumentele practice pentru a atinge acest obiectiv.

4.1.2.

CESE salută angajamentul Comisiei și al Înaltului Reprezentant față de îmbunătățirea coordonării și a cooperării între organizațiile de la nivel global și cele regionale, precum și a parteneriatelor cu actori centrali în domeniul oceanelor. Acesta demonstrează eforturile UE de a pune în aplicare o abordare integrată și transsectorială a gestionării activităților legate de oceane, care rămâne, în mare măsură, sectorială. CESE încurajează ferm implicarea Comisiei și a Înaltului Reprezentant în UN-Oceans, un mecanism care vizează să consolideze coordonarea, coerența și eficacitatea organizațiilor competente din sistemul Organizației Națiunilor Unite.

4.1.3.

Consolidarea capacităților este esențială pentru o dezvoltare durabilă și pentru a le permite țărilor în curs de dezvoltare să utilizeze oceanele și resursele acestora într-o manieră durabilă și în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS). Totuși, Comisia și Înaltul Reprezentant trebuie să precizeze măsurile specifice ale UE de consolidare a capacităților.

4.1.3.1.

CESE observă că Comunicarea comună face referire la resurse de consolidare a capacităților destinate îmbunătățirii dezvoltării durabile și a economiei albastre în zona mediteraneeană. Cu toate acestea, resurse similare trebuie mobilizate pentru toate mările europene, precum și pentru regiunea arctică.

4.1.4.

CESE pledează pentru o mai bună protecție a resurselor regiunii arctice, care sunt un capital natural al generațiilor viitoare, și pentru considerarea transformărilor suferite de mediul acestei regiuni drept indicator al eforturilor europene și globale în domeniul protecției climei. CESE consideră că Comisia ar putea sensibiliza în mai mare măsură operatorii din regiunea arctică cu privire la fragilitatea zonei și la nevoia tot mai mare ca aceasta să fie dezvoltată durabil. Protecția regiunii arctice și combaterea schimbărilor climatice nu trebuie realizate fără a se ține seama de aceste populații sau în detrimentul lor. Oamenii care trăiesc acolo doresc să își păstreze cultura, și, de asemenea, să fie în măsură să beneficieze de oportunitățile oferite de dezvoltarea economică și socială durabilă.

4.1.4.1.

CESE pledează pentru un rol activ al societății civile în ceea ce privește luarea în considerare a intereselor și preocupărilor populațiilor locale. UE ar putea organiza, de asemenea, dezbateri publice la care principalii actori să-și prezinte contribuțiile la dezvoltarea durabilă a zonei, cu participarea populațiilor indigene. Ar putea fi luată în considerare înființarea unui centru de informare privind regiunea arctică, cu sediul la Bruxelles (3).

4.1.5.

S-a înregistrat o creștere a migrației periculoase pe mare, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru a preveni pierderea de vieți omenești pe mare. Prin urmare, CESE salută adoptarea noului Regulament (UE) 2016/1624 privind Poliția de frontieră și Garda de Coastă la nivel european, deși Comitetul a recomandat ferm ca aceasta să se numească „Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Gardă”. De asemenea, CESE sprijină modificările aduse regulamentelor privind Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) și Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA).

4.1.5.1.

În avizul său privind modificarea regulamentului de instituire a EMSA (4), CESE a afirmat că salută rolul pe care îl joacă agenția în îmbunătățirea siguranței maritime în statele membre. Încă de pe atunci, CESE a afirmat și că este foarte important ca sarcinile și competențele acesteia să fie extinse într-un mod responsabil.

4.1.6.

CESE ia act de măsurile UE privind combaterea pescuitului ilegal și consolidarea gestionării durabile a resurselor alimentare oceanice. Politica comună în domeniul pescuitului a fost introdusă în anii ’60 și necesită o revizuire constantă. Comitetul salută procesul de actualizare a politicii în pas cu progresul tehnologic, cu scopul de a îmbunătăți conservarea și protecția stocurilor de pește.

4.1.6.1.

CESE subliniază că, pentru a evita pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat, ar trebui implementate instrumente de control și punere în aplicare eficiente, inclusiv măsuri de monitorizare, control și supraveghere. Comitetul aduce în atenția Comisiei și a Înaltului Reprezentant faptul că Organizația Națiunilor Unite a constatat, cu îngrijorare, că gestionarea eficientă a activităților de pescuit maritim a devenit dificilă în unele zone, din cauza informațiilor nefiabile. Prin urmare, toate statele membre ale UE ar trebui să contribuie la îmbunătățirea cunoștințelor despre stocurile de pește din apele lor și a schimbului de date în acest sens. Acest lucru s-ar putea realiza utilizându-se fondurile disponibile în cadrul FEPAM.

4.1.6.2.

CESE invită Comisia să își continue eforturile de a îmbunătăți performanțele practice ale ORGP-urilor. În plus, ca parte a unei abordări integrate a afacerilor maritime, UE ar trebui să urmărească o mai bună coordonare între diferite forumuri, de exemplu între convențiile maritime regionale și organizațiile globale.

4.2.1.

CESE sprijină cu fermitate măsurile UE, inclusiv comunicarea privind punerea în aplicare a Acordului COP 21 și atenuarea impactului negativ al încălzirii oceanelor, al creșterii nivelului mărilor și al acidificării. Totodată, CESE încurajează Comisia și pe Înaltul Reprezentant să se poziționeze proactiv și să evalueze impactul acestor efecte asupra economiei albastre, nu numai pentru industriile de tradiție, ci și pentru cele în curs de dezvoltare.

4.2.2.

CESE încurajează măsurile luate de Comisie pentru a promova punerea în aplicare a Acordului privind măsurile de competența statului portului (PSMA), care a intrat în vigoare în iunie 2016, ca tratat internațional obligatoriu, menit să combată pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN). Se preconizează că punerea în aplicare corespunzătoare a PSMA va conferi o mai mare durabilitate industriei și va avea efecte treptate asupra întregului lanț de aprovizionare cu produse de pescuit.

4.2.3.

CESE consideră că ar trebui aplicate sancțiuni aspre pentru încălcarea legilor ce reglementează pescuitul. Punerea în aplicare a Convenției OIM privind munca în domeniul pescuitului este importantă pentru a se evita abuzurile în ce privește munca pe vasele de pescuit și concurența neloială rezultată din încălcarea principiilor și a drepturilor fundamentale la locul de muncă. Condițiile de muncă și viață la bordul navelor trebuie să se conformeze celor mai înalte standarde internaționale și ale UE.

4.2.4.

CESE observă că subvențiile nocive pentru pescuit, fie cele care vizează creșterea capacității flotelor, fie cele acordate pescarilor care practică pescuitul INN, sunt una dintre principalele cauze ale pescuitului excesiv; prin urmare, CESE salută angajamentul UE de a accelera lucrările pentru finalizarea negocierilor în curs pe această temă din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

4.2.5.

În ceea ce privește deșeurile marine, CESE constată cu îngrijorare că există dovezi tot mai numeroase cu privire la efectele lor nocive asupra faunei sălbatice și a habitatelor, precum și asupra biodiversității și a mediului marin. CESE subliniază cu deosebită îngrijorare problema microplasticelor, care, fie că sunt introduse direct, fie că se datorează degradării deșeurilor mari, ajung chiar și în zonele cele mai îndepărtate – inclusiv în zonele cele mai adânci – și eliberează substanțe chimice nocive, care pot contamina lanțul trofic.

4.2.5.1.

CESE salută eforturile depuse în cadrul fiecărei convenții maritime regionale pentru a preveni și a reduce deșeurile marine, cum ar fi elaborarea unor planuri regionale de acțiune dedicate special acestei probleme. CESE încurajează statele membre UE să amelioreze implementarea Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin”, pentru a se obține și păstra o calitate bună a mediului marin. Comisia ar trebui să încurajeze, de asemenea, regiunile din afara UE să dezvolte planuri de acțiune similare.

4.2.5.2.

CESE susține importanța mecanismelor internaționale, precum Convenția MARPOL, pentru a combate deșeurile marine provenite de pe nave și solicită Comisiei să propună revizuirea Directivei privind instalațiile portuare de preluare în 2017, pentru a se încerca o aliniere și mai strânsă cu domeniul de aplicare și definițiile din Convenția MARPOL.

4.2.5.3.

CESE observă că UE ar trebui să înțeleagă mai bine caracteristicile regionale, precum și sursele, cantitățile, căile, tendințele de distribuție, natura și impactul deșeurilor marine, inclusiv al microplasticelor, și solicită Comisiei și Înaltului Reprezentant să abordeze sursele de pe mare și sursele terestre ale deșeurilor marine.

4.2.6.

CESE sprijină acțiunile propuse de Comisie și de Înaltul Reprezentant pentru a obține și a accelera amenajarea spațiului maritim la nivel global, cu implicarea tuturor părților interesate importante (5).

4.2.7.

CESE încurajează Comisia și Înaltul Reprezentant să stimuleze cooperarea regională și internațională, pentru a elabora mecanisme de finanțare durabile și pe termen lung, pentru zonele marine protejate, precum și să se asigure că acestea sunt bine gestionate și formează o rețea coerentă din punct de vedere ecologic.

4.3.1.

CESE sprijină acțiunile menționate în comunicarea comună, menite să sporească nivelul de cunoaștere referitor la oceanele Europei. Prin urmare, CESE încurajează cu fermitate UE să transforme Rețeaua europeană de observare și date privind mediul marin într-o rețea mondială de date privind mediul marin. UE ar putea deveni un centru de coordonare pentru această activitate de cercetare. Totuși, înainte de a fi culese și analizate informații suplimentare, datele disponibile în prezent trebuie utilizate în mod corespunzător și eficient. Există multe informații referitoare la mările noastre, dar ele sunt foarte fragmentate.

4.3.2.

CESE încurajează Comisia să favorizeze o cooperare internațională mai intensă în domeniul științei și tehnologiei maritime, așa cum sugerează Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ca mijloc de stimulare a inovației și de consolidare a dezvoltării durabile a economiei albastre.

4.3.3.

În sfârșit, CESE sugerează ca Comisia și statele membre să colaboreze pentru a îmbunătăți baza statistică și metodologică la nivel european și național, pentru a măsura dimensiunea și performanța industriilor existente și ale celor emergente care au legătură cu oceanele, precum și contribuția acestora la economie în ansamblul ei.