21.3.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 88/4

—

având în vedere principalele documente ale semestrului european 2016, și anume analiza anuală a creșterii, rapoartele de țară, programele naționale de reformă și recomandările specifice fiecărei țări,

—

având în vedere proiectul de raport al Parlamentului European referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2016 [2016/2101(INI)],

1.

reamintește că investițiile publice și private s-au redus cu aproximativ 15 % în UE față de 2007, iar în unele state membre chiar cu 50 %, din cauza crizei economice și a măsurilor de consolidare bugetară; evidențiază că persistența, timp de mai mulți ani, a deficitului de investiții (investment gap) reprezintă un impediment major pentru competitivitatea și coeziunea Europei, și deci pentru capacitatea acesteia de a asigura o creștere durabilă și crearea de locuri de muncă;

2.

subliniază că 40 % dintre recomandările specifice fiecărei țări pe 2016 vizează obstacolele în calea investițiilor, autoritățile locale și regionale putând contribui la eliminarea acestor obstacole (1), printre care se numără: slaba calitate a administrației publice și lipsa coordonării; discrepanța dintre atribuțiile administrațiilor locale și regionale și resursele lor financiare; mediul de reglementare puțin favorabil investițiilor private; corupția; lipsa de forță de muncă calificată și de infrastructuri de transport adecvate; anunță că aceste aspecte vor fi abordate și în Avizul CoR pe tema „Reducerea deficitului de investiții: Cum pot fi abordate provocările?”, aflat în curs de elaborare;

3.

reamintește Declarația pe tema „Investiții și conectare” (2), adoptată la 9 iulie 2016 la Bratislava, cu ocazia celui de al 7-lea Summit european al regiunilor și orașelor, care s-a axat pe importanța înlăturării barierelor care împiedică fructificarea potențialului considerabil pe care orașele, regiunile și zonele rurale din Europa îl prezintă sub aspectul investițiilor, precum și pe rolul autorităților locale și regionale în furnizarea de infrastructuri și servicii inovatoare, pentru relansarea investițiilor și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor europeni;

4.

este preocupat de faptul că în jur de 60 % dintre respondenții unui sondaj recent al CoR, destinat autorităților locale și regionale din UE (3), au identificat o tendință de scădere sau de stagnare a investițiilor, atât publice, cât și private, din ultimele douăsprezece luni, care, dacă se va confirma, va însemna că fenomenul de reducere a investițiilor, care s-a declanșat odată cu criza economică, continuă;

5.

subliniază că, potrivit aceluiași sondaj al CoR, finanțarea investițiilor publice rămâne o provocare pentru circa două treimi dintre autoritățile locale și regionale, în parte din cauza capacității lor insuficiente de a planifica în mod corespunzător investițiile publice, de a utiliza instrumentele financiare, de a prezenta proiecte Băncii Europene de Investiții și de a se implica în parteneriate public-privat;

6.

salută primele rezultate pozitive ale Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), care privesc în special „componenta pentru IMM-uri” a acestuia; invită, totodată, la îmbunătățirea adiționalității „componentei pentru infrastructură și inovare”, precum și a echilibrului geografic al FEIS, inclusiv prin încurajarea elaborării de strategii de investiții regionale și prin utilizarea de platforme de investiții, pentru a garanta că toate regiunile, mai ales cele mai puțin dezvoltate, pot beneficia de pe urma fondului;

7.

salută, în principiu, propunerea de extindere și consolidare a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), care va face obiectul unui aviz separat al CoR; speră că se vor înregistra progrese suplimentare sub aspectul adiționalității, al acoperirii geografice și sectoriale, precum și al transparenței; își reiterează solicitarea privind o evaluare adecvată a rezultatelor FEIS, mai ales în ceea ce privește sinergia acestuia cu fondurile ESI și contribuția lor de până acum la coeziunea teritorială, și se așteaptă să colaboreze îndeaproape cu Parlamentul European la analizarea punerii în aplicare a FEIS;

8.

subliniază faptul că trei sferturi dintre respondenții sondajului CoR pe tema obstacolelor din calea investițiilor nu realizau ce oportunități oferă FEIS și platformele sale de investiții, acestea trebuind a fi mai bine popularizate în rândul autorităților locale și regionale, dar și al altor părți interesate relevante;

9.

ia act de faptul că este adesea posibil ca regiunile și orașele mai mici, împreună cu regiunile afectate de handicapuri naturale sau demografice severe și permanente, precum regiunile cele mai nordice cu densitate scăzută a populației și regiunile insulare și montane, să nu facă apel la FEIS, deoarece pragul valorii minime a investițiilor care beneficiază de sprijin este prea ridicat, și se așteaptă ca acesta să fie coborât, la momentul revizuirii FEIS;

10.

subliniază că ar trebui consolidate capacitățile tehnice ale potențialilor promotori de proiecte la nivel local și regional, cu ajutorul Platformei europene de consiliere în materie de investiții, în special în ceea ce privește concepția și instituirea de platforme de investiții;

11.

subliniază că strategiile de investiții regionale ar trebui să aibă la bază conștiința faptului că mutațiile economice și tehnologice transformă rapid societățile și teritoriile noastre; în acest context, pune accentul pe necesitatea promovării investițiilor în economia circulară și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precum și a sprijinirii economiei colaborative și bazate pe partajare, reducând astfel costurile dezvoltării unor activități inovatoare, stimulând furnizarea de servicii publice și private cetățenilor și crescând eficiența sectorului public;

12.

evidențiază necesitatea de a încuraja autoritățile locale și regionale să utilizeze strategii de specializare inteligentă și parteneriate europene pentru prioritățile comune de dezvoltare strategică;

13.

subliniază faptul că politica de coeziune rămâne principalul instrument de investiții al UE, în special pentru țările și regiunile mai puțin dezvoltate din cadrul ei, și ar aprecia un grad mai mare de complementaritate cu FEIS;

14.

face trimitere la avizul său privind revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM), în care se afirmă că lipsa creditelor de plată din cadrul CFM 2014-2020 ar putea împiedica Comisia să își îndeplinească obligațiile, ceea ce ar crea o acumulare de plăți restante, cu efecte negative asupra punerii în aplicare a programelor operaționale din cadrul fondurilor ESI;

15.

consideră că, în contextul revizuirii finanțării fondurilor structurale, guvernele naționale ar putea fi autorizate să rezerve o parte din finanțarea europeană pentru proiectele destinate zonelor afectate de dezechilibre hidrogeologice, și chiar să le aloce unor proiecte de intervenție în caz de dezastre naturale majore;

16.

subliniază că mai mult de jumătate dintre recomandările specifice fiecărei țări pe 2016, adresate unui număr de 26 de țări, prezintă o relevanță teritorială, adică sunt legate de provocări care privesc anumite regiuni sau orașe într-o măsură mai mare decât altele, iar/sau punerea în aplicare a acestor recomandări se bazează pe nivelurile subnaționale de guvernare;

17.

trebuie reamintit că, în avizul său privind răspunsul UE la provocarea demografică, CoR evidenția legătura care trebuie să existe între schimbările demografice și semestrul european, subliniind că este necesar ca acesta din urmă să aibă o dimensiune teritorială. Autoritățile locale și regionale trebuie să fie actori importanți ai măsurilor luate în cadrul semestrului european, pentru a face față provocărilor demografice, și să fie luate în considerare în recomandările adresate statelor membre pentru a răspunde acestor provocări;

18.

scoate în evidență faptul că CoR s-a opus în permanență aplicării condiționalității macroeconomice, menționată la articolul 23 din Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC), în politica de coeziune, deoarece aceasta ar duce la penalizarea unor orașe și regiuni ca urmare a nerespectării de către un stat membru a obligațiilor care îi revin în baza Pactului de stabilitate și de creștere; în acest sens, își exprimă temerea că suspendarea finanțării prin fondurile ESI în cazul Spaniei și Portugaliei va avea efecte negative asupra implementării programelor operaționale, deja mult întârziată. De asemenea, ar fi contradictoriu să se anuleze sancțiunile instituite în contextul procedurii de deficit bugetar excesiv (Regulamentul 1173/2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare), dar să se ia în considerare aplicarea de sancțiuni în temeiul articolului 23 din RDC. Evidențiază, totodată, necesitatea unei mai bune gestionări economice la nivel național, care constituie o condiție prealabilă pentru utilizarea eficientă a fondurilor ESI;

19.

își reiterează apelul de a exclude investițiile realizate de autoritățile locale și regionale în cadrul fondurilor structurale și al fondului de coeziune din calculul deficitului bugetar și al datoriei publice ale statelor membre;

20.

subliniază că aproape 40 % dintre recomandările specifice fiecărei țări pe 2016, care au vizat 20 de state membre, s-au referit la chestiuni de capacitate administrativă, mai ales de la nivel subnațional, care priveau reformele structurale și eliminarea obstacolelor în calea investițiilor; recunoaște că, pentru dezvoltarea capacității administrative, trebuie, în primul rând, instituite structuri administrative mai eficiente; trimite la sugestia sa, prezentată în contextul propunerii de Program de sprijin pentru reforme structurale, privind elaborarea unui document strategic unic care să stabilească prioritățile și criteriile în materie de coordonare a tuturor măsurilor finanțate de UE de consolidare a capacității;

21.

subliniază faptul că Comisia ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a propune o capacitate bugetară pentru zona euro, pentru aplicarea de politici anticiclice și accelerarea redresării, și anunță că va adopta în lunile următoare un aviz pe această temă;

22.

recunoaște importanța abordării provocărilor sociale și de pe piața forței de muncă; se declară în favoarea includerii de către Comisie a unor indicatori sociali în procedura privind dezechilibrele macroeconomice (PDM);

23.

observă rata scăzută de îndeplinire a recomandărilor specifice fiecărei țări, precum și faptul că, pentru ca aceasta să crească, toate nivelurile de guvernare ar trebui să facă eforturi mai intense; constată că unele dintre provocări impun strădanii mai îndelungate, după cum o dovedește faptul că aproximativ trei sferturi dintre recomandările privitoare la teritorii din 2016 au fost deja emise în 2015, iar două treimi din cele de anul trecut fuseseră prezentate încă din 2014;

24.

scoate în evidență faptul că, după cum au confirmat în acest an programele naționale de reformă și recomandările specifice fiecărei țări, participarea autorităților locale și regionale la semestrul european se limitează în general la etapa de punere în aplicare a politicilor, deși ele ar trebui să colaboreze și la conceperea acestora; subliniază că implicarea autorităților respective într-o etapă timpurie ar spori considerabil rata de îndeplinire a recomandărilor, ar contribui la rezolvarea problemei decalajelor regionale în creștere, ar încuraja asumarea la nivel local și ar consolida încrederea în interiorul statelor membre și între acestea;

25.

intenționează să propună un cod de conduită pentru implicarea autorităților locale și regionale în semestrul european, cu respectarea diferențelor naționale și evitând sarcinile administrative inutile, contribuind astfel la o mai bună guvernanță. Codul va trebui să reflecte diversitatea și diferențele de structură constituțională de la un stat membru la altul;

26.

solicită ca analiza anuală a creșterii 2017 să se axeze în mod special pe provocările demografice, care evidențiază inclusiv necesitatea elaborării unor politici economice și financiare menite să ducă la o integrare justă și echilibrată a migranților pe teritoriul Uniunii;

27.

subliniază că semestrul european trebuie să facă trimitere la un cadru de politică pe mai multe niveluri și pe termen lung, reprezentat în prezent de Strategia Europa 2020; salută anunțul făcut de Comisia Europeană cu privire la o apropiată cartografiere a politicilor de dezvoltare durabilă ale UE și evidențiază nevoia alinierii viitoarei strategii de creștere a Uniunii la o viziune teritorială actualizată;

28.

încredințează președintelui mandatul de a transmite prezenta rezoluție Comisiei Europene, Parlamentului European, Consiliului, președintelui Consiliului European și Președinției slovace a Consiliului UE.