27.9.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/1

I.

A.

B.

C.

D.

E.

F.

G.

H.

II.

A.

B.

C.

D.

E.

F.

G.

H.

I.

J.

K.

L.

M.

III.

A.

A.1.

A.2.

A.3.

B.

B.1.

B.2.

B.3.

B.4.

C.

C.1

C.2

C.3

C.4

C.5

D.

D.1

D.2

D.3

D.4

E.

E.1.

E.2.

E.3.

F.

IV.

Anexa I —

Anexa II —

Anexa III —

Anexa IV —

Anexa V —

Anexa VI —

1.

Prezentul raport analizează gestiunea bugetară și financiară a Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2015. Raportul descrie utilizarea resurselor financiare, precum și evenimentele care au influențat în mod semnificativ activitățile din acest exercițiu (părțile I și II) și cuprinde o sinteză a rezultatelor obținute în raport cu obiectivele stabilite pentru exercițiul 2015 (partea III).

2.

Raportul a fost întocmit în conformitate cu articolul 142 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1605/2002 al Consiliului (1), denumit în continuare „Regulamentul financiar”, și în conformitate cu articolul 227 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (2). Analiza efectuată se bazează pe conturile bugetare provizorii elaborate de contabil.

3.

Creditele curente finale ale Parlamentului pentru exercițiul 2015 s-au ridicat la 1 794 929 112 EUR, ceea ce reprezintă 19,78 % din plafonul de la rubrica V din cadrul financiar multianual (3). În tabelul 1 de mai jos este prezentată execuția bugetului Parlamentului European în cursul exercițiului 2015.

Tabelul 1

Utilizarea creditelor

4.

Totalul creditelor din bugetul final al Parlamentului pentru 2015 s-a ridicat la 1 794 929 112 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 2,2 % față de bugetul pentru 2014 (1 755 631 742 EUR).

5.

Angajamentele s-au ridicat la un cuantum total de 1 778 822 039 EUR, adică 99 % din creditele finale (2014: 99 %). Plățile s-au ridicat la un cuantum total de 1 489 498 132 EUR, respectiv 84 % din angajamentele asumate (2014: 84 %).

6.

Reportările automate pentru exercițiul financiar 2016 s-au ridicat la 289 323 907 EUR, adică 16 % din creditele angajate (2014: 16 %). În conformitate cu articolul 13 din Regulamentul financiar, nu a existat nicio reportare neautomată a creditelor în exercițiul 2016.

7.

Reportările automate de credite în 2015 s-au ridicat la un cuantum total de 277 911 825 EUR (2014: 277 774 604 EUR). Plățile efectuate în contul acestor reportări s-au ridicat la 252 596 214 EUR, respectiv 91 % (2014: 92 %). Cuantumul anulat s-a ridicat astfel la 25 315 611 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 15 % față de 2014 (22 031 504 EUR). Anulările au vizat în principal următoarele articole: articolul 1 0 0 „Salarii și indemnizații”, articolul 2 0 2 „Cheltuieli aferente clădirilor”, articolul 3 2 4 „Producție și difuzare”, articolul 2 0 0 „Clădiri”, articolul 4 0 2 „Contribuții în beneficiul partidelor politice europene” și articolul 2 1 0 „Informatică și telecomunicații”. Anulările de la aceste șase articole reprezintă 85 % din cuantumul total al anulărilor.

8.

Sumele anulate și motivele principale pentru aceste anulări sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2

Motivele principale ale anulărilor de credite reportate automat din 2014 în 2015

9.

Veniturile totale înscrise în conturi până la 31 decembrie 2015 au fost de 176 367 724 EUR (2014: 174 436 852), din care 27 988 590 EUR în venituri alocate (2014: 26 979 032 EUR).

10.

În tabelul 3 este prezentată, pe capitole, evoluția veniturilor în 2015 față de exercițiul 2014.

Tabelul 3

Evoluția veniturilor în 2014 și 2015

11.

Veniturile alocate disponibile în 2015 s-au ridicat la 27 988 590 EUR (2014: 26 979 032 EUR). Angajamentele s-au ridicat la 15 089 101 EUR, respectiv o rată de angajare de 54 % (2014: 63 %). Plățile s-au ridicat la 12 541 209 EUR, adică 77 % din angajamentele asumate (2014: 77 %).

12.

Creditele din aceste venituri alocate reportate în 2015 includ o plată de 85 897 000 EUR efectuată de statul belgian la 27 ianuarie 2010 în legătură cu preluarea terenului pe care se află clădirile D4 și D5 și cu cheltuielile de viabilizare a dalei ce se află deasupra gării Bruxelles-Luxemburg. Această plată reprezintă un venit alocat extern în sensul articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul financiar (1). Cea mai mare parte a angajamentelor conexe acestor venituri vizează achiziția clădirii MARTENS, în conformitate cu Decizia Biroului din 30 noiembrie 2011.

13.

A fost anulată o sumă de 16 107 073 EUR (2014: 17 887 050 EUR), ceea ce reprezintă 0,9 % din creditele finale (2014: 1,0 %). Principalele motive de anulare sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 4

Motivele principale pentru anularea de credite curente în 2015

14.

În cursul exercițiului au fost aprobate șase transferuri de tip C (inclusiv așa-numitul „transfer colector”), în conformitate cu articolele 27 și 46 din Regulamentul financiar (10). Cuantumul total a fost de 83 419 000 EUR, reprezentând 4,6 % din creditele finale (2014: trei transferuri, reprezentând 4,4 % din creditele finale). Președintele a autorizat șapte transferuri P din credite curente în conformitate cu articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul financiar (11), care s-au ridicat la 7 709 560 EUR, adică 0,4 % din creditele finale.

Tabelul 6

Analiza transferurilor C în funcție de categoria de cheltuieli și de scop

15.

Această secțiune prezintă utilizarea creditelor pe capitole bugetare, precum și în funcție de volumul lor relativ în buget și de evoluția lor față de exercițiul precedent. Patru capitole reprezintă 71 % din totalul creditelor de angajament. Acestea sunt capitolul 1 0 „Membrii instituției”, capitolul 1 2 „Funcționari și agenți temporari”, capitolul 2 0 „Clădiri și cheltuieli conexe” și capitolul 4 2 „Cheltuieli aferente asistenței parlamentare”.

16.

Tabelul 7 prezintă, pe capitole, evoluția creditelor angajate în 2015 față de exercițiul 2014. Graficele 1 și 2 ilustrează cotele respective și evoluția între 2014 și 2015.

Tabelul 7

Evoluția creditelor de angajament între 2014 și 2015

Figura 1

Repartizarea angajamentelor din 2015 pe capitole

Figura 2

Evoluția pe capitole a creditelor angajate între 2014 și 2015

17.

Indemnizația lunară (salariul brut) pentru fiecare deputat se ridică la 38,5 % din salariul de bază al unui judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (13). Principalele motive pentru scăderea creditelor de angajament de la postul 1 0 0 0 între 2014 și 2015 sunt reducerea numărului de deputați între a șaptea și a opta legislatură (14) și faptul că indemnizațiile plătite deputaților în iulie 2014, an electoral, au inclus atât plățile pentru deputații nou-aleși, cât și plățile către deputații al căror mandat nu a fost reînnoit, care au încasat integral salariul aferent acestei luni (3 121 000 EUR). În 2014, o sumă totală de 1 019 948 EUR a fost plătită retroactiv pentru perioada iulie 2012-aprilie 2014, după ajustarea retroactivă a remunerațiilor funcționarilor și ale celorlalți agenți ai Uniunii Europene. În decembrie 2015 a avut loc o altă ajustare salarială de 2,4 %, cu efect de la 1 iulie 2015. Salariul lunar brut al deputaților a fost majorat în consecință la 8 213 EUR (8 021 EUR în perioada cuprinsă între 1 iulie 2014 și 1 iulie 2015). Pentru perioada iulie 2015-decembrie 2015 s-a plătit retroactiv o sumă totală de 852 000 EUR.

18.

Postul 1 0 0 6 este destinat să acopere cheltuielile cu activitățile parlamentare ale deputaților. Indemnizația a fost de 4 320 EUR lunar pentru fiecare deputat în 2015 (4 299 EUR în 2014) și s-a plătit lunar, la cererea deputatului. Cuantumul de la acest post a scăzut în 2015 în comparație cu exercițiul precedent pentru că, în anul electoral 2014, li s-au plătit deputaților care nu au fost realeși indemnizații tranzitorii. Plata continuă timp de trei luni după încheierea mandatului, în cuantum de 50 % din indemnizația normală.

19.

Angajamentele de la postul 1 0 0 4 „Cheltuieli de deplasare ordinare” au crescut în comparație cu 2014 în urma revenirii la activitățile curente după declinul inerent unui an electoral.

20.

La postul 1 0 0 5 „Alte cheltuieli pentru deplasări”, angajamentele din 2014 au fost foarte ridicate pentru a acoperi cheltuielile de sfârșit de legislatură, inclusiv un număr mare de deplasări în statele membre în care deputații au fost aleși. În 2015, angajamentele au fost stabilite pe baza previziunilor care indicau o revenire la o activitate standard.

21.

În 2015, deputații au efectuat în total 31 595 (15) de deplasări (16). Majoritatea deplasărilor au avut loc la Bruxelles (20 568) și la Strasbourg (8 779). 1 350 de deplasări au fost efectuate pentru reuniuni desfășurate în alte locuri din Uniunea Europeană, iar alte 898 pentru reuniuni în afara Uniunii Europene.

22.

Evoluția postului 1 0 2 0 „Indemnizații tranzitorii” a fost determinată de sfârșitul mandatului unei părți dintre deputați la schimbarea legislaturii. Acești deputați pot depune o cerere de indemnizație tranzitorie (17). 408 deputați din cea de a 7-a legislatură nu au fost realeși în mai 2015. La sfârșitul lunii decembrie 2014, 356 de foști deputați beneficiau de indemnizația tranzitorie (față de 51 la sfârșitul lunii iulie 2015 și doar 25 la sfârșitul lunii decembrie 2015).

23.

Postul 1 0 3 0 „Pensii pentru limită de vârstă (CID)” este destinat să acopere plata unei pensii pentru limită de vârstă după încheierea mandatului unui deputat care beneficiază de condițiile prevăzute de vechile reglementări, care au fost înlocuite la intrarea în vigoare a Statutului deputaților din 2009 (18). Dreptul la pensia pentru vechime în muncă dobândit înainte de data intrării în vigoare a statutului rămâne dobândit. În prezent, dispozițiile referitoare la pensia pentru vechime în muncă se aplică numai pentru deputații aleși în Franța sau în Italia, toți ceilalți deputați având dreptul să subscrie la sistemele de pensii organizate de autoritățile lor naționale. Deputații în Parlamentul European aleși în Italia, care nu beneficiau de un sistem de pensii la nivel național, și deputații în Parlamentul European aleși în Franța, care aveau un alt sistem de pensii decât membrii Adunării Naționale, aveau posibilitatea de a plăti la bugetul Parlamentului European contribuțiile calculate la fel ca acelea ale deputaților aleși în parlamentul național din Italia și Franța, pentru a dobândi aceleași drepturi de pensie ca cele de care beneficiază deputații aleși în parlamentul național. La sfârșitul lui 2015, existau 465 de beneficiari, în comparație cu 458 de beneficiari la sfârșitul lui 2014.

24.

Cheltuielile aferente funcționarilor și agenților temporari au reprezentat 597 484 150 EUR în 2015, fiind cea mai mare categorie de cheltuieli, cu o pondere de 34 % în totalul angajamentelor pentru exercițiul 2015. Această dinamică a fost determinată în principal de cea a postului 1 2 0 0 „Remunerații și indemnizații”, care reprezintă 99 % din credite.

25.

Creditele de angajament de la postul 1 2 0 0 „Remunerații și indemnizații” se ridică la 594 444 744 EUR și au crescut cu 1 % față de exercițiul 2014. Această evoluție reflectă rata de ocupare a posturilor și înglobează avansarea în carieră, precum și indexarea salariilor. În decembrie 2015, remunerațiile funcționarilor și ale celorlalți agenți ai UE au fost adaptate și majorate cu 2,4 %, cu efect de la 1 iulie 2015.

26.

În 2015, 398 de funcționari și agenți temporari au fost angajați în cadrul Secretariatului General, iar alți 129 de agenți temporari au fost recrutați pentru grupurile politice. La 31 decembrie 2015, la Parlamentul European lucrau 6 162 de funcționari și agenți temporari, din care 5 391 în cadrul Secretariatului General și 771 pe lângă grupurile politice.

27.

În ceea ce privește defalcarea pe sexe, la 31 decembrie 2015 femeile reprezentau 59 % din personalul Parlamentului European, însă doar 34 % din șefii de unitate, 31 % din directori și 33 % din directorii generali. Graficul de mai jos prezintă defalcarea personalului pe grupe de funcții și pe sexe.

Figura 3

Defalcarea pe sexe a personalului din cadrul Secretariatului General

Sursa: DG Personal.

28.

Evoluția capitolului se explică, în principal, prin revenirea la condiții normale de activitate parlamentară în comparație cu 2014, an electoral: angajamentele au crescut cu 10 % față de 2013 (totalul capitolului 1 4 în 2013: 106 182 103 EUR). Impactul s-a materializat în special prin creșterea nevoilor de interpretare și traducere externă în 2015 (+11,9 milioane EUR și +4,4 milioane EUR comparativ cu 2014). În schimb, nivelul angajamentelor pentru interpretare și traducere externă în 2015 a scăzut față de 2013 (- 6 % pentru interpretare, de la 49,6 milioane EUR în 2013, și - 30 % pentru traducere, de la 11,9 milioane EUR în 2013). Au crescut creditele destinate celorlalți agenți, în special din cauza internalizării serviciilor de securitate la Bruxelles și la Strasbourg (+10,5 milioane EUR).

29.

Creșterea de la postul 1 4 0 0 „Alți agenți” se explică în principal prin faptul că au fost recrutați agenți contractuali în cadrul procesului de internalizare a serviciilor de securitate. În ceea ce privește această categorie de personal, la 31 decembrie 2015 erau angajați 1 428 de agenți contractuali. Distribuția agenților contractuali pe grupe de funcții (19) și pe sexe este prezentată în figura 4. De la acest post sunt acoperite remunerațiile, alocațiile și indemnizațiile prevăzute pentru ceilalți agenți, în special pentru agenții contractuali, contribuțiile patronale la diversele sisteme de asigurări sociale și efectele coeficienților de corecție aplicabili remunerațiilor acestor agenți, precum și angajarea de personal interimar.

Figura 4

Personalul contractual în 2015 defalcat pe grupe de funcții și pe sexe

Sursa: DG Personal.

30.

Evoluția de la postul 1 4 0 2 „Interpreți de conferință” se datorează, în mare măsură, creșterii numărului de zile de interpretare asigurate de interpreții de conferință auxiliari (2015: 51 466 de zile, 2014: 39 181 de zile). Întrucât 2014 a fost un an electoral, nevoile în materie de interpretare ale Parlamentului s-au redus și au putut fi satisfăcute în cea mai mare parte de interpreții statutari ai Parlamentului.

Creditele de angajament de la acest post acoperă onorariile, contribuțiile la asigurările sociale, cheltuielile de deplasare și indemnizațiile de ședere pentru agenții auxiliari interpreți de conferință convocați de Parlament pentru a asigura interpretarea în cadrul reuniunilor pe care le organizează.

31.

Interpreții Parlamentului și agenții auxiliari interpreți de conferință au asigurat 98 964 de zile de interpretare în 2015 (2014: 86 158 de zile), pentru Parlament și pentru alte instituții (20) (în cazurile în care interpretarea trebuia să fie asigurată de Parlament). Interpreții Parlamentului au asigurat 47 200 de zile (cu 1 % mai mult decât în 2014), iar agenții auxiliari interpreți de conferință 51 466 de zile (cu 31 % mai mult decât în 2014).

32.

Evoluția postului 1 4 0 4 „Stagii, subvenții și schimburi de funcționari” se datorează în principal creșterii numărului de stagiari și de experți naționali detașați. Angajamentele acoperă remunerațiile, indemnizațiile, cheltuielile de deplasare și costurile cu asigurările de sănătate și de accident ale personalului din categoriile în cauză.

33.

Modificările de la postul 1 4 2 0 „Servicii de traducere externe” se explică, de asemenea, prin creșterea cererilor de traducere față de anul electoral 2014. În 2014, nu au existat aproape deloc cereri de traducere în perioada electorală și au fost destul de puține cereri în cursul primelor luni ale noii legislaturi. Capacitatea internă a fost deci suficientă pentru a asigura traducerile necesare.

34.

Creditele angajate de la postul 1 6 1 2 „Perfecționare profesională” acoperă cheltuielile cu cursurile pentru îmbunătățirea competențelor personalului, precum și a performanței și eficacității instituției. În 2015, s-au înregistrat 5 606 participări la cursurile de limbi străine (2014: 4 594), 2 284 de participări la cursurile de informatică (2014: 3 614) și 1 233 de participări la cursuri de formare în domeniul financiar (2014: 1 113). La cursurile generale oferite intern s-au înregistrat 11 970 de participări (21) (2014: 13 441), la cele externe 341 (2014: 423).

35.

Reducerea de la postul 1 6 5 2 „Cheltuieli de funcționare curentă pentru restaurante și cantine” a fost posibilă în principal datorită unei administrări riguroase a cheltuielilor cu personalul în cadrul contractelor actuale de alimentație publică. În plus, Biroul a adoptat, în cursul reuniunii sale din 10 iunie 2013, o notă a Secretarului General privind „Noua politică de alimentație publică a Parlamentului pentru perioada 2014-2019 – orientări pentru modernizare”, oferind astfel o orientare strategică pentru dezvoltarea acestui sector. După 30 de ani în care serviciile de alimentație publică au fost furnizate de către același furnizor în Parlament la Bruxelles, de la sfârșitul lunii septembrie 2015 un nou furnizor de servicii a preluat această activitate, în temeiul unui contract fără subvenții acordate de Parlamentul European. Economiile estimate se ridică la aproximativ 3 milioane EUR anual.

36.

Creditele angajate de la postul 1 6 5 4 sunt destinate să acopere cota-parte a Parlamentului din totalul cheltuielilor Centrului pentru copii preșcolari și ale creșelor externe cu care a fost încheiat un contract (22). Creșterea se explică în principal prin utilizarea sporită a creditelor actuale. În 2014, creditele din venituri alocate reportate din exercițiile anterioare au fost utilizate în mod prioritar.

37.

Postul 2 0 2 2 „Întreținerea, mentenanța, gestionarea și curățenia clădirilor” acoperă costurile legate de întreținerea spațiilor (curățenie, spații verzi etc.) și întreținerea echipamentelor și a instalațiilor din clădiri (structură și finisaje, tehnici speciale, ascensoare etc.).

38.

Creditele de la postul 2 0 0 1 „Plata chiriei pentru locațiunea pe termen lung” au fost majorate cu 71 000 000 EUR în cursul exercițiului, în special cu ocazia transferului colector. Toată suma a fost angajată pentru proiectul de extindere a clădirii ADENAUER din Luxemburg.

39.

Creditele de angajament de la postul 2 0 0 5 „Construcția de clădiri” au acoperit cheltuielile și lucrările aferente proiectului ADENAUER (23) în valoare de 8 969 858 EUR (2014: 8 214 105 EUR), cele aferente renovării clădirii HAVEL din Strasbourg, în valoare de 5 050 000 EUR (2014: 7 316 390 EUR) și cele referitoare la proiectul de realizare a Casei Istoriei Europene, în valoare de 5 550 000 EUR (2014: 13 506 549 EUR).

40.

Postul 2 0 0 7 „Amenajarea spațiilor” este destinat să finanțeze proiecte de amenajare specifice și individuale, care nu constituie lucrări recurente. În ceea ce privește amenajările specifice, trebuie menționată pentru 2015 începerea lucrărilor de consolidare a securității pentru cele două intrări ale clădirii SPINELLI. Costul total al acestui proiect este estimat la 8 milioane EUR. S-au făcut lucrări de securizare și la clădirea Trêves (circa 1 milion EUR). Pentru Strasbourg, este vorba în principal de începerea lucrărilor de plușare, în valoare de 4 milioane EUR, de lucrări de fiabilizare a spațiilor pentru IT și telecomunicații, în valoare de circa 2 milioane EUR, precum și de lucrări de amenajare a unui mini-Parlamentarium în clădirea WEISS, în valoare de circa 1,7 milioane EUR. În ceea ce privește birourile de informare, trebuie menționate trei proiecte pentru 2015. Este vorba de lucrările de extindere a sălii de conferințe din Casa Jean Monnet din Bazoches, în valoare de 1,7 milioane EUR, de contractul de închiriere a Casei Europei de la Ljubljana, care include realizarea unor lucrări de amenajare specifice, în valoare de 0,8 milioane EUR, și de lucrările de amenajare a unui mini-Parlamentarium la Berlin, în valoare de 0,8 milioane EUR.

41.

Creditele de angajament înscrise la postul 2 0 2 6 „Securitatea și supravegherea clădirilor” acoperă în special cheltuielile cu paza și supravegherea clădirilor ocupate de Parlament în cele trei locuri de desfășurare a activității și la birourile de informare. Reducerea nivelului lor în 2015 este legată de proiectul de internalizare a serviciilor de securitate.

42.

Cheltuielile de la postul 2 1 0 0 „Informatică și telecomunicații – Activități recurente de funcționare” vizează buna funcționare a sistemelor informatice și de telecomunicații ale Parlamentului, în special sistemele centrului informatic și de telecomunicații, sistemul informatic al diverselor departamente și administrarea rețelei. Majorarea de la acest post este determinată, în general, de faptul că în fiecare an crește capacitatea centrelor de date, ca urmare a creșterii numărului de aplicații pe care le găzduiesc. Pe de altă parte, contractele-cadru fac obiectul unei indexări anuale.

43.

Cheltuielile de la postul 2 1 0 1 „Informatică și telecomunicații – Activități recurente referitoare la infrastructură” vizează activitățile recurente de administrare și întreținere a infrastructurii sistemelor informatice și de telecomunicații ale Parlamentului European, în special a infrastructurilor pentru rețele, cablaje, telecomunicații, echipamente individuale și sisteme de vot. Reducerea a fost determinată de lipsa unui contract-cadru pentru refacerea completă a sistemului de distribuire internă a canalelor de televiziune în 2015. Un nou contract-cadru ar urma să fie încheiat în 2016.

44.

Cheltuielile de la postul 2 1 0 2 „Informatică și telecomunicații – Activități recurente legate de asistența generală oferită utilizatorilor” vizează activitățile recurente de asistență și sprijin general oferit utilizatorilor în ceea ce privește sistemele informatice și de telecomunicații ale Parlamentului European, în special serviciile de asistență pentru deputați, precum și pentru aplicațiile administrative și legislative. Creșterea de la acest post a fost determinată în cea mai mare parte de creșterea sprijinului pentru deputați.

45.

Angajamentele de la postul 2 1 0 3 „Informatică și telecomunicații – Activități recurente de gestionare a aplicațiilor TIC” vizează activitățile recurente de administrare a aplicațiilor TIC (24) ale Parlamentului European, în special a aplicațiilor destinate deputaților, a celor legate de comunicare, precum și a aplicațiilor administrative și legislative. Creșterea de la acest post este legată de întreținerea unui număr tot mai mare de aplicații, inclusiv a aplicațiilor descentralizate de gestionare a resurselor umane și a instrumentelor lingvistice de traducere.

46.

Creditele de angajament de la postul 2 1 0 4 „Informatică și telecomunicații – Investiții în infrastructură” acoperă investițiile în infrastructura sistemelor informatice și de telecomunicații ale Parlamentului European, în special cele legate de sistemele centrului informatic și de telecomunicații, rețele, cablaje și sisteme de videoconferință. În 2015, au fost reînnoite o parte dintre echipamentele depășite, în special sistemele de videoconferință.

47.

Angajamentele de la postul 2 1 0 5 „Informatică și telecomunicații — Investiții în proiecte” acoperă investițiile legate de proiecte TIC existente sau noi. Investițiile vizează în special aplicațiile destinate deputaților, aplicațiile din domeniul legislativ, administrativ și financiar și cele aferente gestionării TIC. În 2015, cele mai importante investiții au vizat proiecte precum „Intranetul, o bază de cunoștințe”, precum și proiecte în domeniul resurselor umane, al gestiunii financiare, al interpretării și al traducerii.

48.

Toate posturile de la acest capitol au contribuit la așa-numitul transfer colector (C7). Ca urmare a acestui transfer, cuantumul creditelor inițiale de la acest capitol a fost redus cu 19 %, ceea ce se explică prin efortul depus pentru a ține sub control cheltuielile administrative curente. Diferența dintre 2014 și 2015 de la articolul 2 3 7 se explică prin nivelul ridicat al cheltuielilor înscrise la acest post într-un an electoral (mutarea în clădirea Square de Meeûs a DG IPOL, EXPO și EPRS, mutarea mai multor deputați).

49.

Acest capitol a reprezentat 2 % din angajamentele din 2015. În 2015, au avut loc 34 459 de misiuni (2014: 33 141 de misiuni), totalizând 98 674 de zile de misiune (2014: 93 960 de zile). Misiunile au fost repartizate în cea mai mare parte între cele trei locuri de desfășurare a activității Parlamentului (Bruxelles: 4 651 de misiuni, Strasbourg: 20 673 de misiuni și Luxemburg: 2 490 de misiuni). În 2014 au fost mai puține perioade de sesiune plenară la Strasbourg, iar pentru două perioade de sesiune organigrama a fost mult redusă.

50.

Postul 3 2 4 4 acoperă subvențiile acordate grupurilor de vizitatori și cheltuielile de supraveghere și cu infrastructurile asociate, cheltuielile de gestionare a programului Euroscola și finanțarea de stagii pentru multiplicatorii de opinie din țări terțe. Majorarea creditelor de angajament de la acest post a fost determinată de creșterea numărului de grupuri invitate de deputați față de anul electoral 2014, când numărul de vizitatori a fost destul de redus în lunile care au urmat alegerilor.

51.

Postul 3 2 4 2 „Cheltuieli de publicare, informare și participare la manifestări publice” cuprinde în special cheltuielile pentru publicații, activități de informare, relații publice, participarea la manifestări publice, târguri și expoziții în statele membre și în țările candidate, precum și cheltuielile legate de actualizarea Observatorului legislativ (OEIL). Aceste activități au fost reduse comparativ cu anul electoral 2014, ceea ce explică reducerea angajamentelor de la acest post.

52.

Și evoluția postului 3 2 4 8 „Cheltuieli pentru informare audiovizuală” rezultă din reducerea activității față de anul electoral 2014. Postul 3 2 4 8 acoperă cheltuielile de funcționare a sectorului audiovizual, transmiterea în direct pe internet a ședințelor plenare și a reuniunilor comisiilor parlamentare și crearea de arhive adecvate care să le garanteze cetățenilor accesul permanent la aceste informații.

53.

În 2015, producția de materiale audio-vizuale a cuprins 1 620 de proiecte privind „Europa prin satelit” (ședințe plenare, reuniuni ale comisiilor, evenimente politice etc.), serviciul foto a acoperit 3 917 evenimente (inclusiv 2 127 de cereri din partea unor deputați). Au fost produse 4 032 de proiecte radio, de televiziune și multimedia. Sistemul Teletrax (218 canale europene reprezentând 80 % din publicul european) a deservit 210 canale care au utilizat imagini produse de serviciile Parlamentului. Aceste imagini au fost utilizate de 71 904 ori pentru o durată totală de 823 de ore.

54.

Trebuie remarcat, de asemenea, faptul că angajamentele de la postul 3 2 4 3 „Parlamentariumul – Centrul pentru vizitatori al Parlamentului European” au crescut cu 24 % în comparație cu exercițiul precedent, ca urmare a deciziei biroului de a crea câte un mini-Parlamentarium la Berlin și Strasbourg. Parlamentariumul se numără printre atracțiile turistice cu cel mai mare număr de vizitatori de la Bruxelles. Numărul vizitatorilor s-a ridicat la 326 000 în 2015 (2014: 340 500 de vizitatori).

55.

Articolul 4 0 0 „Cheltuieli administrative de funcționare, activități politice și de informare ale grupurilor politice și ale deputaților neafiliați” acoperă cheltuielile de secretariat, administrative și de funcționare și cheltuielile legate de activitățile politice și de informare pentru grupurile politice și deputații neafiliați. Evoluția articolului 4 0 0 se datorează reducerii numărului de deputați neafiliați în urma constituirii, la 15 iunie 2015, a Grupului ENL (25), alcătuit din 38 de membri.

56.

Articolele 4 0 2 și 4 0 3 acoperă subvențiile acordate pentru a sprijini programul anual de lucru al partidelor politice la nivel european sau al fundațiilor politice la nivel european. Partidele politice la nivel european contribuie la formarea unei conștiințe politice europene și la exprimarea voinței politice a cetățenilor Uniunii (26). O fundație politică la nivel european înseamnă „o entitate sau o rețea de entități care […] este afiliată unui partid politic la nivel european și care, prin activitățile sale, în cadrul obiectivelor și al valorilor fundamentale urmărite de Uniunea Europeană, sprijină și completează obiectivele partidului politic la nivel european” (27).

57.

Pentru partidele și fundațiile politice, rata maximă posibilă de cofinanțare de către Parlamentul European este de 85 % din cheltuielile eligibile (28). În urma unei decizii a autorității bugetare, creditele inițiale pentru exercițiul 2015 au fost majorate cu 0,56 milioane EUR pentru articolul 4 0 2 (și anume 2 %) și cu 3,3 milioane EUR pentru articolul 4 0 3 (adică 24 %), ceea ce explică creșterea creditelor de angajament în comparație cu 2014.

58.

Deputații pot folosi indemnizația de asistență parlamentară pentru a angaja asistenți parlamentari acreditați, care lucrează la Bruxelles sau la Strasbourg cu statut european, sau asistenții locali (29), în temeiul unor contracte încheiate conform dreptului național în circumscripțiile deputaților. Pentru asistenții locali, indemnizația acoperă facturile, bursele, salariile și cheltuielile de deplasare ale beneficiarilor locali. Pentru asistenții parlamentari acreditați angajați conform statutului sunt acoperite salariile, alocațiile și cheltuielile de misiune, precum și cheltuielile legate de cursurile de formare profesională externe.

59.

La 31 decembrie 2015, la Parlament lucrau 1 791 de asistenți parlamentari acreditați, 2 347 de asistenți locali aveau contracte de muncă cu deputații (dintre care 103 prin intermediul grupurilor de deputați) și 691 de furnizori de servicii aveau contracte cu deputați. În medie, fiecare deputat a angajat 2,3 asistenți acreditați și 3,12 asistenți locali (30). Numărul asistenților locali angajați de fiecare deputat variază considerabil, de la 0 la 21 în 2015. 81 de deputați nu aveau niciun asistent local la sfârșitul anului 2015, iar 27 de deputați au recrutat peste 10 angajați în statul lor membru în cursul anului 2015. În plus, 412 deputați nu aveau niciun contract în curs cu furnizori de servicii la sfârșitul anului 2015.

60.

Plățile din 2015 legate de asistenții parlamentari locali domiciliați în afara zonei euro au fost efectuate la o rată fixă de schimb pentru tot anul între moneda euro și celelalte monede (rata din luna decembrie 2014), conform reglementărilor în vigoare.

61.

În cadrul reuniunii sale din 26 octombrie 2015, biroul a adoptat o serie de modificări la Normele de aplicare a Statutului deputaților. S-a considerat oportun să se aducă anumite modificări în ceea ce privește asistenții acreditați și locali în legătură cu dezbaterile privind bugetul pe 2016 și ținând seama de experiența dobândită în ultima legislatură. Aceste noi dispoziții au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016.

62.

Acest capitol a reprezentat 0,02 % din creditele de angajament din 2015, cu o valoare totală de 400 000 EUR, constantă față de 2014.

63.

Capitolele de la acest titlu includ exclusiv provizioane care pot fi angajate doar în urma unui transfer prealabil către un post operațional. Aceste transferuri (11 700 000 EUR) au fost analizate în secțiunea 1 din prezentul raport. Creditele inițiale de la acest titlu s-au ridicat la 11 700 000 EUR (2014: 13 000 000 EUR), ceea ce reprezintă 0,7 % din bugetul total pentru 2015.

64.

Exercițiul financiar 2015 a fost marcat de o deteriorare a situației în materie de securitate, care a determinat atât luarea unor măsuri imediate pentru a consolida securitatea clădirilor în principal la Bruxelles, cât și o analiză a activităților instituției din perspectiva acestei noi constrângeri.

65.

De asemenea, în acest exercițiu s-au continuat îmbunătățirile structurale începute încă din 2011 pentru a îi oferi instituției toate mijloacele necesare pentru a își exercita pe deplin rolul în procesul legislativ și pentru a îi permite să își utilizeze integral competențele sporite care i-au fost conferite prin Tratatul de la Lisabona. Instituția a continuat și realizarea de programe multianuale de raționalizare și modernizare a sectoarelor-cheie ale administrației sale.

66.

Obiectivele urmărite și rezultatele obținute în 2015, prezentate în continuare, se bazează pe prioritățile și deciziile Biroului din 2015, pe orientările adoptate de Parlament în rezoluțiile sale bugetare și pe obiectivele și rezultatele Portofoliului de proiecte parlamentare.

67.

În cursul exercițiului financiar 2015, în urma atacurilor teroriste din Franța și a operațiunilor antiteroriste din Belgia, președintele a hotărât, în mai multe rânduri, să modifice nivelul de alertă în Parlament la Bruxelles, pentru a adapta nivelul de securitate al instituției la climatul de securitate.

68.

În plus, în urma sângeroaselor atacuri teroriste de la Paris, președintele a decis, la 14 noiembrie 2015, să ridice pentru prima dată nivelul de alertă în Parlament la galben, atât în cele trei locuri principale de desfășurare a activității sale, cât și în birourile de informare, cu efect imediat.

69.

În acest context, pentru a menține deschiderea și transparența Parlamentului European și pentru a asigura continuitatea activităților parlamentare, DG SAFE a depus eforturi pentru a institui un dispozitiv care să permită reluarea anumitor activități, precum reuniuni, evenimente și expoziții organizate de către deputați individuali (interzise în mod normal în caz de cod galben de alertă), în măsura în care acestea erau compatibile cu nivelul de precauție necesar impus de context.

70.

De asemenea, președintele a însărcinat DG SAFE să asigure respectarea acestui principiu și să asigure monitorizarea zilnică. În acest context, orice solicitare privind o reuniune, un eveniment sau o expoziție este de acum transmisă DG SAFE în mod obligatoriu spre avizare.

71.

La 9 martie 2015, biroul a aprobat proiectul iPACS (integrated Physical Access Control System — un sistem integrat de control al accesului fizic), care vizează dobândirea de noi tehnici de securitate și, astfel, consolidarea securității instituției, prin instrumente tehnologice moderne, integrate, neinvazive și capabile să asimileze evoluțiile tehnologice viitoare.

72.

Grație proiectului iPACS, securitatea și protecția Parlamentului în cele trei locuri de desfășurare a activității vor putea fi gestionate și asigurate de o manieră coordonată, coerentă și integrată, utilizând un sistem unic, cu adevărat integrat, care poate include și garanta toate funcțiile necesare.

73.

Acest nou sistem se va baza pe trei mari module care reprezintă o îmbunătățire importantă: (a) un nou sistem informatic central (CIS) compus din toate modulele și toate aplicațiile necesare pentru gestionarea și controlul instalațiilor fizice de securitate, astfel încât să se centralizeze și să se integreze toate dispozitivele de siguranță; (b) integrarea unui nou microcip electronic fără contact, multifuncțional și foarte bine securizat în legitimațiile de acces în Parlament. Acest nou element va permite, printre altele, introducerea unor proceduri automate de recunoaștere reciprocă a legitimațiilor la nivel interinstituțional; și (c) un set de noi echipamente și instalații care vor facilita controalele de securitate locale și vor permite o monitorizare mai eficace a securității în toate domeniile (citirea legitimațiilor, camere de supraveghere, sisteme de acces, sisteme antiefracție, detectoare de prezență, uși securizate etc.).

74.

Biroul a adoptat, în cadrul reuniunii sale din 7 septembrie 2015, sistemul de guvernanță în materie de securitate a TIC în Parlamentul European. Acest cadru definește principiile comune, responsabilitățile, prioritățile și procedurile care vor contribui la reducerea amenințărilor la adresa securității informatice și care urmează a fi aplicate în toate direcțiile generale.

75.

Cadrul de guvernanță instituie un comitet director privind securitatea cibernetică și un responsabil cu securitatea sistemelor informatice (CISO), care va conduce un centru de răspuns la incidente de securitate cibernetică în cadrul Parlamentului European (EP-CERT), aceasta fiind una dintre principalele recomandări formulate de PriceWaterhouseCoopers (PwC) în urma în auditului de securitate efectuat pentru a da curs Rezoluției referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2012.

76.

În martie 2015 a fost înființat un grup operativ pentru securitatea misiunilor externe ale PE, prezidat de directorul Direcției pentru drepturile financiare și sociale ale deputaților (DG FINS). Grupul operativ a fost alcătuit din reprezentanți ai Cabinetului Secretarului General, ai Direcției pentru relațiile cu grupurile politice (DG FINS) și ai altor direcții generale. Mandatul său cuprindea, printre altele, verificarea obligațiilor legale ale PE în ceea ce îi privește pe deputați și membrii personalului în misiuni oficiale și revizuirea componenței, mandatului, procedurilor și resurselor Celulei de criză.

77.

Grupul operativ a elaborat, după opt luni de activitate intensă, un raport complet conținând propuneri concrete pentru a îmbunătăți prevenirea și gestionarea riscurilor și a situațiilor de urgență legate de misiunile externe ale PE, precum și propuneri de modificare a actualului cadru de reglementare.

78.

Conceperea și crearea Serviciului de cercetare pentru deputați (EPRS) a trecut într-o nouă etapă. S-a atins un nivel superior de specializare a personalului, printr-o formare adecvată, astfel încât există în prezent mai mulți analiști politici de specialitate în toate domeniile majore de politică în respectivele unități specializate.

79.

Serviciul de cercetare pentru deputați le-a furnizat deputaților analize și cercetări la solicitările specifice ale acestora. Cifrele provizorii arată că, în 2015, Serviciul de cercetare pentru deputați a răspuns la un număr total de (cel puțin) 3 137 de cereri de informații. Dintre acestea, 219 au avut ca rezultat producerea unei analize specifice. De asemenea, serviciul a început să furnizeze informări personalizate deputaților în diverse domenii de politică. Gestionarea cererilor de informații ale deputaților respectă principiul de strictă confidențialitate.

80.

De asemenea, serviciul de cercetare pentru deputați a furnizat în mod proactiv o gamă largă de materiale de informare, în funcție de categoriile de produse definite la nivelul PE. Într-un an, a publicat 334 de note sinoptice, dintre care 141 pentru sesiunea plenară, 228 de briefinguri (31), 42 de analize aprofundate și 83 de resurse esențiale.

81.

În ceea ce privește conținutul, aceste publicații erau menite să acopere toate domeniile de politică ale Uniunii, pe cât posibil. În acest prim an calendaristic complet al noii legislaturi, s-a pus un accent deosebit pe prioritățile politice ale Comisiei Europene. S-a acordat o atenție specială reactivității la evenimente, crize și schimbări bruște pe scena politică.

82.

Serviciul a produs, de asemenea, 352 de studii și documente de informare interne, fără a face apel la resursele bugetare ale DG IPOL (2014: 218). Dintre acestea, jumătate au reprezentat documente complet noi, cealaltă jumătate fiind revizuiri sau actualizări. Aceste cifre arată, încă o dată, că o cotă neneglijabilă din expertize sunt produse intern.

83.

În 2015, pentru a completa tipurile de publicații existente, Serviciul de cercetare pentru deputați a lansat mai multe noi colecții. Publicațiile din colecția „De-a lungul procesului legislativ european” le prezintă cititorilor câte un dosar legislativ. Acestea sunt actualizate cu fiecare nouă etapă din procesul legislativ, astfel încât cititorul să poată urmări dosarul, să îi cunoască evoluția și să anticipeze ceea ce se va întâmpla în următoarele etape. În 2015, serviciul a publicat 22 de astfel de documente. Serviciul a conceput, de asemenea, o colecție coordonată de publicații cu titlul „Cum se cheltuiește bugetul Uniunii”, care descrie diversele programe de cheltuieli din CFM. În 2015, au fost publicate 13 astfel de documente.

84.

În ceea ce privește valoarea adăugată europeană, în 2015 au fost elaborate două „evaluări ale valorii adăugate europene” și au fost publicate patru rapoarte privind costurile non-Europei”. De altfel, Comisiei IMCO (32) i-a fost prezentată în septembrie o strategie pentru finalizarea pieței interne. Acest document a fost solicitat pentru a da curs diverselor rapoarte privind costurile non-Europei în legătură cu piața unică, publicate în 2014 („raportul Cecchini revizuit”). S-a bazat în special pe lucrările unui grup de experți de înalt nivel instituit în acest scop. În plus, în aprilie 2015 a fost publicată a treia ediție a evaluării costului non-Europei (2014-2019).

85.

Trei proiecte științifice au fost lansate în 2015 de către Unitatea de prospectivă științifică (STOA). În cadrul unuia dintre ele, au fost deja elaborate câteva briefinguri publicate înainte de sfârșitul anului. Serviciul a publicat, de asemenea, șase studii, patru briefinguri și patru analizele aprofundate și briefingurile și patru analize aprofundate și a organizat 10 evenimente, inclusiv o conferință anuală care a avut mare succes.

86.

Toate evenimentele STOA deschise publicului sunt prezentate în direct prin tweet-uri pe contul Twitter al EPRS (@EP_thinktank). Deputații, vorbitorii, părțile interesate, experții și cetățenii interesați de subiect contribuie adesea la discuții cu comentarii relevante pe Twitter, atât înainte, cât și în timpul evenimentelor, ceea ce le extinde masiv efectele. În medie, fiecare eveniment înregistrează circa 250 de tweet-uri prin hashtag-ul creat special, care ajung astfel la sute de mii de utilizatori. A fost lansată cea de a patra rundă a programului de parteneriat între deputați și oamenii de știință; numărul deputaților și oamenilor de știință participanți a crescut semnificativ (33 de parteneriate). Numărul de membri ai comitetului STOA a crescut de la 15 la 24, printr-o decizie a Biroului Parlamentului, ceea ce a permis creșterea numărului de comisii reprezentate și corelarea mai strânsă a activității STOA cu lucrările tematice ale acestor comisii.

87.

2015 fiind primul an complet al legislaturii 2014-2019, s-a înregistrat o creștere a producției Direcției pentru evaluarea impactului și valoarea adăugată europeană în cele mai multe domenii de activitate. În același timp, anul a fost marcat de dezbateri politice complexe, printre altele, privind uniunea economică și monetară și, în special în cel de al doilea semestru, privind migrația.

88.

Cu toate acestea, în ceea ce privește evaluările de impact ex ante, trebuie remarcat că 2015 a fost, de asemenea, primul an al noii Comisii și, prin urmare, numărul de proceduri legislative prezentate Parlamentului și, astfel, numărul de evaluări de impact care necesitau să fie analizate de Unitatea de evaluare ex ante a fost relativ redus. Demarajul relativ lent al activității legislative a Comisiei a permis desfășurarea unor activități de cercetare și de analiză mai generale, prezentarea activităților Parlamentului European unor organisme externe, inclusiv parlamentelor naționale, și elaborarea de note de informare cu privire la acest aspect, în special în lumina noilor orientări ale Comisiei privind o mai bună legiferare și a noilor evaluări ale impactului în general.

89.

2015 a fost primul an complet de producție a „evaluărilor punerii în aplicare europene”, elaborate în paralel cu rapoartele de punere în aplicare întocmite de comisiile parlamentare, precum și a altor evaluări ex post, care le sunt prezentate acestor comisii. Au fost elaborate cinci „evaluări ale punerii în aplicare europene”, precum și 17 „evaluări ale punerii în aplicare” în legătură cu propuneri de actualizare a legislației UE în vigoare.

90.

Monitorizarea și supravegherea executivului au fost, de asemenea, mult îmbunătățite pe parcursul întregului ciclu legislativ și politic, utilizând o mare varietate de produse oferite de Unitatea pentru ciclul politicilor (denumită anterior Unitatea de evaluare a eficacității politicilor), precum și de unitățile de supraveghere a Consiliului European. Pe lângă evaluările inițiale ale aplicării, acestea au furnizat, printre altele, opt „liste de verificare continuă” și briefinguri înainte și după fiecare reuniune a Consiliului European. Ele au elaborat și numeroase alte studii și au organizat evenimente. Prin aceste inițiative s-a creat baza pentru a monitoriza, printre altele, procesul de evaluare din cadrul Comisiei Europene și angajamentele asumate de Consiliul European și pentru a colecta informațiile și cunoștințele de specialitate necesare pentru a avea o bază solidă pentru a monitoriza aspecte interinstituționale privind o mai bună legiferare.

91.

În cadrul PPP (Portofoliul de proiecte parlamentare), mai multe proiecte sunt legate în mod specific de controlul parlamentar, în special trei proiecte elaborate de DG IPOL: consolidarea culturii controlului în cadrul comisiilor, controlul actelor delegate și al proiectelor de măsuri ce țin de PRC (33) și controlul programelor financiare din CFM (34). Aceste trei proiecte au progresat bine în 2015. În ceea ce privește controlul programelor financiare din CFM, s-a organizat un schimb de opinii cu Curtea de Conturi privind prioritățile programului său de lucru, în cadrul Conferinței președinților de comisie.

92.

Președinții și coordonatorii comisiilor, membrii acestora și raportorii au beneficiat de servicii personalizate. În acest sens, flexibilitatea și rapiditatea sunt esențiale. Acest mediu dinamic nu permite planificarea tuturor elementelor unei activități de la începutul anului. Printre exemplele de punere în aplicare rapidă a deciziilor politice se numără instituirea Comisiei speciale pentru deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare (TAXE), în februarie 2015, precum și noul său mandat de șase luni, care a început la 2 decembrie, și crearea Comisiei de anchetă privind măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor, decisă în decembrie 2015.

93.

În domeniul politicilor interne, au fost organizate 397 de reuniuni ale comisiilor parlamentare (față de 312 în 2014). Aceste reuniuni, și toate activitățile necesare pentru pregătirea lor, au condus la adoptarea a 418 rapoarte (față de 404 în 2014), inclusiv privind transferurile bugetare, care au fost supuse la vot și transmise plenului. Au fost organizate 226 de triloguri în 2015, număr ce reprezintă o creștere față de 2014 (197), dar este totuși sub nivelul de la sfârșitul legislaturii precedente (695 în 2013 și 335 în 2012). Departamentele tematice au organizat 31 de ateliere cu participarea unor experți externi, care au avut astfel schimburi de opinii cu membrii comisiilor (15 ateliere în 2014). Comisiile parlamentare au organizat 100 de audieri (50 în 2014 și 85 în 2013). Acesta este cel mai mare număr de audieri organizate într-un an.

94.

S-au obținut noi progrese în ceea ce privește obligația Comisiei și a Consiliului de asumare a responsabilității, prin intermediul unor mecanisme de control adecvate. Având în vedere angajamentele asumate de VP/ÎR (35) și comisari în cursul audierilor lor, comisiile au asigurat o monitorizare constantă a activităților VP/ÎR, inclusiv organizând șase reuniuni înainte de Consiliul Afaceri Externe, șapte reuniuni în urma Consiliului Afaceri Externe, trei reuniuni ale comisiei speciale, două audieri ale reprezentanților speciali ai Uniunii și nouă schimburi de opinii cu șefi ai unor delegații ale UE numiți recent.

95.

Accesul la mandatele de negociere pentru acordurile internaționale a fost îmbunătățit prin garantarea accesului Parlamentului la acordurile parafate și angajamentul VP/ÎR ca negociatorul-șef să facă un bilanț după fiecare reuniune de negocieri. S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește transparența în cadrul negocierilor privind TTIP, grație unui acord global cu Comisia conform căruia toți deputații implicați au acces la practic toate documentele relevante legate de negocierea parteneriatului.

96.

Supravegherea de către Parlament a PSAC (36) a fost consolidată prin evaluarea continuă a evoluției situației de securitate și prin promovarea activă a activităților interparlamentare cu parlamentele naționale, în special în cadrul unor reuniuni parlamentare comune organizate în fiecare semestru în prezența VP/ÎR și a comisarilor responsabili pentru o temă specifică, precum și prin Conferința interparlamentară semestrială privind PESC (37)/PSAC. Supravegherea activă a finanțării PESC/PSAC a fost asigurată prin organizarea de reuniuni comune periodice de consultare ale comisiilor AFET (38) și BUDG (39) cu președintele Comitetului politic și de securitate și serviciile competente ale Consiliului/SEAE.

97.

Au fost identificate și puse în practică sinergiile necesare între lucrările comisiilor și activitățile delegațiilor interparlamentare. Au fost definite o serie de principii pentru a spori eficiența inițiativelor instituției în materie de relații externe, printre care invitarea sistematică a președinților de delegație la reuniunile raportorilor din umbră și, reciproc, invitarea raportorilor permanenți ai comisiilor la reuniunile interparlamentare relevante. S-a adus o contribuție activă la revizuirea orientărilor privind drepturile omului pentru delegațiile care se deplasează în țări terțe, instituindu-se un mecanism care permite transmiterea de recomandări înainte de vizita delegației și asigurând transmiterea unui raport subcomisiei de specialitate la întoarcere.

98.

În domeniul medierii și al dialogului, Grupul de susținere a democrației și de coordonare a alegerilor a beneficiat de asistență și consiliere de specialitate pentru desfășurarea activităților din cadrul ACSD (40), cu scopul de a îmbunătăți eficiența și impactul global al PE. Printre acțiunile desfășurate se numără o vizită la nivel înalt, condusă de președintele Camerei Reprezentanților din Zanzibar, privind dialogul politic pașnic și obținerea unui consens, organizarea unui program de formare privind medierea parlamentară destinat deputaților, cu participarea unor experți externi, precum și definirea unui nou program pentru tinerii lideri politici. Sprijinul și consilierea de specialitate au permis, de asemenea, să se elaboreze un mecanism de mediere în cadrul SEAE pentru a consolida dimensiunea parlamentară a acțiunii globale a UE în domeniul medierii. Acțiunile diplomatice ale copreședintelui Grupului de susținere a democrației și de coordonare a alegerilor (și președintele Comisiei AFET) au permis organizarea a șapte misiuni medicale umanitare în Azerbaidjan, precum și obținerea eliberării lui Leyla Yunus, nominalizată pentru Premiul Saharov, și a soțului ei, Arif Yunus.

99.

În ceea ce privește acțiunile de preaderare, au fost organizate patru conferințe publice, din care trei într-o țară candidată, patru seminarii și patru vizite de studiu și au fost invitați opt cercetători. Au participat numeroși deputați europeni și membri ai parlamentelor din țările candidate. Seminarul privind cultura politică le-a permis deputaților europeni să se familiarizeze cu acțiunile de mediere desfășurate în timpul crizei politice din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei.

100.

Modernizarea aplicațiilor IT pentru ședințele plenare se accentuează. Posibilitatea de a accesa Observatorul legislativ prin intermediul unor echipamente mobile (telefoane inteligente, tablete etc.) și utilizarea unui sistem de recunoaștere vocală pentru PV/CRE (41) sunt deja realitate. Unitatea de administrație pentru deputați (DG PRES) a contribuit semnificativ la introducerea noului permis de liberă trecere pentru deputați și și-a continuat activitatea de modernizarea a sistemelor de baze de date. Unitatea de corespondență oficială a continuat, de asemenea, modernizarea activităților sale de înregistrare și gestionare a corespondenței și continuă să aibă o contribuție semnificativă la proiectul GIDOC (42).

101.

S-au obținut mari progrese în cadrul serviciului de redactare „la cerere”, de exemplu în ceea ce privește dezvoltarea unor instrumente în cadrul programului e-Parliament, precum instrumentul de asistență în redactare (Drafting Support Tool).

102.

Baza de date Connect s-a dovedit a fi un instrument de înaltă calitate pentru monitorizarea schimburilor legislative interparlamentare. În 2015, reuniunile interparlamentare au fost reluate într-un ritm normal după ce în 2014 se înregistrase o activitate redusă din cauza alegerilor. Dezvoltarea celor două baze de date informatice sub responsabilitatea Direcției pentru relațiile cu parlamentele naționale [CECDP (43) și IPEX (44)] a continuat, îmbunătățindu-se și mai mult informațiile puse la dispoziția deputaților și a părților terțe. Noua publicație Spotlight on National Parliaments (Parlamentele naționale în centrul atenției) s-a dovedit a fi un instrument valoros pentru transmiterea de informații specifice cu privire la anumite subiecte.

103.

La reuniunea sa din 12 ianuarie 2015, biroul a aprobat definitiv noul design al logoului și utilizarea sa. Aprobarea a intervenit după un prim schimb de opinii cu privire la această chestiune în cadrul reuniunii din 15 decembrie 2014.

104.

Obiectivul noului logo, conceput de membri ai personalului Parlamentului și, prin urmare, fără costuri suplimentare pentru design, producție și drepturi de proprietate intelectuală, este de a asigura reînnoirea, menținând, în același timp coerența. Acest logo este mai adecvat pentru utilizarea pe platformele de socializare și pe alte platforme online și garantează un nivel mai ridicat de coerență cu logourile celorlalte instituții.

105.

Abordarea generală pentru introducerea noului logo a fost ca acesta să fie utilizat atunci când sunt produse noi materiale, când se epuizează stocurile de consumabile cu vechiul logo sau când ciclul normal de înlocuire a materialelor mai durabile permite introducerea lui. Au fost făcute excepții de la principiul general în domeniul specific al comunicării publice, în care materialele existente au fost înlocuite imediat cu unele purtând noul logo (inclusiv panourile de fundal din sala de plen, săli de reuniune etc.). Costul total al introducerii noului logo este, prin urmare, estimat la 120 000 EUR.

106.

Strategia generală pentru primirea vizitatorilor la Parlamentul European a fost aprobată de birou la reuniunea sa din 27 aprilie 2015. Fac excepție anumite elemente pentru a căror finanțare nu s-a luat o decizie și a căror evaluare globală din perspectiva costurilor trebuie să fie transmisă biroului înainte de adoptarea unei decizii.

107.

Această strategie include în special:

108.

Conceptul centrului de primire a vizitatorilor („Stația Europa”) a fost aprobat de birou la reuniunea sa din 18 mai 2015. Acest proiect are ca obiectiv transformarea clădirii fostei gări Luxembourg (BQL) într-un punct de orientare pentru itinerarul vizitatorilor Parlamentului European, cu aplicații interactive și ușor de utilizat. Primul etaj al clădirii ar urma să devină un spațiu pentru organizarea de evenimente și recepții. Biroul de informare al Parlamentului European în Belgia ar urma să fie mutat în alt sediu, mai aproape de centrul orașului Bruxelles.

109.

Proiectul de cooperare cu autoritățile belgiene cu privire la zona din jurul Muzeului Wiertz i-a fost prezentat biroului la reuniunea sa din 8 iunie 2015. Parcul Wiertz se află în imediata vecinătate a clădirii Paul-Henri Spaak și este ușor accesibil de la intrările principale ale Parlamentului. Parcul oferă posibilitatea de a integra în itinerariul vizitatorilor un spațiu verde agreabil, la care ar putea avea acces și deputații și personalul. Biroul i-a încredințat secretarului general sarcina de a lansa discuțiile preliminare cu „Musées Royaux des Beaux-Arts” din Belgia, instituția care răspunde de Muzeul Wiertz, și cu „Régie des bâtiments” din Belgia, responsabilă de clădirile muzeului, precum și cu președinții și copreședinții grupului de lucru al biroului pentru politica de informare și comunicare și ai grupului de lucru al biroului pentru clădiri, transport și un Parlament ecologic, cu privire la posibilitatea de a utiliza parcul și fostul atelier al artiștilor.

110.

Înainte ca biroul să ia o decizie, Grupul de lucru pentru politica de informare și comunicare trebuie să analizeze mai detaliat propunerile privind eventuala utilizare pe viitor a fostului centru de informare („Info Point”) și privind un serviciu de transport de tip navetă între campusul PE și Casa Istoriei Europene.

111.

Lucrările la clădirea Eastman, care va găzdui Casa Istoriei Europene (CIE), au fost finalizate, cu excepția anumitor lucrări la sticlăria de pe acoperiș. Costurile de construcție respectă bugetul aprobat de birou. Comisia Europeană va contribui în proporție de 30 % la costurile anuale de funcționare, ceea ce va permite ca CIE să fie deschisă vizitatorilor șapte zile pe săptămână, la fel ca Parlamentariumul.

112.

Vernisajul expoziției permanente și a expoziției temporare a fost programat pentru 17 noiembrie 2016. Vizitatorii vor primi o tabletă și informații în toate limbile oficiale pentru a îi ghida în interiorul muzeului. Site-ul web interactiv al CIE va oferi o vizită virtuală completă a muzeului, care va deveni astfel accesibil publicului dincolo de spațiul său fizic.

113.

La reuniunea sa din 14 iunie 2014, biroul a decis ca întâlnirea EYE să aibă loc în mod regulat în cadrul unei strategii de comunicare bidirecționale, deschise și continue cu tinerii. Conceptul pentru întâlnirea de la Strasbourg din mai 2016 a fost aprobat la 12 ianuarie 2015.

114.

Evenimentul ar trebui să se concentreze asupra următoarelor cinci domenii tematice, care reprezintă teme esențiale pentru viitorul tinerilor europeni: (a) război și pace: perspective pentru o planetă pașnică; (b) apatie sau participare: agenda unei democrații vii; (c) excludere sau acces: eliminarea șomajului în rândul tinerilor; (d) stagnare sau inovare: piața forței de muncă de mâine; (e) prăbușire sau succes: noi modalități pentru o Europă sustenabilă.

115.

Tinerii implicați vor avea, de asemenea, posibilitatea de a participa la activități și de a face cunoștință în afara clădirilor PE. În „satul tineretului”, creat în vecinătatea Parlamentului European, partenerii și alte organizații autorizate vor putea să se prezinte sau să prezinte alte instituții active în domeniul tineretului prin standuri, expoziții și puncte de informare. Vor fi oferite diverse activități, printre care: activități educative informale organizate de tineri pentru tineri, inclusiv dezbateri politice, cursuri de formare interculturală, precum și activități de relaționare; scene pentru grupuri de tineri artiști; activități distractive, astfel încât întregul program să conțină și jocuri, activități creative și recreative, inclusiv posibile evenimente speciale pentru serile de vineri și sâmbătă.

116.

Anul 2015 a fost marcat de evenimente majore, cum ar fi Conferința ONU privind schimbările climatice (COP21) sau expoziția universală de la Milano, care au trebuit să fie transmise în direct, pentru a le asigura o mare vizibilitate în mass-media. De asemenea, s-a asigurat o acoperire specială detaliată pentru marile vizite și evenimentele majore din Parlament, cum ar fi vizitele lui Alexis Tsipras, Angela Merkel și François Hollande, a Regelui Filip VI al Spaniei și a Regelui Iordaniei. La 9 septembrie 2015 a avut loc la Strasbourg prima dezbatere privind starea Uniunii cu președintele Juncker. Evenimentul s-a bucurat de o atenție deosebită din partea mass-mediei, atât scrise, cât și audio-vizuale, ceea ce a implicat un nivel ridicat de vizibilitate pentru Parlament. În acest context, s-au depus eforturi considerabile pentru a anticipa prioritățile mass-mediei și a îi analiza influența.

117.

În 2015, birourile de informare (45) au finalizat proiectul-pilot privind dialogul cu părțile interesate, proiect care s-a desfășurat în cooperare cu DG IPOL. Între septembrie 2014 și mai 2015, birourile de informare din statele membre au organizat 23 de dialoguri cu părțile interesate pentru raportorii a 20 de dosare legislative selectate în patru comisii. Au participat 847 de persoane în total, dintre care 510 reprezentanți ai unor organizații ale părților interesate. Prin acest proiect, birourile de informare și-au putut intensifica sprijinul pentru activitatea legislativă a raportorilor, oferindu-le posibilitatea de a discuta cu părțile interesate din anumite state membre care își manifestă interesul în acest sens sau care prezintă un alt element de importanță deosebită în ceea ce privește dosarele legislative selectate. În iunie 2015, ca urmare a unei reacții pozitive din partea raportorilor și a părților interesate, grupul de lucru al biroului a acceptat să continue proiectul-pilot. Consultările cu părțile interesate organizate de birourile de informare fac parte din ciclul legislativ în conformitate cu cadrul de execuție strategică.

118.

2015 a fost, de asemenea, anul lansării programului școlilor ambasadoare ale Parlamentului European, sub forma unui proiect-pilot desfășurat în șase birouri de informare. Scopul acestui program este de a le permite tinerilor să înțeleagă mai bine Parlamentul European și Uniunea Europeană în general și de a le da elevilor șansa de a își cunoaște mai bine drepturile ce le revin în calitate de cetățeni europeni. Programul constă în special în vizite în școli, materiale pedagogice și seminarii.

119.

De altfel, la reuniunea sa din 7 septembrie 2015, biroul a decis să modifice normele privind utilizarea hemiciclului din Strasbourg de către grupurile de tineri, punând clădirile la dispoziția organizațiilor de tineret, cu titlu gratuit și transformând astfel clădirile de la Strasbourg într-un loc privilegiat pentru evenimentele tineretului european.

120.

Obiectivul politicii imobiliare a Parlamentului este de a le oferi deputaților, asistenților, personalului și vizitatorilor condiții de muncă optime, în toate circumstanțele, în clădiri moderne care permit un nivel înalt de performanță energetică, garantându-le, în același timp, siguranța, confortul și bunăstarea.

121.

Politica imobiliară este o politică pe termen lung, care nu urmărește ritmul anual al bugetului european. Pentru a se ajunge la o situație optimă pe termen lung, este necesară o planificare pe următorii 5-10 ani, ținându-se totodată cont de evoluția nevoilor într-o perspectivă de 20-25 de ani. Proiectele imobiliare necesită adesea o finanțare pe mai mulți ani, care trebuie să fie planificată în contextul bunei gestiuni financiare.

122.

La 24 martie 2010, biroul a adoptat prima politica imobiliară pe termen mediu a Parlamentului, care era indispensabilă pentru elaborarea unei abordări cuprinzătoare și logice care să permită să se verifice în ce măsură sunt îndeplinite nevoile și ce opțiuni trebuie alese.

123.

La reuniunile sale din 22 octombrie, 12 noiembrie și 3 decembrie 2014 și 28 ianuarie și 15 aprilie 2015, membrii Grupului de lucru al Biroului pentru clădiri, transport și un Parlament ecologic au analizat diversele aspecte ale noii strategii imobiliare pe termen mediu. Aceștia au adoptat la 15 aprilie 2015 o propunere de strategie imobiliară pe termen mediu pentru perioada 2015-2019, prezentată biroului în ședința sa din 7 septembrie 2015. După o primă deliberare a biroului, grupul de lucru a discutat mai în detaliu propunerea în cadrul reuniunii sale din 23 septembrie 2015. Biroul ar urma să ia o decizie privind strategia imobiliară pe termen mediu în 2016.

124.

În 2015, biroul a adoptat două decizii majore cu impact direct asupra strategiei imobiliare: decizia privind strategia pentru vizitatorii de la Bruxelles, al cărei principiu a fost aprobat la 27 aprilie 2015 (46), și decizia privind a doua etapă a construcției clădirii ADENAUER, adoptată la 6 iulie 2015 (a se vedea secțiunea despre Luxemburg, mai jos).

125.

Realizarea proiectelor convenite în contextul strategiei imobiliare pe termen mediu adoptate de birou la 24 martie 2010 a continuat, după cum se descrie mai jos:

126.

Clădirea Square de Meeûs 8 a fost ocupată în iunie 2014, ca urmare a mutării serviciilor DG IPOL, EXPO și EPRS (aproximativ 1 000 de agenți). Acest demers a fost cea mai importantă etapă, permițând eliberarea de spațiu suplimentar în clădirile principale pentru grupurile politice.

127.

Cu toate acestea, lucrările de amenajare nu au putut fi finalizate de către nudul proprietar înainte de ocupare, și nici măcar înainte de sfârșitul lui 2015, în pofida unor progrese semnificative înregistrate în realizarea acestora. La cererea nudului proprietar, un acord tehnico-economic cuprinzător a fost programat pentru începutul lui 2016, ceea ce a dus la semnarea recepției provizorii și a actului de vânzare-cumpărare.

128.

La reuniunea sa din 14 decembrie 2015, biroul a aprobat proiectul de acord cu nudul proprietar cu privire la costurile de ocupare temporară a clădirii Square de Meeûs 8, între iunie 2014 și ianuarie 2016. Contractul de uzufruct pe 12 ani (deja aprobat de birou și de Comisia pentru bugete la 14 ianuarie 2013 și, respectiv, la 5 martie 2013) va intra în vigoare după aprobarea de către Parlament a acordului de recepție temporară, care va avea loc după ce autoritatea bugetară validează costurile de ocupare temporară.

129.

În ceea ce privește clădirea MARTENS (proiectul TREBEL), lucrările de construcții sunt într-un stadiu avansat, astfel încât recepția ar urma să aibă loc în iunie 2016 în loc de aprilie 2017.

130.

În ceea ce privește noul centru de formare, procedura de achiziții publice pentru imobil a continuat și, după acordul Biroului și Comisiei pentru bugete, au fost finalizate negocierile pentru semnarea unui acord cu nudul proprietar la începutul anului 2016. Oferta nudului proprietar prevede demolarea clădirii actuale MONTOYER 63 și reconstruirea unui nou centru de formare în locul ei. Oferta prevede, de asemenea, închirierea unei clădiri temporare în fața clădirii MONTOYER 63 timp de 24 de luni cât va dura construcția noului centru de formare.

131.

În 2015, au fost elaborate în continuare diverse concepte pentru renovarea clădirii SPAAK și a demarat analiza anumitor proiecte conexe care trebuie realizate înainte de lucrările de renovare. Cu toate acestea, nu a fost luată o decizie cu privire la renovare (a se vedea punctul 123 de mai sus).

132.

La reuniunea sa din 6 iulie 2015, biroul a decis să reevalueze proiectul imobiliar inițial pentru clădirea ADENAUER și să aleagă opțiunea recomandată de Grupul de lucru pentru clădiri, transport și un Parlament ecologic, și anume construirea noii aripi vestice a clădirii ADENAUER, dar fără renovarea fostei clădiri. Astfel, s-ar crea o marjă orientativă de 69 de milioane EUR, iar Parlamentul ar putea să ia o decizie privind vechea clădire la începutul viitoarei legislaturi, cunoscând mai bine nevoile viitoare efective. Finalizarea șantierului EST este preconizată în iunie 2018. Aripa VEST (fără eventuala renovare a vechii clădiri) va fi finalizată în aprilie 2021.

133.

În urma Deciziei Biroului din 6 iulie 2015, s-a solicitat managerului proiectului să efectueze un studiu de fezabilitate pentru a evalua impactul acestei decizii asupra întregului proiect, în special asupra adaptărilor tehnice necesare pentru funcționarea complexului imobiliar, cu excepția vechii clădiri. Estimarea inițială a costurilor proiectului astfel modificat a fost prezentată în decembrie 2015 de către managerul proiectului. Noul cost-țintă va fi stabilit pe baza deciziilor care urmează să fie luate după primirea studiului complet de fezabilitate în ianuarie 2016.

134.

Pe parcursul anului 2015, a fost utilizată fiducia pentru a garanta sumele plătite de Parlament care nu erau utilizate în mod direct pentru plata facturilor. Activele deținute în fiducie proveneau din prefinanțările Parlamentului și din prima tranșă a împrumutului din 31 decembrie 2013. Activele au fost eliberate progresiv, în funcție de necesități. În 2015, Parlamentul a efectuat 13 plăți în valoare totală de 44,5 milioane EUR. Trebuie precizat, de asemenea, că în urma renegocierii condițiilor contractuale cu banca, deși ratele dobânzilor sunt aproape de zero, activele în fiducie au generat dobânzi destul de importante care vor reduce costul de finanțare a proiectului.

135.

Până la darea în folosință a clădirii ADENAUER, Parlamentul a decis în 2013 prelungirea contractului de închiriere a clădirii Goldbell, din Cloche d'Or, până la 31 decembrie 2017, și închirierea clădirii GEOS în locul clădirii Président. Reorganizarea spațiilor, mutarea sălilor de formare profesională și restructurarea distribuției unor direcții generale au permis eliberarea treptată a spațiului din clădirea Goldbell. Obiectivul este de a cesiona contractul de închiriere pentru această clădire în 2016, după eliberarea ei completă, ceea ce ar reprezenta o economie considerabilă pentru instituție.

136.

Lucrările de extindere a sălii de conferințe din Casa Jean Monnet din Bazoches, în valoare de 1,7 milioane EUR, se desfășoară conform planului. Lucrările de structură sunt terminate, iar în prezent se instalează echipamentele tehnice. Finalizarea lucrărilor este prevăzută pentru iunie 2016.

137.

La Berlin, lucrările de renovare a spațiilor ocupate în prezent de biroul de informare, plătite de către proprietar, au fost recepționate în octombrie 2015. Contractul pentru această operațiune, precum și cel pentru amenajarea unui mini-Parlamentarium la parterul Casei Europei au fost semnate la 19 decembrie 2014. Inaugurarea Parlamentariumului este planificată pentru 12 mai 2016.

138.

Pentru Casele Europei din Wrocław, Dublin, Ljubljana și Tallinn, au fost semnate în cursul anului 2015 contractele de închiriere și actele adiționale cu lucrările de amenajare specifice.

139.

În prezent sunt disponibile instrumentele contractuale necesare pentru funcționarea și întreținerea clădirilor, în conformitate cu obiectivele consolidate legate de noua politică în materie de întreținere (contracte de lucrări de întreținere, de asistență pentru întreținere și de inspecție în cele două sectoare „întreținere tehnică specială” și „structură/finisaje”), și pentru a reacționa cât mai bine la cererile de întreținere.

140.

La Bruxelles, contractul de întreținere reînnoit include cerințe de calitate mai stricte. În așteptarea unei decizii politice privind renovarea clădirii SPAAK (a se vedea punctul 123 de mai sus), trebuie să se asigure lucrările indispensabile de întreținere minimă pentru a garanta exploatarea în condiții de securitate și fiabilitate adecvate.

141.

La Luxemburg s-a obținut eticheta ecologică „SuperDrecks Kescht” pentru trierea deșeurilor. Optimizarea actualului contract de curățare a permis o reducere anuală de aproximativ 400 000 EUR, printr-un act adițional. Au fost încheiate acte adiționale pentru a optimiza principalele contracte de întreținere și a răspunde noilor cerințe de funcționare.

142.

În ceea privește problemele care afectează stratul de protecție împotriva incendiului din șarpanta acoperișului clădirii Louise WEISS de la Strasbourg, operațiunile de expertiză efectuate de colegiul numit de Tribunalul de Mare Instanță de la Strasbourg sunt încă în curs. Raportul final al experților, prevăzut inițial pentru 31 octombrie 2015, este prevăzut acum pentru 31 martie 2016. Ulterior, va avea loc procedura judiciară.

143.

În ceea ce privește dosarul „plafoanelor” și dosarul „probleme diverse”, dat fiind că rapoartele experților numiți de către Tribunal de Mare Instanță de la Strasbourg au fost depuse la 31 martie 2014 și, respectiv, la 30 noiembrie 2013, iar Parlamentul și-a prezentat la rândul său concluziile, procedurile judiciare sunt în curs de desfășurare.

144.

Parlamentul European a devenit un exemplu în combaterea schimbărilor climatice, punând în practică o strategie de reducere și compensare a emisiilor de carbon, care are un obiectiv ambițios de reducere cu 30 % a emisiilor înainte de 2020. Până la momentul actual, Parlamentul a realizat deja o reducere semnificativă de 27,2 % din emisiile sale față de 2006 și își intensifică eforturile pentru a îndeplini obiectivul la timp.

145.

La 12 septembrie 2011, biroul a hotărât să pună în aplicare un sistem de compensare care să includă emisiile generate de deplasările oficiale ale personalului, de consumul de energie și de instalațiile tehnice din clădiri și autovehiculele de serviciu. Din cauza acestui domeniu de aplicare limitat, nu toate emisiile de CO2 ale Parlamentului au putut fi compensate. În plus, în decizia biroului nu se specifică condițiile referitoare la locul de desfășurare al potențialelor proiecte, la standardele de calitate pentru proiectele de compensare sau la frecvența compensării. Compensarea este finanțată pe baza liniei 2 3 9 din bugetul Parlamentului – Activitățile EMAS (47) și sistemul de compensare a emisiilor de dioxid de carbon în Parlamentul European (250 000 EUR în bugetul 2015). Din cauza domeniului de aplicare actual limitat al compensării și a prețurilor reduse ale certificatelor de emisii, din anul 2012, creditele de la această linie bugetară nu au fost niciodată utilizate în totalitate pentru compensare.

146.

La reuniunea sa din 7 octombrie 2015, biroul a decis să revizuiască această abordare și să compenseze întreaga cantitate de emisii de CO2 ale Parlamentului generate de zborurile deputaților între țările lor de origine și Bruxelles și Strasbourg, pe o bază anuală, dar în limita mijloacelor financiare disponibile la linia bugetară 2 3 9.

147.

În acest sens, a decis să permită desfășurarea de proiecte în grupul statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (țările ACP) sau, în cazul în care nu există astfel de proiecte, fie în țări care fac obiectul politicii europene de vecinătate (PEV) și dispun de proiecte în cadrul planului național de acțiune, fie în țări care fac obiectul Parteneriatului euromediteraneean (Euromed)/Uniunii pentru Mediterana (UpM), în țări candidate la aderarea la UE sau în state membre ale UE. Biroul a convenit, de asemenea, asupra utilizării standardului recunoscut pe scară largă, „Gold Standard”, ca standard de calitate pentru proiectele de compensare în țările în curs de dezvoltare.

148.

Planul de comunicare EMAS 2015 a fost adoptat de Grupul de coordonare inter-DG pentru managementul de mediu în ianuarie 2015. A fost, de asemenea, aprobată Strategia EMAS pe termen mediu 2016-2020, pregătită cu contribuția tuturor direcțiilor generale.

149.

Au fost desfășurate cu succes mai multe activități de comunicare și de sensibilizare, în special: Ziua Pământului, Săptămâna mobilității (septembrie 2015) și Săptămâna deșeurilor (noiembrie 2015), lansarea unui nou site internet și a contului de Facebook al EMAS, precum și publicarea unor buletine electronice și a unui ghid de bune practici.

150.

A fost demarată cooperarea cu alte sisteme de management de mediu similare din parlamentele naționale și alte instituții ale UE.

151.

În cadrul strategiei privind achizițiile publice ecologice, adoptată de Forumul pentru achiziții publice în 2014, a fost creat un serviciu de asistență pentru achizițiile publice ecologice. Strategia a fost revizuită de finalizarea fazei de testare de un an în 2015.

152.

În 2015, au continuat eforturile de reformă pentru modernizarea activității de alimentație publică din cadrul Parlamentului European până în 2019, care sunt definite în Decizia Biroului din 10 iunie 2013 privind viitoarea politică de alimentație publică a Parlamentului 2014-2019 – orientări pentru modernizare.

153.

De la sfârșitul lunii septembrie 2015 un nou furnizor de servicii a preluat această activitate, în temeiul unui contract fără subvenții acordate de Parlamentul European. În pofida complexității tranziției, activitățile de alimentație publică au putut continua fără întreruperi.

154.

Pentru a îmbunătăți și mai mult diversitatea ofertei, a fost lansată o licitație pentru un restaurant mediteraneean și o cafenea ecologică/echitabilă adaptate nevoilor persoanelor cu intoleranțe alimentare. În plus, sunt în curs de desfășurare proceduri de ofertare pentru concesionarea cafenelei de la Parlamentarium, din clădirea Brandt, și de la Casa Istoriei Europene. Noile puncte de vânzare ar urma să deschidă până în septembrie 2016.

155.

Au fost făcute sau sunt în curs diverse ajustări și renovări în clădirile de la Bruxelles și Strasbourg (clădirile SPAAK, SPINELLI, TREVES 1 și WEISS) ca urmare a Deciziei Biroului din 8 iunie 2015.

156.

Realizarea unor programe precum e-Parliament (amendamente și semnătura electronică, portalul deputaților etc.), Paperless [e-Committee (48), e-Meeting (49) etc.] și Knowledge Management a permis orientarea către un PE deplin conectat și mobil.

157.

Un nou sistem de traducere a amendamentelor comisiilor a fost lansat în toamna anului 2015. Având în vedere succesul CAT4TRAD (sistem de gestionare a documentelor de tradus) și de numărul redus de documente transmise prin lanțul e-Parliament, în noiembrie 2015 a fost lansat un nou proiect de conversie a documentelor legislative din format Word în format XML (Akoma Ntoso).

158.

În cursul anului 2015, furnizarea de asistență informatică pentru deputați și pentru personal a continuat, punându-se accentul pe îmbunătățirea calității și a maturității serviciilor. A fost publicat un catalog de servicii, iar performanța serviciilor este măsurată periodic prin indicatori. Percepția utilizatorilor este evaluată prin sondaje lunare prin telefon și o anchetă anuală prin e-mail. Distribuirea de tablete deputaților a fost finalizată în 2015. În plus, în contextul îmbunătățirii securității pentru accesul de la distanță, deputații, asistenții și membrii personalului au primit generatoare de coduri de acces (token-uri), pentru a se putea institui un proces de autentificare în două etape pentru conectarea la infrastructura și serviciile informatice ale PE.

159.

A continuat instalarea de conexiuni wi-fi în cele trei locuri de desfășurare a activității Parlamentului, cu a treia etapă a proiectului wi-fi, în clădirile satelit de la Bruxelles și în clădirile de la Luxemburg. Au fost instalate 298 de noi puncte de acces wi-fi la Bruxelles și 858 în Luxemburg. Este pregătită a patra etapă a proiectului wi-fi (echiparea zonelor din jurul clădirilor principale de la Bruxelles și Strasbourg, pentru a le furniza acces la internet vizitatorilor).

160.

Au fost reînnoite sistemul de informații pentru votul electronic (ELVIS) din sălile de plen de la Bruxelles și Strasbourg și sistemul care înregistrează intervențiile din timpul sesiunilor plenare în format multilingv (VOD-CRE). A fost comandat sistemul care înregistrează intervențiile din timpul reuniunilor comisiilor (VOD-COM), care urmează să fie instalat în 2016.

161.

Misiunea generală a Unității de difuzare constă în furnizarea documentelor de lucru pentru procesul legislativ. În plus, aceasta le oferă deputaților și personalului diverse servicii, printre care furnizarea, pe hârtie sau în format electronic, a unor documente la cerere. De asemenea, această unitate joacă un rol major în reducerea cantităților imprimate, controlând utilizarea efectivă a documentelor și participând la proiectele Paperless. Tendințele pe termen lung s-au confirmat în 2015: intensificarea furnizării electronice a documentelor la cerere, reducerea distribuției fizice și a deșeurilor de hârtie. Chiar dacă volumul de imprimate depinde în mare măsură de activitatea legislativă, reducerea actuală a cantităților imprimate se datorează în principal unei reduceri voluntare a cantităților în comisii (10 milioane de pagini în 2015, față de 65 de milioane în 2011). La sfârșitul lui 2015, cinci comisii lucrau fără hârtie și toate utilizau aplicațiile e-Meeting și e-Committee.

162.

A fost pregătită restructurarea a peste 2 000 de pagini de pe site-ul de intranet al PE (în trei limbi: EN, FR, DE). Pe baza rezultatelor de la testele realizate de utilizatori, a fost elaborat un nou plan al site-ului, cu ajutorul unor arhitecți informatici profesioniști, utilizând o clasificare tematică, orientată către „funcționalități”. Au fost elaborate orientări de redactare pentru a lansa această nouă arhitectură informatică și a o proteja pe viitor.

163.

La reuniunea sa din 26 octombrie 2015, biroul a aprobat noua abordare în domeniul gestionării drepturilor financiare și sociale ale deputaților, propunerile de noi principii referitoare la strategia propusă, precum și aspecte practice pentru punerea în aplicare a strategiei. Obiectivul este de a facilita orientarea beneficiarilor și de a reduce sarcina administrativă pentru deputați. Pentru atingerea acestui obiectiv, două noi instrumente vor avea un rol crucial: portalul deputaților și portalul de internet al deputaților (e-Portal).

164.

Portalul deputaților va grupa, sub forma unui ghișeu unic, toate serviciile conexe formalităților privind drepturile financiare și sociale. Portalul le va furniza deputaților informații concise referitoare la normele în vigoare și situația drepturilor lor. Formularele de solicitare vor fi depuse la portal, unde vor fi supuse pe loc verificărilor preliminare. Dosarele vor fi tratate totuși individual de către specialiștii din serviciul administrativ al diferitelor unități.

165.

Portalul va fi administrat de un serviciu separat din Direcția pentru drepturile financiare și sociale ale deputaților din cadrul DG Finanțe. Acesta va dispune de o echipă experimentată și polivalentă, formată din membrii provenind din cele trei unități responsabile de procedurile administrative conexe Statutului deputaților și Normelor sale de punere în aplicare. Reorganizarea serviciilor va fi neutră din punct de vedere bugetar, pentru că personalul va fi alocat portalului prin redistribuirea de posturi în cadrul Direcției pentru drepturile financiare și sociale ale deputaților.

166.

Echivalentul electronic al portalului, portalul electronic al deputaților (e-Portal), este deja disponibil din 12 ianuarie 2015 și le oferă deputaților un punct unic de intrare securizat, prin care pot să efectueze electronic toate demersurile legate de drepturile lor financiare și sociale.

167.

Portalul permite, printre altele, depunerea electronică a cererilor de rambursare de către deputați, consultarea dosarului lor personal (remunerație, indemnizația tranzitorie, pensie, asigurări), accesul la toate intrările și ieșirile de corespondență referitoare la drepturile sociale, consultarea bugetelor deputaților (de exemplu, indemnizația de asistență parlamentară), în orice moment, accesul la documentele care au făcut obiectul corespondenței cu agenții de plată care gestionează contractele de muncă ale asistenților locali, monitorizarea dosarelor privind cheltuielile de deplasare, precum și introducerea unui sistem informatic pentru gestionarea reuniunilor dintre deputați și serviciile DG FINS.

168.

Portalul electronic a fost creat pentru deputați și asistenții lor parlamentari acreditați, aceștia din urmă având acces doar pe baza autorizației scrise din partea deputaților. La cerere, unitatea de sprijin pentru portalul electronic organizează cursuri de formare pentru deputați și asistenții lor autorizați. Pe termen lung, accesul la portalul electronic va fi permis și unor actori externi, cum ar fi agenții de plată, pentru a integra astfel și alte proceduri administrative care nu au fost încă informatizate.

169.

În urma Deciziei Biroului din 9 decembrie 2013, din februarie 2014 funcționează un ghișeu unic pentru deputați, un punct de contact privilegiat unde deputații pot adresa orice întrebare legată de serviciile parlamentare. Aceasta este o punte de legătură între deputați și diferitele servicii care sunt în continuare responsabile pentru partea lor din serviciile furnizate deputaților. Ghișeul unic oferă servicii administrative și de sprijin, în afara activităților politice de bază, precum și consiliere privind drepturile și obligațiile statutare ale asistenților parlamentari acreditați.

170.

În conformitate cu Decizia Biroului din 9 decembrie 2013, ghișeul unic al deputaților desfășoară anchete privind gradul de satisfacție a utilizatorilor. Prima anchetă a fost realizată în noiembrie 2014, cu un punctaj global privind calitatea serviciilor de 88,6/100. Mai recent, a fost realizată o anchetă care a durat șase săptămâni, începând din 21 septembrie 2015, și care a avut ca rezultat un punctaj global pentru calitate de 94,7/100. Obiectivul serviciului este de a menține acest nivel de satisfacție.

171.

În 2015, primul an complet de funcționare a acestui serviciu, 707 deputați au depus aproape 4 500 de cereri. Ghișeul unic le-a facilitat sosirea deputaților care au dorit acest lucru, organizând în prima zi a mandatului lor reuniuni cu diferitele servicii administrative. Acest serviciu a fost foarte bine primit.

172.

Proiectul de sistem de gestiune financiară (SGF) urmărește îmbunătățirea vizibilității și a disponibilității informațiilor esențiale pentru procesul decizional privind resursele umane, informatice și financiare disponibile și utilizarea lor, creșterea eficacității procedurilor financiare centrale prin standardizarea și automatizarea lor, precum și oferirea unei soluții pentru apropiata caducitate tehnică a anumitor aplicații informatice, în special a sistemelor de contabilitate generală și bugetară și a sistemului de plăți.

173.

Lucrările privind schema funcțională au continuat în 2015. Înlocuirea societății de consultanță responsabile pentru revizuirea sa și actualizarea analizei inițiale de rentabilitate începute în toamna anului 2015 au întârziat prezentarea raportului final, care este așteptată în primul semestru al lui 2016.

174.

În contextul deciziei de a accelera digitalizarea independent de viitorul SGF, s-au realizat progrese în ceea ce privește achizițiile publice electronice și facturarea electronică. În cooperare cu Comisia, au fost pregătite instalarea modulelor de publicare puse la dispoziție de OP (sistemul de achiziții publice electronice TED) și cursurile de formare necesare pentru utilizarea lor de către toate serviciile Parlamentului începând din 2016. De asemenea, au fost luate măsuri pentru a digitaliza lanțul de plăți, printre altele prin introducerea semnăturii electronice a ordinelor de plată.

175.

Revizuirea dispozițiilor generale de punere în aplicare și a normelor interne ca urmare a intrării în vigoare a noului statut a continuat în cursul anului 2015. Au fost adoptate norme privind procedura de evaluare a personalului cu funcții de conducere și privind procedura de incompetență profesională. Sunt în curs de elaborare norme noi privind anchetele administrative, codul de conduită și acordarea alocației școlare.

176.

Trebuie remarcate, de asemenea, intrarea în vigoare, la 1 iulie 2015, în urma unor consultări cu direcțiile generale, a unei „carte privind gestionarea administrativă a agenților contractuali” și reformarea „declarației privind absența conflictului de interese”.

177.

Pe baza hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 decembrie 2013 în cauza Marcopoulos și a noilor măsuri de punere în aplicare pentru asistenții parlamentari acreditați, adoptate de birou la 14 aprilie 2014, principalele documente legate de procedura de concediere a asistenților parlamentari acreditați au fost revizuite în 2015, în cooperare cu Serviciul Juridic, ținând seama de primele experiențe în materie de conciliere și de anumite recomandări formulate de Ombudsmanul European.

178.

Biroul a adoptat în cadrul reuniunii sale din 26 octombrie o modificare a Normelor de aplicare a Statutului deputaților care viza asistența parlamentară: o cotă de 25 % din indemnizația de asistență parlamentară trebuie să fie rezervată pentru recrutarea asistenților parlamentari acreditați; fiecare deputat poate angaja maximum trei asistenți parlamentari acreditați. În plus, pentru a promova o mai mare transparență în ceea ce privește utilizarea resurselor (50), a fost impusă obligația de a publica, pe durata contractului lor, numele persoanelor fizice și juridice remunerate din indemnizația de asistență parlamentară.

179.

Egalitatea de șanse rămâne un aspect-cheie al politicii de gestionare a resurselor umane aplicate de instituție. Planul de acțiune pentru promovarea egalității de gen și a diversității pentru perioada 2014-2019 a fost finalizat în cursul anului 2015 și prezentat biroului la 27 aprilie 2015. Mandatul revizuit al Grupului la nivel înalt pentru egalitatea de gen și diversitate a fost adoptat de birou la 18 mai 2015.

180.

S-au desfășurat numeroase acțiuni de sensibilizare și au fost înregistrate progrese în special în ceea ce privește integrarea persoanelor cu dizabilități prin punerea în aplicare a procedurii de recrutare a agenților contractuali cu dizabilități după lansarea de către EPSO, în aprilie 2015, a unei noi invitații de depunere a candidaturilor, punerea în aplicare a noilor proceduri pentru recrutarea stagiarilor cu dizabilități, prin privilegierea unei „amenajări rezonabile”, organizarea procesului de selecție și de primire a stagiarilor cu dizabilități, continuarea demersurilor pentru integrarea programului de stagii pentru persoanele cu dizabilități în programul standard și organizarea de reuniuni pentru membrii personalului care îngrijesc un membru de familie cu dizabilități sau care suferă de o boală pe termen lung.

181.

Trebuie, de asemenea, remarcate editarea broșurii „Femeile la Parlamentul European”, organizarea unor standuri de informare cu ocazia Zilei internaționale a femeii, 8 martie, și organizarea unor acțiuni de sensibilizare cu ocazia Zilei internaționale împotriva homofobiei și a transfobiei.

182.

Bilanțul social, denumit în prezent „Raportul anual privind resursele umane”, a fost mult modernizat și îmbunătățit în versiunea privind 2014 (emisă în octombrie 2015) în ceea ce privește asistenții parlamentari acreditați.

183.

47 de posturi au fost eliminate din schema de personal (la nivelul Secretariatului General) în cadrul punerii în aplicare a Acordului interinstituțional privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (51).

184.

Principalele modificări aduse organigramei și gestiunii la Parlament sunt rezumate în tabelul de mai jos.

Tabelul 19

Rezumatul restructurărilor din cadrul Secretariatului General în 2015

Tabelul 1.

Tabelul 2.

Tabelul 3.

Tabelul 4.

Tabelul 5.

Tabelul 6.

Tabelul 7.

Tabelul 8.

Tabelul 9.

Tabelul 10.

Tabelul 11.

Tabelul 12.

Tabelul 13.

Tabelul 14.

Tabelul 15.

Tabelul 16.

Tabelul 17.

Tabelul 18.

Tabelul 19.

Figura 1:

Figura 2.

Figura 3.

Figura 4.