31.5.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 173/38 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește măsurile specifice menite să furnizeze o asistență suplimentară statelor membre afectate de dezastre naturale
[COM(2016) 778 final — 2016/0384 (COD)]
(2017/C 173/07)
Raportor: |
Pietro Vittorio BARBIERI |
Sesizare |
Consiliul Uniunii Europene, 11.1.2017 Parlamentul European, 15.12.2016 |
Temei juridic |
Articolele 177 și 304 din TFUE |
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială |
Data adoptării în secțiune |
2.2.2017 |
Data adoptării în sesiunea plenară |
22.2.2017 |
Sesiunea plenară nr. |
523 |
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
183/0/2 |
1. Concluzii și recomandări
1.1. |
CESE își exprimă aprecierea față de propunerea 2016/0384 a Comisiei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 (1) în ceea ce privește măsurile specifice menite să furnizeze o asistență suplimentară statelor membre afectate de dezastre naturale. |
1.2. |
CESE salută propunerea Comisiei de a permite utilizarea Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), în completarea resurselor disponibile în cadrul Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), pentru sprijinirea statelor membre și a regiunilor afectate de dezastre naturale majore. |
1.3. |
CESE își exprimă susținerea față de introducerea unei axe prioritare separate pentru operațiunile de reconstrucție sprijinite de FEDR în cadrul unui program operațional, fără a fi nevoie de cofinanțare națională, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene. |
1.4. |
CESE este de acord cu extinderea perioadei de eligibilitate a cheltuielilor privind intervențiile, astfel încât să înceapă de la data producerii dezastrului natural, chiar dacă aceasta este anterioară intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare. |
1.5. |
CESE salută propunerea de a permite statului membru care a inclus deja cheltuielile legate de intervenții într-o cerere anterioară de plată transmisă Comisiei să efectueze ajustările necesare în următoarea cerere de plată. |
1.6. |
În logica celor afirmate în alte avize anterioare, CESE nu poate decât să își exprime aprecierea față de propunerile Comisiei menționate mai sus, care urmăresc simplificarea și accelerarea acordării ajutorului, astfel încât să se poată reacționa la dezastrele naturale într-un mod mai prompt, mai eficient și mai vizibil. |
1.7. |
În același timp, CESE consideră că este necesar să se procedeze la o nouă revizuire a fondului, pentru a defini mai bine domeniul său de aplicare, din care nu ar trebui excluse catastrofele provocate de schimbări climatice și de acte de terorism, precum și pentru a modifica pragurile de acces, considerate de CESE ca fiind prea ridicate. |
1.8. |
CESE consideră că fondul reprezintă un simbol puternic de solidaritate europeană și că ar trebui prezentat într-o lumină foarte favorabilă cetățenilor Uniunii. |
2. Argumentația avizului și observații specifice
2.1. |
Din păcate, Europa a fost afectată de diverse catastrofe naturale, iar țările din UE care au suferit o catastrofă majoră de-a lungul anilor au fost numeroase. |
2.1.1. |
În 2002, Europa Centrală, în special Germania, Austria, Republica Cehă și Slovacia, au fost afectate simultan de inundații grave. UE a decis să intervină, în același an, prin intermediul Fondului de solidaritate al UE, pentru a răspunde catastrofelor naturale majore și pentru a da glas solidarității europene cu regiunile afectate. De atunci, fondul a fost utilizat ca reacție la numeroase și diverse tipuri de dezastre, printre care inundații, incendii de pădure, cutremure, furtuni și secete (2). |
2.2. |
CESE consideră oportună utilizarea Fondului european de dezvoltare regională (3) în completarea FSUE, pentru intervenții în caz de dezastre majore. Cele două fonduri au în comun atât principiile etice, cât și unele criterii programatice de intervenție. Dacă, pe de o parte, ambele fonduri constituie încă o dovadă a spiritului de solidaritate al UE, pe de altă parte, acțiunile finanțate în general de acestea împărtășesc și ele același obiectiv, de a promova creșterea economică și dezvoltarea echitabilă și durabilă în regiunile europene (4). |
2.3. |
CESE a constatat deja în trecut că furnizarea la timp a ajutorului reprezintă un element esențial pentru a asigura eficacitatea și vizibilitatea acestuia. În special, CESE și-a exprimat deja opinia cu privire la durata prea mare a procedurilor administrative legate de FSUE (5), precum și la termenele prea lungi prevăzute pentru furnizarea ajutoarelor (6). |
2.4. |
CESE reamintește precizările pe care le-a făcut deja cu privire la funcționarea fondului:
|
2.4.1. |
În plus, CESE este îngrijorat de creșterea numărului de dezastre naturale și de alt tip, subliniind necesitatea de a consolida politicile de prevenire. |
2.5. |
CESE este de acord cu introducerea unui alineat (8) la articolul 120 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, care creează o axă prioritară separată, cu o rată de cofinanțare de până la 100 % din partea FEDR, cu condiția ca acțiunile:
|
2.6. |
CESE este de acord cu derogarea de la articolul 65 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, care permite eligibilitatea cheltuielilor pentru operațiunile din cadrul acestei axe prioritare de la data la care a avut loc dezastrul natural. |
3. Punctul de vedere al CESE
3.1. |
CESE consideră că propunerea de regulament ar trebui luată în considerare inclusiv din perspectiva Regulamentului (CE) nr. 2012/2002, cu modificările ulterioare, în măsura în care îl completează și îl modifică. Modificările propuse de Comisie merg în sensul așteptărilor exprimate în avizele anterioare ale CESE, referitoare la accelerarea și simplificarea mecanismelor de funcționare a fondului. Însă unele chestiuni problematice trebuie din nou aduse în discuție. |
3.2. |
Astfel, CESE reafirmă că regulamentul este deosebit de important, deoarece reprezintă o dovadă a solidarității europene. El respectă principiul subsidiarității, integrându-se în politicile statelor membre, și se coordonează cu diverse alte politici ale Uniunii Europene, printre care alte programe care au legătură cu fondurile structurale și cele ale Băncii Europene de Investiții (BEI). CESE consideră că regulamentul ar trebui privit și prin prisma derogărilor de la Pactul de stabilitate prevăzute pentru statele membre afectate de dezastre naturale și de alt tip. |
3.3. |
Regulamentul prevede că se aplică în cazul unor dezastre naturale majore, fără să se substituie acțiunilor statelor membre dacă valoarea prejudiciilor nu atinge un prag pe care CESE îl consideră prea ridicat și care ar trebui deci să fie revizuit. |
3.4. |
Intervențiile eligibile nu acoperă locuințele, cu excepția celor provizorii, în situații de urgență, în celelalte cazuri fiind necesară intervenția statului sau a societăților de asigurare. În cazul localităților istorice, însăși existența lor este condiționată de activități economice legate de turismul reședințelor secundare. CESE este de părere că ar trebui să se țină seama de dihotomia dintre locuințe și activitățile economice. |
3.5. |
Regulamentul prevede, de asemenea, că nu trebuie să existe o suprapunere cu alte măsuri ale UE care vizează depășirea dificultăților din teritoriu, generate de dezastre naturale sau de alt tip. Una dintre primele cerințe pentru accesarea fondului este de fapt chiar existența unui plan de prevenire a riscului de catastrofe naturale. CESE consideră că nu se pune un accent suficient pe acțiunile de prevenire din partea instituțiilor europene și a statelor membre. |
3.6. |
Regulamentul precizează că operațiunile care fac obiectul finanțării trebuie să fie conforme cu dispozițiile tratatului și cu actele normative adoptate ulterior. Comisia face trimitere în special la buna gestiune financiară, la transparența achizițiilor publice, precum și la protecția mediului și la adaptarea la schimbările climatice, în condițiile unor investiții orientate către infrastructuri ecologice. La momentul adoptării regulamentului, nu era în vigoare nicio directivă specifică privind accesibilitatea (7). Întrucât cererea de produse și servicii accesibile a crescut și mai mult odată cu îmbătrânirea populației Uniunii Europene (8), CESE consideră că accesibilitatea inițiativelor privind intervențiile de urgență și de reconstrucție ar trebui să se numere printre criteriile pe care trebuie pus accentul. |
Bruxelles, 22 februarie 2017.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Georges DASSIS
(1) COM(2016) 778 final – 2016/0384 (COD).
(2) Ajutorul acordat de Comisie prin FSUE s-a dovedit, de pildă, esențial în confruntarea cu catastrofele naturale suferite de Bulgaria, Italia și România în 2014.
(3) Fondul european de dezvoltare regională este unul dintre fondurile structurale ale UE. Acesta are ca scop reducerea diferențelor dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor europene, ținând seama de handicapurile lor naturale și demografice specifice. Acțiunile FEDR au ca scop stimularea creșterii economice prin intermediul ajustării structurale a regiunilor rămase în urmă sub aspectul dezvoltării.
(4) Pentru a facilita restabilirea activității economice în regiunile afectate, s-a ales să se intervină în domenii tematice specifice în materie de urgență și de redresare, ca, de exemplu, construirea de locuințe temporare pentru populație și reconstrucția principalelor infrastructuri distruse.
(5) JO C 181, 21.6.2012, p. 52.
(6) JO C 170, 5.6.2014, p. 45.
(7) Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor, COM(2015) 615 final – 2015/0278 (COD).
(8) Se estimează că, în 2020, în Uniunea Europeană vor exista aproximativ 120 de milioane de persoane cu forme multiple și/sau minore de handicap. De asemenea, trebuie subliniat că, în așezările rurale și montane afectate de recentele dezastre naturale, locuiesc în principal persoane în vârstă.