COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 27.10.2016
COM(2016) 698 final
2016/0344(NLE)
Propunere de
REGULAMENT AL CONSILIULUI
de stabilire, pentru anul 2017, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit din Uniune, în anumite ape din afara acesteia
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
Este necesar ca toate regulamentele referitoare la posibilitățile de pescuit să limiteze exploatarea stocurilor de pește la niveluri care trebuie să fie în concordanță cu obiectivele generale ale politicii comune în domeniul pescuitului (PCP). În acest sens, Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind politica comună în domeniul pescuitului („regulamentul de bază al PCP”) stabilește obiectivele propunerilor anuale cu privire la limitarea capturilor și a efortului de pescuit, pentru a garanta că activitățile de pescuit desfășurate în Uniune sunt sustenabile din punct de vedere ecologic, economic și social.
Exercițiul de stabilire a posibilităților de pescuit reprezintă un ciclu anual de gestionare (bienal în cazul stocurilor de pești de adâncime). Această frecvență anuală nu exclude însă introducerea unor abordări pe termen lung în materie de gestionare. Uniunea a înregistrat progrese în acest sens, iar principalele stocuri de interes comercial fac în prezent obiectul unor planuri multianuale de gestionare. Capturile totale admisibile (TAC) și plafoanele de efort anuale trebuie să corespundă acestor planuri.
Prezenta propunere conține posibilități de pescuit pe care Uniunea le stabilește în mod autonom. Cu toate acestea, ea cuprinde, de asemenea, posibilități de pescuit rezultate în urma unor consultări multilaterale sau bilaterale privind activitățile de pescuit. Rezultatul este pus în aplicare prin prevederea unei alocări interne între statele membre conform principiului stabilității relative.
Astfel, prezenta propunere se referă, în afară de stocurile autonome ale Uniunii, și la:
stocurile comune, și anume stocurile gestionate în comun cu Norvegia în Marea Nordului și în Skagerrak sau cele reglementate de acordurile încheiate de statele costiere cu Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC);
posibilitățile de pescuit care rezultă din acorduri încheiate în cadrul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP).
În prezenta propunere, anumite posibilități de pescuit sunt marcate cu „pm” (pro memoria). Acest lucru se datorează faptului că:
–avizele pentru unele stocuri nu sunt disponibile la momentul adoptării propunerii; sau
–anumite limitări ale capturilor și alte recomandări din partea ORGP relevante nu au fost încă adoptate, deoarece reuniunile lor anuale nu au avut încă loc; sau
–pentru anumite stocuri din apele Groenlandei, precum și pentru stocurile gestionate în comun sau care fac obiectul unor schimburi cu Norvegia și cu alte țări terțe, deocamdată nu sunt disponibile cifre, așteptându-se concluziile consultărilor care vor avea loc în noiembrie și decembrie 2016 cu aceste țări; sau
–în cazul unor TAC-uri s-au primit avizele, dar evaluarea este încă în curs de desfășurare.
Se propune ca TAC-urile pentru anumite specii de pești cu durată scurtă de viață (uvă, capelin și șprot) să fie stabilite de Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Acest lucru este necesar deoarece avizele științifice pentru aceste specii sunt emise cu puțin timp înainte de începerea activităților de pescuit, lăsând foarte puțin timp procedurilor legislative. Actele de punere în aplicare sunt utilizate și pentru ajustările necesare la regimurile de gestionare a efortului.
Prezentarea generală a stocurilor
Ca de obicei, Comisia a trecut în revistă situația la care trebuie să răspundă propunerile privind posibilitățile de pescuit prin comunicarea sa anuală referitoare la consultarea privind posibilitățile de pescuit [COM(2016)396 final, denumită în continuare „comunicarea”]. Comunicarea oferă o imagine de ansamblu asupra stării stocurilor, pe baza constatărilor avizelor științifice disponibile.
La 30 iunie 2016, ca răspuns la cererea Comisiei, Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) a emis avizul anual privind majoritatea stocurilor de pește vizate de prezenta propunere. ICES a luat în considerare orientările prezentate de Comisie în comunicarea sa.
Avizele științifice puse la dispoziție de ICES depind strict de datele disponibile: numai stocurile pentru care există date suficiente și fiabile pot fi evaluate în întregime pentru a se emite estimări legate de dimensiunea lor și previziuni cu privire la modul în care vor reacționa la diversele scenarii de exploatare (așa-numitele „tabele de opțiuni de captură”). Dacă sunt disponibile date suficiente, organismele științifice sunt în măsură să furnizeze estimări ale ajustărilor posibilităților de pescuit care vor face ca stocul respectiv să își atingă producția maximă sustenabilă (maximum sustainable yield – MSY). La aceste avize se va face referire ulterior ca „avize MSY”. În alte cazuri, organismele științifice se bazează pe o abordare care are la bază principiul precauției pentru a face recomandări cu privire la nivelul la care ar trebui să se situeze posibilitățile de pescuit. Metodologia urmată de ICES în acest scop este prezentată în materialele ICES publicate legate de punerea în aplicare a avizelor referitoare la stocuri cu date limitate.
Toate posibilitățile de pescuit propuse se conformează avizelor științifice cu privire la starea stocurilor primite de Comisie, care au fost utilizate în modul prezentat în comunicare.
Obligația de debarcare introdusă prin Regulamentul (UE) nr. 1380/2013
Obligația de debarcare introdusă prin regulamentul de bază al PCP devine aplicabilă în mod progresiv între 2015 și 2019. În 2019, toate stocurile care fac obiectul unui TAC vor face obiectul obligației de debarcare. Începând cu 1 ianuarie 2016, anumite activități de pescuit de specii demersale din apele Mării Nordului, ale Atlanticului de nord-vest și ale Atlanticului de sud-vest fac obiectul obligației de debarcare. Pe baza recomandărilor comune transmise de statele membre și în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia a adoptat regulamente delegate de stabilire a planurilor specifice privind capturile aruncate înapoi în mare. În 2016, statele membre au prezentat recomandări comune actualizate, în vederea extinderii treptate a obligației de debarcare începând cu 1 ianuarie 2017.
Odată cu introducerea obligației de debarcare și în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit propuse trebuie să reflecte trecerea de la cantitatea debarcată la cantitatea capturată, dat fiind că aruncarea capturilor înapoi în mare nu mai este permisă. Acest lucru se realizează pe baza avizelor științifice primite pentru stocurile de pește din cadrul activităților de pescuit menționate la articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază al PCP. Posibilitățile de pescuit ar trebui stabilite, de asemenea, în conformitate cu alte dispoziții relevante, cum ar fi articolul 16 alineatele (1) (referitor la principiul stabilității relative) și (4) (referitor la obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului și la regulile prevăzute în planurile multianuale).
În consecință, Comisia va propune creșteri ale TAC-urilor pentru stocurile care vor face obiectul obligației de debarcare în 2017. În cazul în care capturile din același stoc trebuie debarcate în cadrul activităților de pescuit care vor face obiectul obligației de debarcare în 2017, însă alte capturi din același stoc pot fi încă debarcate (realizate în cadrul activităților de pescuit care vor face obiectul obligației de debarcare în 2018 și în 2019), Comisia va propune, pe baza celor mai bune date disponibile, creșteri ale TAC-urilor corespunzătoare cantităților care vor trebui debarcate.
O serie de stocuri vor face obiectul unor alocări suplimentare, pentru a compensa capturile aruncate anterior înapoi în mare, care vor trebui debarcate. Aceste alocări suplimentare vor fi calculate pe baza datelor transmise de statele membre. Până la transmiterea acestor date, s-a decis să se includă, pentru moment, în propunerea Comisiei cifrele fără alocările suplimentare. Alocările suplimentare vor fi adăugate de îndată ce sunt furnizate datele care permit calcularea lor.
În cele din urmă, trebuie luate în considerare legăturile dintre regulamentul de bază al PCP și Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului. Acesta din urmă stabilește condiții suplimentare pentru gestionarea interanuală a TAC-urilor, inclusiv dispoziții privind flexibilitatea în temeiul articolelor 3 și 4 pentru stocurile cu TAC-uri de precauție, respectiv pentru cele cu TAC-uri analitice. În temeiul articolului 2 din regulamentul respectiv, atunci când stabilește TAC-urile, Consiliul trebuie să decidă cu privire la stocurile pentru care nu se aplică articolele 3 și 4, în special în funcție de starea biologică a stocurilor. Mai recent, a fost introdus un alt mecanism de flexibilitate, prin articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Prin urmare, pentru a evita o flexibilitate excesivă, care ar submina principiul exploatării raționale și responsabile a resurselor biologice marine vii și ar împiedica realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului, ar trebui clarificat faptul că articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se pot aplica în plus față de flexibilitatea de la an la an, prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Măsuri referitoare la bibanul-de-mare
Potrivit evaluării ICES, stocurile de biban-de-mare din Canalul Mânecii, Marea Celtică, Marea Irlandei și sudul Mării Nordului continuă să se diminueze. Acest lucru nu este însă surprinzător, întrucât, conform previziunilor, vor fi necesari între 4 și 7 ani pentru ca măsurile reparatorii să dea rezultate care se vor reflecta în evaluare. Există un prim semnal care indică un nivel mai ridicat al recrutării. Obiectivul imediat al măsurilor de gestionare rămâne același, și anume de a oferi protecție populațiilor reproducătoare și de a reduce în măsura posibilului alți factori de mortalitate. Deși s-a înregistrat o scădere semnificativă a debarcărilor în 2015 și 2016, măsurile trebuie consolidate și continuate.
•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică
Măsurile propuse sunt concepute în conformitate cu obiectivele și normele politicii comune în domeniul pescuitului și cu politica de dezvoltare durabilă a Uniunii.
•Coerența cu alte politici ale Uniunii
Măsurile propuse sunt coerente cu alte politici ale Uniunii, în special cu politicile din domeniul mediului.
2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA
•Temeiul juridic
Temeiul juridic al prezentei propuneri îl constituie articolul 43 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Obligațiile Uniunii în ceea ce privește exploatarea sustenabilă a resurselor acvatice vii decurg din obligațiile prevăzute la articolul 2 din regulamentul de bază al PCP.
•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)
Propunerea este de competența exclusivă a Uniunii, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (d) din tratat. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică.
•Proporționalitatea
Propunerea respectă principiul proporționalității din următorul motiv: PCP este o politică comună. În conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din tratat, Consiliului îi revine obligația de a adopta măsuri de stabilire și de alocare a posibilităților de pescuit.
Propunerea de regulament al Consiliului alocă posibilități de pescuit statelor membre. În conformitate cu articolele 16 și 17 din regulamentul de bază, statele membre procedează ulterior, la rândul lor, la alocarea acestor posibilități regiunilor și operatorilor, după cum consideră adecvat. Prin urmare, statele membre dispun de o marjă de manevră semnificativă în luarea deciziilor legate de modelul socioeconomic pe care îl aleg pentru exploatarea posibilităților de pescuit care le sunt alocate.
Propunerea nu are implicații financiare noi pentru statele membre. Prezentul regulament este adoptat anual de Consiliu, iar mijloacele publice și private de implementare a acestuia există deja.
•Alegerea instrumentului
Instrumentul propus: regulament.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI
•Evaluări ex-post/verificări ale adecvării legislației existente
Regulamentul privind posibilitățile de pescuit este revizuit de mai multe ori pe an cu scopul de a introduce modificările necesare pentru a ține seama de cele mai recente avize științifice și de alte evoluții.
•Consultarea părților interesate
(a)Metodele de consultare, principalele sectoare vizate și profilul general al respondenților
Comisia s-a consultat cu părțile interesate, în special prin intermediul consiliilor consultative (CC), precum și cu statele membre, în legătură cu abordarea pe care a propus-o pentru diversele sale propuneri referitoare la posibilitățile de pescuit, pe baza comunicării sale privind posibilitățile de pescuit pentru 2017.
În plus, Comisia a urmat orientările prezentate în Comunicarea sa către Consiliu și Parlamentul European referitoare la îmbunătățirea consultării privind gestionarea pescuitului comunitar [COM(2006) 246 final], care stabilește principiile de bază ale așa-numitului proces de „anticipare”.
(b)Sinteza răspunsurilor și modul în care au fost luate în considerare
Reacția la comunicarea Comisiei privind posibilitățile de pescuit menționată mai sus reflectă opiniile părților interesate asupra evaluării efectuate de Comisie în ceea ce privește situația resurselor și modul de asigurare a gestionării corespunzătoare a acestora. La formularea propunerii, Comisia a luat în considerare aceste răspunsuri.
•Obținerea și utilizarea expertizei
În ceea ce privește metodologia utilizată, Comisia a consultat, după cum s-a indicat deja, Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES). Avizele ICES se bazează pe un cadru elaborat de grupurile sale de experți și de organismele cu putere de decizie și sunt emise în conformitate cu Memorandumul de înțelegere încheiat cu Comisia.
Obiectivul final este aducerea și menținerea stocurilor la niveluri care să permită o producție maximă sustenabilă (MSY). Acest obiectiv a fost inclus în mod expres în regulamentul de bază al PCP, în care se precizează, la articolul 2 alineatul (2), că „rata de exploatare a producției maxime sustenabile trebuie obținută acolo unde este posibil, până în 2015, și [...] până în 2020, pentru toate stocurile”. Această dispoziție reflectă angajamentul asumat de Uniune în raport cu concluziile Summitului mondial privind dezvoltarea durabilă desfășurat în 2002 la Johannesburg și cu planul de implementare propus cu acest prilej. După cum s-a subliniat deja, pentru anumite stocuri sunt deja disponibile informații cu privire la nivelul producției maxime sustenabile. Printre ele se numără stocuri foarte importante din perspectiva volumului de capturi și a valorii comerciale, cum sunt stocurile de merluciu, cod, pește-pescar, limbă-de-mare, specii de cardină, eglefin și langustină.
Atingerea obiectivului privind MSY ar putea să necesite, în anumite cazuri, o reducere a ratelor de mortalitate prin pescuit și/sau o reducere a capturilor. În acest context, prezenta propunere utilizează avizele privind MSY, atunci când sunt disponibile. În conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului, în care sunt propuse TAC-uri pe baza avizelor privind MSY, TAC-ul corespunde nivelului care, conform avizelor respective, ar asigura îndeplinirea obiectivului MSY în 2017. Această abordare respectă principiile prezentate în Comunicarea privind posibilitățile de pescuit pentru 2017.
În cazul stocurilor cu date limitate, organismele științifice consultative emit recomandări în sensul reducerii, stabilizării sau creșterii volumului capturilor. Avizele ICES au oferit în multe cazuri orientări cantitative cu privire la astfel de variații, având la bază metodologia modificării capturilor cu maximum +/- 20 % de la un an la altul, din motive de precauție. Aceste orientări au fost utilizate pentru a stabili TAC-urile propuse. Atunci când nu au existat deloc avize științifice, s-a aplicat principiul precauției, ceea ce presupune reducerea preventivă a TAC-urilor cu 20 %.
Pentru unele stocuri (în principal stocuri cu distribuție largă, rechini și pisici de mare), avizul va fi emis la toamnă. Prezenta propunere va trebui actualizată, după caz, imediat după primirea avizului. În cele din urmă, după cum s-a menționat mai sus, pentru anumite stocuri, avizele sunt utilizate în scopul implementării planurilor de gestionare convenite.
•Evaluarea impactului
Domeniul de aplicare al regulamentului privind posibilitățile de pescuit este stabilit de articolul 43 alineatul (3) din tratat.
Uniunea a adoptat o serie de planuri multianuale de gestionare a stocurilor de importanță economică majoră, printre care cele de cod, limbă-de-mare, cambulă de Baltica și altele. Înainte să fie adoptate, aceste planuri trebuie să facă obiectul unei evaluări a impactului. Odată intrate în vigoare, planurile stabilesc nivelurile TAC-urilor și ale efortului de pescuit care trebuie fixate pentru anul respectiv în vederea atingerii obiectivelor pe termen lung. Comisia are obligația de a-și elabora propunerea privind posibilitățile de pescuit conform acestor planuri, atât timp cât ele rămân valabile din punct de vedere științific și în vigoare. Drept urmare, numeroase posibilități de pescuit esențiale incluse în propunere sunt rezultatul evaluării impactului efectuate pentru planul care stă la baza acestora.
Pentru restul, și în pofida faptului că este posibil să nu existe planuri multianuale, propunerea încearcă să evite abordările pe termen scurt în favoarea deciziilor pe termen lung privind sustenabilitatea și, ca atare, ia în considerare inițiativele părților interesate și ale consiliilor consultative, dacă ele au fost evaluate favorabil de ICES și/sau de CSTEP. În plus, propunerea Comisiei de reformă a PCP a fost elaborată pe baza unei evaluări a impactului [SEC(2011)891], în contextul căreia a fost analizat obiectivul privind MSY. Concluziile sale identifică acest obiectiv ca fiind o condiție necesară pentru atingerea sustenabilității sociale, economice și de mediu.
În ceea ce privește stocurile și posibilitățile de pescuit ale ORGP partajate cu țări terțe, prezenta propunere transpune, în esență, măsuri convenite la nivel internațional. Orice elemente relevante pentru evaluarea potențialelor efecte ale posibilităților de pescuit sunt abordate în faza de pregătire și în faza de desfășurare a negocierilor internaționale în cadrul cărora posibilitățile de pescuit ale Uniunii sunt convenite cu părți terțe.
•Adecvarea reglementărilor și simplificarea acestora
Propunerea vizează simplificarea procedurilor administrative aflate în sarcina autorităților publice (ale Uniunii sau naționale), mai ales în ceea ce privește cerințele referitoare la gestionarea efortului de pescuit.
•Drepturi fundamentale
4.IMPLICAȚII BUGETARE
Măsurile propuse nu vor avea implicații bugetare.
5.ALTE ELEMENTE
•Planurile de implementare și mecanismele de monitorizare, evaluare și raportare
Dispozițiile prezentului regulament vor fi puse în aplicare, iar gradul lor de conformitate va fi controlat în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului existentă.
2016/0344 (NLE)
Propunere de
REGULAMENT AL CONSILIULUI
de stabilire, pentru anul 2017, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit din Uniune, în anumite ape din afara acesteia
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (3),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)În conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din tratat, Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptă măsurile privind stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit.
(2)Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului prevede adoptarea unor măsuri de conservare, ținându-se cont de avizele științifice, tehnice și economice disponibile, inclusiv, atunci când este cazul, de rapoartele elaborate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) și de alte organisme consultative, precum și de avizele primite din partea consiliilor consultative.
(3)Consiliului îi revine obligația de a adopta măsuri privind stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit, inclusiv anumite condiții legate funcțional de acestea, după caz. În conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit ar trebui să fie stabilite în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul menționat. În conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din regulamentul menționat, posibilitățile de pescuit ar trebui alocate între statele membre într-un mod care să asigure relativa stabilitate a activităților de pescuit desfășurate de fiecare stat membru pentru fiecare stoc sau activitate de pescuit.
(4)Capturile totale admisibile (TAC-urile) ar trebui stabilite așadar în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pe baza avizelor științifice disponibile, ținându-se cont de aspectele biologice și socioeconomice și asigurându-se totodată un tratament echitabil al sectoarelor de pescuit, și pe baza opiniilor exprimate în cadrul consultărilor cu părțile interesate, în special în cadrul reuniunilor cu consiliile consultative interesate.
(5)Obligația de debarcare menționată la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 este introdusă pentru fiecare activitate de pescuit în parte. În regiunea care face obiectul prezentului regulament, atunci când o activitate de pescuit intră sub incidența obligației de debarcare, ar trebui debarcate toate speciile vizate în cadrul respectivei activități de pescuit care fac obiectul unor limite de captură. De la 1 ianuarie 2017, obligația de debarcare se aplică pentru speciile care definesc activitățile de pescuit. Articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede că, atunci când se introduce o obligație de debarcare pentru un stoc de pește, posibilitățile de pescuit se stabilesc ținându-se cont de trecerea de la stabilirea posibilităților de pescuit pentru a reflecta debarcările la stabilirea posibilităților de pescuit pentru a reflecta capturile. Pe baza recomandărilor comune transmise de statele membre și în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia a adoptat o serie de regulamente delegate de stabilire, cu titlu temporar și pentru o perioadă de maximum trei ani, a planurilor specifice privind capturile aruncate înapoi în mare, ca măsură pregătitoare în vederea punerii integrale în aplicare a obligației de debarcare.
(6)Posibilitățile de pescuit pentru stocurile de specii care fac obiectul obligației de debarcare începând cu 1 ianuarie 2017 ar trebui să compenseze capturile aruncate anterior înapoi în mare și să se bazeze pe informații și avize științifice. Pentru a se asigura o compensare corectă pentru peștele care a fost anterior aruncat înapoi în mare și va trebui să fie debarcat începând cu 1 ianuarie 2017, ar trebui să se calculeze o cantitate suplimentară în conformitate cu metodologia următoare: noile cantități debarcate ar trebui să se calculeze scăzând din cantitățile totale ale capturilor, stabilite de Consiliul Internațional pentru explorarea mării (ICES), cantitățile care vor continua să fie aruncate înapoi în mare în cursul perioadei de aplicare a obligației de debarcare; în consecință, suplimentul aplicat cantității TAC ar trebui să fie proporțional cu diferența dintre noua cantitate calculată a debarcărilor și cantitatea anterioară a debarcărilor, stabilită de ICES.
(7)Conform avizului științific, situația bibanului-de-mare (Dicentrarchus labrax) din Marea Celtică, Canalul Mânecii, Marea Irlandei și sudul Mării Nordului (diviziunile ICES IVb, IVc și VIIa, VIId-VIIh) rămâne îngrijorătoare, iar stocul continuă să se diminueze. Măsurile de conservare care vizează interzicerea pescuitului de biban-de-mare ar trebui menținute în diviziunile ICES VIIa, VIIb, VIIc, VIIg, VIIj și VIIk, cu excepția apelor situate la mai puțin de 12 mile marine de liniile de bază aflate sub suveranitatea Regatului Unit. Populațiile reproducătoare de biban-de-mare ar trebui protejate, fiind limitate și mai mult capturile comerciale în 2017. Ținând seama de impactul social și economic, ar trebui permise activități limitate de pescuit cu cârlige și paragate, asigurându-se totodată un sistem de îngrădire pentru a se proteja populațiile reproducătoare. De asemenea, din cauza capturilor accidentale inevitabile de biban-de-mare de către navele dotate cu traule de fund și plase pungă, astfel de capturi accidentale ar trebui limitate la 1 % din greutatea capturii totale de organisme marine aflate la bord. Totodată, ar trebui impuse limite lunare în cazul capturilor efectuate de pescarii amatori.
(8)De câțiva ani, anumite TAC-uri pentru stocurile de elasmobranchii (rechini, vulpi și pisici de mare) sunt fixate la 0, existând, totodată, o dispoziție care stabilește obligația eliberării imediate a capturilor accidentale. Motivul acestui tratament special este acela că starea de conservare a stocurilor respective este precară, iar, din cauza ratelor mari de supraviețuire ale acestor specii, capturile aruncate înapoi în mare nu determină o creștere a ratelor mortalității prin pescuit în cazul acestor stocuri, ci sunt considerate benefice pentru conservarea acestor specii. Totuși, de la 1 ianuarie 2015, capturile din aceste specii în cadrul activităților de pescuit de specii pelagice trebuie debarcate, cu excepția cazului în care fac obiectul uneia dintre derogările de la obligația de debarcare prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Articolul 15 alineatul (4) litera (a) din regulamentul respectiv permite astfel de derogări în cazul speciilor pentru care pescuitul este interzis și care sunt identificate ca atare într-un act juridic al Uniunii adoptat în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului. Prin urmare, este oportun să se interzică pescuitul acestor specii în zonele respective.
(9)În temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pentru stocurile care fac obiectul unor planuri multianuale specifice, TAC-urile ar trebui stabilite în conformitate cu regulile prevăzute în planurile respective. Prin urmare, TAC-urile pentru stocurile de limbă-de-mare din vestul Canalului Mânecii, de cambulă de Baltica și limbă-de-mare din Marea Nordului și de ton roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană ar trebui stabilite în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentele (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007 și (CE) nr. 302/2009 ale Consiliului. Obiectivul pentru stocurile de bacaliar albastru, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 2166/2005 al Consiliului, este de a reconstrui respectivele stocuri până la limitele biologice de siguranță, în conformitate cu datele științifice. În conformitate cu avizele științifice, în absența unor date definitive privind nivelul țintă de biomasă a stocului de reproducere și ținând cont de schimbările limitelor biologice de siguranță, este adecvat să se fixeze TAC pe baza avizelor privind producția maximă sustenabilă furnizate de ICES, pentru a contribui la realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(10)Ca urmare a recentului exercițiu de benchmark, în ceea ce privește stocul de hering din vestul Scoției, ICES a prezentat un aviz pentru stocurile combinate de hering din diviziunile VIa, VIIb și VIIc (vestul Scoției, vestul Irlandei). Avizul vizează două TAC-uri separate (pentru zonele VIaS, VIIb și VIIc, pe de o parte, și pentru zonele Vb, VIb și VIaN, pe de altă parte). Potrivit ICES, pentru aceste stocuri trebuie elaborat un plan de refacere. Deoarece, conform avizelor științifice, planul de gestionare pentru stocul nordic nu poate fi aplicat stocurilor combinate, este adecvat să se fixeze TAC-urile pe baza avizelor privind producția maximă sustenabilă, pentru a contribui la realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(11)În cazul stocurilor pentru care nu există date suficiente sau fiabile, astfel încât să li se poată estima dimensiunea, măsurile de gestionare și nivelurile TAC ar trebui să urmeze abordarea precaută a gestionării pescuitului, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, luându-se totodată în considerare factorii specifici fiecărui stoc, mai ales informațiile disponibile privind tendințele stocurilor și considerațiile legate de activitățile de pescuit mixte.
(12)Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului a introdus condiții suplimentare pentru gestionarea interanuală a TAC-urilor, inclusiv, la articolele 3 și 4, dispoziții privind flexibilitatea pentru TAC-urile de precauție și analitice. În temeiul articolului 2 din regulamentul respectiv, la stabilirea TAC-urilor, Consiliul trebuie să decidă cu privire la stocurile pentru care nu se aplică articolul 3 sau 4, în special în funcție de starea biologică a stocurilor. Mai recent, prin articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, a fost introdus un mecanism de flexibilitate de la an la an pentru toate stocurile care fac obiectul obligației de debarcare. Prin urmare, pentru a se evita o flexibilitate excesivă, care ar submina principiul exploatării raționale și responsabile a resurselor biologice marine vii, ar împiedica realizarea obiectivelor PCP și ar deteriora starea biologică a stocurilor, ar trebui să se prevadă că articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 se aplică TAC-urilor analitice numai atunci când nu este utilizată flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(13)Avizul științific pentru speciile cu durată scurtă de viață este emis cu puțin timp înainte de începerea activităților de pescuit. Pentru a se asigura că limitările relevante ale capturilor sunt adaptate în conformitate cu avizele științifice, pentru a permite începerea acestor activități de pescuit, este oportun să se ofere Comisiei competența de a adopta acte de punere în aplicare care să stabilească limitele de captură pentru uvă în apele Uniunii din diviziunile ICES IIa și IIIa și din subzona ICES IV, pentru capelin în apele Groenlandei din subzonele ICES V și XIV și pentru șprot în diviziunea ICES IIa și în subzona ICES IV.
(14)Atunci când o captură totală admisibilă pentru un stoc este alocată unui singur stat membru, respectivului stat membru trebuie să i se atribuie competențe, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din tratat, pentru a stabili nivelul acesteia. Ar trebui să se adopte dispoziții prin care să se garanteze că, atunci când stabilește nivelul unei capturi totale admisibile, statul membru respectiv acționează în deplină conformitate cu principiile și normele politicii comune în domeniul pescuitului.
(15)Este necesar să se stabilească plafoanele efortului de pescuit pentru 2017 în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 509/2007, cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 676/2007, cu articolele 11 și 12 din Regulamentul (CE) nr. 1342/2008 și cu articolele 5 și 9 din Regulamentul (CE) nr. 302/2009, ținându-se seama totodată de Regulamentul (CE) nr. 754/2009 al Consiliului.
(16)Pentru a garanta utilizarea deplină a posibilităților de pescuit, este oportun să se permită implementarea unui mecanism flexibil între unele zone TAC care vizează același stoc biologic.
(17)Având în vedere cele mai recente avize științifice ale ICES și în conformitate cu angajamentele internaționale asumate în contextul Convenției pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC), este necesară limitarea efortului de pescuit pentru anumite specii de adâncime.
(18)Pentru unele specii, cum ar fi anumite specii de rechini, chiar și o activitate de pescuit limitată ar putea crea un risc grav pentru conservarea acestora. Prin urmare, posibilitățile de pescuit pentru astfel de specii ar trebui restricționate complet printr-o interdicție generală de pescuit pentru speciile respective.
(19)În cadrul celei de a 11-a Conferințe a Părților la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, care a avut loc la Quito în perioada 3-9 noiembrie 2014, mai multe specii au fost adăugate la listele de specii protejate din apendicele I și II la convenție, începând cu 8 februarie 2015. În consecință, este oportun să se prevadă protecția acestor specii în raport cu navele de pescuit din Uniune care pescuiesc în toate apele și în raport cu navele de pescuit din afara Uniunii care pescuiesc în apele Uniunii.
(20)Utilizarea posibilităților de pescuit disponibile pentru navele de pescuit din Uniune prevăzute în prezentul regulament se face în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului, în special la articolele 33 și 34 din respectivul regulament, referitoare la înregistrarea capturilor și a efortului de pescuit și la transmiterea datelor privind epuizarea posibilităților de pescuit. Prin urmare, este necesar să se precizeze codurile care trebuie utilizate de statele membre atunci când transmit Comisiei date cu privire la debarcarea stocurilor care fac obiectul prezentului regulament.
(21)Potrivit avizului ICES, este oportun să se mențină un sistem specific de gestionare a uvei în apele Uniunii din diviziunile ICES IIa și IIIa și din subzona ICES IV. Dat fiind că avizul științific al ICES este așteptat abia în februarie 2017, este adecvat ca, până la emiterea acestui aviz, TAC-urile și cotele să fie fixate la zero, cu titlu provizoriu.
(22)În conformitate cu procedura prevăzută în acordurile sau protocoalele privind relațiile în domeniul activităților de pescuit încheiate cu Norvegia și cu Insulele Feroe, Uniunea a organizat consultări privind drepturile de pescuit cu partenerii respectivi. În conformitate cu procedura prevăzută în acordul și protocolul privind relațiile în domeniul pescuitului încheiate cu Groenlanda, comitetul mixt a stabilit nivelul posibilităților de pescuit disponibile pentru Uniune în apele Groenlandei în 2017. Prin urmare, este necesar să se includă aceste posibilități de pescuit în prezentul regulament. [Considerent care urmează să fie modificat, ca și dispozițiile relevante la care se face trimitere, după desfășurarea noilor consultări].
(23)În cadrul reuniunii sale anuale din 2015, NEAFC a adoptat o măsură de conservare pentru stocul de sebastă din Marea Irminger care stabilește TAC-ul și cotele pentru 2016 ale părților contractante, inclusiv ale Uniunii. [Considerent care urmează să fie modificat, ca și dispozițiile relevante la care se face trimitere, după desfășurarea noilor consultări].
(24)În cadrul reuniunii sale anuale din 2015, Comisia internațională pentru conservarea tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) a adoptat, pentru perioada 2016-2018, o scădere a TAC-ului și a cotelor pentru tonul obez și o prelungire a TAC-urilor și a cotelor pentru marlinul albastru și alb. În plus, aceasta a confirmat TAC-urile și cotele pentru 2016 stabilite anterior pentru tonul roșu, peștele-spadă din Atlanticul de Nord, peștele-spadă din Atlanticul de Sud, tonul alb din Atlanticul de Sud și tonul alb din Atlanticul de Nord. După cum este deja cazul stocului de ton roșu, este oportun ca, în cazul pescuitului de agrement, capturile realizate în cadrul tuturor celorlalte stocuri ICCAT din anexa ID să facă, de asemenea, obiectul limitelor privind capturile adoptate de respectiva organizație, pentru a garanta faptul că Uniunea nu își depășește cotele. De asemenea, navele de pescuit din Uniune cu o lungime totală de cel puțin 20 de metri care pescuiesc ton obez în zona Convenției ICCAT ar trebui să respecte limitările capacității adoptate de ICCAT în recomandarea sa 15-01. Toate aceste măsuri ar trebui să fie implementate în legislația Uniunii. [Considerent care urmează să fie modificat, ca și dispozițiile relevante la care se face trimitere, după desfășurarea noilor consultări].
(25)În cadrul celei de a 34-a reuniuni anuale din 2015, părțile la Comisia pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica (CCAMLR) au adoptat limite de captură, pentru 2015/2016 și 2016/2017, atât pentru speciile-țintă, cât și pentru speciile capturate accidental. Exploatarea acestor cote în cursul anului 2015 ar trebui luată în considerare la stabilirea posibilităților de pescuit pentru anul 2016. [Considerent care urmează să fie modificat, ca și dispozițiile relevante la care se face trimitere, după desfășurarea noilor consultări].
(26)În cadrul reuniunii anuale din 2016, Comisia Tonului din Oceanul Indian (IOTC) a adoptat limite de captură pentru tonul cu aripioare galbene (Thunnus albacares). Ea a adoptat, de asemenea, o măsură de reducere a utilizării dispozitivelor de concentrare a peștilor (FAD) și de limitare a utilizării navelor de aprovizionare. Având în vedere că activitățile navelor de aprovizionare și utilizarea dispozitivelor de concentrare a peștilor sunt parte integrantă din efortul de pescuit exercitat de navele cu plasă pungă, măsura ar trebui implementată în legislația Uniunii.
(27)Reuniunea anuală a Organizației regionale de gestionare a pescuitului în Pacificul de Sud (SPRFMO) va avea loc în perioada 18-22 ianuarie 2017. Este necesar ca măsurile actuale pentru zona Convenției SPRFMO să fie menținute provizoriu, până la încheierea reuniunii anuale susmenționate. Cu toate acestea, stocul de stavrid nu ar trebui vizat înainte de stabilirea unui TAC în urma reuniunii anuale respective.
(28)În cadrul celei de a 89-a reuniuni anuale, care a avut loc în 2015, Comisia interamericană pentru tonul tropical (IATTC) și-a menținut măsurile de conservare pentru tonul cu aripioare galbene, tonul obez și tonul dungat. IATTC și-a menținut, de asemenea, rezoluția privind conservarea rechinilor cu înotătoare albe. Respectivele măsuri ar trebui să fie implementate în continuare în legislația Uniunii. [Considerent care urmează să fie modificat, ca și dispozițiile relevante la care se face trimitere, după desfășurarea noilor consultări].
(29)În cadrul reuniunii anuale din 2015, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est (SEAFO) a adoptat o măsură de conservare pentru TAC-urile bienale pentru bacalao și crabul roșu, în timp ce TAC-urile existente pentru beryx, pion portocaliu și Pseudopentaceros spp. au rămas în vigoare. Măsurile aplicabile în prezent pentru alocarea posibilităților de pescuit adoptate de SEAFO ar trebui să fie implementate în legislația Uniunii. [Considerent care urmează să fie modificat, ca și dispozițiile relevante la care se face trimitere, după desfășurarea noilor consultări].
(30)În cadrul celei de a 12-a reuniuni anuale, Comisia pentru pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central (WCPFC) a confirmat măsurile de conservare și gestionare în vigoare. Respectivele măsuri ar trebui să fie implementate în continuare în legislația Uniunii. [Considerent care urmează să fie modificat, ca și dispozițiile relevante la care se face trimitere, după desfășurarea noilor consultări].
(31)În cadrul reuniunii anuale din 2013, părțile la Convenția privind conservarea și gestionarea resurselor de cod negru din Marea Bering centrală nu au modificat măsurile privind posibilitățile de pescuit. Măsurile respective ar trebui să fie implementate în legislația Uniunii. [Considerent care urmează să fie modificat, ca și dispozițiile relevante la care se face trimitere, după desfășurarea noilor consultări].
(32)În cadrul celei de a 38-a reuniuni anuale, care a avut loc în 2016, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO) a adoptat o serie de posibilități de pescuit pentru 2017 pentru anumite stocuri din subzonele 1-4 ale zonei Convenției NAFO. Măsurile respective ar trebui să fie implementate în legislația Uniunii.
(33)În cadrul celei de a 40-a reuniuni anuale din 2016, Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (GFCM) a adoptat limite ale capturilor și ale efortului pentru anumite stocuri de pești pelagici mici, pentru anii 2017 și 2018, în subzonele geografice 17 și 18 (Marea Adriatică) din zona Acordului GFCM. Măsurile respective ar trebui să fie implementate în legislația Uniunii.
(34)Anumite măsuri internaționale care creează sau restricționează posibilitățile de pescuit pentru Uniune sunt adoptate de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului relevante la sfârșitul anului și devin aplicabile înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament. Prin urmare, este necesar ca dispozițiile care implementează aceste măsuri în legislația Uniunii să se aplice retroactiv. Mai exact, deoarece sezonul de pescuit în zona Convenției CCAMLR se derulează de la 1 decembrie la 30 noiembrie și, prin urmare, anumite posibilități sau interdicții de pescuit în zona convenției CCAMLR sunt stabilite pentru o perioadă care începe la 1 decembrie 2016, este necesar ca dispozițiile corespunzătoare din prezentul regulament să se aplice de la respectiva dată. Această aplicare retroactivă nu aduce atingere principiului așteptărilor legitime, deoarece membrilor CCAMLR le este interzis să pescuiască fără autorizație în zona care face obiectul convenției CCAMLR.
(35)În conformitate cu declarația Uniunii adresată Republicii Bolivariene a Venezuelei privind acordarea de posibilități de pescuit în apele UE navelor de pescuit aflate sub pavilionul Republicii Bolivariene a Venezuelei în zona economică exclusivă din largul coastei Guyanei Franceze, este necesară stabilirea posibilităților de pescuit pentru specii de lutianide disponibile pentru Venezuela în apele Uniunii.
(36)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru a autoriza un stat membru să beneficieze de sistemul de gestionare a alocărilor efortului de pescuit în conformitate cu un sistem bazat pe kilowați-zile, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.
(37)Pentru a se asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare în ceea ce privește acordarea de zile suplimentare pe mare pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit și pentru consolidarea prezenței observatorilor științifici, precum și în ceea ce privește stabilirea formatelor foilor de calcul pentru culegerea și transmiterea informațiilor privind transferul de zile pe mare între navele de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru.
(38)Pentru a se evita întreruperea activităților de pescuit și a se asigura subzistența pescarilor din Uniune, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2017, cu excepția dispozițiilor referitoare la limitele efortului de pescuit, care ar trebui să se aplice de la 1 februarie 2017, și a anumitor dispoziții specifice anumitor regiuni, care ar trebui să aibă o dată de aplicare specifică. Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa.
(39)Posibilitățile de pescuit ar trebui utilizate în deplină conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
TITLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Obiect
1.Prezentul regulament stabilește posibilitățile de pescuit disponibile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit din Uniune, în anumite ape din afara Uniunii pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește.
2.Posibilitățile de pescuit menționate la alineatul (1) includ:
(a)limitele capturilor pentru anul 2017 și, în situațiile precizate în prezentul regulament, pentru anul 2018;
(b)limitele efortului de pescuit pentru perioada 1 februarie 2017-31 ianuarie 2018, cu excepția cazului în care sunt stabilite alte perioade pentru limitele efortului la articolele 9, 26 și 27 și în anexa IIE;
(c)posibilitățile de pescuit pentru perioada 1 decembrie 2016-30 noiembrie 2017 pentru anumite stocuri din zona Convenției CCAMLR;
(d)posibilitățile de pescuit pentru anumite stocuri din zona Convenției IATTC stabilite la articolul 28 pentru perioadele din 2017 și 2018 menționate în dispoziția respectivă.
Articolul 2
Domeniul de aplicare
1.Prezentul regulament se aplică următoarelor nave:
(a)navelor de pescuit din Uniune;
(b)navelor țărilor terțe aflate în apele Uniunii.
2.De asemenea, prezentul regulament se aplică pescuitului de agrement, în cazul în care acesta este menționat în mod explicit în dispozițiile relevante.
Articolul 3
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile de la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. În plus, se aplică următoarele definiții:
(a)„navă a unei țări terțe” înseamnă o navă de pescuit care arborează pavilionul unei țări terțe și este înmatriculată în respectiva țară terță;
(b)„pescuit de agrement” înseamnă activități de pescuit necomerciale care exploatează resursele acvatice marine vii, în scop recreativ, turistic sau sportiv;
(c)„ape internaționale” înseamnă apele care se găsesc în afara suveranității sau jurisdicției vreunui stat;
(d)„captură totală admisibilă” (TAC) înseamnă:
(i)în cadrul activităților de pescuit care fac obiectul obligației de debarcare menționate la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, cantitatea de pește care poate fi pescuită anual din fiecare stoc;
(ii)în toate celelalte activități de pescuit, cantitatea de pește care poate fi debarcată anual din fiecare stoc;
(e)„cotă” înseamnă o proporție din TAC alocată Uniunii, unui stat membru sau unei țări terțe;
(f)„evaluare analitică” înseamnă o evaluare cantitativă a tendințelor unui anumit stoc, bazată pe date privind biologia și exploatarea stocului și despre care s-a stabilit, printr-o analiză științifică, că are o calitate suficientă pentru a servi drept bază pentru avize științifice privind opțiunile viitoare în materie de capturi;
(g)„dimensiunea ochiului de plasă” înseamnă dimensiunea ochiului plaselor de pescuit determinată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 517/2008 al Comisiei;
(h)„registrul flotei de pescuit a Uniunii” înseamnă registrul creat de Comisie în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
(i)„jurnal de pescuit” înseamnă jurnalul menționat la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Articolul 4
Zone de pescuit
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții ale zonelor:
(a)zonele ICES (Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime) sunt zonele geografice precizate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 218/2009;
(b)„Skagerrak” înseamnă zona geografică delimitată la vest de o linie trasată de la farul Hanstholm la farul Lindesnes, iar la sud de o linie trasată de la farul Skagen la farul Tistlarna și de la acest punct la cel mai apropiat punct de pe coasta suedeză;
(c)„Kattegat” înseamnă zona geografică delimitată la nord de o linie trasată de la farul Skagen la farul Tistlarna și de la acest punct la punctul cel mai apropiat pe coasta suedeză, iar la sud de o linie trasată de la Hasenøre la Gnibens Spids, de la Korshage la Spodsbjerg și de la Gilbjerg Hoved la Kullen;
(d)„unitatea funcțională 16 din subzona ICES VII” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții:
–53° 30' N 15° 00' V,
–53° 30' N 11 ° 00' V,
–51 ° 30' N 11 ° 00' V,
–51 ° 30' N 13 ° 00' V,
–51 ° 00' N 13 ° 00' V,
–51 ° 00' N 15° 00' V,
–53° 30' N 15° 00' V;
(e)„unitatea funcțională 26 din subzona ICES IXa” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții:
–43 ° 00' N 8 ° 00' V,
–43 ° 00' N 10 ° 00' V,
–42 ° 00' N 10 ° 00' V,
–42 ° 00' N 8 ° 00' V;
(f)„unitatea funcțională 27 din subzona ICES IXa” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții:
–42 ° 00' N 8 ° 00' V,
–42 ° 00' N 10 ° 00' V,
–38 ° 30' N 10 ° 00' V,
–38 ° 30' N 9 ° 00' V,
–40 ° 00' N 9 ° 00' V,
–40 ° 00' N 8 ° 00' V;
(g)„Golful Cádiz” înseamnă zona geografică a diviziunii ICES IXa la est de longitudinea 7° 23′ 48″ V;
(h)„zonele CECAF (Comitetul pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului)” înseamnă zonele geografice indicate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 216/2009 al Parlamentului European și al Consiliului;
(i)„zonele NAFO (Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest)” înseamnă zonele geografice indicate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 217/2009 al Parlamentului European și al Consiliului;
(j)„zona Convenției SEAFO (Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est)” înseamnă zona geografică definită în Convenția privind conservarea și gestionarea resurselor piscicole din sud-estul Oceanului Atlantic;
(k)„zona Convenției ICCAT (Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic)” înseamnă zona geografică definită în Convenția internațională pentru conservarea tonului din Oceanul Atlantic;
(l)„zona Convenției CCAMLR (Comisia pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica)” înseamnă zona geografică definită la articolul 2 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 601/2004;
(m)„zona Convenției IATTC (Comisia interamericană pentru tonul tropical)” înseamnă zona geografică definită în Convenția pentru întărirea Comisiei interamericane pentru tonul tropical instituite prin Convenția din 1949 între Statele Unite ale Americii și Republica Costa Rica;
(n)„zona Convenției IOTC (Comisia Tonului din Oceanul Indian)” înseamnă zona geografică definită în Acordul de instituire a Comisiei Tonului din Oceanul Indian;
(o)„zona Convenției SPRFMO (Organizația regională pentru gestionarea pescuitului în sudul Pacificului)” înseamnă zona de mare liberă situată la sud de 10o N, la nord de zona Convenției CCAMLR, la est de zona Convenției SIOFA, definită în Acordul privind pescuitul în sudul Oceanului Indian, și la vest de zonele de pescuit aflate sub jurisdicția statelor din America de Sud;
(p)„zona Convenției WCPFC (Comisia privind pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central )” înseamnă zona geografică definită în Convenția privind conservarea și gestionarea rezervelor de pești mari migratori din Oceanul Pacific de Vest și Central;
(q)„subzonele geografice ale Acordului GFCM (Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană)” înseamnă zonele definite în anexa I din Regulamentul (UE) nr. 1343/2011.
(r)„zona de mare liberă din Marea Bering” înseamnă zona geografică de mare liberă din Marea Bering dincolo de 200 de mile marine de la liniile de bază de la care este măsurată lățimea mării teritoriale a statelor costiere la Marea Bering;
(s)„zona de suprapunere dintre IATTC și WCPFC” înseamnă zona geografică definită prin următoarele limite:
–longitudine 150º V,
–longitudine 130° V;
–latitudine 4º S;
–latitudine 50° S.
TITLUL II
POSIBILITĂȚI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT DIN UNIUNE
Capitolul I
Dispoziții generale
Articolul 5
TAC-uri și alocări
1.TAC-urile pentru navele de pescuit din Uniune aflate în apele Uniunii sau în anumite ape din afara Uniunii, precum și alocarea acestor TAC-uri diferitor state membre și, după caz, condițiile legate funcțional de acestea sunt stabilite în anexa I.
2.Navele de pescuit din Uniune sunt autorizate să efectueze capturi, în limitele TAC-urilor stabilite în anexa I, în apele care intră, în ceea ce privește pescuitul, sub jurisdicția Insulelor Feroe, a Groenlandei, a Islandei și a Norvegiei, precum și în zona de pescuit din jurul insulei Jan Mayen, sub rezerva condițiilor stabilite la articolul 15 și în anexa III la prezentul regulament, precum și în Regulamentul (CE) nr. 1006/2008 și în dispozițiile de punere în aplicare a acestuia.
Articolul 6
TAC-uri care trebuie stabilite de Comisie și de statele membre
1.TAC-urile pentru următoarele stocuri de pește se stabilesc de către Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare:
(a)uvă în apele Uniunii din diviziunile ICES IIa și IIIa și din subzona ICES IV;
(b)capelin în apele Groenlandei din subzonele ICES V și XIV;
(c)șprot în diviziunea ICES IIa și în zona IV.
TAC-urile pe care trebuie să le stabilească Comisia respectă principiile și normele politicii comune în domeniul pescuitului, în special principiul exploatării durabile a stocului.
2.TAC-urile pentru anumite stocuri de pește se stabilesc de statul membru în cauză. Aceste stocuri sunt identificate în anexa I.
TAC-urile care trebuie stabilite de un stat membru:
(a)respectă principiile și normele politicii comune în domeniul pescuitului, în special principiul exploatării durabile a stocului; și
(b)conduc:
(i)dacă sunt disponibile evaluări analitice, la exploatarea stocului în conformitate cu producția maximă sustenabilă începând cu 2017, cu o probabilitate cât mai ridicată cu putință;
(ii)dacă nu sunt disponibile evaluări analitice sau dacă acestea sunt incomplete, la exploatarea stocului în conformitate cu abordarea precaută a gestionării pescuitului.
Până la 15 martie 2017, fiecare stat membru vizat transmite Comisiei următoarele informații:
(a)TAC-urile adoptate;
(b)datele colectate și evaluate de statul membru respectiv pe care se bazează TAC-urile adoptate;
(c)detaliile privind conformitatea TAC-urilor adoptate cu dispozițiile de la paragraful al doilea.
Articolul 7
Condiții referitoare la debarcarea capturilor și a capturilor accidentale
1.Capturile care nu fac obiectul obligației de debarcare prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 sunt reținute la bord sau debarcate numai dacă:
(a)au fost efectuate de nave care navighează sub pavilionul unui stat membru care deține o cotă, iar această cotă nu este epuizată; sau
(b)constau într-o fracțiune a unei cote a Uniunii care nu a fost alocată sub formă de cote între statele membre, iar această cotă a Uniunii nu a fost epuizată.
2.Stocurile de specii nevizate, aflate în limitele biologice de siguranță menționate la articolul 15 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, sunt identificate în anexa I din prezentul regulament în scopul derogării de la obligația de a scădea capturile din cotele relevante, prevăzută la articolul respectiv.
Articolul 8
Limite ale efortului de pescuit
Pentru perioadele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (b), se aplică următoarele măsuri privind efortul de pescuit:
(a)Anexa IIA pentru gestionarea anumitor stocuri de cod, de limbă-de-mare și de cambulă de Baltica din Kattegat, Skagerrak, partea din diviziunea ICES IIIa neacoperită de Skagerrak și Kattegat, subzona ICES IV și diviziunile ICES VIa, VIIa și VIId, precum și în apele Uniunii din diviziunile ICES IIa și Vb;
(b)Anexa IIB pentru refacerea stocurilor de merluciu și de langustină din diviziunile ICES VIIIc și IXa, cu excepția Golfului Cádiz;
(c)Anexa IIC pentru gestionarea stocurilor de limbă-de-mare din diviziunea ICES VIIe.
Articolul 9
Limite ale capturilor și ale efortului pentru pescuitul de adâncime
1.Articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2347/2002 care stabilește obligația de a deține un permis de pescuit de adâncime se aplică și în cazul stocurilor de halibut negru. Operațiunile de capturare, reținere la bord, transbordare și debarcare a halibutului negru se desfășoară în condițiile prevăzute la articolul respectiv.
2.Statele membre se asigură că nivelurile efortului de pescuit pentru 2017, măsurate în kilowați-zile de absență din port, ale navelor care dețin permise de pescuit de adâncime menționate la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2347/2002 nu depășesc 65 % din efortul de pescuit anual mediu realizat de navele statului membru în cauză în 2003 cu ocazia campaniilor de pescuit pentru care navele dețineau permise de pescuit de adâncime sau în cursul cărora au fost capturate speciile de adâncime enumerate în anexele I și II la regulamentul respectiv.
3.Alineatul (2) se aplică numai campaniilor de pescuit în care au fost capturate peste 100 kg de specii de adâncime, altele decât argentina mare.
Articolul 10
Măsuri privind pescuitul de biban-de-mare
1.Se interzice navelor de pescuit din Uniune pescuitul de biban-de-mare în diviziunile ICES VIIb, VIIc, VIIj și VIIk, precum și în apele diviziunilor ICES VIIa și VIIg care se află la mai mult de 12 mile marine de la liniile de bază aflate sub suveranitatea Regatului Unit. Se interzice navelor de pescuit din Uniune reținerea la bord, transbordarea, relocalizarea sau debarcarea de biban-de-mare capturat în zona respectivă.
2.Se interzic navelor de pescuit din Uniune pescuitul de biban-de-mare și reținerea la bord, relocalizarea, transbordarea sau debarcarea de biban-de-mare capturat în următoarele zone:
(a) diviziunile ICES IVb, IVc, VIId, VIIe, VIIf și VIIh;
(b) apele aflate la mai puțin de 12 mile marine de liniile de bază aflate sub suveranitatea Regatului Unit în diviziunile ICES VIIa și VIIg.
Prin derogare de la primul paragraf, se aplică următoarele măsuri în zonele menționate în paragraful respectiv:
(a) o navă de pescuit din Uniune dotată cu traule de fund și plase pungă poate reține la bord capturi de biban-de-mare a căror greutate nu depășește 1 % din greutatea capturilor totale de organisme marine aflate la bord în orice zi; Capturile de biban-de-mare reținute la bord de o navă de pescuit din Uniune în baza acestei derogări nu pot depăși 1 tonă pe lună;
(b) în ianuarie 2017 și în perioada 1 aprilie-31 decembrie 2017, navele de pescuit din Uniune care utilizează cârlige și paragate pot să pescuiască biban-de-mare și pot să rețină la bord, să relocalizeze, să transbordeze sau să debarce biban-de-mare capturat în zona respectivă în cantități care nu depășesc 10 tone pe navă pe an. Această derogare se aplică numai navelor de pescuit din Uniune care au înregistrat capturi de biban-de-mare, utilizând cârlige și paragate, de la 1 iulie 2015 până la 30 septembrie 2016.
4.Limitele de captură stabilite la alineatul (2) nu sunt transferabile între nave. Statele membre raportează Comisiei, în termen de 20 de zile de la sfârșitul fiecărei luni, capturile de biban-de-mare în funcție de tipul de unelte utilizate.
5.În ianuarie 2017 și în perioada 1 aprilie-31 decembrie 2017, în cadrul pescuitului recreativ în diviziunile ICES IVb, IVc, VIIa și VIId-VIIk, poate fi păstrată o cantitate maximă de 10 exemplare pe persoană și pe lună.
6.În perioada 1 ferbuarie-31 martie 2016, în cadrul pescuitului recreativ în diviziunile ICES IVb, IVc, VIIa și VIId-VIIk, este permisă doar capturarea urmată de eliberarea bibanului-de-mare, inclusiv de la țărm. În această perioadă, se interzice reținerea la bord, relocalizarea, transbordarea sau debarcarea de biban-de-mare capturat în zona respectivă.
Articolul 11
Dispoziții speciale privind alocarea posibilităților de pescuit
1.Alocarea posibilităților de pescuit între statele membre conform prezentului regulament nu aduce atingere:
(a)schimburilor efectuate în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
(b)deducerilor și realocărilor efectuate în temeiul articolului 37 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;
(c)realocărilor efectuate în temeiul articolului 10 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008;
(d)debarcărilor suplimentare autorizate în temeiul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 și al articolului 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
(e)cantităților retrase în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 și cu articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
(f)deducerilor efectuate în conformitate cu articolele 105, 106 și 107 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;
(g)transferurilor sau schimburilor de cote în temeiul articolului 16 din prezentul regulament.
2.Stocurile care fac obiectul TAC-urilor de precauție sau analitice sunt identificate în anexa I la prezentul regulament în scopul gestionării interanuale a TAC-urilor și a cotelor de pescuit prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 847/96.
3.Cu excepția cazurilor în care există dispoziții contrare în anexa I la prezentul regulament, articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 se aplică stocurilor care fac obiectul unor TAC-uri de precauție, iar articolul 3 alineatele (2) și (3) și articolul 4 din regulamentul respectiv se aplică stocurilor care fac obiectul unor TAC-uri analitice.
4.Articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică în cazul în care un stat membru utilizează flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Articolul 12
Perioade de interdicție a pescuitului
1.Se interzice pescuitul sau reținerea la bord a oricăreia dintre următoarele specii din Porcupine Bank în perioada 1 mai-31 mai 2017: cod, specii de cardină, pește-pescar, eglefin, merlan, merluciu, langustină, cambulă de Baltica, polac, cod saithe, vulpi și pisici de mare, limbă-de-mare comună, brosme, mihalț-de-mare albastru, mihalț-de-mare și câine de mare.
În sensul prezentului alineat, Porcupine Bank cuprinde zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții:
|
Punct
|
Latitudine
|
Longitudine
|
|
1.
|
52° 27' N
|
12° 19' V
|
|
2.
|
52° 40' N
|
12° 30' V
|
|
3.
|
52° 47' N
|
12° 39 600' V
|
|
4.
|
52° 47' N
|
12° 56' V
|
|
5.
|
52° 13,5' N
|
13 ° 53 830' V
|
|
6.
|
51 ° 22' N
|
14 ° 24' V
|
|
7.
|
51 ° 22' N
|
14 ° 03' V
|
|
8.
|
52° 10' N
|
13 ° 25' V
|
|
9.
|
52° 32' N
|
13 ° 07 500' V
|
|
10.
|
52° 43' N
|
12° 55' V
|
|
11.
|
52° 43' N
|
12° 43' V
|
|
12.
|
52° 38 800' N
|
12° 37' V
|
|
13.
|
52° 27' N
|
12° 23' V
|
|
14.
|
52° 27' N
|
12° 19' V
|
Prin derogare de la primul paragraf, tranzitul prin Porcupine Bank, transportând la bord speciile menționate la alineatul respectiv, este autorizat în conformitate cu articolul 50 alineatele (3), (4) și (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
2.Pescuitul comercial de uvă cu traule de fund, cu seine sau cu unelte tractate similare, cu dimensiunea ochiului de plasă mai mică de 16 mm, este interzis în diviziunile ICES IIa, IIIa și în subzona ICES IV de la 1 ianuarie la 31 martie 2017 și de la 1 august la 31 decembrie 2017.
Interdicția prevăzută la primul paragraf se aplică și navelor din țări terțe autorizate să pescuiască uvă în apele Uniunii din subzona ICES IV.
Articolul 13
Interdicții
1.Se interzice, pentru navele de pescuit din Uniune, pescuitul, reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea următoarelor specii:
(1)vatos spinos (Amblyraja radiata) în apele Uniunii din diviziunile ICES IIa, IIIa și VIId și din subzona ICES IV;
(2)rechin alb (Carcharodon carcharías) în toate apele;
(3)rechin catifelat (Centrophorus squamosus) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES I și XIV;
(4)rechin portughez (Centroscymnus coelolepis) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES I și XIV;
(5)rechin pelerin (Cetorhinus maximus) în toate apele;
(6)rechin focă (Dalatias licha) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii și în apele internaționale din subzonele ICES I și XIV;
(7)câine de mare abisal (Deania calcea) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii și în apele internaționale din subzonele ICES I și XIV;
(8)complexul de specii (Dipturus cf. flossada și Dipturus cf. intermedia) de vulpe neagră (Dipturus batis) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzonele ICES III, IV, VI, VII, VIII, IX și X;
(9)marele rechin lanternă (Etmopterus princeps) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii și în apele internaționale din subzonele ICES I și XIV;
(10)micul rechin lanternă (Etmopterus pusillus) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii și în apele internaționale din subzonele ICES I, V, VI, VII, VIII, XII și XIV;
(11)rechin neted (Galeorhinus galeus) capturat cu paragate în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa, în subzona ICES IV și în apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES I, V, VI, VII, VIII, XII și XIV;
(12)rechinul scrumbiilor (Lamna nasus) în toate apele;
(13)pisică de recif (Manta alfredi) în toate apele;
(14)diavol de mare (Manta birostris) în toate apele;
(15)următoarele specii de Mobula în toate apele:
(i)Mobula mobular;
(ii)Mobula rochebrunei;
(iii)Mobula japanica;
(iv)Mobula thurstoni;
(v)Mobula eregoodootenkee;
(vi)Mobula munkiana;
(vii)Mobula tarapacana;
(viii)Mobula kuhlii;
(ix)Mobula hypostoma;
(16)următoarele specii de pește-fierăstrău (Pristidae) în toate apele:
(i)Anoxypristis cuspidate;
(ii)pește-fierăstrău pitic (Pristis clavata);
(iii)pește-fierăstrău cu dinți mici (Pristis pectinata);
(iv)pește-fierăstrău cu dinți mari (Pristis pristis);
(v)pește-fierăstrău verde (Pristis zijsron);
(17)vulpe de mare (Raja clavata) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIIa;
(18)Raja (Dipturus) nidarosiensis în apele Uniunii din diviziunile ICES VIa, VIb, VIIa, VIIb, VIIc, VIIe, VIIf, VIIg, VIIh și VIIk;
(19)pisică de mare marmorată (Raja undulata) în apele Uniunii din subzonele ICES VI și X;
(20)vulpe-de-mare albă (Raja alba) în apele Uniunii din subzonele ICES VI, VII, VIII, IX și X;
(21)Rhinobatidae în apele Uniunii din subzonele ICES I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X și XII;
(22)rechin călugăr (Squatina squatina) în apele Uniunii.
2.Atunci când sunt capturate accidental, speciile menționate la alineatul (1) nu trebuie vătămate. Exemplarele capturate se eliberează imediat.
Articolul 14
Transmiterea datelor
Atunci când, în conformitate cu articolele 33 și 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre transmit Comisiei date privind debarcările de stocuri capturate, acestea utilizează codurile stocurilor prevăzute în anexa I la prezentul regulament.
Capitolul II
Autorizații de pescuit în apele țărilor terțe
Articolul 15
Autorizații de pescuit
1.Numărul maxim de autorizații de pescuit pentru navele de pescuit din Uniune care pescuiesc în apele unei țări terțe este stabilit în anexa III.
2.În cazul în care un stat membru transferă o cotă altui stat membru („schimb de cote”) în zonele de pescuit stabilite în anexa III la prezentul regulament, în baza articolului 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, transferul include un transfer corespunzător de autorizații de pescuit și este notificat Comisiei. Cu toate acestea, nu trebuie depășit numărul total de autorizații de pescuit pentru fiecare zonă de pescuit, astfel cum este stabilit în anexa III la prezentul regulament.
Capitolul III
Posibilități de pescuit în apele organizațiilor regionale
de gestionare a pescuitului
Articolul 16
Transferuri și schimburi de cote
1.În cazul în care, în temeiul normelor unei organizații regionale de gestionare a pescuitului (ORGP), sunt permise transferuri și schimburi de cote între părțile contractante la ORGP, un stat membru (denumit în continuare „statul membru în cauză”) poate discuta cu o parte contractantă la ORGP și, după caz, poate elabora o eventuală propunere privind transferul sau schimbul de cote avut în vedere.
2.Atunci când este notificată de statul membru în cauză, Comisia poate aproba propunerea privind transferul sau schimbul de cote avut în vedere, discutat de statul membru cu o parte contractantă relevantă la ORGP. În continuare, Comisia își exprimă fără întârziere acordul de a fi ținută de acel transfer sau schimb de cote cu partea contractantă relevantă la ORGP. Comisia notifică secretariatului ORGP respectivul transfer sau schimb de cote convenit, în conformitate cu normele organizației respective.
3.Comisia informează statele membre cu privire la transferul sau schimbul de cote convenit.
4.Posibilitățile de pescuit primite sau transferate de la sau către partea contractantă relevantă la ORGP în cadrul transferului sau al schimbului de cote vor fi considerate drept cote alocate sau scăzute din cotele alocate statului membru respectiv, începând cu momentul intrării în vigoare a transferului sau a schimbului de cote, în conformitate cu termenii acordului convenit cu partea contractantă relevantă la ORGP sau în conformitate cu normele ORGP respective, după caz. O astfel de alocare nu modifică metoda de distribuție existentă în vederea alocării posibilităților de pescuit statelor membre în conformitate cu principiul stabilității relative a activităților de pescuit.
5.Prezentul articol se aplică până la 31 ianuarie 2018 pentru transferurile de cote de la o parte contractantă la o ORGP către Uniune și pentru alocarea ulterioară a acestora către statele membre.
Secțiunea 1
Zona convenției ICCAT
Articolul 17
Limitări ale capacității de pescuit, de creștere și de îngrășare
1.Numărul navelor cu platformă și paragate și al navelor cu undițe tractate din Uniune autorizate să pescuiască activ, în Oceanul Atlantic de Est, ton roșu cu o greutate/lungime cuprinse între 8 kg/75 cm și 30 kg/115 cm este limitat conform anexei IV punctul 1.
2.Numărul navelor de pescuit artizanal de coastă din Uniune autorizate să pescuiască activ în Marea Mediterană ton roșu cu o greutate/lungime cuprinse între 8 kg/75 cm și 30 kg/115 cm este limitat conform anexei IV punctul 2.
3.Numărul navelor de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască activ în Marea Adriatică, în scopul creșterii, ton roșu cu o greutate/lungime cuprinse între 8 kg/75 cm și 30 kg/115 cm este limitat conform anexei IV punctul 3.
4.Numărul și capacitatea totală, ca tonaj brut, ale navelor de pescuit autorizate să pescuiască, să rețină la bord, să transbordeze, să transporte sau să debarce ton roșu în Atlanticul de Est și în Marea Mediterană sunt limitate conform anexei IV punctul 4.
5.Numărul de capcane utilizate pentru pescuitul de ton roșu în Atlanticul de Est și în Marea Mediterană este limitat conform anexei IV punctul 5.
6.Capacitatea de creștere a tonului roșu, capacitatea de îngrășare a acestuia și volumul maxim al intrărilor de ton roșu sălbatic capturat alocate fermelor piscicole din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană sunt limitate conform anexei IV punctul 6.
7.Numărul maxim de nave de pescuit din Uniune cu o lungime de cel puțin 20 de metri care pescuiesc ton obez în zona Convenției ICCAT este limitat conform punctului 7 din anexa IV.
Articolul 18
Pescuitul de agrement
După caz, statele membre alocă o cotă specifică pescuitului de agrement din cotele care le-au fost alocate conform anexei ID.
Articolul 19
Rechini
1.Se interzice reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin-vulpe (Alopias superciliosus) în cadrul oricărei activități de pescuit.
2.Se interzice pescuitul direcționat de specii de rechin-vulpe din genul Alopias.
3.Se interzice reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin-ciocan din familia Sphyrnidae (cu excepția Sphyrna tiburo) în cadrul activităților de pescuit desfășurate în zona Convenției ICCAT.
4.Se interzice reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin cu înotătoare albe (Carcharhinus longimanus) capturat în cadrul oricărei activități de pescuit.
5.Se interzice reținerea la bord a rechinilor catifelați (Carcharhinus falciformis) capturați în cadrul oricărei activități de pescuit.
Secțiunea 2
Zona convenției CCAMLR
Articolul 20
Interdicții și limite de captură
1.Se interzice pescuitul direcționat al speciilor enumerate în anexa V partea A în zonele și în perioadele prevăzute în respectiva anexă.
2.În ceea ce privește pescuitul experimental, TAC-urile și limitele capturilor accidentale stabilite în anexa V partea B se aplică în subzonele stabilite în respectiva anexă.
Articolul 21
Pescuitul experimental
1.În 2017, statele membre pot participa la pescuitul experimental cu paragate de Dissostichus spp. în subzonele FAO 88.1 și 88.2, precum și în diviziunile 58.4.1, 58.4.2 și 58.4.3a, în afara zonelor de jurisdicție națională. Dacă un stat membru intenționează să participe la astfel de activități de pescuit, acesta informează Secretariatul CCAMLR în conformitate cu articolele 7 și 7a din Regulamentul (CE) nr. 601/2004 și în orice caz până la 1 iunie 2017, cel târziu.
2.În ceea ce privește subzonele FAO 88.1 și 88.2 și diviziunile 58.4.1, 58.4.2 și 58.4.3a, TAC-urile și limitele capturilor accidentale pe subzonă și pe diviziune, precum și distribuția acestora între unitățile de cercetare la scară mică (SSRU) din fiecare dintre acestea, sunt stabilite în anexa V partea B. Pescuitul în orice SSRU încetează atunci când captura raportată atinge TAC-ul specificat, iar SSRU respectivă se închide pentru pescuit pentru restul sezonului.
3.Pescuitul are loc într-o zonă geografică și batimetrică cât se poate de întinsă pentru a se obține informațiile necesare în vederea determinării potențialului de pescuit și a se evita concentrarea excesivă a capturilor și a efortului de pescuit. Cu toate acestea, pescuitul în subzonele FAO 88.1 și 88.2, precum și în diviziunile 58.4.1, 58.4.2 și 58.4.3a este interzis la adâncimi mai mici de 550 m.
Articolul 22
Pescuitul de krill antarctic în sezonul de pescuit 2017/2018
1.Dacă intenționează să pescuiască krill antarctic (Euphausia superba) în zona Convenției CCAMLR pe parcursul sezonului de pescuit 2017/2018, statele membre notifică Comisiei intenția de a pescui krill antarctic, cel târziu la 1 mai 2017, utilizând în acest scop modelul prevăzut în anexa V partea C la prezentul regulament. Pe baza informațiilor furnizate de statele membre, Comisia transmite notificările Secretariatului CCAMLR până cel târziu la 30 mai 2017.
2.Notificarea menționată la alineatul (1) de la prezentul articol trebuie să includă informațiile prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004 pentru fiecare navă care urmează să fie autorizată de statul membru să participe la pescuitul de krill antarctic.
3.Un stat membru care intenționează să pescuiască krill antarctic în zona Convenției CCAMLR își notifică intenția în acest sens în legătură cu navele autorizate care navighează sub pavilionul său în momentul notificării sau care navighează sub pavilionul altui membru CCAMLR și despre care se presupune că, la momentul desfășurării pescuitului, vor naviga sub pavilionul respectivului stat membru.
4.Statele membre pot autoriza participarea la pescuitul de krill antarctic a altor nave decât cele notificate secretariatului CCAMLR în conformitate cu alineatele (1), (2) și (3) de la prezentul articol, dacă o navă autorizată nu poate participa la pescuit din motive operaționale întemeiate sau în caz de forță majoră. În această situație, statele membre în cauză informează de îndată secretariatul CCAMLR și Comisia, furnizând:
(a)toate detaliile legate de nava/navele înlocuitoare, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004;
(b)o relatare completă a motivelor care justifică înlocuirea și orice dovadă sau referințe justificative pertinente.
5.Statele membre nu autorizează participarea la pescuitul de krill antarctic a navelor care se află pe oricare dintre listele CCAMLR de nave care practică pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).
Secțiunea 3
Zona de competență a IOTC
Articolul 23
Limitarea capacității de pescuit a navelor care pescuiesc în zona de competență a IOTC
1.Numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii care pescuiesc specii de ton tropical în zona de competență a IOTC și capacitatea corespondentă, exprimată ca tonaj brut, sunt stabilite în anexa VI punctul 1.
2.Numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii care pescuiesc pește-spadă (Xiphias gladius) și ton alb (Thunnus alalunga) în zona de competență a IOTC și capacitatea corespondentă, exprimată ca tonaj brut, sunt stabilite în anexa VI punctul 2.
3.Statele membre pot reafecta navele autorizate să desfășoare una dintre cele două activități de pescuit menționate la alineatele (1) și (2) celeilalte activități de pescuit, cu condiția ca ele să poată demonstra Comisiei că schimbarea nu duce la o creștere a efortului de pescuit în ceea ce privește stocurile de pește în cauză.
4.Statele membre se asigură că, în cazul unei propuneri de transfer de capacitate către flota lor, navele care urmează să fie transferate sunt incluse în registrul IOTC al navelor sau în registrul navelor altor organizații regionale pentru pescuitul de ton. Mai mult, nicio navă care figurează pe lista navelor care desfășoară activități de pescuit INN (nave INN) a oricărei organizații regionale de gestionare a pescuitului nu poate fi transferată.
5.Statele membre își pot majora capacitatea de pescuit peste plafoanele menționate la alineatele (1) și (2) numai în limitele stabilite în planurile de dezvoltare înaintate către IOTC.
Articolul 24
Dispozitive de concentrare a peștilor flotante (FAD) și nave de aprovizionare
1.O navă cu plasă pungă nu poate utiliza, în orice moment, mai mult de 425 de dispozitive de concentrare a peștilor flotante (FAD).
2.Numărul de nave de aprovizionare care arborează pavilionul unui stat membru nu poate să depășească jumătate din navele cu plasă pungă care arborează pavilionul statului membru respectiv. În sensul prezentului alineat, numărul navelor de aprovizionare și al navelor cu plasă pungă se stabilește pe baza registrului IOTC al navelor active.
Articolul 25
Rechini
1.Se interzice reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin-vulpe din orice specie din familia Alopiidae în cadrul oricărei activități de pescuit.
2.Se interzice reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin cu înotătoare albe (Carcharhinus longimanus) în cadrul oricărei activități de pescuit, cu excepția navelor cu o lungime totală mai mică de 24 m, angajate exclusiv în operațiuni de pescuit în zona economică exclusivă (ZEE) a statului membru de pavilion și cu condiția ca destinația capturilor efectuate să fie exclusiv consumul local.
3.Atunci când sunt capturate accidental, speciile menționate la alineatele (1) și (2) nu trebuie vătămate. Exemplarele capturate se eliberează imediat.
Secțiunea 4
Zona convenției SPRFMO
Articolul 26
Pescuitul de specii pelagice
1.Numai statele membre care au desfășurat în mod activ activități de pescuit de specii pelagice în zona Convenției SPRFMO în 2007, 2008 sau 2009 pot pescui stocuri pelagice în această zonă în conformitate cu TAC-urile stabilite în anexa IJ.
2.Statele membre menționate la alineatul (1) limitează nivelul total al tonajului brut al navelor aflate sub pavilionul lor care pescuiesc stocuri pelagice în 2017 în această zonă la un volum total de 78 600 tonaj brut pentru întreaga Uniune.
3.Posibilitățile de pescuit prevăzute în anexa IJ pot fi utilizate numai cu condiția ca statele membre să transmită Comisiei lista navelor care pescuiesc în mod activ sau care sunt angajate în operațiuni de transbordare în zona Convenției SPRFMO, înregistrări ale sistemelor de monitorizare a navelor (VMS), rapoarte lunare privind capturile și, dacă sunt disponibile, date privind escalele, cel târziu până în a cincea zi a lunii următoare, în scopul comunicării către secretariatul SPRFMO.
Articolul 27
Pescuitul de fund
1.Statele membre își limitează în 2017 efortul sau capturile aferente activităților de pescuit de fund în zona Convenției SPRFMO la acele părți din zona convenției în care au avut loc activități de pescuit de fund în perioada 1 ianuarie 2002-31 decembrie 2006 și la un nivel care nu depășește nivelurile medii anuale ale parametrilor de captură sau de efort în perioada respectivă. Acestea pot să depășească nivelul istoric numai cu condiția ca SPRFMO să aprobe planul lor de a pescui la un nivel superior nivelului istoric.
2.Statele membre care nu au un istoric în ceea ce privește efortul sau capturile aferente activităților de pescuit de fund în zona Convenției SPRFMO în perioada 1 ianuarie 2002-31 decembrie 2006 nu sunt autorizate să pescuiască, cu excepția cazului în care SPRFMO aprobă planul lor de a pescui fără istoric.
Secțiunea 5
Zona convenției IATTC
Articolul 28
Pescuitul cu plase pungă
1.Pescuitul de ton cu aripioare galbene (Thunnus albacares), de ton obez (Thunnus obesus) și de ton dungat (Katsuwonus pelamis) de către navele de pescuit cu plasă pungă este interzis:
(a)în perioada 29 iulie-28 septembrie 2017 sau în perioada 18 noiembrie 2017-18 ianuarie 2018 în zona definită de următoarele limite:
–coastele pacifice ale Americilor;
–longitudine 150º V,
–latitudine 40º N,
–latitudine 40° S;
(b)în perioada 29 septembrie-29 octombrie 2017, în zona definită de următoarele limite:
–longitudine 96° V,
–longitudine 110º V,
–latitudine 4º N,
–latitudine 3° S.
2.Statele membre în cauză notifică Comisiei perioada de interdicție aleasă dintre cele menționate la alineatul (1) înainte de 1 aprilie 2017. Toate navele de pescuit cu plasă pungă ale statelor membre în cauză trebuie să înceteze pescuitul cu plasă pungă în zonele definite la alineatul (1) în perioada selectată.
3.Navele de pescuit cu plasă pungă care pescuiesc ton în zona Convenției IATTC rețin la bord și apoi debarcă sau transbordează toate cantitățile de ton cu aripioare galbene, de ton obez și de ton dungat capturate.
4.Alineatul (3) nu se aplică în următoarele cazuri:
(a)atunci când peștele este considerat impropriu pentru consumul uman din alte motive decât dimensiunea; sau
(b)în ultima parte a unei campanii de pescuit, atunci când spațiul poate fi insuficient pentru stocarea întregii cantități de ton capturate în această parte a campaniei.
Articolul 29
Interzicerea pescuitului de rechin cu înotătoare albe
1.Se interzice pescuitul de rechin cu înotătoare albe (Carcharhinus longimanus) în zona Convenției IATTC și reținerea la bord, transbordarea, stocarea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin cu înotătoare albe în respectiva zonă.
2.Atunci când sunt capturate accidental, speciile menționate la alineatul (1) nu trebuie vătămate. Exemplarele capturate se eliberează imediat de către operatorii navelor.
3.Operatorii navelor:
(a)înregistrează numărul exemplarelor eliberate, indicând starea lor (moarte sau vii);
(b)raportează informațiile menționate la litera (a) statului membru ai cărui resortisanți sunt. Statele membre transmit Comisiei informațiile colectate în cursul anului precedent până la data de 31 ianuarie.
Articolul 30
Interzicerea pescuitului de Mobulidae
Se interzice navelor de pescuit din Uniune din zona Convenției IATTC pescuitul, reținerea la bord, transbordarea, debarcarea, stocarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de Mobulidae (familie care include Manta spp. și Mobula spp.). De îndată ce observă capturarea unor Mobulidae, navele de pescuit din Uniune le eliberează imediat, vii și nevătămate, în măsura posibilului.
Secțiunea 6
Zona convenției SEAFO
Articolul 31
Interzicerea pescuitului de rechini de adâncime
În zona Convenției SEAFO, se interzice pescuitul direcționat al următorilor rechini de adâncime:
–Apristurus manis,
–Etmopterus bigelowi,
–Etmopterus brachyurus,
–Etmopterus princeps,
–Etmopterus pusillus,
–specii de vulpi-de-mare (Rajidae),
–Scymnodon squamulosus,
–rechini de adâncime din ordinul superior Selachimorpha.
–câine de mare (Squalus acanthias).
Secțiunea 7
Zona convenției WCPFC
Articolul 32
Condiții aplicabile activităților de pescuit de ton obez, de ton cu aripioare galbene, de ton dungat și de ton alb din Pacificul de Sud
1.Statele membre se asigură că numărul de zile de pescuit alocat navelor de pescuit cu plasă pungă care pescuiesc ton obez (Thunnus obesus), ton cu aripioare galbene (Thunnus albacares) și ton dungat (Katsuwonus pelamis) în partea din zona Convenției WCPFC situată în marea liberă, între 20º N și 20º S, nu depășește 403 zile.
2.Navele de pescuit din Uniune nu trebuie să vizeze stocuri de ton alb (Thunnus alalunga) din Pacificul de Sud în zona Convenției WCPFC la sud de 20°S.
3.Statele membre se asigură că volumul capturilor de ton obez (Thunnus obesus) realizate de nave cu paragate nu depășește 2 000 de tone în 2017.
Articolul 33
Zona închisă pentru pescuitul cu FAD
1.În partea din zona Convenției WCPFC situată între 20° N și 20° S, activitățile de pescuit ale navelor cu plasă pungă care utilizează dispozitive de concentrare a peștilor (FAD) sunt interzise între 1 iulie 2017 ora 00:00 și 31 octombrie 2017 ora 24:00. În cursul acestei perioade, navele de pescuit cu plasă pungă pot desfășura operațiuni de pescuit în acea parte a zonei Convenției WCPFC doar dacă la bordul acestora este prezent un observator care verifică faptul că, în niciun moment, nava:
(a)nu lansează sau nu utilizează un dispozitiv de concentrare a peștilor ori un dispozitiv electronic similar;
(b)nu pescuiește bancuri de pești cu ajutorul dispozitivelor de concentrare a peștilor.
2.Toate navele cu plasă pungă care pescuiesc în partea zonei Convenției WCPFC menționată la alineatul (1) rețin la bord și debarcă sau transbordează toate cantitățile de ton obez, de ton cu aripioare galbene și de ton dungat capturate.
3.Alineatul (2) nu se aplică în următoarele cazuri:
(a)în ultima parte a unei campanii de pescuit, atunci când spațiul este insuficient pentru stocarea întregii cantități;
(b)atunci când peștele este impropriu pentru consumul uman din alte motive decât dimensiunea; sau
(c)în cazul unei defecțiuni grave a echipamentului de congelare.
Articolul 34
Limitarea numărului de nave de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască pește-spadă
Numărul maxim de nave de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască pește-spadă (Xiphias gladius) în zonele situate la sud de paralela de 20° S din zona Convenției WCPFC este indicat în anexa VII.
Articolul 35
Rechini catifelați și rechini cu înotătoare albe
1.Se interzice reținerea la bord, transbordarea, depozitarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi din următoarele specii în zona Convenției WCPFC:
(a)rechini catifelați (Carcharhinus falciformis);
(b)rechini cu înotătoare albe (Carcharhinus longimanus).
2.Atunci când sunt capturate accidental, speciile menționate la alineatul (1) nu trebuie vătămate. Exemplarele capturate se eliberează imediat.
Articolul 36
Zona de suprapunere între IATTC și WCPFC
1.Navele înscrise exclusiv în registrul WCPFC aplică măsurile prevăzute în prezenta secțiune atunci când pescuiesc în zona de suprapunere dintre IATTC și WCPFC definită la articolul 4 litera (s).
2.Navele înscrise deopotrivă în registrul WCPFC și în cel al IATTC, precum și navele înscrise exclusiv în registrul IATTC aplică măsurile stabilite la articolul 28 alineatul (1) litera (a) și alineatele (2), (3) și (4) și la articolul 29 atunci când pescuiesc în zona de suprapunere dintre IATTC și WCPFC definită la articolul 4 litera (s).
Secțiunea 8
Zona Acordului GFCM
Articolul 37
Stocurile de pești pelagici mici în subzonele geografice 17 și 18
1.Capturile de stocuri de pești pelagici mici efectuate de navele de pescuit din Uniune în subzonele geografice 17 și 18 nu depășesc nivelurile din 2014, astfel cum sunt stabilite în anexa IL.
2.Numărul de zile alocate navelor de pescuit din Uniune pentru pescuitul de stocuri de pești pelagici mici (sardină europeană și hamsie) în subzonele geografice 17 și 18 nu trebuie să depășească 180 de zile pe an. Numărul maxim de zile alocate navelor care pescuiesc sardină europeană este de 144 de zile. Numărul maxim de zile alocate navelor care pescuiesc hamsie este de 144 de zile.
3.Statele membre aplică navelor aflate sub pavilionul lor următoarele închideri temporare:
(a)Pentru navele care pescuiesc sardină europeană, închideri de cel puțin 15, dar nu mai mult de 30 de zile consecutive în întreaga Mare Adriatică (subzonele geografice GFCM 17 și 18) de la 1 ianuarie până la 31 martie sau de la 1 octombrie până la 31 decembrie;
(b)
Pentru navele care pescuiesc hamsie, închideri de cel puțin 15, dar nu mai mult de 30 de zile consecutive în întreaga Mare Adriatică (subzonele geografice GFCM 17 și 18) de la 1 aprilie până la 30 septembrie;
(c)
Pentru toate navele de peste 12 metri lungime care pescuiesc stocuri de pești pelagici mici, închideri de cel puțin 6 luni, care să acopere cel puțin 30 la sută din zonele identificate de statele membre ca fiind zone de pepiniere sau zone de importanță specială pentru protecția claselor de pește în primele faze de viață (ape teritoriale și interioare).
Secțiunea 9
Marea Bering
Articolul 38
Interdicția de a pescui în zona de mare liberă din Marea Bering
Se interzice pescuitul de cod saithe (Theragra chalcogramma) în zona de mare liberă din Marea Bering.
TITLUL III
POSIBILITĂȚI DE PESCUIT
PENTRU NAVELE DIN ȚĂRI TERȚE CARE PESCUIESC ÎN APELE UNIUNII
Articolul 39
TAC-uri
Navele de pescuit aflate sub pavilionul Norvegiei și navele de pescuit înmatriculate în Insulele Feroe sunt autorizate să efectueze capturi în apele Uniunii, în limitele TAC-urilor stabilite în anexa I la prezentul regulament și sub rezerva condițiilor prevăzute în prezentul regulament și în capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008.
Articolul 40
Autorizații de pescuit
Numărul maxim de autorizații de pescuit pentru navele țărilor terțe care pescuiesc în apele Uniunii este stabilit în anexa VIII.
Articolul 41
Condiții referitoare la debarcarea capturilor și a capturilor accidentale
Condițiile prevăzute la articolul 7 se aplică capturilor și capturilor accidentale efectuate de navele din țări terțe care pescuiesc în conformitate cu autorizațiile menționate la articolul 40.
Articolul 42
Interdicții
1.Se interzice pescuitul, reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea următoarelor specii de către nave ale țărilor terțe, ori de câte ori se găsesc în apele Uniunii:
(1)vatos spinos (Amblyraja radiata) în apele Uniunii din diviziunile ICES IIa, IIIa și VIId și din subzona ICES IV;
(2)următoarele specii de pește-fierăstrău în apele Uniunii:
(i)Anoxypristis cuspidate;
(ii)pește-fierăstrău pitic (Pristis clavata);
(iii)pește-fierăstrău cu dinți mici (Pristis pectinata);
(iv)pește-fierăstrău cu dinți mari (Pristis pristis);
(v)pește-fierăstrău verde (Pristis zijsron);
(3)rechin pelerin (Cetorhinus maximus) și rechin alb (Carcharodon carcharias), în apele Uniunii;
(4)complexul de specii (Dipturus cf. flossada și Dipturus cf. intermedia) de vulpe neagră (Dipturus batis) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzonele ICES III, IV, VI, VII, VIII, IX și X;
(5)rechinul neted (Galeorhinus galeus) capturat cu paragate în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa, precum și din subzonele ICES I, IV, V, VI, VII, VIII, XII și XIV;
(6)micul rechin lanternă (Etmopterus pusillus) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzonele ICES I, IV, V, VI, VII, VIII, XII și XIV;
(7)rechin focă (Dalatias licha), câine-de-mare abisal (Deania calcea), rechin catifelat (Centrophorus squamosus), marele rechin lanternă (Etmopterus princeps) și rechin portughez (Centroscymnus coelolepis) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzonele ICES I, IV și XIV;
(8)rechinul scrumbiilor (Lamna nasus) în apele Uniunii;
(9)pisica de recif (Manta alfredi) în apele Uniunii;
(10)diavol de mare (Manta birostris) în apele Uniunii;
(11)următoarele specii de Mobula în apele Uniunii:
(i)Mobula mobular;
(ii)Mobula rochebrunei;
(iii)Mobula japanica;
(iv)Mobula thurstoni;
(v)Mobula eregoodootenkee;
(vi)Mobula munkiana;
(vii)Mobula tarapacana;
(viii)Mobula kuhlii;
(ix)Mobula hypostoma;
(12)vulpe de mare (Raja clavata) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIIa;
(13)Raja (Dipturus) nidarosiensis în apele Uniunii din diviziunile ICES VIa, VIb, VIIa, VIIb, VIIc, VIIe, VIIf, VIIg, VIIh și VIIk;
(14)pisică de mare marmorată (Raja undulata) în apele Uniunii din subzonele ICES VI, IX și X și vulpe-de-mare albă (Raja alba) în apele Uniunii din subzonele ICES VI, VII, VIII, IX și X;
(15)Rhinobatidae în apele Uniunii din subzonele ICES I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X și XII;
(16)rechin călugăr (Squatina squatina) în apele Uniunii.
2.Atunci când sunt capturate accidental, speciile menționate la alineatul (1) nu trebuie vătămate. Exemplarele capturate se eliberează imediat.
TITLUL IV
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 43
Procedura comitetului
1.Comisia este asistată de Comitetul pentru pescuit și acvacultură instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Articolul 44
Dispoziție tranzitorie
Articolele 10, 12 alineatul (2), 13, 19, 20, 25, 29, 30, 31, 35, 38, 42 continuă să se aplice mutatis mutandis și în 2018, până la intrarea în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru 2018.
Articolul 45
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2017.
Cu toate acestea, articolul 8 se aplică de la 1 februarie 2017.
Dispozițiile privind posibilitățile de pescuit prevăzute la articolele 20, 21 și 22 și în anexele IE și V pentru anumite stocuri din zona Convenției CCAMLR se aplică de la 1 decembrie 2016.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles,
Pentru Consiliu
Președintele
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 27.10.2016
COM(2016) 698 final
ANEXE
la
Propunerea de Regulament al Consiliului
de stabilire, pentru anul 2017, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit din Uniune, în anumite ape din afara acesteia
ANEXA IIA
EFORTUL DE PESCUIT PENTRU NAVE
ÎN CONTEXTUL GESTIONĂRII ANUMITOR STOCURI DE COD,
CAMBULĂ DE BALTICA ȘI LIMBĂ-DE-MARE ÎN DIVIZIUNILE ICES IIIa, VIa, VIIa, VIId,
ÎN SUBZONA ICES IV ȘI ÎN APELE UNIUNII DIN DIVIZIUNILE ICES IIa ȘI Vb
1.DOMENIUL DE APLICARE
1.1.Prezenta anexă se aplică navelor de pescuit din Uniune care au la bord sau care utilizează oricare dintre uneltele menționate la punctul 1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1342/2008 și care se află într-una dintre zonele geografice menționate la punctul 2 din prezenta anexă.
1.2.Prezenta anexă nu se aplică navelor cu o lungime totală mai mică de 10 metri. Navele respective nu au obligația de a avea asupra lor autorizații de pescuit eliberate în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. Statele membre în cauză evaluează efortul de pescuit al navelor respective în funcție de grupul de efort din care fac parte, utilizând metode de eșantionare adecvate. În cursul perioadei de gestionare precizate la articolul 1 alineatul (2) litera (b) din prezentul regulament, Comisia va apela la consultanță științifică pentru a evalua efortul realizat de aceste nave, în vederea includerii lor ulterioare în regimul de gestionare a efortului de pescuit.
2.UNELTE REGLEMENTATE ȘI ZONE GEOGRAFICE
În sensul prezentei anexe, se aplică grupurile de unelte de pescuit menționate la punctul 1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1342/2008 (denumite în continuare „unelte reglementate”) și categoriile de zone geografice menționate la punctul 2 din anexa respectivă.
3.AUTORIZAȚII
Dacă un stat membru consideră oportun pentru consolidarea implementării sustenabile a acestui regim de efort, el poate introduce o interdicție de a se pescui cu unelte reglementate în oricare dintre zonele geografice cărora li se aplică prezenta anexă, pentru oricare dintre navele aflate sub pavilionul său care nu au înregistrat astfel de activități de pescuit, cu excepția cazului în care garantează faptul că o capacitate echivalentă, măsurată în kilowați, nu poate fi pescuită în zona respectivă.
4.EFORTUL DE PESCUIT MAXIM ADMISIBIL
4.1.Efortul de pescuit maxim admisibil menționat la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1342/2008 și la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 676/2007 pentru perioada de gestionare precizată la articolul 1 alineatul (2) litera (b) din prezentul regulament, pentru fiecare grup de efort al fiecărui stat membru, este stabilit în apendicele la prezenta anexă.
4.2.Nivelurile maxime ale efortului de pescuit anual stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1954/2003 al Consiliului nu trebuie să aducă atingere efortului de pescuit maxim admisibil stabilit în prezenta anexă.
5.GESTIONARE
5.1.Statele membre gestionează efortul de pescuit maxim admisibil în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 676/2007, la articolul 4 și la articolele 13-17 din Regulamentul (CE) nr. 1342/2008 și la articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
5.2.Statele membre pot stabili perioade de gestionare în vederea alocării integrale sau parțiale a efortului de pescuit maxim admisibil navelor individuale sau grupurilor de nave. În astfel de cazuri, stabilirea numărului de zile sau de ore în care o navă poate fi prezentă în zonă în cursul unei perioade de gestionare se lasă la latitudinea statului membru în cauză. În orice astfel de perioadă de gestionare, statul membru în cauză poate realoca efortul între nave individuale sau grupuri de nave.
5.3.Dacă un stat membru autorizează prezența navelor aflate sub pavilionul său într-o anumită zonă pe ore, el continuă să contabilizeze consumul de zile conform condițiilor menționate la punctul 5.1. La cererea Comisiei, statul membru respectiv demonstrează că a luat măsurile de precauție necesare pentru a evita consumul excesiv de efort într-o anumită zonă ca urmare a epuizării prezenței unei anumite nave în zona respectivă înainte de finalul unei perioade de 24 de ore.
6.RAPORTUL PRIVIND EFORTUL DE PESCUIT
Articolul 28 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 se aplică navelor care intră în domeniul de aplicare al prezentei anexe. Zona geografică menționată la respectivul articol este înțeleasă, în scopul gestionării codului, ca fiecare dintre zonele geografice menționate la punctul 2 din prezenta anexă.
7.COMUNICAREA DATELOR PERTINENTE
Statele membre transmit Comisiei datele privind efortul de pescuit realizat de navele lor de pescuit în conformitate cu articolele 33 și 34 din Regulamentul (CE) nr.1224/2009. Datele respective se transmit prin intermediul sistemului de schimb de date privind pescuitul sau al oricărui alt sistem viitor de colectare a datelor implementat de Comisie.
Apendice la anexa IIA
Efortul de pescuit maxim admisibil în kw-zile
(a)Kattegat:
|
Unelte reglementate
|
DK
|
DE
|
SE
|
|
TR1
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
TR2
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
TR3
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
BT1
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
BT2
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
GN
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
GT
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
LL
|
pm
|
pm
|
pm
|
(b)Skagerrak, partea diviziunii ICES IIIa care nu este cuprinsă în Skagerrak și Kattegat; subzona ICES IV și apele Uniunii din diviziunea ICES IIa; diviziunea ICES VIId:
|
Unelte reglementate
|
BE
|
DK
|
DE
|
ES
|
FR
|
IE
|
NL
|
SE
|
UK
|
|
TR1
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
TR2
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
TR3
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
BT1
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
BT2
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
GN
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
GT
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
LL
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
(c)diviziunea ICES VIIa:
|
Unelte reglementate
|
BE
|
FR
|
IE
|
NL
|
UK
|
|
TR1
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
TR2
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
TR3
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
BT1
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
BT2
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
GN
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
GT
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
LL
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
(d)diviziunea ICES VIa și apele Uniunii din diviziunea ICES Vb:
|
Unelte reglementate
|
BE
|
DE
|
ES
|
FR
|
IE
|
UK
|
|
TR1
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
TR2
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
TR3
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
BT1
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
BT2
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
GN
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
GT
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
LL
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
ANEXA IIB
EFORTUL DE PESCUIT PENTRU NAVE ÎN CONTEXTUL
REFACERII ANUMITOR STOCURI DE BACALIAR ALBASTRU
ȘI DE LANGUSTINĂ
ÎN DIVIZIUNILE ICES VIIIc ȘI IXa, CU EXCEPȚIA GOLFULUI CÁDIZ
Capitolul I
Dispoziții generale
1.DOMENIUL DE APLICARE
Prezenta anexă se aplică navelor de pescuit din Uniune cu o lungime totală mai mare sau egală cu 10 metri, care au la bord sau care utilizează traule, plase-pungă daneze sau unelte asemănătoare cu dimensiunea ochiului de plasă mai mare sau egală cu 32 mm, precum și setci cu dimensiunea ochiului de plasă mai mare sau egală cu 60 mm sau paragate de fund în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2166/2005, și care sunt prezente în diviziunile ICES VIIIc și IXa, cu excepția Golfului Cádiz.
2.DEFINIȚII
În sensul prezentei anexe:
(a)„grup de unelte” înseamnă grupul care constă în următoarele două categorii de unelte:
(i)traule, plase-pungă daneze sau unelte asemănătoare cu dimensiunea ochiului de plasă mai mare sau egală cu 32 mm și
(ii)setci cu dimensiunea ochiului de plasă mai mare sau egală cu 60 mm și paragate de fund;
(b)„unelte reglementate” înseamnă oricare dintre cele două categorii de unelte care aparțin grupului de unelte;
(c)„zonă” înseamnă diviziunile ICES VIIIc și IXa, cu excepția Golfului Cádiz;
(d)„perioadă de gestionare actuală” înseamnă perioada precizată la articolul 1 alineatul (2) litera (b);
(e)„condiții speciale” înseamnă condițiile speciale prevăzute la punctul 6.1.
3.
LIMITAREA ACTIVITĂȚII
Fără a aduce atingere articolului 29 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, fiecare stat membru garantează că, atunci când transportă la bord orice fel de unelte reglementate, prezența în zonă a navelor de pescuit din Uniune care arborează pavilionul său nu depășește numărul de zile stabilit în capitolul III din prezenta anexă.
Capitolul II
Autorizații
4.NAVELE AUTORIZATE
4.1.Statele membre nu autorizează pescuitul în zonă cu unelte reglementate pentru niciuna dintre navele aflate sub pavilionul lor care nu au practicat asemenea activități de pescuit în perioada 2002-2015 în zona respectivă, excluzând înregistrarea activității de pescuit ca rezultat al transferului de zile între nave de pescuit, decât dacă garantează că interzic pescuitul la o capacitate echivalentă, măsurată în kilowați, în zona respectivă.
4.2.O navă aflată sub pavilionul unui stat membru care nu are cote în zonă nu este autorizată să pescuiască în zona respectivă cu unelte reglementate, cu excepția cazului în care navei i se alocă o cotă după un transfer permis în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și i se alocă zile pe mare în conformitate cu punctul 11 sau 12 din prezenta anexă.
Capitolul III
Numărul de zile de prezență în zonă
alocat navelor de pescuit din Uniune
5.NUMĂRUL MAXIM DE ZILE
5.1.În cursul perioadei de gestionare actuale, numărul maxim de zile pe mare în care un stat membru poate autoriza prezența în zonă a unei nave care arborează pavilionul său și care transportă la bord oricare dintre uneltele reglementate este indicat în tabelul I.
5.2.Dacă o navă poate demonstra că volumul capturilor sale de merluciu reprezintă mai puțin de 8 % din greutatea totală în viu a peștelui prins în cursul unei campanii de pescuit date, statului membru de pavilion al navei i se permite să nu includă zilele pe mare asociate cu acea campanie de pescuit în calculul numărului maxim aplicabil de zile pe mare stabilit în tabelul I.
6.CONDIȚII SPECIALE PENTRU ALOCAREA ZILELOR
6.1.În scopul fixării numărului maxim de zile pe mare în care o navă de pescuit a Uniunii poate fi autorizată de statul membru de pavilion să fie prezentă în zonă, se aplică următoarele condiții speciale, în conformitate cu tabelul I:
(a)debarcările totale de merluciu din fiecare dintre cei doi ani calendaristici 2013 și 2014, efectuate de nava în cauză, trebuie să reprezinte mai puțin de 5 tone, în conformitate cu debarcările în greutate în viu; și
(b)debarcările totale de langustină din anii precizați la litera (a) de mai sus, efectuate de nava în cauză, trebuie să reprezinte mai puțin de 2,5 tone, în conformitate cu debarcările în greutate în viu.
6.2.Dacă o navă beneficiază de un număr nelimitat de zile, ca urmare a îndeplinirii condițiilor speciale, debarcările navei în perioada de gestionare actuală nu trebuie să depășească 5 tone din totalul debarcărilor în greutate în viu de merluciu și 2,5 tone din totalul debarcărilor în greutate în viu de langustină.
6.3.Dacă o navă nu îndeplinește oricare dintre aceste condiții speciale, acea navă încetează, cu efect imediat, să mai aibă dreptul la alocarea de zile corespunzătoare respectivei condiții speciale.
6.4.Aplicarea condițiilor speciale menționate la punctul 6.1 poate fi transferată de la o navă unei alte nave sau mai multor alte nave care înlocuiesc nava respectivă în cadrul flotei, cu condiția ca nava de înlocuire să utilizeze unelte similare și să nu aibă în niciunul dintre anii săi de exploatare înregistrări referitoare la debarcări de merluciu și de langustină care să fi depășit cantitățile specificate la punctul 6.1.
Tabelul I
Numărul maxim de zile în care o navă poate fi prezentă în zonă, pe unelte de pescuit și pe an
|
Condiția specială
|
Unelte reglementate
|
Numărul maxim de zile
|
|
|
Traule, plase-pungă daneze și unelte similare cu dimensiunea ochiului de plasă ≥ 32 mm, setci cu dimensiunea ochiului de plasă ≥ 60 mm și paragate de fund
|
ES
|
126
|
|
|
|
FR
|
109
|
|
|
|
PT
|
113
|
|
6.1 (a) și 6.1 (b)
|
Traule, plase-pungă daneze și unelte similare cu dimensiunea ochiului de plasă ≥ 32 mm, setci cu dimensiunea ochiului de plasă ≥ 60 mm și paragate de fund
|
Nelimitat
|
7.SISTEMUL BAZAT PE KILOWAȚI-ZILE
7.1.Un stat membru poate gestiona alocarea eforturilor sale de pescuit în conformitate cu un sistem bazat pe kilowați-zile. În baza sistemului menționat, un stat membru poate autoriza orice navă dotată cu oricare dintre uneltele reglementate și care îndeplinește condițiile speciale prevăzute în tabelul I să fie prezentă în zonă pentru un număr maxim de zile diferit de numărul de zile indicat în tabelul respectiv, cu condiția respectării volumului total de kilowați-zile corespunzător uneltelor reglementate și a condițiilor speciale.
7.2.Această valoare totală în kilowați-zile reprezintă suma tuturor eforturilor de pescuit individuale alocate navelor aflate sub pavilionul statului membru în cauză și autorizate pentru a utiliza uneltele de pescuit reglementate și, acolo unde este cazul, condițiile speciale. În cazul în care nu se aplică punctul 7.1., aceste eforturi de pescuit individuale se calculează în kilowați-zile, prin înmulțirea puterii motorului fiecărei nave cu numărul de zile pe mare de care ar beneficia conform tabelului I. Dacă numărul de zile este nelimitat în conformitate cu tabelul I, numărul de zile corespunzător de care ar beneficia nava este de 360.
7.3.Un stat membru care dorește să beneficieze de sistemul menționat la punctul 7.1 înaintează o cerere Comisiei, pentru uneltele reglementate și condițiile speciale stabilite în tabelul I, însoțită de rapoarte în format electronic care conțin detaliile calculului pe baza următoarelor elemente:
(a)lista navelor autorizate să pescuiască, în care sunt indicate numerele acestora din registrul flotei de pescuit a Uniunii (CFR) și puterea motorului acestor nave;
(b)istoricul capturilor din anii precizați la punctul 6.1 litera (a) pentru aceste nave, care reflectă componența capturilor definite în condiția specială menționată la punctul 6.1 litera (a) sau (b), dacă aceste nave beneficiază de aplicarea condițiilor speciale respective;
(c)numărul de zile pe mare în timpul cărora fiecare navă ar fi fost autorizată inițial să pescuiască, conform tabelului I, și numărul de zile pe mare de care ar beneficia fiecare navă în aplicarea punctului 7.1.
7.4.Pe baza acestei cereri, Comisia evaluează dacă sunt respectate condițiile menționate la punctul 7 și, dacă este cazul, poate autoriza statul membru în cauză să beneficieze de sistemul prevăzut la punctul 7.1.
8.ALOCAREA DE ZILE SUPLIMENTARE PENTRU ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A ACTIVITĂȚILOR DE PESCUIT
8.1.Comisia poate aloca unui stat membru un număr suplimentar de zile pe mare în care prezența în zonă a unei nave, atunci când transportă la bord oricare dintre uneltele reglementate, poate fi autorizată de statul său membru de pavilion, pe baza încetărilor permanente ale activităților de pescuit care au avut loc în perioada de gestionare anterioară, în conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului sau cu Regulamentul (CE) nr. 744/2008 al Consiliului. Încetările permanente ale activității care se datorează oricăror alte circumstanțe pot fi luate în considerare de Comisie de la caz la caz, în urma unei cereri scrise și motivate corespunzător din partea statului membru în cauză. O astfel de cerere scrisă identifică navele vizate și confirmă, pentru fiecare dintre acestea, că nu vor mai desfășura niciodată activități de pescuit.
8.2.Efortul de pescuit, măsurat în kilowați-zile, realizat în 2003 de navele retrase care utilizau unelte reglementate trebuie împărțit la efortul realizat de toate navele care au utilizat respectivele unelte în cursul anului 2003. Numărul suplimentar de zile pe mare se calculează înmulțind raportul astfel obținut cu numărul de zile care ar fi fost alocate în conformitate cu tabelul I. Partea unei zile care rezultă din calculul respectiv se rotunjește la ziua întreagă cea mai apropiată.
8.3.Punctele 8.1 și 8.2 nu se aplică atunci când o navă a fost înlocuită în conformitate cu punctul 3 sau cu punctul 6.4 sau atunci când retragerea a fost deja utilizată în anii anteriori pentru a obține zile pe mare suplimentare.
8.4.Statele membre care doresc să beneficieze de alocările menționate la punctul 8.1 înaintează o cerere Comisiei, până cel târziu la data de 15 iunie a perioadei de gestionare actuale, însoțită de rapoarte în format electronic care conțin, pentru grupul de unelte și condițiile speciale prevăzute în tabelul I, detaliile calculului pe baza următoarelor elemente:
(a)listele navelor retrase din activitate, indicându-se numerele acestora din registrul flotei de pescuit a Uniunii (CFR) și puterea motorului acestor nave;
(b)activitățile de pescuit desfășurate de aceste nave în 2003, calculate în zile pe mare, în funcție de grupul de unelte de pescuit în cauză și, după caz, în funcție de condițiile speciale;
8.5.Pe baza unei astfel de cereri din partea unui stat membru, Comisia poate să aloce statului membru în cauză, prin intermediul actelor de punere în aplicare, un număr suplimentar de zile față de cel prevăzut la punctul 5.1 pentru acel stat membru. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43 alineatul (2).
8.6.În cursul perioadei de gestionare actuale, un stat membru poate realoca aceste zile pe mare suplimentare tuturor navelor sau anumitor nave rămase în flotă autorizate să utilizeze uneltele reglementate. Zilele suplimentare rezultate în urma retragerii unei nave care a beneficiat de o condiție specială menționată la punctul 6.1 litera (a) sau (b) nu pot fi alocate unei nave care rămâne activă, dar care nu beneficiază de o condiție specială.
8.7.În cazul în care Comisia alocă zile pe mare suplimentare pe motivul unei încetări permanente a activităților de pescuit în cursul perioadei de gestionare anterioare, numărul maxim de zile pe stat membru și pe unealtă de pescuit indicat în tabelul I se ajustează în consecință pentru perioada de gestionare actuală.
9.ALOCAREA DE ZILE SUPLIMENTARE PENTRU CONSOLIDAREA PREZENȚEI OBSERVATORILOR ȘTIINȚIFICI
9.1.Comisia poate aloca unui stat membru trei zile suplimentare în care o navă poate fi prezentă în zonă atunci când transportă la bord oricare dintre uneltele reglementate, în baza unui program de consolidare a prezenței observatorilor științifici în cadrul unui parteneriat între cercetători și industria pescuitului. Un astfel de program se concentrează în special asupra nivelurilor capturilor aruncate înapoi în mare și asupra componenței capturilor și depășește cerințele cu privire la colectarea datelor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 199/2008 și de normele de punere în aplicare ale acestuia pentru programele naționale.
9.2.Observatorii științifici trebuie să fie independenți de proprietarul navei de pescuit, de comandantul acesteia și de orice membru al echipajului.
9.3.Statele membre care doresc să beneficieze de alocările prevăzute la punctul 9.1 transmit Comisiei spre aprobare o descriere a programului lor de consolidare a prezenței observatorilor științifici.
9.4.Pe baza acestei descrieri și după consultarea CSTEP, Comisia poate să aloce statului membru în cauză, prin intermediul actelor de punere în aplicare, un număr suplimentar de zile față de cel prevăzut la punctul 5.1 pentru respectivul stat membru și pentru navele, zona și uneltele de pescuit vizate de programul de consolidare a prezenței observatorilor științifici. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43 alineatul (2).
9.5.În cazul în care Comisia a aprobat în trecut un program de consolidare a prezenței observatorilor științifici transmis de un stat membru, iar statul membru respectiv dorește să continue aplicarea programului fără modificări, el informează Comisia cu privire la continuarea programului respectiv cu patru săptămâni înainte de începerea perioadei în care se aplică programul.
Capitolul IV
Gestionare
10.OBLIGAȚIA GENERALĂ
Statele membre gestionează efortul de pescuit maxim admisibil în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 2166/2005 și la articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr.1224/2009.
11.PERIOADELE DE GESTIONARE
11.1.Un stat membru poate împărți zilele de prezență în zona stabilită în tabelul I în perioade de gestionare cu o durată de una sau mai multe luni calendaristice.
11.2.Numărul de zile sau de ore în care o navă poate fi prezentă în zonă în cursul unei perioade de gestionare se stabilește de către statul membru în cauză.
11.3.În cazul în care un stat membru autorizează prezența navelor care arborează pavilionul său în zonă pe ore, statul membru respectiv continuă să contabilizeze consumul de zile conform punctului 10. La cererea Comisiei, statul membru respectiv trebuie să demonstreze că a luat măsurile de precauție necesare pentru a evita consumul excesiv de zile în zonă ca urmare a epuizării prezenței unei anumite nave în zona respectivă înainte de încheierea unei perioade de 24 de ore.
Capitolul V
Schimburi de alocări ale efortului de pescuit
12.TRANSFERUL DE ZILE ÎNTRE NAVE DE PESCUIT CARE ARBOREAZĂ PAVILIONUL UNUI STAT MEMBRU
12.1.Un stat membru poate permite oricărei nave de pescuit care-i arborează pavilionul să transfere zilele de prezență în zona pentru care a fost autorizată unei alte nave care-i arborează pavilionul în zonă, cu condiția ca rezultatul înmulțirii zilelor primite de o navă cu puterea motorului în kilowați (kilowați-zile) să fie mai mic sau egal cu rezultatul înmulțirii zilelor transferate de nava donatoare cu puterea în kilowați a motorului navei respective. Puterea în kilowați a motorului navelor este cea înregistrată pentru fiecare navă în registrul flotei de pescuit a Uniunii.
12.2.Numărul total de zile de prezență în zonă transferat în conformitate cu punctul 12.1, înmulțit cu puterea în kilowați a motorului navei donatoare, nu trebuie să depășească media anuală istorică de zile a navei donatoare în zonă, atestată de jurnalul de pescuit din anii precizați la punctul 6.1 litera (a), înmulțită cu puterea în kilowați a motorului navei respective.
12.3.Transferul de zile descris la punctul 12.1 este permis între navele care operează cu oricare dintre uneltele reglementate și în cursul aceleiași perioade de gestionare.
12.4.Transferul de zile este permis numai pentru navele care beneficiază de o alocare a zilelor de pescuit fără condiții speciale.
12.5.La solicitarea Comisiei, statele membre oferă informații cu privire la transferurile care au avut loc. Comisia poate stabili, prin acte de punere în aplicare, formatele foilor de calcul pentru culegerea și transmiterea informațiilor menționate la prezentul punct. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43 alineatul (2).
13.TRANSFERUL DE ZILE ÎNTRE NAVE CARE ARBOREAZĂ PAVILIONUL UNOR STATE MEMBRE DIFERITE
Statele membre pot autoriza transferul de zile de prezență în zonă pentru aceeași perioadă de gestionare și în interiorul zonei între oricare dintre navele de pescuit care le arborează pavilionul, sub rezerva aplicării mutatis mutandis a punctelor 4.1, 4.2 și 12. În cazul în care decid să autorizeze un astfel de transfer, statele membre adresează Comisiei o notificare, înainte ca transferul respectiv să aibă loc, cu privire la detaliile transferului, inclusiv numărul de zile care urmează să fie transferat, efortul de pescuit și, dacă este cazul, cotele de pescuit aferente.
Capitolul VI
Obligații de raportare
14.RAPORTUL PRIVIND EFORTUL DE PESCUIT
Articolul 28 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 se aplică navelor care intră în domeniul de aplicare al prezentei anexe. Zona geografică menționată la respectivul articol înseamnă zona precizată la punctul 2 din prezenta anexă.
15.COLECTAREA DATELOR PERTINENTE
Pe baza informațiilor utilizate pentru gestionarea zilelor de prezență în zonă stabilite în prezenta anexă, statele membre colectează trimestrial informațiile privind efortul total de pescuit realizat în zonă pentru unelte remorcate și unelte fixe, privind efortul realizat de navele care utilizează diferite tipuri de unelte în zonă și privind puterea motorului acestor nave în kilowați-zile.
16.COMUNICAREA DATELOR PERTINENTE
La cererea Comisiei, statele membre pun la dispoziția acesteia o foaie de calcul cu datele menționate la punctul 15 în formatul specificat în tabelele II și III; această foaie de calcul este trimisă la adresa de e-mail corespunzătoare, comunicată statelor membre de către Comisie. Statele membre transmit Comisiei, la cererea acesteia, informații detaliate cu privire la efortul alocat și consumat pe întregile perioade de gestionare actuală și precedentă sau doar pentru anumite părți ale acestor perioade, utilizând formatul pentru date specificat în tabelele IV și V.
Tabelul II
Formatul raportului pentru informațiile referitoare la kW-zile, pe perioade de gestionare
|
Statul membru
|
Uneltele de pescuit
|
Perioada de gestionare
|
Declarația privind efortul de pescuit cumulat
|
|
(1)
|
(2)
|
(3)
|
(4)
|
Tabelul III
Formatul datelor pentru informațiile referitoare la kW-zile, pe perioade de gestionare
|
Denumirea câmpului
|
Numărul maxim de caractere/cifre
|
Aliniere(1) S(tânga)/D(reapta)
|
Definiție și comentarii
|
|
(1)
Statul membru
|
3
|
|
Statul membru (cod ISO alfa-3) în care este înmatriculată nava
|
|
(2)
Uneltele de pescuit
|
2
|
|
Unul dintre următoarele tipuri de unelte:
TR = traule, plase-pungă daneze și unelte similare ≥ 32mm
GN = setci ≥ 60 mm
LL = paragate de fund
|
|
(3)
Perioada de gestionare
|
4
|
|
O perioadă de gestionare în intervalul cuprins între perioada de gestionare 2006 și perioada de gestionare actuală
|
|
(4)
Declarația privind efortul de pescuit cumulat
|
7
|
D
|
Efortul de pescuit cumulat exprimat în kw-zile și realizat în intervalul 1 februarie-31 ianuarie al perioadei de gestionare corespunzătoare
|
|
(1)
Informații relevante pentru transmiterea datelor într-un format de lungime fixă.
|
Tabelul IV
Formatul raportului pentru informații referitoare la nave
|
Statul membru
|
CFR
|
Marcaj exterior
|
Durata perioadei de gestionare
|
Uneltele notificate
|
Condiția specială care se aplică uneltei (uneltelor) notificate
|
Zile eligibile cu utilizarea uneltei (uneltelor) notificate
|
Zile petrecute utilizând unealta notificată (uneltele notificate)
|
Transfer de zile
|
|
|
|
|
|
Nr. 1
|
Nr. 2
|
Nr. 3
|
…
|
Nr. 1
|
Nr. 2
|
Nr. 3
|
…
|
Nr. 1
|
Nr. 2
|
Nr. 3
|
…
|
Nr. 1
|
Nr. 2
|
Nr. 3
|
…
|
|
|
(1)
|
(2)
|
(3)
|
(4)
|
(5)
|
(5)
|
(5)
|
(5)
|
(6)
|
(6)
|
(6)
|
(6)
|
(7)
|
(7)
|
(7)
|
(7)
|
(8)
|
(8)
|
(8)
|
(8)
|
(9)
|
Tabelul V
Formatul datelor pentru informații referitoare la nave
|
Denumirea câmpului
|
Numărul maxim de caractere/cifre
|
Aliniere(1)
S(tânga)/D(reapta)
|
Definiție și comentarii
|
|
(1)
Statul membru
|
3
|
|
Statul membru (cod ISO alfa-3) în care este înmatriculată nava
|
|
(2)
CFR
|
12
|
|
Numărul din registrul flotei de pescuit a Uniunii (CFR)
Numărul unic de identificare al navei de pescuit
Statul membru (cod ISO alfa-3), urmat de o serie de identificare (9 caractere). Dacă o serie are mai puțin de 9 caractere, în partea stângă trebuie introduse zerouri suplimentare.
|
|
(3)
Marcaj exterior
|
14
|
S
|
În temeiul Regulamentului (CEE) nr. 1381/87 al Comisiei(2)
|
|
(4)
Durata perioadei de gestionare
|
2
|
S
|
Durata perioadei de gestionare măsurată în luni
|
|
(5)
Uneltele notificate
|
2
|
S
|
Unul dintre următoarele tipuri de unelte:
TR = traule, plase-pungă daneze și unelte similare ≥ 32mm
GN = setci ≥ 60 mm
LL = paragate de fund
|
|
(6)
Condiția specială care se aplică uneltei (uneltelor) notificate
|
2
|
S
|
Indicarea, dacă este cazul, a condiției speciale aplicabile menționate la punctul 6.1 litera (a) sau (b) din anexa IIB
|
|
(7)
Zile eligibile cu utilizarea uneltei (uneltelor) notificate
|
3
|
S
|
Numărul de zile pentru care nava este eligibilă în conformitate cu anexa IIB pentru uneltele alese și lungimea perioadei de gestionare notificate
|
|
(8)
Zile petrecute utilizând unealta notificată (uneltele notificate)
|
3
|
S
|
Numărul de zile pe care nava le-a petrecut efectiv în zonă, utilizând o unealtă care corespunde categoriei de unelte notificate pe parcursul perioadei de gestionare notificate
|
|
(9)
Transferuri de zile
|
4
|
S
|
Pentru zilele transferate, a se indica „– numărul de zile transferate” și, pentru zilele primite, a se indica „+ numărul de zile transferate”
|
|
(1)
Informații relevante pentru transmiterea datelor într-un format de lungime fixă.
(2)
Regulamentul (CEE) nr. 1381/87 al Comisiei din 20 mai 1987 privind stabilirea modalităților specifice de marcare și documentare a navelor de pescuit (JO L 132, 21.5.1987, p. 9).
|
ANEXA IIC
EFORTUL DE PESCUIT PENTRU NAVE ÎN CONTEXTUL
GESTIONĂRII STOCURILOR DE LIMBĂ-DE-MARE DIN VESTUL
CANALULUI MÂNECII ÎN DIVIZIUNEA ICES VIIe
Capitolul I
Dispoziții generale
1.DOMENIUL DE APLICARE
1.1.Prezenta anexă se aplică navelor de pescuit din Uniune cu o lungime totală mai mare sau egală cu 10 metri, care au la bord sau care utilizează beam-traule cu dimensiunea ochiului de plasă mai mare sau egală cu 80 mm și plase fixe, inclusiv setci, setci cu sirec și plase de încurcare cu dimensiunea ochiului de plasă mai mică sau egală cu 220 mm, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 509/2007, și care sunt prezente în diviziunea ICES VIIe.
1.2.Navele care pescuiesc cu plase fixe cu dimensiunea ochiului de plasă mai mare sau egală cu 120 mm și cu un istoric al capturilor de mai puțin de 300 kg greutate în viu de limbă-de-mare pe an în cei trei ani precedenți, conform evidențelor ținute de acestea, sunt exceptate de la aplicarea prezentei anexe, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:
(a)aceste nave au capturat mai puțin de 300 kg greutate în viu de limbă-de-mare în cursul perioadei de gestionare 2015;
(b)aceste nave nu transbordează pește pe altă navă atunci când se află pe mare și
(c)până la 31 iulie 2017 și 31 ianuarie 2018, fiecare stat membru în cauză transmite Comisiei un raport privind istoricul înregistrărilor capturilor de limbă-de-mare ale acestor nave în cei trei ani precedenți și al capturilor de limbă-de-mare din 2017.
Dacă una dintre aceste condiții nu este îndeplinită, navele în cauză încetează să mai fie exceptate de la aplicarea prezentei anexe, cu efect imediat.
2.DEFINIȚII
În sensul prezentei anexe se aplică următoarele definiții:
(a)„grup de unelte” înseamnă grupul care constă în următoarele două categorii de unelte:
(i)beam-traule cu dimensiunea ochiului de plasă mai mare sau egală cu 80 mm și
(ii)plase fixe, inclusiv setci, setci cu sirec și plase de încurcare, cu dimensiunea ochiului de plasă mai mică sau egală cu 220 mm;
(b)„unelte reglementate” înseamnă oricare dintre cele două categorii de unelte care aparțin grupului de unelte;
(c)„zonă” înseamnă diviziunea ICES VIIe;
(d)„perioada de gestionare actuală” înseamnă perioada cuprinsă între 1 februarie 2017 și 31 ianuarie 2018.
3.LIMITAREA ACTIVITĂȚII
Fără a aduce atingere articolului 29 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, fiecare stat membru garantează că, atunci când transportă la bord orice fel de unelte reglementate, prezența în zonă a navelor de pescuit din Uniune care arborează pavilionul său și sunt înmatriculate în Uniune nu depășește numărul de zile stabilit în capitolul III din prezenta anexă.
Capitolul II
Autorizații
4.NAVELE AUTORIZATE
4.1Statele membre nu autorizează pescuitul în zonă cu unelte reglementate pentru niciuna dintre navele aflate sub pavilionul lor care nu au practicat asemenea activități de pescuit în perioada 2002-2015 în zona respectivă, excluzând înregistrarea activității de pescuit ca rezultat al transferului de zile între nave de pescuit, decât dacă garantează că interzic pescuitul la o capacitate echivalentă, măsurată în kilowați, în zona respectivă.
4.2Cu toate acestea, o navă cu istoric de utilizare a unor unelte reglementate poate fi autorizată să utilizeze unelte de pescuit diferite, cu condiția ca numărul de zile alocate pentru acest tip de unelte să fie mai mare sau egal cu numărul de zile alocate uneltelor reglementate.
4.3O navă aflată sub pavilionul unui stat membru care nu are cote în zonă nu este autorizată să pescuiască în zona respectivă cu unelte reglementate, cu excepția cazului în care navei i se alocă o cotă după un transfer permis în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și i se alocă zile pe mare în conformitate cu punctul 10 sau 11 din prezenta anexă.
Capitolul III
Numărul de zile de prezență în zonă
alocat navelor de pescuit din Uniune
5.NUMĂRUL MAXIM DE ZILE
În cursul perioadei de gestionare actuale, numărul maxim de zile pe mare în care un stat membru poate autoriza prezența în zonă a unei nave care arborează pavilionul său și care transportă la bord oricare dintre uneltele reglementate este indicat în tabelul I.
Tabelul I
Numărul maxim de zile în care o navă poate fi prezentă în zonă,
pe categorie de unelte și pe an
|
Unelte reglementate
|
Numărul maxim de zile
|
|
Beam-traule cu dimensiunea ochiului de plasă de ≥ 80 mm
|
BE
|
164
|
|
|
FR
|
175
|
|
|
UK
|
207
|
|
Plase fixe cu dimensiunea ochiului de plasă de ≤ 220 mm
|
BE
|
164
|
|
|
FR
|
178
|
|
|
UK
|
164
|
6.SISTEMUL BAZAT PE KILOWAȚI-ZILE
6.1.În timpul perioadei de gestionare actuale, un stat membru își poate gestiona alocările efortului de pescuit conform unui sistem bazat pe kilowați-zile. În baza sistemului menționat, un stat membru poate autoriza orice navă dotată cu oricare dintre uneltele reglementate prevăzute în tabelul I să fie prezentă în zonă pentru un număr maxim de zile diferit de numărul de zile indicat în tabelul respectiv, cu condiția respectării volumului total de kilowați-zile corespunzător uneltelor reglementate.
6.2.Acest volum total de kilowați-zile reprezintă suma tuturor eforturilor de pescuit individuale alocate navelor aflate sub pavilionul statului membru în cauză și autorizate pentru uneltele reglementate. În cazul în care nu se aplică punctul 6.1., aceste eforturi de pescuit individuale se calculează în kilowați-zile, prin înmulțirea puterii motorului fiecărei nave cu numărul de zile pe mare de care ar beneficia conform tabelului I.
6.3.Un stat membru care dorește să beneficieze de sistemul menționat la punctul 6.1 înaintează o cerere Comisiei, pentru uneltele reglementate prevăzute în tabelul I, însoțită de rapoarte în format electronic care conțin detaliile calculului pe baza următoarelor elemente:
(a)lista navelor autorizate să pescuiască, în care sunt indicate numerele acestora din registrul flotei de pescuit a Uniunii (CFR) și puterea motorului acestor nave;
(b)numărul de zile pe mare în timpul cărora fiecare navă ar fi fost autorizată inițial să pescuiască, conform tabelului I, și numărul de zile pe mare de care ar beneficia fiecare navă în aplicarea punctului 6.1.
6.4.Pe baza acestei cereri, Comisia evaluează dacă sunt respectate condițiile menționate la punctul 6 și, dacă este cazul, poate autoriza statul membru în cauză să beneficieze de sistemul prevăzut la punctul 6.1.
7.ALOCAREA DE ZILE SUPLIMENTARE PENTRU ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A ACTIVITĂȚILOR DE PESCUIT
7.1.Comisia poate aloca unui stat membru un număr suplimentar de zile pe mare în care prezența în zonă a unei nave, atunci când transportă la bord oricare dintre uneltele reglementate, poate fi autorizată de statul său membru de pavilion, pe baza încetărilor permanente ale activităților de pescuit care au avut loc în perioada de gestionare anterioară, în conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 sau cu Regulamentul (CE) nr. 744/2008. Încetările permanente ale activității care se datorează oricăror alte circumstanțe pot fi luate în considerare de Comisie de la caz la caz, în urma unei cereri scrise și motivate corespunzător din partea statului membru în cauză. O astfel de cerere scrisă identifică navele vizate și confirmă, pentru fiecare dintre acestea, că nu vor mai desfășura niciodată activități de pescuit.
7.2.Efortul de pescuit, măsurat în kilowați-zile, realizat în 2003 de navele retrase care utilizau un anumit grup de unelte, se împarte la efortul realizat de toate navele care au utilizat respectivul grup de unelte în cursul anului 2003. Numărul suplimentar de zile pe mare se calculează înmulțind raportul astfel obținut cu numărul de zile care ar fi fost alocate în conformitate cu tabelul I. Partea unei zile care rezultă din calculul respectiv se rotunjește la ziua întreagă cea mai apropiată.
7.3.Punctele 7.1 și 7.2 nu se aplică în cazul în care o navă a fost înlocuită în conformitate cu punctul 4.2 sau atunci când retragerea a fost deja utilizată în anii anteriori pentru a obține zile suplimentare pe mare.
7.4.Statele membre care doresc să beneficieze de alocările menționate la punctul 7.1 înaintează o cerere Comisiei, până cel târziu la data de 15 iunie a perioadei de gestionare actuale, însoțită de rapoarte în format electronic care conțin, pentru grupul de unelte prevăzut în tabelul I, detaliile calculului pe baza următoarelor elemente:
(a)listele navelor retrase din activitate, indicându-se numerele acestora din registrul flotei de pescuit a Uniunii (CFR) și puterea motorului acestor nave;
(b)activitățile de pescuit desfășurate de aceste nave în 2003, calculate în zile pe mare în funcție de grupurile de unelte de pescuit.
7.5.Pe baza unei astfel de cereri din partea unui stat membru, Comisia poate să aloce statului membru în cauză, prin intermediul actelor de punere în aplicare, un număr suplimentar de zile față de cel prevăzut la punctul 5 pentru respectivul stat membru. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43 alineatul (2).
7.6.În cursul perioadei de gestionare actuale, un stat membru poate realoca aceste zile pe mare suplimentare tuturor navelor sau anumitor nave rămase în flotă autorizate să utilizeze uneltele reglementate.
7.7.În cazul în care Comisia alocă zile pe mare suplimentare pe motivul unei încetări permanente a activităților de pescuit în cursul perioadei de gestionare anterioare, numărul maxim de zile pe stat membru și pe unealtă de pescuit indicat în tabelul I se ajustează în consecință pentru perioada de gestionare actuală.
8.ALOCAREA DE ZILE SUPLIMENTARE PENTRU CONSOLIDAREA PREZENȚEI OBSERVATORILOR ȘTIINȚIFICI
8.1.Comisia poate aloca statelor membre, în perioada 1 februarie 2017-31 ianuarie 2018, trei zile suplimentare în care o navă poate fi prezentă în zonă, atunci când transportă la bord oricare dintre uneltele reglementate, în baza unui program de consolidare a prezenței observatorilor științifici în cadrul unui parteneriat între cercetători și industria pescuitului. Un astfel de program se concentrează în special asupra nivelurilor capturilor aruncate înapoi în mare și asupra componenței capturilor și depășește cerințele cu privire la colectarea datelor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 199/2008 și de normele de punere în aplicare ale acestuia pentru programele naționale.
8.2.Observatorii științifici trebuie să fie independenți de proprietarul navei de pescuit, de comandantul acesteia și de orice membru al echipajului.
8.3.Statele membre care doresc să beneficieze de alocările prevăzute la punctul 8.1 transmit Comisiei spre aprobare o descriere a programului lor de consolidare a prezenței observatorilor științifici.
8.4.Pe baza acestei descrieri și după consultarea CSTEP, Comisia poate să aloce statului membru în cauză, prin intermediul actelor de punere în aplicare, un număr suplimentar de zile față de cel prevăzut la punctul 5 pentru respectivul stat membru și pentru navele, zona și uneltele de pescuit vizate de programul de consolidare a prezenței observatorilor științifici. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43 alineatul (2).
8.5.În cazul în care Comisia a aprobat în trecut un program de consolidare a prezenței observatorilor științifici transmis de un stat membru, iar statul membru respectiv dorește să continue aplicarea programului fără modificări, el informează Comisia cu privire la continuarea programului respectiv cu patru săptămâni înainte de începerea perioadei în care se aplică programul.
Capitolul IV
Gestionare
9.OBLIGAȚIA GENERALĂ
Statele membre gestionează efortul de pescuit maxim admisibil în conformitate cu articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr.1224/2009.
10.PERIOADELE DE GESTIONARE
10.1.Un stat membru poate împărți zilele de prezență în zona stabilită în tabelul I în perioade de gestionare cu o durată de una sau mai multe luni calendaristice.
10.2.Numărul de zile sau de ore în care o navă poate fi prezentă în zonă în cursul unei perioade de gestionare se stabilește de către statul membru în cauză.
10.3.În cazul în care un stat membru autorizează prezența navelor care arborează pavilionul său în zonă pe ore, statul membru respectiv continuă să contabilizeze consumul de zile conform punctului 9. La cererea Comisiei, statul membru respectiv trebuie să demonstreze că a luat măsurile de precauție necesare pentru a evita consumul excesiv de zile în zonă ca urmare a epuizării prezenței unei anumite nave în zona respectivă înainte de încheierea unei perioade de 24 de ore.
Capitolul V
Schimburi de alocări ale efortului de pescuit
11.TRANSFERUL DE ZILE ÎNTRE NAVE DE PESCUIT CARE ARBOREAZĂ PAVILIONUL UNUI STAT MEMBRU
11.1.Un stat membru poate permite oricărei nave de pescuit care-i arborează pavilionul să transfere zilele de prezență în zona pentru care a fost autorizată unei alte nave care-i arborează pavilionul în zonă, cu condiția ca rezultatul înmulțirii zilelor primite de o navă cu puterea motorului în kilowați (kilowați-zile) să fie mai mic sau egal cu rezultatul înmulțirii zilelor transferate de nava donatoare cu puterea în kilowați a motorului navei respective. Puterea în kilowați a motorului navelor este cea înregistrată pentru fiecare navă în registrul flotei de pescuit a Uniunii.
11.2.Numărul total al zilelor de prezență în zonă, transferate în conformitate cu punctul 11.1, înmulțit cu puterea în kilowați a motorului navei donatoare nu depășește media anuală istorică de zile de prezență în zonă a navei donatoare, atestată de jurnalul de pescuit în anii 2001, 2002, 2003, 2004 și 2005, înmulțită cu puterea în kilowați a motorului navei respective.
11.3.Transferul de zile descris la punctul 11.1 este permis între navele care operează cu oricare dintre uneltele reglementate și în cursul aceleiași perioade de gestionare.
11.4.La solicitarea Comisiei, statele membre oferă informații cu privire la transferurile care au avut loc. Comisia poate stabili, prin acte de punere în aplicare, formatele foilor de calcul pentru culegerea și transmiterea informațiilor menționate la prezentul punct. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43 alineatul (2).
12.TRANSFERUL DE ZILE ÎNTRE NAVE CARE ARBOREAZĂ PAVILIONUL UNOR STATE MEMBRE DIFERITE
Statele membre pot autoriza transferul de zile de prezență în zonă pentru aceeași perioadă de gestionare și în interiorul zonei între orice nave de pescuit care le arborează pavilionul, sub rezerva aplicării mutatis mutandis a punctelor 4.2, 4.4, 5, 6 și 10. În cazul în care decid să autorizeze un astfel de transfer, statele membre adresează Comisiei o notificare, înainte ca transferul respectiv să aibă loc, cu privire la detaliile transferului, inclusiv numărul de zile care urmează să fie transferat, efortul de pescuit și, dacă este cazul, cotele de pescuit aferente.
Capitolul VI
Obligații de raportare
13.RAPORTUL PRIVIND EFORTUL DE PESCUIT
Articolul 28 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 se aplică navelor care intră în domeniul de aplicare al prezentei anexe. Zona geografică menționată la respectivul articol înseamnă zona precizată la punctul 2 din prezenta anexă.
14.COLECTAREA DATELOR PERTINENTE
Pe baza informațiilor utilizate pentru gestionarea zilelor de prezență în zonă stabilite în prezenta anexă, statele membre colectează trimestrial informațiile privind efortul total de pescuit realizat în zonă pentru unelte remorcate și unelte fixe, privind efortul realizat de navele care utilizează diferite tipuri de unelte în zonă și privind puterea motorului acestor nave în kilowați-zile.
15.COMUNICAREA DATELOR PERTINENTE
La cererea Comisiei, statele membre pun la dispoziția acesteia o foaie de calcul cu datele menționate la punctul 14 în formatul specificat în tabelele II și III; această foaie de calcul este trimisă la adresa de e-mail corespunzătoare, comunicată statelor membre de către Comisie. Statele membre transmit Comisiei, la cererea acesteia, informații detaliate cu privire la efortul alocat și consumat pe întregile perioade de gestionare 2014 și 2015 sau doar pentru anumite părți ale acestor perioade, utilizând formatul pentru date specificat în tabelele IV și V.
Tabelul II
Formatul raportului pentru informațiile referitoare la kW-zile, pe perioade de gestionare
|
Statul membru
|
Uneltele de pescuit
|
Perioada de gestionare
|
Declarația privind efortul de pescuit cumulat
|
|
(1)
|
(2)
|
(3)
|
(4)
|
Tabelul III
Formatul datelor pentru informațiile referitoare la kW-zile, pe perioade de gestionare
|
Denumirea câmpului
|
Numărul maxim de caractere/cifre
|
Aliniere(1)
S(tânga)/D(reapta)
|
Definiție și comentarii
|
|
(1)
Statul membru
|
3
|
|
Statul membru (cod ISO alfa-3) în care este înmatriculată nava
|
|
(2)
Uneltele de pescuit
|
2
|
|
Unul dintre următoarele tipuri de unelte:
BT = beam-traule ≥ 80 mm
GN = setci < 220 mm
TN = setci cu sirec sau plase de încurcare < 220 mm
|
|
(3)
Perioada de gestionare
|
4
|
|
Un an în intervalul cuprins între perioada de gestionare 2006 și perioada de gestionare actuală
|
|
(4)
Declarația privind efortul de pescuit cumulat
|
7
|
R
|
Efortul de pescuit cumulat exprimat în kw-zile și realizat în intervalul 1 februarie-31 ianuarie al perioadei de gestionare corespunzătoare
|
|
(1)
Informații relevante pentru transmiterea datelor într-un format de lungime fixă.
|
Tabelul IV
Formatul raportului pentru informații referitoare la nave
|
Statul membru
|
CFR
|
Marcaj exterior
|
Durata perioadei de gestionare
|
Uneltele notificate
|
Zile eligibile cu utilizarea uneltei (uneltelor) notificate
|
Zile petrecute utilizând unealta notificată (uneltele notificate)
|
Transfer de zile
|
|
|
|
|
|
Nr. 1
|
Nr. 2
|
Nr. 3
|
…
|
Nr. 1
|
Nr. 2
|
Nr. 3
|
…
|
Nr. 1
|
Nr. 2
|
Nr. 3
|
…
|
|
|
(1)
|
(2)
|
(3)
|
(4)
|
(5)
|
(5)
|
(5)
|
(5)
|
(6)
|
(6)
|
(6)
|
(6)
|
(7)
|
(7)
|
(7)
|
(7)
|
(8)
|
Tabelul V
Formatul datelor pentru informații referitoare la nave
|
Denumirea câmpului
|
Numărul maxim de caractere/cifre
|
Aliniere(1)
S(tânga)/D(reapta)
|
Definiție și comentarii
|
|
(1)
Statul membru
|
3
|
|
Statul membru (cod ISO alfa-3) în care este înmatriculată nava
|
|
(2)
CFR
|
12
|
|
Numărul din registrul flotei de pescuit a Uniunii (CFR)
Numărul unic de identificare al navei de pescuit
Statul membru (cod ISO alfa-3), urmat de o serie de identificare (9 caractere). Dacă o serie are mai puțin de 9 caractere, în partea stângă trebuie introduse zerouri suplimentare.
|
|
(3)
Marcaj exterior
|
14
|
S
|
În temeiul Regulamentului (CEE) nr. 1381/87
|
|
(4)
Durata perioadei de gestionare
|
2
|
S
|
Durata perioadei de gestionare măsurată în luni
|
|
(5)
Uneltele notificate
|
2
|
S
|
Unul dintre următoarele tipuri de unelte:
BT = beam-traule ≥ 80 mm
GN = setci < 220 mm
TN = setci cu sirec sau plase de încurcare < 220 mm
|
|
(6)
Condiția specială care se aplică uneltei (uneltelor) notificate
|
3
|
S
|
Numărul de zile pentru care nava este eligibilă în conformitate cu anexa IIC pentru uneltele alese și lungimea perioadei de gestionare notificate
|
|
(7)
Zile petrecute utilizând unealta notificată (uneltele notificate)
|
3
|
S
|
Numărul de zile pe care nava le-a petrecut efectiv în zonă, utilizând o unealtă care corespunde categoriei de unelte notificate pe parcursul perioadei de gestionare notificate
|
|
(8)
Transferuri de zile
|
4
|
S
|
Pentru zilele transferate, a se indica „– numărul de zile transferate” și, pentru zilele primite, a se indica „+ numărul de zile transferate”
|
|
(1)
Informații relevante pentru transmiterea datelor într-un format de lungime fixă.
|
ANEXA IID
ZONELE DE GESTIONARE A UVEI
ÎN DIVIZIUNILE ICES IIA, IIIA ȘI ÎN SUBZONA ICES IV
În scopul gestionării posibilităților de pescuit pentru uvă în diviziunile ICES IIa, IIIa și în subzona ICES IV stabilite în anexa IA, zonele de gestionare specifice în care se aplică limite de captură sunt definite mai jos și în apendicele la prezenta anexă:
|
Zona de gestionare a uvei
|
Dreptunghiurile statistice ICES
|
|
1
|
3134 E9F2; 35 E9 F3; 36 E9F4; 37 E9F5; 3840 F0F5; 41 F5F6
|
|
2
|
3134 F3F4; 35 F4F6; 36 F5F8; 3740 F6F8; 41 F7F8
|
|
3
|
41 F1F4; 4243 F1F9; 44 F1G0; 4546 F1G1; 47 G0
|
|
4
|
3840 E7E9; 4146 E6F0
|
|
5
|
4751 E6 + F0F5; 52 E6F5
|
|
6
|
4143 G0G3; 44 G1
|
|
7
|
4751 E7E9
|
Apendicele 1 la Anexa IID
Zonele de gestionare a uvei
ANEXA III
NUMĂRUL MAXIM DE AUTORIZAȚII DE PESCUIT
PENTRU NAVELE DE PESCUIT DIN UNIUNE CARE PESCUIESC ÎN APELE UNOR ȚĂRI TERȚE
|
Zona de pescuit
|
Activitatea de pescuit
|
Număr de autorizații de pescuit
|
Alocarea autorizațiilor de pescuit între statele membre
|
Număr maxim de nave prezente în orice moment
|
|
Apele norvegiene și zona de pescuit din jurul insulei Jan Mayen
|
Hering, la nord de 62° 00′ N
|
pm
|
DK
|
pm
|
pm
|
|
|
|
|
DE
|
pm
|
|
|
|
|
|
FR
|
pm
|
|
|
|
|
|
IE
|
pm
|
|
|
|
|
|
NL
|
pm
|
|
|
|
|
|
PL
|
pm
|
|
|
|
|
|
SV
|
pm
|
|
|
|
|
|
UK
|
pm
|
|
|
|
Specii demersale, la nord de 62° 00′ N
|
pm
|
DE
|
pm
|
pm
|
|
|
|
|
IE
|
pm
|
|
|
|
|
|
ES
|
pm
|
|
|
|
|
|
FR
|
pm
|
|
|
|
|
|
PT
|
pm
|
|
|
|
|
|
UK
|
pm
|
|
|
|
|
|
Nealocate
|
pm
|
|
|
|
Macrou (1)
|
Nu se aplică
|
Nu se aplică
|
pm
|
|
|
Specii industriale, la sud de 62° 00′ N
|
pm
|
DK
|
pm
|
pm
|
|
|
|
|
UK
|
pm
|
|
|
Apele Insulelor Feroe
|
Toate activitățile de pescuit prin traulare cu nave de cel mult 180 de picioare în zona dintre 12 și 21 de mile de la liniile de bază ale Insulelor Feroe
|
pm
|
BE
|
pm
|
pm
|
|
|
|
|
DE
|
pm
|
|
|
|
|
|
FR
|
pm
|
|
|
|
|
|
UK
|
pm
|
|
|
|
Pescuit direcționat de cod și eglefin, cu o dimensiune minimă a ochiului de plasă de 135 mm, limitat la zona situată la sud de 62° 28′ N și la est de 6° 30′ V
|
pm (2)
|
Nu se aplică
|
pm
|
|
|
Pescuit prin traulare dincolo de 21 de mile de la liniile de bază ale Insulelor Feroe. În perioadele 1 martie-31 mai și 1 octombrie-31 decembrie, aceste nave pot opera în zona dintre 61° 20′ N și 62° 00′ N și între 12 și 21 de mile de la liniile de bază
|
pm
|
BE
|
pm
|
pm
|
|
|
|
|
DE
|
pm
|
|
|
|
|
|
FR
|
pm
|
|
|
|
|
|
UK
|
pm
|
|
|
|
Pescuit prin traulare de mihalț-de-mare albastru, cu o dimensiune minimă a ochiului de plasă de 100 mm, în zona situată la sud de 61° 30′ N și la vest de 9° 00′ V, în zona situată între 7° 00′ V și 9° 00′ V la sud de 60° 30′ N și în zona situată la sud-vest de linia trasată între 60° 30′ N, 7° 00′ V și 60° 00′ N, 6° 00′ V
|
pm
|
DE (3)
|
pm
|
pm (4)
|
|
|
|
|
FR (3)
|
pm
|
|
|
|
Pescuit direcționat prin traulare de cod saithe, cu o dimensiune minimă a ochiurilor de plasă de 120 mm și cu posibilitatea de a utiliza parâme transversale în jurul sacului.
|
pm
|
Nu se aplică
|
pm (4)
|
|
|
Pescuitul de putasu. Numărul total de autorizații de pescuit poate fi mărit cu patru nave pentru a forma perechi, în cazul în care autoritățile Insulelor Feroe introduc reguli speciale de acces la o zonă numită „zonă principală pentru pescuitul de putasu”
|
pm
|
DE
|
pm
|
pm
|
|
|
|
|
DK
|
pm
|
|
|
|
|
|
FR
|
pm
|
|
|
|
|
|
NL
|
pm
|
|
|
|
|
|
UK
|
pm
|
|
|
|
|
|
SE
|
pm
|
|
|
|
|
|
ES
|
pm
|
|
|
|
|
|
IE
|
pm
|
|
|
|
|
|
PT
|
pm
|
|
|
|
Pescuitul cu undița
|
pm
|
UK
|
pm
|
pm
|
|
|
Macrou
|
pm
|
DK
|
pm
|
pm
|
|
|
|
|
BE
|
pm
|
|
|
|
|
|
DE
|
pm
|
|
|
|
|
|
FR
|
pm
|
|
|
|
|
|
IE
|
pm
|
|
|
|
|
|
NL
|
pm
|
|
|
|
|
|
SE
|
pm
|
|
|
|
|
|
UK
|
pm
|
|
|
|
Hering, la nord de 62° 00′ N
|
pm
|
DK
|
pm
|
pm
|
|
|
|
|
DE
|
pm
|
|
|
|
|
|
IE
|
pm
|
|
|
|
|
|
FR
|
pm
|
|
|
|
|
|
NL
|
pm
|
|
|
|
|
|
PL
|
pm
|
|
|
|
|
|
SE
|
pm
|
|
|
|
|
|
UK
|
pm
|
|
|
(1)
Fără a se aduce atingere licențelor suplimentare acordate Suediei de Norvegia în conformitate cu practica consacrată.
(2)
Aceste cifre sunt incluse în cifrele pentru toate activitățile de pescuit prin traulare cu nave de cel mult 180 de picioare în zona dintre 12 și 21 de mile de la liniile de bază ale Insulelor Feroe.
(3)
Aceste cifre se referă la numărul maxim de nave prezente în orice moment.
(4)
Aceste cifre sunt incluse în cifrele pentru „Pescuit prin traulare dincolo de 21 de mile de la liniile de bază ale Insulelor Feroe”.
|
ANEXA IV
ZONA CONVENȚIEI ICCAT — LIMITELE DE CAPACITATE
1.Numărul maxim de nave cu platformă și paragate și de nave cu undițe tractate ale Uniunii autorizate să pescuiască activ ton roșu cu o greutate/lungime cuprinse între 8 kg/75 cm și 30 kg/115 cm în estul Oceanului Atlantic
|
Spania
|
pm
|
|
Franța
|
pm
|
|
Uniune
|
pm
|
2.Numărul maxim de nave ale Uniunii de pescuit artizanal de coastă autorizate să pescuiască activ ton roșu cu o greutate/lungime cuprinse între 8 kg/75 cm și 30 kg/115 cm în Marea Mediterană
|
Spania
|
pm
|
|
Franța
|
pm
|
|
Italia
|
pm
|
|
Cipru
|
pm
|
|
Malta
|
pm2
|
|
Uniune
|
pm
|
3.Numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii autorizate să pescuiască activ ton roșu cu o greutate/lungime cuprinse între 8 kg/75 cm și 30 kg/115 cm în Marea Adriatică în scopul creșterii.
|
Croația
|
pm
|
|
Italia
|
pm
|
|
Uniune
|
pm
|
4.Numărul maxim și capacitatea totală în tonaj brut a navelor de pescuit ale fiecărui stat membru care pot fi autorizate să pescuiască, să rețină la bord, să transbordeze, să transporte sau să debarce ton roșu în estul Oceanului Atlantic și în Marea Mediterană
Tabelul A
|
|
Numărul navelor de pescuit
|
|
|
Cipru
|
Grecia
|
Croația
|
Italia
|
Franța
|
Spania
|
Malta
|
|
Nave de pescuit cu plase-pungă
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
Nave de pescuit cu paragate
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
Navă de pescuit cu momeală
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
Petactar
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
Trauler
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
Alte nave de pescuit artizanal
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
Tabelul B
|
|
Capacitatea totală în tonaj brut
|
|
|
Cipru
|
Croația
|
Grecia
|
Italia
|
Franța
|
Spania
|
Malta
|
|
Nave de pescuit cu plase-pungă
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
|
Nave de pescuit cu paragate
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
|
Nave de pescuit cu momeală
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
|
Petactare
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
|
Traulere
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
|
Alte nave de pescuit artizanal
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
5.Numărul maxim de capcane utilizate pentru pescuitul de ton roșu în estul Oceanului Atlantic și în Marea Mediterană autorizate de fiecare stat membru
|
|
Număr de capcane
|
|
Spania
|
pm
|
|
Italia
|
pm
|
|
Portugalia
|
pm
|
6.Capacitatea maximă de creștere și de îngrășare a tonului roșu pentru fiecare stat membru și volumul maxim al intrărilor de ton roșu sălbatic capturat pe care fiecare stat membru îl poate aloca fermelor sale piscicole din estul Oceanului Atlantic și din Marea Mediterană
Tabelul A
|
Capacitatea maximă de creștere și de îngrășare a tonului
|
|
|
Număr de ferme
|
Capacitate (în tone)
|
|
Spania
|
pm
|
pm
|
|
Italia
|
pm
|
pm
|
|
Grecia
|
pm
|
pm
|
|
Cipru
|
pm
|
pm
|
|
Croația
|
pm
|
pm
|
|
Malta
|
pm
|
pm
|
Tabelul B
|
Volumul maxim al intrărilor de ton roșu sălbatic capturat (în tone)
|
|
Spania
|
pm
|
|
Italia
|
pm
|
|
Grecia
|
pm
|
|
Cipru
|
pm
|
|
Croația
|
pm
|
|
Malta
|
pm
|
|
Portugalia
|
pm
|
7.Numărul maxim de nave de pescuit din Uniune cu o lungime de cel puțin 20 de metri care pescuiesc ton obez în zona Convenției ICCAT este următorul:
|
Statul membru
|
Numărul maxim de nave de pescuit cu plase-pungă
|
Numărul maxim de nave de pescuit cu paragate
|
|
Spania
|
pm
|
pm
|
|
Franța
|
pm
|
pm
|
|
Portugalia
|
pm
|
pm
|
|
Uniune
|
34
|
269
|
ANEXA V
ZONA CONVENȚIEI CCAMLR
PARTEA A
INTERZICEREA PESCUITULUI DIRECȚIONAT ÎN ZONA CONVENȚIEI CCAMLR
|
Specii vizate
|
Zona
|
Perioadă de interdicție
|
|
Rechini (toate speciile)
|
Zona Convenției
|
De la 1 ianuarie la 31 decembrie 2017
|
|
Notothenia rossii
|
FAO 48.1. Antarctica, în zona peninsulară
FAO 48.2. Antarctica, în jurul arhipelagului Orkney de Sud
FAO 48.3. Antarctica, în jurul arhipelagului Georgia de Sud
|
De la 1 ianuarie la 31 decembrie 2017
|
|
Pești cu înotătoare
|
FAO 48.1. Antarctica(1)
FAO 48.2. Antarctica(1)
|
De la 1 ianuarie la 31 decembrie 2017
|
|
Gobionotothen gibberifrons
Chaenocephalus aceratus
Pseudochaenichthys georgianus
Lepidonotothen squamifrons
Patagonotothen guntheri
Electrona carlsbergi(1)
|
FAO 48.3.
|
De la 1 ianuarie la 31 decembrie 2017
|
|
Dissostichus spp.
|
FAO 48.5. Antarctica
|
De la 1 decembrie 2016 la 30 noiembrie 2017
|
|
Dissostichus spp.
|
FAO 88.3. Antarctica(1)
FAO 58.5.1. Antarctica(1) (2)
FAO 58.5.2. Antarctica la est de 79°20' E și în afara ZEE la vest de 79°20' E(1)
FAO 58.4.4. Antarctica(1) (2)
FAO 58.6. Antarctica(1) (2)
FAO 58.7. Antarctica(1)
|
De la 1 ianuarie la 31 decembrie 2017
|
|
Lepidonotothen squamifrons
|
FAO 58.4.4.(1) (2)
|
De la 1 ianuarie la 31 decembrie 2017
|
|
Toate speciile, cu excepția Champsocephalus gunnari și Dissostichus eleginoides
|
FAO 58.5.2. Antarctica
|
De la 1 decembrie 2016 la 30 noiembrie 2017
|
|
Dissostichus mawsoni
|
FAO 48.4. Antarctica(1) în zona delimitată de latitudinile 55° 30' S și 57° 20' S și de longitudinile 25° 30' V și 29° 30' V
|
De la 1 ianuarie la 31 decembrie 2017
|
|
(1)
Cu excepția pescuitului desfășurat în scopul cercetării științifice.
(2)
Cu excepția apelor aflate sub jurisdicție națională (ZEE).
|
PARTEA B
TAC-uri ȘI LIMITE ALE CAPTURILOR ACCIDENTALE PENTRU PESCUITUL EXPERIMENTAL ÎN ZONA CONVENȚIEI CCAMLR ÎN 2016/2017
|
Subzonă/
Diviziune
|
Regiune
|
Sezon
|
Unități de cercetare la scară mică (SSRU)
|
Limita de captură pentru Dissostichus spp. (în tone)
|
Limită de captură accidentală (în tone)
|
|
|
|
|
SSRU
|
Limită
|
|
Diferite specii de vulpi-de-mare
|
Macrourus spp.
|
Alte specii
|
|
58.4.1.
|
Întreaga diviziune
|
pm
|
A, B, F
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
|
|
|
C (inclusiv 58.4.1_1, 58.4. 1_2)
|
pm
|
|
|
|
|
|
|
|
|
D
|
pm1
|
|
|
|
A, B, F
|
pm
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
C
|
pm
|
|
|
|
|
E (58.4.1_3, 58.4.1_4)
|
pm
|
|
|
|
D
|
pm
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
E
|
pm
|
|
|
|
|
G (inclusiv 58.4.1_5)
|
pm1
|
|
|
|
G
|
pm
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
H
|
pm
|
|
|
|
|
H
|
pm 1
|
|
|
|
|
|
|
58.4.2.
|
Întreaga diviziune
|
pm
|
A
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
|
|
|
B, C, D
|
pm
|
|
|
|
|
|
|
|
|
E (inclusiv 58.4.2_1)
|
pm
|
|
|
|
|
|
58.4.3a.
|
Întreaga diviziune 58.4.3a._1
|
pm
|
|
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
|
|
|
Nu se aplică
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
88.1.
|
Întreaga subzonă
|
pm
|
A, D, E, F, M
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
|
|
|
B, C, G
|
pm
|
|
A, D, E, F, M
|
pm
|
A, D, E, F, M
|
pm
|
A, D, E, F, M
|
pm
|
|
|
|
|
H, I, K
|
pm
|
|
B, C, G
|
pm
|
B, C, G
|
pm
|
B, C, G
|
pm
|
|
|
|
|
J, L
|
pm
|
|
H, I, K
|
pm
|
H, I, K
|
pm
|
H, I, K
|
pm
|
|
|
|
|
|
|
|
J, L
|
pm
|
J, L
|
pm
|
J, L
|
pm
|
|
88.2.
|
|
pm
|
A, B, I
|
0
|
619
|
50
|
99
|
120
|
|
|
|
|
C, D, E, F, G (88.2_1 - 88.2_4)
|
419
|
|
A, B, I
|
0
|
A, B, I
|
0
|
A, B, I
|
0
|
|
|
|
|
H
|
200
|
|
C, D, E, F, G
|
50
|
C, D, E, F, G
|
67
|
C, D, E, F, G
|
100
|
|
|
|
|
|
|
|
H
|
50
|
H
|
32
|
H
|
20
|
|
|
Apendice la anexa V partea B
Lista unităților de cercetare la scară mică (SSRU)
|
Regiune
|
SSRU
|
Linie de demarcație
|
|
48.6
|
A
|
De la 50° S 20° V spre est la 1°30' E, spre sud la 60° S, spre vest la 20° V, spre nord la 50° S.
|
|
|
B
|
De la 60° S 20° V spre est la 10° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 20° V, spre nord la 60° S.
|
|
|
C
|
De la 60° S 10° V spre est la 0° longitudine, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 10° V, spre nord la 60° S.
|
|
|
D
|
De la 60° S 0° longitudine spre est la 10° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 0° longitudine, spre nord la 60° S.
|
|
|
E
|
De la 60° S 10° E spre est la 20° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 10° E, spre nord la 60° S.
|
|
|
F
|
De la 60° S 20° E spre est la 30° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 20° E, spre nord la 60° S.
|
|
|
G
|
De la 50° S 1° 30' E spre est la 30° E, spre sud la 60° S, spre vest la 1° 30' E, spre nord la 50° S.
|
|
58.4.1
|
A
|
De la 55° S 86° E spre est la 150° E, spre sud la 60° S, spre vest la 86° E, spre nord la 55° S.
|
|
|
B
|
De la 60° S 86° E spre est la 90° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 80° E, spre nord la 64° S, spre est la 86° E, spre nord la 60° S.
|
|
|
C
|
De la 60° S 90° E spre est la 100° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 90° E, spre nord la 60° S.
|
|
|
D
|
De la 60° S 100° E spre est la 110° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 100° E, spre nord la 60° S.
|
|
|
E
|
De la 60° S 110° E spre est la 120° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 110° E, spre nord la 60° S.
|
|
|
F
|
De la 60° S 120° E spre est la 130° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 120° E, spre nord la 60° S.
|
|
|
G
|
De la 60° S 130° E spre est la 140° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 130° E, spre nord la 60° S.
|
|
|
H
|
De la 60° S 140° E spre est la 150° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 140° E, spre nord la 60° S.
|
|
58.4.2
|
A
|
De la 62° S 30° E spre est la 40° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 30° E, spre nord la 62° S.
|
|
|
B
|
De la 62° S 40° E spre est la 50° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 40° E, spre nord la 62° S.
|
|
|
C
|
De la 62° S 50° E spre est la 60° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 50° E, spre nord la 62° S.
|
|
|
D
|
De la 62° S 60° E spre est la 70° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 60° E, spre nord la 62° S.
|
|
|
E
|
De la 62° S 70° E, spre est la 73° 10' E, spre sud la 64° S, spre est la 80° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei la 70° E, spre nord la 62° S.
|
|
58.4.3a
|
A
|
Toată diviziunea, de la 56° S 60° E spre est la 73°10' E, spre sud la 62° S, spre vest la 60° E, spre nord la 56° S.
|
|
58.4.3b
|
A
|
De la 56° S 73° 10′ E spre est la 79° E, spre sud la 59° S, spre vest la 73° 10′ E, spre nord la 56° S.
|
|
|
B
|
De la 60° S 73° 10′ E spre est la 86° E, spre sud la 64° S, spre vest la 73° 10′ E, spre nord la 60° S.
|
|
|
C
|
De la 59° S 73° 10′ E spre est la 79° E, spre sud la 60° S, spre vest la 73° 10′ E, spre nord la 59° S.
|
|
|
D
|
De la 59° S 79° E spre est la 86° E, spre sud la 60° S, spre vest la 79° E, spre nord la 59° S.
|
|
|
E
|
De la 56° S 79° E spre est la 80° E, spre nord la 55° S, spre est la 86° E, spre sud la 59° S, spre vest la 79° E, spre nord la 56°S.
|
|
58.4.4
|
A
|
De la 51° S 40° E spre est la 42° E, spre sud la 54° S, spre vest la 40° E, spre nord la 51° S.
|
|
|
B
|
De la 51° S 42° E spre est la 46° E, spre sud la 54° S, spre vest la 42° E, spre nord la 51° S.
|
|
|
C
|
De la 51° S 46° E spre est la 50° E, spre sud la 54° S, spre vest la 46° E, spre nord la 51° S.
|
|
|
D
|
Toată diviziunea, cu excepția unităților de cercetare la scară mică A, B,C și cu limita externă de la 50° S 30° E spre est la 60° E, spre sud la 62° S, spre vest la 30° E, spre nord la 50° S.
|
|
58.6
|
A
|
De la 45° S 40° E spre est la 44° E, spre sud la 48° S, spre vest la 40° E, spre nord la 45° S.
|
|
|
B
|
De la 45° S 44° E spre est la 48° E, spre sud la 48° S, spre vest la 44° E, spre nord la 45° S.
|
|
|
C
|
De la 45° S 48° E spre est la 51° E, spre sud la 48° S, spre vest la 48° E, spre nord la 45° S.
|
|
|
D
|
De la 45° S 51° E spre est la 54° E, spre sud la 48° S, spre vest la 51° E, spre nord la 45° S.
|
|
58.7
|
A
|
De la 45° S 37° E spre est la 40° E, spre sud la 48° S, spre vest la 37° E, spre nord la 45° S.
|
|
88.1
|
A
|
De la 60° S 150° E spre est la 170° E, spre sud la 65° S, spre vest la 150° E, spre nord la 60° S.
|
|
|
B
|
De la 60° S 170° E spre est la 179° E, spre sud la 66°40' S, spre vest la 170° E, spre nord la 60° S.
|
|
|
C
|
De la 60° S 179° E spre est la 170° V, spre sud la 70° S, spre vest la 178° V, spre nord la 66°40' S, spre vest la 179° E, spre nord la 60°S.
|
|
|
D
|
De la 65° S 150° E spre est la 160° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 150° E, spre nord la 65° S.
|
|
|
E
|
De la 65° S 160° E spre est la 170° E, spre sud la 68° 30' S, spre vest la 160° E, spre nord la 65° S.
|
|
|
F
|
De la 68° 30' S 160° E spre est la 170° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 160° E, spre nord la 68° 30' S.
|
|
|
G
|
De la 66° 40' S 170° E spre est la 178° V, spre sud la 70° S, spre vest la 178° 50' E, spre sud la 70° 50' S, spre vest la 170° E, spre nord la 66°40' S.
|
|
|
H
|
De la 70° 50' S 170° E spre est la 178° 50' E, spre sud la 73° S, spre vest până la coastă, spre nord de-a lungul coastei la 170° E, spre nord la 70° 50' S.
|
|
|
I
|
De la 70° S 178° 50′ E spre est la 170° V, spre sud la 73° S, spre vest la 178° 50′ E, spre nord la 70° S.
|
|
|
J
|
De la 73° S la coastă lângă 170° E spre est la 178° 50' E, spre sud la 80° S, spre vest la 170° E, spre nord de-a lungul coastei la 73°S.
|
|
|
K
|
De la 73° S 178° 50′ E spre est la 170° V, spre sud la 76° S, spre vest la 178° 50′ E, spre nord la 73° S.
|
|
|
L
|
De la 76° S 178° 50′ E spre est la 170° V, spre sud la 80° S, spre vest la 178° 50′ E, spre nord la 76° S.
|
|
|
M
|
De la 73° S la coastă lângă 169° 30' E spre est la 170° E, spre sud la 80° S, spre vest până la coastă, spre nord de-a lungul coastei la 73° S.
|
|
88.2
|
A
|
De la 60° S 170° V spre est la 160° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 170° V, spre nord la 60° S.
|
|
|
B
|
De la 60° S 160° V spre est la 150° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 160° V, spre nord la 60° S.
|
|
|
C
|
De la 70° 50′ S 150° V spre est la 140° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 150° V, spre nord la 70° 50′ S.
|
|
|
D
|
De la 70° 50′ S 140° V spre est la 130° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 140° V, spre nord la 70° 50′ S.
|
|
|
E
|
De la 70° 50′ S 130° V spre est la 120° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 130° V, spre nord la 70° 50′ S.
|
|
|
F
|
De la 70° 50′ S 120° V spre est la 110° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 120° V, spre nord la 70° 50′ S.
|
|
|
G
|
De la 70°50' S 110° V spre est la 105° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 110° V, spre nord la 70° 50' S.
|
|
|
H
|
De la 65° S 150° V spre est la 105° V, spre sud la 70° 50' S, spre vest la 150° V, spre nord la 65° S.
|
|
|
I
|
De la 60° S 150° V spre est la 105° V, spre sud la 65° S, spre vest la 150° V, spre nord la 60° S.
|
|
88.3
|
A
|
De la 60° S 105° V spre est la 95° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 105° V, spre nord la 60° S.
|
|
|
B
|
De la 60° S 95° V spre est la 85° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 95° V, spre nord la 60° S.
|
|
|
C
|
De la 60° S 85° V spre est la 75° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 85° V, spre nord la 60° S.
|
|
|
D
|
De la 60° S 75° V spre est la 70° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 75° V, spre nord la 60° S.
|
PARTEA C
ANEXA2103/A
NOTIFICAREA INTENȚIEI DE A PARTICIPA LA O ACTIVITATE DE PESCUIT
PENTRU EUPHAUSIA SUPERBA
Informații generale
Membru:
Sezon de pescuit:
Denumirea navei:
Nivelul estimat al capturii (în tone):
Capacitatea zilnică de prelucrare a navei (greutate în viu în tone):
Subzone și diviziuni unde se intenționează să se desfășoare pescuitul
Această măsură de conservare se aplică notificărilor de intenție de a pescui krill antarctic în subzonele 48.1, 48.2, 48.3 și 48.4 și în diviziunile 58.4.1 și 58.4.2. Intențiile de a pescui krill antarctic în alte subzone și diviziuni trebuie notificate în temeiul măsurii de conservare 2102.
|
Subzonă/ Diviziune
|
A se bifa căsuțele corespunzătoare
|
|
48.1
|
□
|
|
48.2
|
□
|
|
48.3
|
□
|
|
48.4
|
□
|
|
58.4.1
|
□
|
|
58.4.2
|
□
|
Tehnica de pescuit:
|
A se bifa căsuțele corespunzătoare
|
|
|
□ Traul convențional
|
|
|
□ Sistem de pescuit continuu
|
|
|
□ Pompare pentru golirea sacului
|
|
|
□ Alte metode: A se preciza
|
Tipuri de produse și metode pentru estimarea directă a greutății în viu a cantității de krill antarctic capturat
|
Tip de produs
|
Metodă pentru estimarea directă a cantității în viu de krill antarctic capturat, acolo unde este relevant (a se vedea anexa 2103/B)(1)
|
|
Congelat întreg
|
|
|
Fiert
|
|
|
Făină
|
|
|
Ulei
|
|
|
Alte produse, a se preciza
|
|
|
(1)
Dacă metoda nu se află pe lista din anexa 2103/B, a se descrie în detaliu
|
Configurația plasei
|
Dimensiunile plasei
|
Plasa 1
|
Plasa 2
|
Alte plase
|
|
Deschiderea plasei (gura)
|
|
|
|
|
Deschiderea verticală maximă (m)
|
|
|
|
|
Deschiderea orizontală maximă (m)
|
|
|
|
|
Circumferința plasei la gură(1) (m)
|
|
|
|
|
Suprafața gurii (m2)
|
|
|
|
|
Dimensiunea medie a ochiurilor panoului de plasă(3) (mm)
|
Exterior(2)
|
Interior(2)
|
Exterior(2)
|
Interior(2)
|
Exterior(2)
|
Interior(2)
|
|
Panoul 1
|
|
|
|
|
|
|
|
Panoul 2
|
|
|
|
|
|
|
|
Panoul 3
|
|
|
|
|
|
|
|
…
|
|
|
|
|
|
|
|
Ultimul panou (sac)
|
|
|
|
|
|
|
|
(1)
Preconizată în condiții de funcționare.
(2)
Dimensiunea ochiurilor de plasă exterioară și a ochiurilor de plasă interioară când se folosește o navă de pescuit cu paragate.
(3)
Dimensiunea interioară a ochiului de plasă întinsă, pe baza procedurii din măsura de conservare 2201.
|
Diagrama (diagramele) plasei (plaselor): ________________
Pentru fiecare plasă folosită sau pentru orice modificare a configurației plasei, a se vedea diagrama relevantă a plasei din biblioteca CCAMLR pentru unelte de pescuit, dacă este disponibilă (www.ccamlr.org/node/74407
), sau a se prezenta o diagramă și o descriere în detaliu pentru viitoarea reuniune a grupului de lucru EMM. Diagramele plaselor trebuie să cuprindă:
1.Lungimea și lățimea fiecărui panou de traul (cu suficiente detalii pentru a permite calcularea unghiului fiecărui panou în raport cu curgerea apei.)
2.Dimensiunea ochiului de plasă (dimensiunea interioară a ochiului de plasă întinsă pe baza procedurii din măsura de conservare 2201), forma (de exemplu formă de romb) și materialul (de exemplu, polipropilenă).
3.Construcția ochiului de plasă (de exemplu, înnodat sau îmbinat).
4.Detalii privind banderolele utilizate în traul (model, amplasarea pe panouri, a se indica „nul” dacă nu se utilizează banderole); banderolele împiedică krillul antarctic să blocheze ochiurile de plasă sau să scape.
Dispozitiv de excludere a mamiferelor marine
Diagrama (diagramele) dispozitivului: ________________
Pentru fiecare tip de dispozitiv folosit sau pentru orice modificare a configurației dispozitivului, a se vedea diagrama relevantă din biblioteca CCAMLR pentru unelte de pescuit, dacă este disponibilă (
www.ccamlr.org/node/74407
), sau a se înainta o diagramă și o descriere în detaliu pentru viitoarea reuniune a grupului de lucru EMM.
Colectarea de date acustice
Furnizarea informațiilor privind ecosondele și sonarele utilizate pe vas.
|
Tipul (de exemplu ecosondă, sonar)
|
|
|
|
|
Producătorul
|
|
|
|
|
Modelul
|
|
|
|
|
Frecvențele de transductor (kHz)
|
|
|
|
Colectarea de date acustice (descriere detaliată): ________________
A se descrie succint măsurile care vor fi luate pentru a colecta date acustice pentru furnizarea de informații privind răspândirea și abundența speciei Euphausia superba și a altor specii pelagice, precum myctophidae și salpidae (SCCAMLRXXX, punctul 2.10).
ANEXA 2103/B
ORIENTĂRI PENTRU ESTIMAREA
GREUTĂȚII ÎN VIU DE KRILL ANTARCTIC CAPTURAT
|
Metoda
|
Ecuația (kg)
|
Parametrul
|
|
|
|
Descrierea
|
Tipul
|
Metoda de estimare
|
Unitatea
|
|
Volumul rezervorului de stocare
|
W*L*H*ρ*1 000
|
W = lățimea rezervorului
|
Constantă
|
Se măsoară la începutul pescuitului
|
m
|
|
|
|
L = lungimea rezervorului
|
Constantă
|
Se măsoară la începutul pescuitului
|
m
|
|
|
|
ρ = factorul de conversie a volumului în masă
|
Variabilă
|
Conversia volumului în masă
|
kg/litru
|
|
|
|
H = profunzimea stratului de krill antarctic în cuvă
|
Per lansare
|
Observare directă
|
m
|
|
Debitmetru(1)
|
V*Fkrill*ρ
|
V = volumul de krill antarctic și de apă, cumulat
|
Per lansare1
|
Observare directă
|
litru
|
|
|
|
Fkrill = proporția de krill antarctic din eșantion
|
Per lansare1
|
Corecția volumetrică a debitmetrului
|
|
|
|
|
ρ = factorul de conversie a volumului în masă
|
Variabilă
|
Conversia volumului în masă
|
kg/litru
|
|
Debitmetru(2)
|
(V*ρ)–M
|
V = volumul de pastă de krill antarctic
|
Per lansare1
|
Observare directă
|
litru
|
|
|
|
M = cantitatea de apă adăugată în cadrul procesului, convertită în masă
|
Per lansare1
|
Observare directă
|
kg
|
|
|
|
ρ = densitatea pastei de krill
|
Variabilă
|
Observare directă
|
kg/litru
|
|
Scară de debit
|
M*(1–F)
|
M = masa de krill antarctic și de apă, cumulată
|
Per lansare2
|
Observare directă
|
kg
|
|
|
|
F = proporția de apă din eșantion
|
Variabilă
|
Corecția de masă a scării de debit
|
|
|
Tavă
|
(M–Mtray)*N
|
Mtray = masa tăvii goale
|
Constantă
|
Observare directă înaintea pescuitului
|
kg
|
|
|
|
M = masa medie de krill antarctic și de apă, cumulată
|
Variabilă
|
Observare directă înaintea congelării cu apa scursă
|
kg
|
|
|
|
N = numărul de tăvi
|
Per lansare
|
Observare directă
|
|
|
Conversia în făină
|
Mmeal*MCF
|
Mmeal = masa făinii produse
|
Per lansare
|
Observare directă
|
kg
|
|
|
|
MCF = factor de conversie în făină
|
Variabilă
|
Conversia făinii în krill antarctic întreg
|
|
|
Volumul sacului
|
W*H*L*ρ*π/4*1 000
|
W = lățimea sacului
|
Constantă
|
Se măsoară la începutul pescuitului
|
m
|
|
|
|
H = înălțimea sacului
|
Constantă
|
Se măsoară la începutul pescuitului
|
m
|
|
|
|
ρ = factorul de conversie a volumului în masă
|
Variabilă
|
Conversia volumului în masă
|
kg/litru
|
|
|
|
L = lungimea sacului
|
Per lansare
|
Observare directă
|
m
|
|
Altele
|
A se preciza
|
|
|
|
|
|
(1)
Lansare individuală, atunci când se folosește un traul convențional, sau integrată de-a lungul unui interval de șase ore, atunci când se folosește sistemul de pescuit continuu.
(2)
Lansare individuală, atunci când se folosește un traul convențional, sau un interval de două ore, atunci când se folosește sistemul de pescuit continuu.
|
Etapele și frecvența observării
|
Volumul rezervorului de stocare
|
|
La începutul pescuitului
|
Se măsoară lățimea și lungimea cuvei (dacă respectiva cuvă nu are formă dreptunghiulară, atunci este posibil să fie nevoie de măsurători suplimentare; precizie de ±0,05 m)
|
|
Lunar(1)
|
Se estimează conversia volumului în masă pe baza masei scurse de krill antarctic într-un volum cunoscut (de exemplu 10 litri) luat din cuvă
|
|
Toate lansările
|
Se măsoară profunzimea stratului de krill antarctic din cuvă (dacă este stocat în cuvă între lansări, atunci se măsoară diferența de profunzime; precizie de ±0,1 m)
|
|
|
Se estimează greutatea în viu de krill antarctic capturat (folosind ecuația)
|
|
Debitmetru(1)
|
|
Înainte de pescuit
|
Se asigură că debitmetrul măsoară krillul antarctic întreg (adică înainte de prelucrare)
|
|
Mai mult de o dată pe lună (1)
|
Se estimează conversia volumului în masă (ρ) pe baza masei scurse de krill antarctic într-un volum cunoscut (de exemplu 10 litri) luat din debitmetru
|
|
Toate lansările (2)
|
Se obține un eșantion din debitmetru și:
|
|
|
se măsoară volumul (de exemplu 10 litri) de krill antarctic și de apă, cumulat
|
|
|
se estimează corecția volumetrică a debitmetrului pe baza volumului de krill antarctic scurs
|
|
|
Se estimează greutatea în viu de krill antarctic capturat (folosind ecuația)
|
|
Debitmetru(2)
|
|
Înainte de pescuit
|
Se asigură că ambele debitmetre (unul pentru produsul de krill antarctic și unul pentru apa adăugată) sunt calibrate (respectiv că arată aceeași citire corectă)
|
|
Săptămânal (1)
|
Se estimează densitatea (ρ) produsului de krill antarctic (pastă de krill măcinată) prin măsurarea masei unui volum cunoscut de produs de krill antarctic (de exemplu 10 litri) luat din debitmetrul corespunzător
|
|
Toate lansările (2)
|
Se citesc ambele debitmetre și se calculează volumele totale de produs de krill antarctic (pastă de krill antarctic măcinată) și de apă adăugată; se presupune că densitatea apei este de 1 kg/litru
|
|
|
Se estimează greutatea în viu de krill antarctic capturat (folosind ecuația)
|
|
Scară de debit
|
|
Înainte de pescuit
|
Se asigură că scara de debit măsoară krillul antarctic întreg (adică înainte de prelucrare)
|
|
Toate lansările (2)
|
Se obține un eșantion din scara de debit și:
|
|
|
se măsoară masa de krill antarctic și de apă, cumulat
|
|
|
se estimează corecția de masă a scării de debit pe baza masei de krill antarctic scurs
|
|
|
Se estimează greutatea în viu de krill antarctic capturat (folosind ecuația)
|
|
Tavă
|
|
Înainte de pescuit
|
Se măsoară masa tăvii (dacă tăvile au forme diferite, atunci se măsoară masa fiecărui tip de tavă; precizie de ±0,1 kg)
|
|
Toate lansările
|
Se măsoară masa de krill antarctic și masa tăvii, cumulat (precizie de ± 0,1 kg)
|
|
|
Se numără tăvile utilizate (dacă tăvile au forme diferite, atunci se numără tăvile din fiecare categorie)
|
|
|
Se estimează greutatea în viu de krill antarctic capturat (folosind ecuația)
|
|
Conversia în făină
|
|
Lunar(1)
|
Se estimează conversia krillului antarctic întreg în făină prin prelucrarea a 1 000 - 5 000 kg (masă scursă) de krill antarctic întreg
|
|
Toate lansările
|
Se măsoară masa făinii produse
|
|
|
Se estimează greutatea în viu de krill antarctic capturat (folosind ecuația)
|
|
Volumul sacului
|
|
La începutul pescuitului
|
Se măsoară lățimea și înălțimea sacului (precizie de ± 0,1 m)
|
|
Lunar (1)
|
Se estimează conversia volumului în masă pe baza masei scurse de krill antarctic într-un volum cunoscut (de exemplu 10 litri) luat din sac
|
|
Toate lansările
|
Se măsoară lungimea sacului care conține krill antarctic (precizie de ± 0,1 m)
|
|
|
Se estimează greutatea în viu de krill antarctic capturat (folosind ecuația)
|
|
_________________
(1)
O nouă perioadă începe atunci când nava de pescuit se deplasează într-o nouă subzonă sau diviziune.
(2)
Lansare individuală, atunci când se folosește un traul convențional, sau integrată de-a lungul unui interval de șase ore, atunci când se folosește sistemul de pescuit continuu.
|
ANEXA VI
Zona de competență a IOTC
1.Numărul maxim de nave de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască ton tropical în zona de competență a IOTC
|
Statul membru
|
Numărul maxim de nave
|
Capacitatea (tonaj brut)
|
|
Spania
|
22
|
61 364
|
|
Franța
|
27
|
45 383
|
|
Portugalia
|
5
|
1 627
|
|
Italia
|
1
|
2 137
|
|
Uniune
|
55
|
110 511
|
2.Numărul maxim de nave de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască pește-spadă și ton alb în zona de competență a IOTC
|
Statul membru
|
Numărul maxim de nave
|
Capacitatea (tonaj brut)
|
|
Spania
|
27
|
11 590
|
|
Franța
|
41(1)
|
7 882
|
|
Portugalia
|
15
|
6 925
|
|
Regatul Unit
|
4
|
1 400
|
|
Uniune
|
87
|
27 797
|
|
(1)
Această cifră nu include navele înmatriculate în Mayotte; ea poate fi mărită în viitor în conformitate cu planul de dezvoltare a flotei din Mayotte.
|
3.Navele menționate la punctul 1 sunt autorizate, de asemenea, să pescuiască pește-spadă și ton alb în zona de competență a IOTC.
4.Navele menționate la punctul 2 sunt autorizate, de asemenea, să pescuiască ton tropical în zona de competență a IOTC
ANEXA VII
ZONA CONVENȚIEI WCPFC
Numărul maxim de nave de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască pește-spadă în zona convenției WCFPC situată la sud de 20° S
ANEXA VIII
LIMITĂRI CANTITATIVE ALE AUTORIZAȚIILOR DE PESCUIT
PENTRU NAVELE DIN ȚĂRI TERȚE CARE PESCUIESC ÎN APELE UNIUNII
|
Statul de pavilion
|
Activitatea de pescuit
|
Număr de autorizații de pescuit
|
Număr maxim de nave prezente în orice moment
|
|
Norvegia
|
Hering, la nord de 62° 00′ N
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
|
Insulele Feroe
|
Macrou, zonele VIa (la nord de 56° 30′ N), IIa, IVa (la nord de 59º N)
Stavrid, zonele IV, VIa (la nord de 56° 30′ N), VIIe, VIIf, VIIh
|
pm
|
pm
|
|
|
Hering, la nord de 62° 00′ N
|
pm
|
Urmează să se stabilească
|
|
|
Hering, zona IIIa
|
pm
|
pm
|
|
|
Pescuit industrial de merluciu norvegian, zonele IV, VIa (la nord de 56° 30′ N) (inclusiv capturi accidentale inevitabile de putasu)
|
pm
|
pm
|
|
|
Mihalț-de-mare și brosme
|
pm
|
pm
|
|
|
Putasu, zonele II, IVa, V, VIa (la nord de 56° 30′ N), VIb, VII (la vest de 12° 00′ V)
|
pm
|
pm
|
|
|
Mihalț-de-mare albastru
|
pm
|
pm
|
|
Venezuela(1)
|
Specii de lutianide (apele Guyanei Franceze)
|
45
|
45
|
|
(1)
Pentru a emite autorizațiile de pescuit respective, trebuie să se aducă dovezi privind existența unui contract valabil între armatorul care solicită autorizația de pescuit și o întreprindere de prelucrare situată în departamentul Guyanei Franceze, precum și privind faptul că acel contract include obligația de a debarca cel puțin 75 % dintre toate capturile de lutianide de pe nava în cauză în departamentul respectiv, astfel încât acestea să poată fi prelucrate în instalațiile respectivei întreprinderi. Un astfel de contract trebuie să fie avizat de autoritățile franceze, care se asigură că el corespunde atât capacității efective a întreprinderii de prelucrare contractante, cât și obiectivelor de dezvoltare ale economiei Guyanei. La cererea de autorizație de pescuit se anexează o copie a contractului avizat în mod corespunzător. Atunci când refuză acordarea respectivului aviz, autoritățile franceze notifică refuzul și precizează motivele acestuia părții în cauză și Comisiei.
|