COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 22.9.2016
COM(2016) 617 final
2016/0296(NLE)
Propunere de
DECIZIE A CONSILIULUI
privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Organizației Maritime Internaționale în cadrul celei de a 70-a și celei de a 71-a sesiuni a Comitetului pentru protecția mediului marin cu privire la aprobarea și adoptarea modificărilor anexei VI la Convenția MARPOL privind desemnarea Mării Baltice și a Mării Nordului ca zone de control al emisiilor de oxizi de azot (NECA) și intrarea în vigoare a acestor desemnări
EXPUNERE DE MOTIVE
1.
CONTEXTUL PROPUNERII
Prezenta propunere a Comisiei vizează stabilirea poziției Uniunii în cadrul celei de a 70-a și celei de a 71-a sesiuni a Comitetului pentru protecția mediului marin (MEPC) al Organizației Maritime Internaționale (OMI) în ceea ce privește aprobarea și adoptarea modificărilor la anexa VI la Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL) referitoare la desemnarea Mării Baltice și a Mării Nordului ca zone de control al emisiilor de oxizi de azot (NECA) și la intrarea în vigoare a acestor desemnări.
În vederea prevenirii, reducerii și controlului emisiilor de oxizi de azot (NOx) provenite de la nave, anexa VI la MARPOL prevede posibilitatea desemnării unei NECA, la cererea părților având un interes comun într-o anumită zonă maritimă. Cererile de desemnare se transmit către OMI, care trebuie să evalueze, să aprobe și să adopte modificările necesare la anexa VI la MARPOL, astfel încât propunerea de desemnare a unei anumite zone maritime ca NECA să poată intra în vigoare și să producă efecte. Toate statele membre ale UE, cu excepția Austriei și Ungariei, au ratificat anexa VI la MARPOL.
Primele NECA, desemnate în mările din America de Nord și zona Mării Caraibilor aparținând Statelor Unite, au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016. Atunci când este utilizat în aceste zone maritime, un motor instalat pe o navă construită după data menționată anterior va trebui să respecte așa-numitele cerințe de nivelul III prevăzute în anexa VI la MARPOL.
Cele mai comune tehnologii disponibile de reducere a emisiilor care ar asigura respectarea cerințelor de nivelul III sunt sistemele de recirculare a gazelor de eșapament (EGR), sistemele de reducere catalitică selectivă (SCR) sau motoarele (parțial) alimentate cu gaz natural lichefiat (GNL).
Anticipând beneficiile semnificative în materie de mediu și de sănătate și urmând exemplul nord-american, toate statele riverane Mării Baltice și Mării Nordului au hotărât în comun să propună OMI desemnarea ambelor mări ca NECA pentru a reduce în timp în mod semnificativ volumul total al emisiilor de NOx provenite de la nave.
Emisiile de NOx provenite de la nave în Marea Baltică și Marea Nordului constituie un important factor de poluare a aerului, în special în marile orașe din zonele de coastă, prin formarea de particule în suspensie, formarea ozonului troposferic și contribuția la concentrațiile de dioxizi de azot (NO2), toate având efecte negative asupra sănătății umane. Aportul de azot la mediul marin și terestru prin depunerile atmosferice contribuie, de asemenea, la eutrofizarea mării și a solului.
Eutrofizarea este o problemă majoră în Marea Baltică. Emisiile de NOx provenite de la nave contribuie la aportul total de azot la mediul marin prin depuneri atmosferice, agravând astfel problema eutrofizării Mării Baltice. Aplicarea reglementărilor de nivelul III rezultate în urma desemnării Mării Baltice ca NECA ar putea reduce eutrofizarea în mai multe zone ale Mării Baltice cu până la 20-30 %.
În absența unor măsuri de control, emisiile de NOx generate de transportul maritim pe Marea Nordului vor genera între 7 % și 24 % din media anuală a concentrațiilor de NOx în aerul înconjurător în statele riverane Mării Nordului în 2030. Transportul maritim generează între 2 % și 5 % din depunerile de azot în statele riverane Mării Nordului. Se preconizează că desemnarea Mării Nordului ca NECA va reduce proporția emisiilor generate de transportul maritim din Marea Nordului cu aproximativ o treime.
2.
EVOLUȚIILE ÎNREGISTRATE PÂNĂ ÎN PREZENT
Ca urmare a preferințelor exprimate de statele riverane Mării Baltice și Mării Nordului privind un proces paralel și sincronizat de desemnare ca NECA atât a Mării Nordului, cât și a Mării Baltice, a fost elaborată o „foaie de parcurs” care stabilește etapele care conduc la o astfel de desemnare simultană a celor două mări ca NECA și intrarea în vigoare simultană a acestor desemnări.
Foaia de parcurs prevede înaintarea către OMI a ambelor cereri de desemnare în iulie 2016, în vederea aprobării de către MEPC, în cadrul celei de a 70-a sesiuni (octombrie 2016), urmată de adoptarea în cadrul celei de a 71-a sesiuni a MEPC (primăvara anului 2017). Data propusă de la care ambele NECA ar trebui să producă efecte este stabilită la 1 ianuarie 2021, pentru a acorda operatorilor suficient timp să se pregătească și să se adapteze.
În urma lucrărilor pregătitoare cuprinzătoare care evidențiază efectele și beneficiile ambelor desemnări ca NECA, proiectele cererilor de desemnare au fost discutate în cadrul atelierelor tehnice care au avut loc în Rusia și în Danemarca în mai 2016. Proiectele (finale) ale cererilor de desemnare au fost, de asemenea, distribuite în cadrul Grupului de lucru al Consiliului pentru transport maritim la 19 mai 2016 și la 29 iunie 2016.
În conformitate cu foaia de parcurs, în cadrul celei de a 50-a reuniuni a șefilor de delegație din cadrul Comisiei pentru protecția mediului marin al Mării Baltice (HELCOM), care a avut loc în Estonia, la 15-16 iunie 2016, s-a aprobat înaintarea către OMI a cererilor de desemnare ca NECA la 1 iulie 2016 de către respectivele state riverane. În urma acordului din cadrul HELCOM, statele riverane Mării Nordului ar putea depune cererea de desemnare în paralel pentru a respecta calendarul pentru aprobarea și adoptarea simultană de către OMI în conformitate cu foaia de parcurs comună.
3.
MODIFICĂRILE ADUSE ANEXEI VI LA MARPOL
În conformitate cu criteriile și procedurile stabilite în regula 13.6 și apendicele III la anexa VI la MARPOL privind propunerea de desemnare a unei anumite zone maritime ca NECA, cererea prezentată de către statele riverane Mării Baltice și Mării Nordului prezintă modificările necesare la regula 13 punctele 5.1, 5.2 și 5.3, care ar adăuga Marea Nordului și Marea Baltică la NECA deja desemnate în America de Nord și în zona Mării Caraibilor aparținând Statelor Unite, precizând în același timp că desemnarea Mării Nordului și Mării Baltice ca NECA va intra în vigoare la 1 ianuarie 2021.
După înaintarea către OMI la 1 iulie 2016 a modificărilor propuse de către statele riverane Mării Baltice și Mării Nordului, se preconizează că modificările propuse vor fi examinate și aprobate cu ocazia celei de a 70-a sesiuni a MEPC (programată să aibă loc între 24 și 28 octombrie 2016), după care se preconizează ca modificările să fie supuse adoptării în cadrul celei de a 71-a sesiuni a MEPC (programată să aibă loc în primăvara anului 2017).
După aprobarea și adoptarea de către comitet, modificările la regula 13 din anexa VI la MARPOL prevăzute mai sus vor fi comunicate în vederea aprobării către părțile contractante la anexa VI la MARPOL.
4.
LEGISLAȚIA UE RELEVANTĂ ȘI COMPETENȚA UE
Desemnarea ca NECA a unor zone din apele UE ar contribui în mod semnificativ la atingerea obiectivelor prevăzute în politica Uniunii privind mediul care vizează conservarea, protejarea și îmbunătățirea calității mediului marin și protejarea sănătății umane prin îmbunătățirea calității aerului. Evaluarea impactului elaborată de Comisie care însoțește pachetul de politici „Aer curat” din 2013 a constatat că, deși toate deciziile privind măsuri specifice ale Uniunii care reglementează emisiile de NOx generate de transportul maritim ar necesita o analiză distinctă, mai specifică, există un potențial clar în cadrul transportului maritim de a se obține reduceri ale emisiilor de NOx eficiente din punctul de vedere al costurilor, care ar contribui la îmbunătățirea calității mediului marin și a aerului.
Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” prevede obligația statelor membre de a adopta măsurile necesare pentru a obține sau a menține „o stare ecologică bună” în mediul marin până în 2020. O „stare ecologică bună” înseamnă „starea ecologică a apelor marine care se definește prin diversitatea ecologică și dinamica oceanelor și a mărilor, care sunt curate, în bună stare sanitară și productive în cadrul condițiilor lor intrinseci și printr-o utilizare durabilă a mediului marin, salvgardându-se astfel potențialul acestuia pentru utilizările și activitățile generațiilor actuale și viitoare” [articolul 3 alineatul (5) din Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”). Determinarea stării ecologice bune presupune, inter alia, că eutrofizarea datorată activităților umane este redusă la minimum, în special efectele adverse ale acesteia, precum pierderea biodiversității, degradarea ecosistemelor, proliferarea algelor toxice și dezoxigenarea apelor de fund (toate acestea având loc pe scară largă în special în Marea Baltică). Reducerea aporturilor de azot provenite de la transportul maritim prin aplicarea cerințelor de nivelul III derivate din desemnarea Mării Nordului și Mării Baltice ca NECA va sprijini statele membre ale UE care au frontiere cu aceste mări să obțină o „stare ecologică bună” în conformitate cu Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”.
Directiva privind calitatea aerului înconjurător stabilește, printre altele, valorile-limită pentru NO2 cu scopul de a evita, preveni sau reduce efectele dăunătoare asupra sănătății umane și/sau mediului cauzate de poluarea atmosferică. Valoarea-limită pentru media anuală a concentrației de NO2 este stabilită la 40 micrograme/m³. În special în statele riverane Mării Nordului această concentrație maximă este depășită în diferite regiuni și zone. Emisiile generate de transportul maritim pot contribui în mod semnificativ la probleme privind calitatea aerului la nivel local în Europa, mai ales dacă se ia în considerare faptul că, în Marea Nordului, 89 % din emisiile de la nave se situează pe o rază de 50 de mile marine de la țărm.
Directiva privind calitatea aerului înconjurător recunoaște că, în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite în directiva respectivă, este deosebit de importantă combaterea la sursă a emisiilor de poluanți, în special prin măsuri care să limiteze emisiile de gaze de eșapament ale motoarelor diverselor surse mobile și fixe prin intermediul standardelor calitative privind motoarele sau combustibilii.
Uniunea Europeană a pus în aplicare diferite acte legislative care reglementează emisiile prin intermediul normelor privind motoarele utilizate în diferite moduri de transport rutier (autoturisme, camioane și camionete, prin intermediul normelor Euro) și privind echipamentele mobile fără destinație rutieră (nave de navigație interioară și locomotive, prin Directiva privind utilajele mobile fără destinație rutieră). Emisiile de sulf generate de transportul maritim în apele europene au fost reglementate prin directiva privind stabilirea de cerințe legate de conținutul de sulf din combustibilii pentru nave. De asemenea, această directivă transpune în dreptul Uniunii desemnarea Mării Nordului și Mării Baltice ca zone de control al emisiilor de sulf (SECA) în conformitate cu anexa VI la MARPOL. Intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2015 a cerințelor privind conținutul redus de sulf în combustibili în cele două SECA a avut ca efect reducerea concentrației de sulf în regiunile de coastă.
Cu toate că emisiile de NOx generate de transportul maritim internațional nu au fost reglementate la sursă prin legislația Uniunii, este recunoscut faptul că transportul maritim generează o proporție considerabilă din totalul emisiilor respective și din concentrația și depunerile acestora în Uniune și că aceste emisii ar trebui reduse. Având în vedere faptul că desemnarea Mării Baltice și a Mării Nordului ca NECA va conduce la reduceri ale emisiilor generate de transportul maritim internațional, astfel cum se urmărește în legislația Uniunii, ar trebui sprijinite cererile de desemnare înaintate către OMI.
Având în vedere legăturile care există între modificările propuse la anexa VI la MARPOL privind desemnarea Mării Nordului și a Mării Baltice ca NECA și obiectivele și cerințele stabilite în diverse instrumente legislative ale Uniunii al căror scop este să contribuie la conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului marin, precum și la protejarea sănătății umane prin îmbunătățirea calității aerului, aprobarea și adoptarea modificărilor anexei VI la Convenția MARPOL ar putea orienta dezvoltarea viitoare a legislației UE în acest domeniu.
5.
CONCLUZII
Dispozițiile articolul 218 alineatul (9) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică, de asemenea, cu privire la adoptarea de către OMI a modificărilor anexei VI la Convenția MARPOL și, prin urmare, este necesară o decizie a Consiliului privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în ceea ce privește modificările anexei VI la Convenția MARPOL privind desemnarea Mării Nordului și a Mării Baltice ca NECA ce urmează să fie aprobate și adoptate în cadrul celei de a 70-a și, respectiv, celei de a 71-a sesiuni a MEPC.
2016/0296 (NLE)
Propunere de
DECIZIE A CONSILIULUI
privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Organizației Maritime Internaționale în cadrul celei de a 70-a și celei de a 71-a sesiuni a Comitetului pentru protecția mediului marin cu privire la aprobarea și adoptarea modificărilor anexei VI la Convenția MARPOL privind desemnarea Mării Baltice și a Mării Nordului ca zone de control al emisiilor de oxizi de azot (NECA) și intrarea în vigoare a acestor desemnări
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1) coroborat cu articolul 218 alineatul (9),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)În vederea prevenirii, reducerii și controlului emisiilor de oxizi de azot (NOx) provenite de la nave, anexa VI la Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL) prevede posibilitatea desemnării unei zone de control al emisiilor de oxizi de azot (NECA), la cererea părților având un interes comun într-o anumită zonă maritimă.
(2)Organizația Maritimă Internațională (OMI) trebuie să evalueze, să aprobe și să adopte modificările necesare la anexa VI la MARPOL, astfel încât propunerea de desemnare a unei anumite zone maritime ca NECA să poată intra în vigoare și să producă efecte.
(3)Părțile la anexa VI la MARPOL care au frontiere cu Marea Nordului și Marea Baltică au hotărât de comun acord să elaboreze două propuneri de desemnare a mărilor respective ca NECA cu începere de la 1 ianuarie 2021.
(4)Lucrările pregătitoare cu privire la cererea prin care se solicită desemnarea Mării Baltice ca NECA au fost realizate de către Comisia pentru protecția mediului marin al Mării Baltice (sau Comisia de la Helsinki – HELCOM) în cadrul Convenției de la Helsinki pentru protecția mediului marin din zona Mării Baltice. Cu ocazia reuniunii șefilor de delegație din cadrul HELCOM din 16 iunie 2016 s-a convenit transmiterea propunerii de desemnare a Mării Baltice ca NECA spre examinare de către Comitetul pentru protecția mediului marin (MEPC) al OMI în cadrul celei de-a 70-a sesiuni a acestuia.
(5)Lucrările pregătitoare cu privire la cererea prin care se solicită desemnarea Mării Nordului ca NECA au fost realizate de către statele riverane Mării Nordului la nivel ministerial.
(6)Grupul de lucru al Consiliului pentru transport maritim a fost informat la 19 mai 2016 și la 29 iunie 2016 cu privire la proiectele (finale) de propuneri solicitând desemnarea Mării Nordului și a Mării Baltice ca NECA ce urmau să fie transmise către OMI spre examinare în cadrul celei de-a 70-a sesiuni a MEPC.
(7)Se preconizează că modificările la anexa VI la MARPOL privind desemnarea Mării Baltice și a Mării Nordului ca NECA vor fi aprobate în cadrul celei de a 70-a sesiuni a Comitetului pentru protecția mediului marin (MEPC), iar adoptarea acestora este preconizată în cadrul celei de a 71-a sesiuni, care urmează să aibă loc în mai 2017.
(8)Aprobarea și adoptarea modificărilor propuse la anexa VI la MARPOL de către MEPC al OMI privind desemnarea Mării Baltice și a Mării Nordului ca NECA ar avea efecte juridice în sensul articolului 218 alineatul (9) din TFUE.
(9)Al șaptelea Program de acțiune pentru mediu confirmă obiectivul pe termen lung al Uniunii cu privire la politica privind calitatea aerului de a atinge niveluri de calitate a aerului care nu duc la un impact negativ semnificativ asupra sănătății oamenilor și asupra mediului și nu prezintă riscuri pentru acestea, solicitând, în acest sens, respectarea deplină a legislației actuale a Uniunii privind calitatea aerului, precum și a obiectivelor și acțiunilor strategice pentru perioada de după 2020, depunerea de eforturi sporite în zonele în care populația și ecosistemele sunt expuse la niveluri ridicate de poluanți atmosferici și reducerea nivelurilor și a depunerilor de poluanți atmosferici cu efect de acidifiere și de eutrofizare, precum și a nivelului de ozon sub cantitățile și nivelurile critice.
(10)În 2013, un număr total de 19 dintre cele 28 de state membre au înregistrat depășiri ale valorii-limită anuale pentru dioxidul de azot (NO2) prevăzute în Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului la una sau mai multe stații de monitorizare. 9 % din populația urbană din UE-28 trăiește în zone în care, în 2013, sau înregistrat depășiri ale valorii-limită anuale la nivelul UE și a valorii concentrațiilor de NO2 stabilite de orientările OMS privind calitatea aerului.
(11)Este cunoscut faptul că emisiile provenite de la nave au efecte asupra sănătății oamenilor, asupra ecosistemelor și asupra calității aerului din Uniune, ca urmare a emisiilor pe care le generează, cum ar fi oxizii de azot (NOx), oxizii de sulf (SOx), metanul (CH4), particulele în suspensie (PM) și negrul de fum (BC).
(12)În conformitate cu evaluarea impactului care însoțește pachetul de politici „Aer curat” din decembrie 2013, se prevede că emisiile de sulf provenite de la transportul maritim vor fi reduse în mod semnificativ în urma revizuirii Directivei privind conținutul de sulf din combustibilii marini, în timp ce particulele în suspensie și emisiile de NOx provenite de la nave, care sunt legate de motoare, vor continua să afecteze nivelurile de calitate a aerului în Uniune. Emisiile de NOx generate de transportul maritim internațional în apele europene ar putea să atingă același nivel ca și cele generate de sursele terestre în Uniune începând cu 2020.
(13)Reducerea treptată a poluării aerului în Uniune se datorează reducerilor obținute ca urmare a legislației privind poluarea aerului care vizează sursele de poluare specifice și care definesc limite de emisii (NOx), printre altele, prin intermediul unor norme privind combustibilii și motoarele aplicabile diferitelor surse de emisii mobile și fixe.
(14)Deși Uniunea a stabilit norme privind combustibilii marini, precum și obligații în materie de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor cu scopul de a proteja și de a îmbunătăți calitatea mediului și a sănătății umane împotriva emisiilor de SOx și CO2 în aer generate de transportul maritim, nu există în prezent niciun text legislativ specific al UE privind sursele emisiilor de NOx provenite de la transportul maritim internațional.
(15)Comunicarea Comisiei din 2013 - Programul „Aer curat pentru Europa” subliniază faptul că emisiile provenite de la transportul maritim vor continua să aibă un impact asupra calității aerului de pe uscat și că sectorul transportului maritim ar putea să le reducă în condiții eficiente din punctul de vedere al costurilor. De asemenea, aceasta precizează faptul că, având în vedere caracterul internațional al transportului maritim, în principiu trebuie să se acorde prioritate elaborării de politici la nivel internațional, cum ar fi desemnarea unor zone de control al emisiilor de NOx și asigurarea respectării normelor de emisii de NOx deja convenite de OMI. În conformitate cu evaluarea impactului care însoțește documentul respectiv există un potențial clar privind reducerea emisiilor de NOx de către sectorul transportului maritim în condiții eficiente din punctul de vedere al costurilor. Desemnarea ca NECA a zonelor maritime ale UE ar aduce beneficii substanțiale pentru mediu și sănătate.
(16)Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului prevede că atât Comisia, cât și statele membre, după caz, fără a aduce atingere articolului 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, continuă cooperarea bilaterală și multilaterală cu țări terțe și organizații relevante, precum Organizația Maritimă Internațională (OMI), în scopul îmbunătățirii elementelor de bază pentru facilitarea reducerii emisiilor.
(17)Din cele de mai sus rezultă în mod clar că aprobarea și adoptarea modificărilor la anexa VI la MARPOL poate să creeze un cadru pentru evoluția legislației UE în acest domeniu.
(18)Ar trebui adoptată o decizie a Consiliului în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE pentru a stabili poziția Uniunii cu privire la adoptarea acestor modificări.
(19)Statele membre ar trebui să susțină adoptarea modificărilor propuse la anexa VI la MARPOL privind desemnarea Mării Baltice și a Mării Nordului ca NECA în cadrul celei de a 70-a sesiuni a MEPC (octombrie 2016) și aprobarea ulterioară a acestora în cadrul celei de a 71-a sesiuni a MEPC (primăvara anului 2017).
(20)Uniunea nu este nici membră a OMI, nici parte contractantă la MARPOL. Prin urmare, este necesar ca statele membre să fie autorizate de către Consiliu să exprime poziția Uniunii și să își exprime acordul de a trata modificările ca fiind obligatorii din punct de vedere juridic,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
1.Poziția Uniunii în cadrul celei de a 70-a sesiuni a Comitetului pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale constă în susținerea aprobării modificărilor anexei VI la MARPOL care desemnează Marea Nordului și Marea Baltică ca zone de control al emisiilor de oxizi de azot.
2.Această poziție este, de asemenea, valabilă în orice alte reuniuni ale MEPC al OMI în cazul în care modificările nu sunt aprobate în cadrul celei de-a 70-a sesiuni a Comitetului pentru protecția mediului marin.
Articolul 2
1.Poziția Uniunii în cadrul celei de a 71-a sesiuni a Comitetului pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale constă în aprobarea adoptării modificărilor anexei VI la MARPOL care desemnează Marea Nordului și Marea Baltică ca zone de control al emisiilor de oxizi de azot.
2.Această poziție este, de asemenea, valabilă în orice alte reuniuni ale MEPC al OMI în cazul în care modificările nu sunt adoptate în cadrul celei de-a 71-a sesiuni a Comitetului pentru protecția mediului marin.
Articolul 3
1.Poziția Uniunii, astfel cum este prevăzută la articolele 1 și 2, se exprimă de către statele membre care sunt membre ale OMI, acționând împreună în interesul Uniunii.
2.Modificările minore la modificările menționate la articolele 1 și 2 pot fi susținute și acceptate de reprezentanții Uniunii fără a fi necesară o altă decizie a Consiliului.
Articolul 4
Prin prezenta decizie, statele membre sunt autorizate să își exprime consimțământul, în interesul Uniunii, să intre sub incidența obligațiilor aferente modificărilor menționate la articolele 1 și 2.
Articolul 5
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele