COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 5.7.2016
COM(2016) 447 final
2016/0207(COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentului (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace
{SWD(2016) 222 final}
{SWD(2016) 225 final}
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
Prezenta expunere de motive se referă la propunerea legislativă de Regulament de modificare a Regulamentului (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace.
Propunerea legislativă are ca obiectiv introducerea unui nou articol în titlul II din Regulamentul (UE) nr. 230/2014, pentru a extinde, în circumstanțe excepționale, asistența Uniunii destinată consolidării capacității actorilor militari din țările partenere, cu scopul de a contribui la dezvoltarea durabilă și, în special, la construirea unor societăți pașnice și favorabile incluziunii.
•Motivele și obiectivele propunerii
Legătura dintre securitate și dezvoltare a fost recunoscută atât la nivel european, cât și la nivel internațional. 1 Consensul european privind dezvoltarea din 2005 a recunoscut deja această legătură, care este esențială pentru creșterea la maximum a eficienței acțiunii externe a UE. Sprijinirea sistemelor de securitate ale țărilor partenere, ca parte a unui proces de reformă mai larg, pentru a asigura o securitate eficace și responsabilă statului și persoanelor fizice, contribuie la realizarea obiectivelor UE de dezvoltare durabilă și favorabilă incluziunii, de construcție statală și de instaurare a statului de drept. Securitatea umană presupune abordări centrate pe oameni, multisectoriale, cuprinzătoare, specifice contextului și orientate către prevenire. Acest lucru este valabil în special atunci când este evident că, fără securitate, accesul la persoanele cele mai expuse riscului de a fi lăsate în urmă în situații de conflict devine limitat și este puțin probabil ca acțiunile umanitare sau de dezvoltare să fie eficace.
Adoptarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă 2 a Organizației Națiunilor Unite (ONU) și a Obiectivului de dezvoltare durabilă (ODD) 16 3 privind „pacea și justiția” subliniază importanța promovării unor societăți pașnice și favorabile incluziunii, a accesului la justiție pentru toți și a creării unor instituții eficiente și responsabile, la toate nivelurile. ODD 16 subliniază necesitatea de a consolida instituțiile naționale relevante, inclusiv prin intermediul cooperării internaționale pentru consolidarea capacităților la toate nivelurile. În special în statele fragile și afectate de conflicte, canalizarea investițiilor în conformitate cu principiile de eficacitate a dezvoltării va contribui la soluționarea cauzelor profunde ale conflictelor și ale fragilității. UE sprijină „Noul acord privind implicarea în statele fragile” 4 și accentul pe care acesta îl pune pe legătura dintre securitate și dezvoltare.
Directivele de raportare revizuite ale OCDE-CAD 5 privind asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) în domeniul păcii și securității asigură mai multă claritate și extind domeniul de aplicare al normelor AOD pentru sectorul de securitate. Acestea mențin o serie de garanții, în special în ceea ce privește caracterul cu precădere civil al AOD, cu toate că și sprijinul acordat armatei poate fi recunoscut drept AOD în circumstanțe excepționale și clar delimitate.
Comunicarea comună privind Consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare [JOIN(2015)17 final] a analizat modul în care poate fi îmbunătățit sprijinul UE care contribuie la consolidarea capacităților partenerilor și, prin urmare, la stabilitate, securitate și dezvoltare. Comunicarea a identificat un deficit al capacității UE de a sprijini consolidarea capacităților partenerilor în sectorul de securitate, în pofida numeroaselor acțiuni care sunt deja sprijinite, printre care se numără administrația civilă eficace și controlul civil asupra sistemului de securitate. Comunicarea comună a concluzionat că „nu există în prezent în cadrul bugetului UE niciun instrument care să finanțeze în mod global consolidarea capacităților de securitate ale țărilor partenere, în special componenta militară a acestora”. 6
Nesatisfacerea nevoilor operaționale critice ale partenerilor constituie un obstacol în calea realizării obiectivelor esențiale de dezvoltare, și anume, încurajarea condițiilor de instaurare a păcii și a securității umane. Îmbunătățirea funcționării actorilor militari și consolidarea guvernării acestora, în special în contexte fragile și în țările abia ieșite din conflict, contribuie la asigurarea păcii, a securității umane și a stabilității și, prin urmare, la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD). Imposibilitatea de a finanța consolidarea capacităților în sectorul de securitate (atât prin echipamente, cât și prin formare) afectează capacitatea partenerilor de a-și satisface nevoile de dezvoltare.
Obiectivele specifice ale propunerii sunt: (i) să contribuie la îmbunătățirea capacității țărilor partenere de a preveni crizele sau de a le gestiona singure; (ii) să contribuie la creșterea eficacității acțiunilor de dezvoltare ale Uniunii, prin colaborarea cu toți actorii din domeniul securității, inclusiv cu forțele armate, ca urmare a asigurării de către UE a consolidării capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare, cât mai curând posibil și în mod flexibil și cuprinzător; și (iii) să contribuie la asigurarea respectării statului de drept, a bunei guvernanțe, a unui mai mare control civil și a unei mai bune supravegheri civile a forțelor armate în țările terțe.
•Coerența cu celelalte politici ale Uniunii
Prezenta inițiativă este conformă cu obiectivul ambițios de a reuni instrumente ale UE la provocări majore, după cum se menționează în Comunicarea comună intitulată Abordarea globală a UE în materie de conflicte și crize externe 7 și concluziile ulterioare ale Consiliului 8 .
În ceea ce privește politica externă și de securitate comună (PESC), atât misiunile și operațiunile civile, cât și cele militare din cadrul Politicii de securitate și apărare comune (PSAC) (în special misiunile de formare) constituie un element esențial din cadrul abordării cuprinzătoare a UE față de gestionarea crizelor în țările terțe 9 și respectă pilonul de formare a consolidării capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare, atât pentru personalul în domeniul apărării, cât și al securității civile.
Resursele pentru operațiunile militare ale UE în cadrul PSAC sunt finanțate de statele membre ale UE participante, și prin intermediul mecanismului Athena 10 conceput pentru a gestiona finanțarea costurilor comune legate de operațiunile militare ale UE în cadrul PSAC. Aceste costuri includ, printre altele, costurile de instalare și de funcționare ale comandamentului, infrastructura, logistica și sprijinirea misiunilor, dar fără a ține seama de costurile suportate de o țară parteneră care beneficiază de sprijin prin intermediul unei misiuni sau operațiuni.
Pe lângă bugetul general al Uniunii Europene, Fondul european de dezvoltare (FED) asigură resurse financiare pentru punerea în aplicare a politicii UE de cooperare pentru dezvoltare cu grupul statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) în cadrul Acordului de parteneriat de la Cotonou. 11 Instrumentul financiar pentru pace în Africa 12 (APF) a fost înființat în 2003 în cadrul FED și, în prezent, este cel mai complex instrument de abordare a relației securitate-dezvoltare, oferind în același timp sprijin pentru activități militare. Cu toate acestea, APF este supus unor limitări, în special în ceea ce privește acoperirea sa geografică și exclusiv regională, care împiedică utilizarea globală a acestui instrument la nivel național.
2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Temeiul juridic
Temeiul juridic al propunerii legislative este articolul 209 alineatul (1) și articolul 212 alineatul (2) din TFUE.
Având în vedere domeniul larg de aplicare al cooperării pentru dezvoltare 13 , finanțarea consolidării capacităților (instruire și suport echipamente) în sectorul de securitate, pe baza articolului 209/212 din TFUE nu este exclusă, în sine, doar din cauza naturii militare a beneficiarului. 14 Ținând seama de obiectivele politicii de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii, și anume, de a contribui la realizarea dezvoltării durabile a țărilor în curs de dezvoltare, o finanțare a sectorului militar este posibilă în situații excepționale (a se vedea, de asemenea, punctul 5 de mai jos pentru explicații detaliate).
•Subsidiaritate și proporționalitate
Regulamentul propus este în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE.
Acțiunea la nivelul UE este necesară și justificată atât în temeiul obiectivelor prevăzute în tratat, cât și prin principiul subsidiarității. Sprijinul cuprinzător și flexibil din partea UE pentru sectorul de securitate ar avea valoarea adăugată a acțiunilor pe termen scurt și pe termen lung care să permită implicarea tuturor actorilor din domeniul securității dintr-o țară, și ar permite o mai bună coordonare a sprijinului respectiv. Intervențiile la nivelul UE pot realiza o mai bună securitate și stabilitate și acționează ca un catalizator pentru eforturi internaționale mai eficiente în materie de securitate și dezvoltare.
•Alegerea instrumentelor
Propunerea de propunere legislativă ia forma unui regulament de modificare a unui act juridic existent.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI
•Consultările cu părțile interesate
Consultarea publică online pentru a colecta opinii din partea publicului a fost lansată la 1 aprilie și s-a încheiat la 27 mai 2016. În total, au fost primite 78 de răspunsuri, majoritatea din partea cetățenilor privați. O serie de state membre (Republica Cehă, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia și Spania) au contribuit la inițiativă, sub forma unui document neoficial, emis la 15 aprilie 2016.
În general, răspunsurile au indicat un sprijin puternic a celor trei mari principii care stau la baza inițiativei, și anume: (i) un sistem de securitate eficace, legitim și responsabil în țările partenere ar putea să contribuie la asigurarea păcii, securității umane și dezvoltării durabile; (ii) raportul dintre securitate și dezvoltare ar trebui să fie mai bine integrat în strategiile de sprijin ale UE, pentru a contribui într-o măsură mai mare la dezvoltarea durabilă în țările partenere, și (iii) consolidarea guvernanței actorilor militari, în special în țările fragile și în țările abia ieșite din conflict, ar putea duce la stabilitate și la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.
•Evaluarea impactului
Propunerea legislativă este însoțită de o evaluare a impactului. Raportul de evaluare a impactului analizează diferite opțiuni de politică disponibile în vederea atingerii obiectivelor specifice și evaluează opțiunile din afara și din cadrul bugetului general al Uniunii.
Concluzia evaluării impactului este că o modificare a Instrumentului care contribuie la stabilitate și pace (IcSP), având în vedere obiectivele, calendarul, acoperirea geografică și flexibilitatea în punerea sa în aplicare ca instrument de criză, este cea mai adecvată și mai eficace opțiune pe termen scurt. De asemenea, evaluarea impactului arată că o punere completă în aplicare cuprinzătoare a inițiativei CBSD (de exemplu, inclusiv sprijin pentru scopuri militare de apărare) ar necesita combinarea unui instrument bugetar (pentru activitățile de dezvoltare, eventual cu un alt mecanism extrabugetar.
Drepturile fundamentale
Propunerea legislativă va asigura că măsurile de asistență în temeiul noilor dispoziții în ceea ce privește consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare vor fi puse în aplicare în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv dreptul internațional umanitar. Comisia va monitoriza punerea în aplicare a acestor măsuri de sprijin pentru a asigura respectarea obligațiilor privind drepturile omului.
4.IMPLICAȚIILE BUGETARE
Din punctul de vedere al costurilor, pentru perioada 2017-2020, este necesar un buget de 100 000 000 EUR. Inițiativa va fi finanțată prin redistribuirea în cadrul rubricii IV a bugetului general al Uniunii. Nu vor fi mobilizate resurse suplimentare. Punerea în aplicare va fi reglementată de Regulamentul (UE) nr. 236/2014 15 .
5.ALTE ELEMENTE
•Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare
Modalitățile de monitorizare și de evaluare sunt prevăzute la articolele 12 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 236/2014, care se aplică tuturor instrumentelor de finanțare externă ale UE, inclusiv IcSP, fiind și opțiunea preferată. Modalitățile de raportare sunt, de asemenea, prevăzute în regulamentul respectiv.
•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii
Această secțiune cuprinde un comentariu detaliat care ilustrează principalele dispoziții introduse prin propunerea de regulament de modificare a Regulamentului (UE) nr. 230/214 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace.
(1)Obiectul și obiectivele (articolul 1 titlul I, Dispoziții generale)
Scopul modificării aduse la articolul 1 alineatul (2) trebuie să includă acordarea de asistență actorilor din domeniul securității, inclusiv actorii militari, care intră în domeniul de aplicare al regulamentului. Asistența poate fi oferită în situațiile excepționale descrise mai jos (a se vedea punctul 2) în contextul unui proces mai larg de reformă a raportării în sectorul de securitate și/sau în cadrul consolidării capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare în conformitate cu obiectivul general de realizare a unei dezvoltări durabile.
(2)Consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare (articolul 3a, titlul II,Tipuri de asistență din partea Uniunii)
Articolul 3a propus prevede la primul paragraf că asistența din partea Uniunii poate fi utilizată pentru a consolida capacitatea actorilor militari din țările partenere, în circumstanțe excepționale, pentru a contribui la dezvoltarea durabilă și, în special, la realizarea unor societăți stabile, pașnice și favorabile incluziunii. Realizarea unor societăți stabile, pașnice și favorabile incluziunii, face referire la Obiectivul de dezvoltare durabilă 16 (ODD) privind „pacea și justiția”, care subliniază importanța promovării unor societăți pașnice și favorabile incluziunii, accesul la justiție pentru toți, precum și crearea de instituții eficiente, responsabile la toate nivelurile. ODD 16 subliniază necesitatea de a consolida instituțiile naționale relevante, inclusiv prin intermediul cooperării internaționale pentru consolidarea capacităților la toate nivelurile, în special în țările în curs de dezvoltare, printre altele, pentru a preveni violența și a combate terorismul și criminalitatea. Circumstanțele excepționale menționate la punctul 1 sunt definite la noul articolul 3a alineatul (3).
La articolul 3a, alineatul (2) este prevăzut tipul de activități care pot fi sprijinite, și anume, programele de consolidare a capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare, inclusiv formare, mentorat și consiliere, precum și furnizarea de echipamente, îmbunătățirea infrastructurii și furnizarea de alte servicii.
La articolul 3a alineatul (3) sunt descrise circumstanțele excepționale menționate la punctul 1 în care se oferă asistență. Alineatul (3) literele (a) și (b) urmează să fie interpretate în mod cumulativ. Alineatul (3) litera (a) prevede ca actorii militari să fie finanțați numai atunci când cerințele nu pot fi îndeplinite prin recurgerea la actori nemilitari pentru a realiza obiectivele Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 230/2014 și premisa realizării unor societăți stabile, pașnice și favorabile incluziunii este negată de o amenințare gravă la adresa existenței unor instituții de stat funcționale sau când instituțiile de stat nu mai pot face față acestei amenințări grave (de exemplu, s-au prăbușit). Alineatul (3) litera (b) prevede că trebuie să existe un consens în rândul comunității internaționale și/sau Uniunea și țara în cauză și anume că sectorul de securitate și, cu precădere, sectorul militar, sunt esențiale pentru stabilitate, pace și dezvoltare, în special în contexte fragile și în situații de criză. Aceasta poate lua forma unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU sau a unui document de programare, care a fost convenit între Uniune și alți parteneri internaționali (de exemplu, acordul de țară pentru Somalia) sau Uniunea este angajată în temeiul titlului V din TUE.
Articolul 3a alineatul (4) prevede limitările în ceea ce privește asistența Uniunii în temeiul prezentului articol nou, exclusiv: cheltuielile militare recurente, achiziționarea de arme și muniție, precum și nevoile de formare care sunt exclusiv menite să contribuie la capacitatea de luptă a forțelor armate.
Articolul 3a alineatul (5) conține principiile generale care trebuie să informeze asistența în temeiul prezentului articol, și anume: dreptul de proprietate al țării partenere; necesitatea de a elabora elementele și bunele practici necesare pentru asigurarea sustenabilității pe termen mediu și lung și de a promova statul de drept și principiile consacrate de drept internațional.
În final, articolul 3a alineatul (6) prevede instituirea unor proceduri de evaluare a riscurilor, de monitorizare și de evaluare privind măsurile de asistență prevăzute la noul articol.
(3)Programele de măsuri excepționale și intermediare (articolul 7, titlul III Programare și punere în aplicare)
Articolul 7 alineatul (1) se modifică pentru a include o trimitere la noul articol 3a, specificând faptul că asistența acordată de Uniune în conformitate cu articolul 3a poate fi furnizată prin intermediul unor măsuri excepționale de asistență și al unor programe de răspuns interimare.
(4)Documentele de strategie tematică și programele orientative multianuale (articolul 8, titlul III Programare și punere în aplicare)
Articolul 8 alineatul (1) se modifică pentru a include o trimitere la noul articol 3a, specificând faptul că asistența acordată de Uniune în conformitate cu articolul 3a poate fi furnizată prin documentele de strategie tematică.
(5)Drepturile omului (articolul 10, titlul III Programare și punere în aplicare)
Articolul 10 alineatul (1) se modifică pentru a extinde obligația de a pune în aplicare măsurile de asistență în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv dreptul umanitar internațional, la măsurile de asistență asociate cu CBSD în temeiul noului articolul 3a propus.
(6)Pachetul financiar (articolul 13 titlul IV Dispoziții finale)
Articolul 13 alineatul (1) mărește pachetul financiar pentru punerea în aplicare a regulamentului cu 100 000 000 EUR și, prin urmare, pachetul financiar al IcSP este de 2 438 719 000 EUR. În ceea ce privește subdivizarea prevăzută la articolul 13 alineatul (3), aceasta trebuie să rămână intactă, pentru a permite ca acțiunile asociate cu CBSD să aibă loc în temeiul diferitor articole, și să fie finanțate prin linii bugetare diferite.
2016/0207 (COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentului (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 209 alineatul (1) și articolul 212 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,
întrucât:
(1)Consensul european privind dezvoltarea din 2005 a recunoscut legătura dintre securitate și dezvoltare. 16
(2)Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă, adoptată în septembrie 2015, subliniază importanța promovării unor societăți pacifiscte și favorabile incluziunii, atât ca Obiectiv de dezvoltare durabilă (ODD 16), cât și în vederea atingerii altor rezultate în domeniul politicii de dezvoltare. ODD 16 solicită în mod explicit „consolidarea instituțiilor naționale relevante, inclusiv prin intermediul cooperării internaționale pentru consolidarea capacităților la toate nivelurile, în special în țările în curs de dezvoltare, pentru a preveni violența și a combate terorismul și criminalitatea”. 17
(3)Sprijinirea actorilor din sectorul de securitate, inclusiv, în circumstanțe excepționale, a forțelor armate din țări terțe în contextul prevenirii conflictelor, al gestionării sau stabilizării situațiilor de criză, este esențială pentru a asigura condiții adecvate pentru eradicarea sărăciei și dezvoltare. Aceste acțiuni sunt cu precădere necesare pentru a se asigura protecția populației civile din zonele afectate de conflict, de criză sau de fragilitate. Buna guvernanță, un control democratic eficace și o supraveghere civilă a sistemului de securitate, inclusiv a forțelor armate, precum și respectarea drepturilor omului și a statului de drept sunt principii esențiale ale unui stat funcțional în orice context și ar trebui să fie promovate printr-o sprijinire mai amplă a reformei sectorului securității din țările terțe.
(4)Concluziile Consiliului European din 19-20 decembrie 2013 au subliniat importanța sprijinirii țărilor partenere și a organizațiilor regionale, prin asigurarea formării, a consilierii, a echipamentelor și a resurse, după caz, astfel încât acestea să își poată ameliora progresiv capacitatea de a preveni crizele sau de a le gestiona ele însele.
(5)În Comunicarea comună intitulată „Consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare – Înzestrarea partenerilor pentru prevenirea și gestionarea crizelor”, Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate au reafirmat necesitatea de a construi societăți stabile și sigure pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare. 18
(6)Concluziile Consiliului privind politica de securitate și apărare comună (PSAC) din 18 mai 2015 au solicitat examinarea opțiunilor de îmbunătățire a coerenței și coordonării dintre acțiunile de dezvoltare și cele de securitate ale UE, precum și de îmbunătățire a consolidării capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare, în special în ceea ce privește instrumentele de finanțare. 19 Acestea au invitat, de asemenea, la elaborarea unui cadru strategic la nivelul UE pentru reforma sectorului de securitate, care să reunească PSAC și toate celelalte instrumente relevante ale politicii externe și de securitate comune (PESC), precum și instrumente de cooperare pentru dezvoltare și actori din domeniul libertății, securității și justiției.
(7)Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 230/2014 ar trebui modificat în consecință.
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (UE) nr. 230/2014 se modifică după cum urmează:
(1) La articolul 1 alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:
„Atunci când Uniunea asigură asistență actorilor din sectorul de securitate, aceasta poate include, în situații excepționale, și actorii militari, astfel cum se prevede la articolul 3a, în special în contextul mai larg al reformei sectorului de securitate și/sau al consolidării capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare în țări terțe, în conformitate cu obiectivul general de realizare a dezvoltării durabile”.
(2) Se introduce următorul articol 3a:
„Articolul 3a
Consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare
(1) Pentru a contribui la dezvoltarea durabilă și, în special, la realizarea unor societăți stabile, pacifiste și favorabile incluziunii, asistența acordată de Uniune în temeiul prezentului regulament poate fi utilizată pentru a dezvolta capacitatea actorilor militari din țările partenere, în circumstanțe excepționale, astfel cum se prevede la alineatul (3) de la prezentul articol.
(2) Asistența poate acoperi în special furnizarea de programe de consolidare a capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare, inclusiv prin formare, mentorat și consiliere, precum și furnizarea de echipamente, îmbunătățirea infrastructurii și furnizarea de alte servicii.
(3) Asistența în temeiul prezentului articol se acordă numai în următoarele situații:
(a) în cazul în care cerințele nu pot fi satisfăcute prin recurgerea la actori nemilitari pentru a atinge obiectivele Uniunii în temeiul prezentului regulament și premisa realizării unor societăți stabile, pacifiste și favorabile incluziunii este negată de o amenințare gravă la adresa existenței unor instituții de stat funcționale, precum și la adresa protecției drepturilor omului și a libertăților fundamentale, sau instituțiile de stat nu mai pot face față acestei amenințări grave; și
(b) în cazul în care există un consens între țara în cauză și comunitatea internațională și/sau Uniunea Europeană că sectorul de securitate și, în special, sectorul militar, este esențial pentru stabilitate, pace și dezvoltare, în special în contexte fragile și în situații de criză
(4) Asistența Uniunii nu se utilizează pentru a finanța:
(a) cheltuielile militare recurente;
(b) achiziționarea de arme și muniție;
(c) formarea care este destinată exclusiv să contribuie la combaterea capacitatea forțelor armate.
(5) La conceperea și punerea în aplicare a măsurilor în conformitate cu prezentul articol, Comisia promovează dreptul de proprietate al țării partenere. Aceasta elaborează, de asemenea, elementele și bunele practici necesare pentru a asigura sustenabilitatea pe termen mediu și lung și a promova statul de drept și principiile dreptului internațional.
(6) Comisia întocmește procedurile de evaluare adecvată a riscurilor, de monitorizare și de evaluare pentru măsurile adoptate în conformitate cu prezentul articol.
(3)La articolul 7, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Asistența Uniunii în conformitate cu articolul 3 și, după caz, cu articolul 3a, se acordă prin intermediul unor măsuri excepționale de asistență și al unor programe de răspuns interimare.”
(4)La articolul 8, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Documentele de strategie tematică constituie cadrul general de punere în aplicare a asistenței prevăzute la articolele 4 și 5, precum și la articolul 3a, după caz. Documentele de strategie tematică asigură un cadru de cooperare între Uniune și țările sau regiunile partenere în cauză.”
(5)La articolul 10, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Comisia se asigură că măsurile adoptate în temeiul prezentului regulament și care privesc combaterea terorismului și a criminalității organizate, precum și măsurile prevăzute la articolul 3a, sunt puse în aplicare în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv cu dreptul umanitar internațional.”
(6)La articolul 13 alineatul (1)
numărul „2 338 719 000” se înlocuiește cu „2 438 719 000”.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Strasbourg,
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Președintele Președintele
FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ
1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1.Denumirea propunerii/inițiativei
1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB
1.3.Tipul propunerii/inițiativei
1.4.Obiectiv(e)
1.5.Motivele propunerii/inițiativei
1.6.Durata și impactul financiar
1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)
2.MĂSURI DE GESTIONARE
2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare
2.2.Sistemul de gestiune și de control
2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor
3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)
3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor
3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor
3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale
3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ
3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual
3.2.5.Contribuția terților
3.3.Impactul estimat asupra veniturilor
FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ
1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1.Denumirea propunerii/inițiativei
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentului (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument care să contribuie la stabilitate și la pace
1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB 20
Sunt vizate două domenii de politică:
Titlul 19: Instrumente de politică externă
Activitate 19 02: Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP) – Reacție în situații de criză, prevenirea conflictelor, consolidarea păcii și pregătirea pentru situații de criză
Titlul 21: Cooperare internațională și dezvoltare
Activitate 21 05: Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP) – Amenințări mondiale, transregionale și emergente
Titlurile acestor capitole de buget corespunde actualei structuri a instrumentelor financiare 2014-2020. Se propune menținerea acelorași activități și titluri.
1.3.Tipul propunerii/inițiativei
X◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă
◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 21
◻ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente
◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă
1.4.Obiectiv(e)
1.4.1.Obiectivul (obiectivele) strategic(e) multianual(e) al (ale) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă
Propunerea vizează obiectivul strategic 9 – UE ca actor mai puternic pe plan mondial – al Orientărilor politice ale președintelui Juncker 22 . Mai precis, aceasta urmărește să abordeze nevoia UE pentru o Europă mai puternică în domeniul politicii externe, care să contribuie într-o măsură mai mare la susținerea dezvoltării și la asigurarea păcii și prosperității în lume.
Prin urmare, programul de lucru al Comisiei pentru 2016, adoptat la 27 octombrie 2015 23 , a inclus în anexă „un posibil instrument specific pentru consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare în țările partenere” (punctul 21).
Obiectivele generale ale inițiativei sunt cele stabilite la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special pentru:
– a contribui la menținerea păcii, prevenirea conflictelor și consolidarea securității internaționale, în conformitate cu scopurile și principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite;
– a încuraja dezvoltarea economică, socială și ecologică durabilă a țărilor în curs de dezvoltare, cu scopul primordial de a eradica sărăcia, respectând în același timp angajamentele, și ținând seama de obiectivele aprobate în cadrul Organizației Națiunilor Unite și al altor organizații internaționale competente.
1.4.2.Obiectivul (obiectivele) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză
Inițiativa de consolidare a capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare (CBSD) va fi pusă în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 230/2014, regulamentul actual privind IcSP, și va contribui astfel la realizarea obiectivelor stabilite la articolul 1 alineatul (1), care care constau în „sprijin direct pentru politicile externe ale Uniunii prin îmbunătățirea eficienței și a coerenței acțiunilor Uniunii în domeniul reacției în caz de criză, prevenirii conflictelor, consolidării păcii și pregătirii pentru situații de criză, precum și în ceea ce privește abordarea amenințărilor globale și transregionale. ”
Mai precis, obiectivele prezentei propuneri sunt următoarele:
să contribuie la îmbunătățirea capacității țărilor partenere de a preveni și a gestiona crizele în mod independent;
să contribuie la îmbunătățirea eficacității acțiunilor de dezvoltare ale Uniunii, prin colaborarea cu toți actorii din domeniul securității, inclusiv cu forțele armate, ca urmare a asigurării de către UE a consolidării capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare, cât mai curând posibil și în mod flexibil și cuprinzător; și
să contribuie la asigurarea respectării statului de drept, a bunei guvernanțe, precum și a unui mai bun control civil și a unei mai bune supravegheri civile a forțelor armate din țările terțe.
Activitatea (activitățile) ABM/ABB vizate:
Activitatea 19 02: Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP) – reacție în situații de criză, prevenire a conflictelor, consolidare a păcii și pregătire pentru situații de criză
Activitatea 21 05: Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP) – amenințări mondiale, transregionale și emergente
1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate
A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.
– îmbunătățirea capacității țărilor partenere de a preveni și gestiona crizele în mod independent;
– îmbunătățirea eficacității tuturor actorilor din sectoarele de securitate ale țărilor partenere în activitatea lor de susținere a unei mai mari securități umane în statele fragile sau în zonele expuse la conflicte sau postconflict;
– o mai bună respectare a statului de drept, a bunei guvernanțe, precum și consolidarea controlului civil și al supravegherii forțelor militare din țările terțe;
Societățile mai stabile și mai sigure reprezintă o condiție prealabilă pentru dezvoltarea durabilă și pentru un grad mai ridicat de bunăstare, reducând astfel presiunile legate de fragilitate și conflicte. Pentru țările în cauză, impactul pe termen lung preconizat și impactul dezvoltării acestei inițiative ar trebui să fie considerabile.
1.4.4.Indicatori de rezultat și de impact
A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.
Crearea unor noi indicatori de rezultate și de impact este în curs de desfășurare. Un indicator general cuprinzător al nivelului de securitate umană (eliberarea de frică) a persoanelor care trăiesc în state fragile sau în zone expuse la conflict sau postconflict ar putea fi adecvat.
Declarația de program relevantă pentru IcSP va fi completată pentru a lua în considerare noii indicatori.
Acțiunile individuale sunt legate de obiectivele specifice. Acțiunile vor fi evaluate în funcție de indicatorii specifici proiectului.
1.5.Motivele propunerii/inițiativei
1.5.1.Cerința (cerințele) de îndeplinit pe termen scurt sau lung
Această propunere se bazează pe Comunicarea comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind „Consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare (CBSD) din 28 aprilie 2015 [JOIN(2015)17] și concluziile Consiliului Afaceri Externe (Formare în domeniul apărării) din 18 mai 2015 prin care se solicită o propunere privind modalitatea de a sprijini în mod cuprinzător și flexibil, consolidarea capacităților (formare și echipamente) actorilor militari din țări terțe în vederea realizării obiectivelor politicii UE de cooperare pentru dezvoltare.
Comunicarea comună a subliniat că îmbunătățirea, prin consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare, a funcționării actorilor din domeniul securității, inclusiv a forțelor armate, precum și consolidarea guvernării, în special în țările fragile și în țările ieșite din conflict, contribuie la pace, securitate umană și de stabilitate, și, prin urmare, la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Comunicarea comună a sprijinit, de asemenea, eforturile UE de integrare a prevenirii conflictelor în țările fragile și în țările expuse la conflict, identificând în același timp lacunele în ceea ce privește capacitatea UE de a sprijini consolidarea capacităților partenerilor în sectorul de securitate.
Concluziile Consiliului European din 25-26 iunie 2015 au reamintit necesitatea „capacitării și înzestrării partenerilor pentru a preveni și gestiona situațiile de criză, inclusiv prin proiecte concrete de consolidare a capacităților cu un domeniu geografic de aplicare flexibil” având ecou mai devreme în concluziile Consiliului European din 19-20 decembrie 2013, care au subliniat „importanța sprijinirii țărilor partenere și a organizațiilor regionale, prin furnizarea de formare, de consiliere, de echipament și de resurse, după caz, astfel încât să poată preveni sau gestiona situațiile de criză într-o măsură tot mai mare în mod independent”.
1.5.2.Valoarea adăugată a implicării UE
Acțiunea la nivelul UE este necesară și justificată în temeiul obiectivelor prevăzute în tratat, în special la articolul 21 din TUE și pe principiul subsidiarității. Un sprijin amplu și flexibil în ceea ce privește consolidarea capacităților în materie de securitate și dezvoltare (CBSD) la nivelul UE ar avea avantajul de a permite acțiunilor pe termen scurt și pe termen lung să implice toți actorii din domeniul securității dintr-o țară, și ar permite o mai bună coordonare a sprijinului respectiv.
Intervențiile la nivelul UE pot realiza o mai bună securitate și stabilitate și acționează ca un catalizator pentru eforturi internaționale mai eficiente în materie de securitate și dezvoltare. Obiectivul politic de securitate al UE nu poate fi atins fără o colaborare eficace cu partenerii din țările din afara UE și cu organizațiile internaționale.
Acțiunile Uniunii și ale statelor membre se completează și se susțin reciproc, în conformitate cu articolul 212 alineatul (1) din TFUE. UE și statele sale membre trebuie joace un rol prin abordarea cuprinzătoare a prevenirii și gestionării conflictelor și a cauzelor acestora.
1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare
Progresele viitoare în ceea ce privește reducerea sărăciei și rezultatele pe termen mai lung în materie de dezvoltare durabilă în contextul realizării Obiectivului de dezvoltare durabilă 16 – pace, justiție și instituții puternice – vor depinde în mare măsură de capacitatea efectivă de a aborda cauzele fragilității și în special lipsa de securitate.
O parte importantă a programelor de asistență externă finanțate de instrumentele de dezvoltare și cooperare tehnică ale UE abordează deja probleme de securitate și de dezvoltare printr-o multitudine de canale și instrumente diferite. Cu toate acestea, țările terțe partenere care au solicitat susținere pentru consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și de dezvoltare, inclusiv formare sau echipamente, nu au fost întotdeauna în măsură să îl primească, întrucât instrumentele actuale ale UE nu sunt adaptate în mod flexibil pentru a satisface această nevoie.
Comunicarea comună identifică un deficit în setul de instrumente al UE legate de sprijinirea actorilor militari din țările partenere în asigurarea stabilității necesare pentru a permite desfășurarea activităților de dezvoltare.
Un astfel de deficit afectează eficiența și sustenabilitatea acțiunii externe a Uniunii, inclusiv ale politicii sale de dezvoltare. Într-un mediu de securitate care se deteriorează tot mai mult la nivel mondial, limitările actualului set de instrumente de acțiune externă al UE afectează capacitatea sa de a aborda în mod cuprinzător problematica, de a îmbunătăți cooperarea și, prin urmare, de a contribui în mod eficace la eforturile de dezvoltare.
1.5.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare
Inițiativa va asigura:
(a) coerența cu alte acțiuni ale UE (inclusiv acțiunile PESC), ca parte a unei abordări mai cuprinzătoare a UE privind conflictele și crizele externe;
(b) coerența, coordonarea și complementaritatea diferitelor capacități și instrumente pe termen scurt și pe termen lung, bazate pe o viziune strategică comună.
Diferitele acțiuni din cadrul inițiativei propuse ar trebui să fie elaborate în conformitate cu reforma sectorului de securitate (RSS) la nivelul UE, inclusiv monitorizarea și evaluarea principiilor și un cadru de gestionare a riscurilor. Programele vor trebui să prezinte modul în care acestea sunt conforme cu strategiile naționale sau regionale relevante ale UE și să fie concepute și planificate în așa fel încât să se asigure implicarea tuturor actorilor UE competenți.
1.6.Durata și impactul financiar
X◻ Propunere/inițiativă cu durată limitată
–X◻ Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2017 până la 31.12.2020
–◻ Impact financiar din 2017 până în 2020
◻ Propunere/inițiativă cu durată nedeterminată
–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,
–urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.
1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 24
X◻ Gestiune directă asigurată de Comisie
–X◻ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;
–◻ prin intermediul agențiilor executive;
◻ Gestiune partajată cu statele membre
X◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară către:
–◻ țările terțe sau organismele pe care le-au desemnat acestea;
–X◻ organizații internaționale și agențiile acestora (a se preciza);
–◻ BEI și Fondul european de investiții;
–◻ organismele menționate la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;
–X◻ organisme de drept public;
–X◻ organisme de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;
–◻ organisme de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;
–X◻ persoane cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.
–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.
Observații
Se aplică normele de gestionare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 236/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de stabilire a normelor și procedurilor comune pentru punerea în aplicare a instrumentelor Uniunii pentru finanțarea acțiunii externe.
2.MĂSURI DE GESTIONARE
2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare
A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.
Delegațiile UE și serviciile Comisiei vor monitoriza în permanență punerea în aplicare a proiectelor privind CBSD cu actori militari, inclusiv prin vizite la fața locului, furnizându-le administratorilor informații valoroase cu privire la progresele către obiectivele stabilite sau la lipsa acestora, contribuind în același timp la identificarea/anticiparea potențialelor dificultăți de a lua măsuri corective.
Experți externi independenți pot fi, de asemenea, contractați pentru a analiza și a evalua performanța programelor CBSD. Aceste estimări și evaluări, interne sau externe, vor contribui la asumarea responsabilității și la îmbunătățirea intervențiilor în curs de desfășurare; vor trage învățăminte din experiență pentru a ghida viitoarele politici și acțiuni utilizând criteriile de evaluare recunoscute la nivel internațional elaborate de OCDE-CAD, inclusiv impactul (potențial).
2.2.Sistemul de gestiune și de control
2.2.1.Riscul (riscurile) identificat(e)
Riscuri:
Sprijinul pentru actorii militari din țările afectate de conflicte atrage o gamă largă de riscuri (contextuale, programatice, reputaționale și instituționale) care ar putea avea un impact negativ asupra eficienței și durabilității sprijinului CBSD. Eventuala utilizare abuzivă a echipamentelor furnizate, care ar putea fi utilizate in extremis de forțele locale pentru obiective care ar putea duce la încălcări grave ale drepturilor omului și/sau ar putea fi transmise actorilor ostili (de exemplu, grupuri armate nestatale care confiscă echipamentul) necesită o atenție deosebită în etapa de proiectare și pe durata punerii în aplicare a proiectului prin acorduri strânse de monitorizare. Excluderea echipamentelor letale oferă anumite garanții împotriva utilizării abuzive a asistenței; cu toate acestea, echipamentele militare neletale ar putea fi utilizate în mod abuziv dintr-o perspectivă a dreptului internațional umanitar.
Atenuarea riscurilor:
Măsurile CBSD vor exclude finanțarea armelor și muniției, fapt care va limita riscurile inerente ale unei eventuale utilizări abuzive a echipamentelor.
În plus, pentru a atenua posibilele riscuri și în conformitate cu comunicarea comună care a solicitat dezvoltarea metodologiei de gestionare a riscurilor privind sprijinul UE pentru sectorul de securitate din țările sau organizațiile partenere, evaluarea riscurilor va fi obligatorie pentru toate programele CBSD concepute să coopereze cu forțele armate din țările terțe partenere. Riscurile vor fi, de asemenea, monitorizate în mod continuu pe durata punerii în aplicare a proiectelor.
Modalitățile de monitorizare și de evaluare a riscurilor specifice sunt în curs de elaborare în cadrul de politică pentru reforma sectorului de securitate.
Lecțiile învățate din experiență cu privire la cadrul de gestionare a riscurilor în ceea ce privește sprijinul bugetar, precum și apariția unor practici de referință în ceea ce privește performanța misiunii PSAC vor reprezenta o contribuție valoroasă la acest exercițiu.
Modalitățile de evaluare a riscurilor specifice aplicabile CBSD pot include, dar nu se limitează la:
– evaluările riscului de conflict (bazate pe instrumente de risc structural precum GCRI (Indicele riscului de conflict la nivel mondial) care vor fi elaborate de Centrul Comun de Cercetare (JRC) și
– cadrele de analiză a conflictelor pentru a dezvolta o înțelegere comună și o monitorizare periodică a situației de către actorii de dezvoltare umanitară în domeniul securității.
Angajamentul de a asigura transparența și impactul cheltuielilor pentru pace și securitate și de a urmări contribuția sa la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă 16 pot aborda ceea ce unele părți interesate pot percepe ca fiind riscul de „securitizare a dezvoltării”.
Ca parte a măsurilor de atenuare a riscurilor menționate mai sus, sprijinul UE pentru CBSD ar trebui să se bazeze pe analiza contextului/conflictelor și/fie sensibil la conflicte (analiză specifică contextului). Principiul „nu face niciun rău” va fi un principiu de bază esențial pentru CBSD. O analiză aprofundată a situației politice și de securitate din țara în cauză și a eventualelor riscuri asociate acestora ar trebui realizată în timp util pentru a determina capacitatea de asistență a Uniunii, și anume pentru a evita utilizarea abuzivă a ajutorului. Delegațiile UE vor fi implicate în efectuarea evaluărilor corespunzătoare. Aceste evaluări se vor concentra, printre altele, asupra implicațiilor resurselor, a bilanțurilor și a eforturilor depuse de alți actori; asistența planificată a fi implicată în eforturile de consolidare a capacității; o evaluare a nevoilor specifice țării, precum și obiectivele și criteriile de referință pentru monitorizarea progreselor. Alte aspecte importante cum ar fi asumarea responsabilității de către țara parteneră, capacitatea de absorbție și sustenabilitatea pe termen mediu și lung, precum și articularea cu programe pe termen mai lung pentru o RSS mai extensivă în sectorul guvernanței ar trebui să facă parte din această analiză specifică contextului.
2.2.2.Informații privind sistemul de control intern instituit
Arhitectura de control intern a FPI/DEVCO
Procesul de management/control intern al FPI/DEVCO este conceput pentru a oferi o asigurare rezonabilă în ceea ce privește buna gestiune financiară a operațiunilor sale, fiabilitatea raportării sale financiare și conformitatea cu cadrul legislativ și procedural relevant.
Eficacitate, eficiență și economie
Să se asigure că principiile bunei gestiuni financiare sunt respectate (și pentru a reduce nivelul ridicat de risc în mediul ajutoarelor externe), pe lângă toate elementele procesului de planificare și programare strategică al Comisiei, mediul auditului intern și cerințele principiilor controlului intern al Comisiei, FPI/DEVCO va continua să își adapteze mediul de control care include:
– o gestionare descentralizată a proiectelor de către delegațiile UE de pe teren, atunci când este cazul;
– instrucțiuni clare și formalizate privind răspunderea financiară (transmise de ordonatorul de credite delegat) printr-o subdelegare către șeful de unitate respectiv sau către șeful delegației;
– o raportare periodică din partea delegațiilor UE către sediul central (rapoarte privind gestionarea asistenței externe – în cazul DEVCO și rapoarte ale ordonatorului de credite delegat pentru FPI), inclusiv o declarație de asigurare anuală din partea șefului delegației;
– asigurarea unui program substanțial de formare pentru personal, atât la sediul central, cât și în delegațiile UE;
– sprijin și îndrumare semnificative din partea sediului central/delegației UE;
– misiuni de „verificare/supraveghere” periodică a delegațiilor „descentralizate”;
– o metodologie de gestionare a ciclului proiectelor și programelor, inclusiv:
(a) după caz, instrumente de asigurare a calității pentru conceperea intervenției, metoda de execuție a acesteia, mecanismul de finanțare, sistemul de gestionare, evaluarea și selecția oricăror parteneri de punere în aplicare;
(b) gestionarea programului și a proiectului, instrumente de monitorizare și raportare pentru o punere în aplicare eficace, inclusiv monitorizarea externă periodică la fața locului a proiectelor;
(c) componente de evaluare și audit.
Raportare financiară și contabilitate
FPI/DEVCO va continua să respecte cele mai înalte standarde de contabilitate și raportare financiară, utilizând sistemul de contabilitate pe bază de angajamente al Comisiei (ABAC), precum și instrumentele specifice de ajutor extern.
2.2.3.Estimarea costurilor și a beneficiilor controalelor și evaluarea nivelului estimat al riscului de eroare
Obiectivul de conformitate al instrumentului este de a menține nivelul istoric al riscului de neconformitate (rata de eroare) pentru portofoliul FPI/DEVCO, care este un nivel rezidual „net” de eroare (pe bază multianuală, după efectuarea tuturor controalelor și corecțiilor prevăzute privind contractele), la mai puțin de 2 %.
Aceasta a presupus, în mod tradițional, un interval de eroare estimat cuprins între 2-5 % pentru un eșantion aleatoriu de tranzacții anuale analizat de Curtea de Conturi Europeană în sensul declarației anuale de asigurare (DAS).
FPI/DEVCO consideră că acesta este cel mai scăzut risc de nerespectare realizabil în raport cu mediul său de risc ridicat și ținând seama de sarcina administrativă și de raportul cost-eficacitate necesar al controalelor de conformitate.
2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor
A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.
Măsuri de prevenire a neregulilor
Având în vedere mediul de risc al CBSD, sistemele de control trebuie să anticipeze eventualele erori de conformitate (nereguli) la nivelul tranzacțiilor și să se bazeze pe un nivel ridicat al controalelor de prevenire, detectare și corectare cât mai devreme posibil în procesul de plată. În practică, aceasta înseamnă că controalele de conformitate ale FPI/DEVCO se vor baza cel mai mult pe controalele ex ante semnificative, atât ale auditorilor externi, cât și ale personalului Comisiei în domeniu înainte de efectuarea plăților finale ale proiectului (realizând totodată o serie de audituri și controale ex post), depășind cadrul garanțiilor financiare prevăzute de Regulamentul financiar.
Cadrul de conformitate al DEVCO/FPI este constituit, printre altele, din următoarele componente importante.
Măsuri de prevenire a fraudei
– furnizarea de orientări specifice, inclusiv a Ghidului practic privind procedurile de contractare (PRAG), manualul DEVCO, și un set de instrumente privind gestiunea financiară (destinate partenerilor de punere în aplicare), după caz;
– un trunchi comun de cursuri privind prevenirea și detectarea fraudei, destinate personalului de gestionare a ajutorului (manageri de proiect, administratori financiari și personal de control ex-post/auditori) la sediul central și în delegații, în conformitate cu Strategia antifraudă pentru relațiile externe ale UE și cu strategiile antifraudă specifice ale FPI și DEVCO. Strategia antifraudă pentru relațiile externe ale UE vizează atât activitățile Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), cât și pe cele ale Direcțiilor Generale relevante ale Comisiei în domeniul relațiilor externe (DEVCO, FPI, NEAR), acordând o atenție deosebită activităților desfășurate de delegațiile UE.
– evaluarea ex ante, pentru a asigura că măsurile antifraudă adecvate de prevenire și detectare a fraudelor în gestionarea fondurilor UE au fost luate în cadrul autorităților care gestionează fondurile relevante (atât în cadrul gestiunii directe, cât și al gestiunii indirecte).
– monitorizarea ex ante a mecanismelor antifraudă disponibile în țara parteneră (și/sau organizații internaționale), ca parte a evaluării criteriului de eligibilitate din cadrul gestionării finanțelor publice, în vederea acordării sprijinului bugetar (și anume, un angajament activ de a combate frauda și corupția, autorități de control corespunzătoare, capacități judiciare suficiente și mecanisme de răspuns și de sancționare eficiente).
Comisia a semnat Inițiativa internațională privind transparența ajutoarelor (IATI) la Accra în 2008, convenind asupra unui standard de asigurare a transparenței ajutorului care să asigure furnizarea la timp, cu regularitate, a unor date detaliate privind fluxurile de ajutoare și documentele legate de acestea. Aceasta a lucrat la punerea în practică și aplicarea standardelor IATI pentru publicarea informațiilor privind ajutoarele începând cu octombrie 2011.
– În plus, Comisia lucrează în cooperare cu statele membre ale UE la realizarea unei aplicații informatice online comune, denumită EU Aid Explorer, care transpune datele UE privind ajutoarele furnizate prin intermediul IATI și din alte surse într-o interfață informativă privind ajutoarele ușor de utilizat.
– În 2015, OLAF a semnat cinci noi acorduri administrative de cooperare cu organizații internaționale (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Interamericană, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Programul Alimentar Mondial și Oficiul Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect. De asemenea, OLAF cooperează cu agenții antifraudă echivalente ale Organizației Națiunilor Unite, Banca Mondială și alte organizații internaționale. OLAF colaborează, de asemenea, cu Europol și Eurojust. De asemenea, OLAF stabilește, în mod continuu sau ad-hoc, după caz, relații autorități ale țărilor din afara UE, care sunt necesare pentru a investiga fraudele care aduc atingere bugetului UE (în special fondurile UE cheltuite pentru ajutorul extern). În 2015, OLAF a încheiat acorduri administrative cu autoritățile din Angola, Republica Moldova și Senegal.
Măsuri de detectare și de remediere a neregulilor și a fraudei
– audituri și verificări externe (atât obligatorii, cât și bazate pe riscuri), inclusiv Curtea de Conturi Europeană;
– verificări retrospective (bazate pe analiza riscurilor) și recuperări;
– suspendarea finanțării UE în cazul în care există o fraudă gravă, inclusiv corupție la scară largă, până în momentul în care autoritățile iau măsurile adecvate în vederea corectării și prevenirii unor astfel de fraude pe viitor.
– FPI/DEVCO vor lucra în continuare la elaborarea strategiei de combatere a fraudei, în conformitate cu Strategia antifraudă a Comisiei pentru relațiile externe ale UE („Umbrella AFS”), aprobată în 2013. FPI și DEVCO pun în aplicare strategia, care se axează pe trei obiective strategice:
– să sporească gradul general de conștientizare a personalului cu privire la prevenirea și detectarea fraudelor, în special în materie de prevenire și detectare a fraudelor în pregătirea și punerea în aplicare a granturilor și a contractelor de achiziții publice;
– să îmbunătățească capacitățile personalului FPI și DEVCO pentru a combate în mod eficace frauda pe plan intern și extern utilizând instrumente anti-fraudă.
– să îmbunătățească capacitatea de reacție la suspiciunile de fraudă și eficacitatea în recuperarea sumelor cheltuite în mod necuvenit.
3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)
Linii bugetare existente
În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.
|
Rubrica din cadrul financiar multianual |
Linia bugetară |
Tipul
|
Contribuție |
|||
|
Număr
|
Dif./Nedif. 25 |
din țări AELS 26 |
din țări candidate 27 |
din țări terțe |
în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar |
|
|
IV |
19 02 – Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace – Reacția în situații de criză, prevenirea conflictelor, consolidarea păcii și pregătirea pentru situații de criză 19 02 01 Răspunsul în caz de crize și de crize emergente 19 02 02 Sprijin pentru prevenirea conflictelor, consolidarea păcii și pregătirea pentru situații de criză 19 01 Cheltuieli administrative în domeniul de politică „Instrumente de politică externă” 10 01 04 01 Cheltuieli de sprijin pentru Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace 21 05 Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (ICSP) — amenințări mondiale, transregionale și emergente 21 05 01 Amenințări globale, transregionale și emergente 21 01 Cheltuieli administrative în domeniul de politică „Cooperare și dezvoltare la nivel internațional” 21 01 04 04 Cheltuieli de sprijin pentru Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP) |
|||||
3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor
3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Rubrica din cadrul financiar multianual |
Număr |
Rubrica 4 Europa în lume |
|||||||||||||
|
DG: FPI/DEVCO |
Anul
|
Anul
|
Anul
|
A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) |
TOTAL |
||||||||||
|
• Credite operaționale |
|||||||||||||||
|
Numărul liniei bugetare 19 02 01 |
Angajamente |
(1) |
6 600 |
20 400 |
20 350 |
20 700 |
68 050 |
||||||||
|
Plăți |
(2) |
0 |
10 000 |
15 000 |
20 000 |
45 000 |
|||||||||
|
Numărul liniei bugetare 19 02 02 |
Angajamente |
(1a) |
0,608 |
2 678 |
2 528 |
2 177 |
7 990 |
||||||||
|
Plăți |
(2a) |
0 |
1 000 |
2 000 |
2 000 |
5 000 |
|||||||||
|
Numărul liniei bugetare 21 05 01 |
Angajamente |
(1b) |
2 150 |
6 250 |
6 300 |
6 300 |
21 000 |
||||||||
|
Plăți |
(2b) |
0 |
3 000 |
4 000 |
6 000 |
13 000 |
|||||||||
|
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe 29 |
|||||||||||||||
|
Numărul liniei bugetare 19.01.04.01 |
(3) |
0,643 |
0,673 |
0,823 |
0,823 |
2 962 |
|||||||||
|
(3a) |
0 |
0 |
0 |
0 |
0,000 |
||||||||||
|
TOTAL credite
|
Angajamente |
=1+1a +1b+3 |
10,0 |
30,0 |
30,0 |
30,0 |
100 000 |
||||||||
|
Plăți |
=2+2a+2b +3+3a |
0 |
14,0 |
21,0 |
28,0 |
66 600 |
|||||||||
|
|
5 |
„Cheltuieli administrative” |
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) |
TOTAL |
|||||
|
DG: FPI |
||||||||||
|
• Resurse umane |
||||||||||
|
• Alte cheltuieli administrative |
||||||||||
|
TOTAL FPI |
||||||||||
|
DG: DEVCO |
||||||||||
|
• Resurse umane |
||||||||||
|
• Alte cheltuieli administrative |
||||||||||
|
TOTAL DG DEVCO |
||||||||||
|
TOTAL credite
|
(Total angajamente = Total plăți) |
0,946 |
0,946 |
0,946 |
0,946 |
3 784 |
||||
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) |
TOTAL |
|||||
|
TOTAL credite
|
||||||||||
3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale
–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale
–X◻ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:
Realizări orientative per obiective:
Obiectivul specific nr. 1 – numărul estimat al măsurilor de răspuns în situații de criză sau de criză emergentă pentru un anumit exercițiu bugetar.
Obiectivul specific nr. 2 – numărul estimat de acțiuni de consolidare a capacităților în ceea ce privește prevenirea conflictelor, consolidarea păcii și pregătirea pentru situații de criză într-un anumit exercițiu bugetar.
Obiectivul specific nr. 3 – numărul de persoane instruite și/sau echipamentele cumpărate într-un anumit exercițiu bugetar.
Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)
|
A se indica obiectivele și realizările ⇩ |
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) |
TOTAL |
||||||||||||||
|
REALIZĂRI |
||||||||||||||||||||
|
Tip 31 |
Costuri medii |
Nu |
Costuri |
Nu |
Costuri |
Nu |
Costuri |
Nu |
Costuri |
Nu |
Costuri |
Nu |
Costuri |
Nu |
Costuri |
Nr. total |
Costuri totale |
|||
|
OBIECTIVUL SPECIFIC nr. 1 32 Linia bugetară 19 02 01 |
||||||||||||||||||||
|
– Realizare |
||||||||||||||||||||
|
– Realizare |
||||||||||||||||||||
|
– Realizare |
||||||||||||||||||||
|
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1 |
6,6 |
20,4 |
20,4 |
20,7 |
68,1 |
|||||||||||||||
|
OBIECTIVUL SPECIFIC nr. 2... Linia bugetară 19 02 02 |
||||||||||||||||||||
|
– Realizare |
||||||||||||||||||||
|
– Realizare |
||||||||||||||||||||
|
– Realizare |
||||||||||||||||||||
|
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2 |
1 |
0,6 |
1 |
2,7 |
1 |
2,5 |
1 |
2,2 |
8,0 |
|||||||||||
|
OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 3 Linia bugetară 21 05 01 |
||||||||||||||||||||
|
– Realizare |
||||||||||||||||||||
|
– Realizare |
||||||||||||||||||||
|
– Realizare |
||||||||||||||||||||
|
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 3 |
1 |
2,1 |
1 |
6,3 |
1 |
6,3 |
1 |
6,3 |
21,0 |
|||||||||||
|
COSTURI TOTALE |
10 |
30 |
30 |
30 |
100 |
|||||||||||||||
11. Realizările în cadrul obiectivului specific 1 pentru BL19 02 01 nu sunt programabile, prin urmare, o cifră a realizărilor ar fi inadecvată.
3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ
3.2.3.1.Sinteză
–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ
–X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) |
TOTAL |
|
RUBRICA 5
|
||||||||
|
Resurse umane |
0,886 |
0,886 |
0,886 |
0,886 |
3 544 |
|||
|
Alte cheltuieli administrative |
0,060 |
0,060 |
0,060 |
0,060 |
0,240 |
|||
|
Subtotal RUBRICA 5
|
0,946 |
0,946 |
0,946 |
0,946 |
3 784 |
|
În afara RUBRICII 5
34
|
||||||||
|
Resurse umane BL 19 01 04 01 * |
0,448 |
0,448 |
0,448 |
0,448 |
1 792 |
|||
|
Alte cheltuieli
|
0,195 |
0,225 |
0,375 |
0,375 |
1 170 |
|||
|
Subtotal
|
0,643 |
0,673 |
0,823 |
0.883. |
3 022 |
|
TOTAL |
1 589 |
1 619 |
1 769 |
1 829 |
Creditele necesare pentru resurse umane și alte cheltuieli cu caracter administrativ vor fi acoperite de credite ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.
* echivalentul a 3 posturi de AC în cadrul liniei bugetare a FPI
3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat
–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.
–x Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:
Estimări în echivalent normă întreagă
|
Anul
|
Anul
|
Anul N+2 |
Anul N+3 |
A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) |
||||
|
• Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari) |
||||||||
|
19 01 01 01 (Sediul central și birourile de reprezentare ale Comisiei) |
4 |
4 |
4 |
4 |
||||
|
XX 01 01 02 (delegații) |
||||||||
|
XX 01 05 01 (cercetare indirectă) |
||||||||
|
10 01 05 01 (cercetare directă) |
||||||||
|
• Personal extern (în echivalent normă întreagă: FTE) 35 |
||||||||
|
19 01 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”) 21 01 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”) |
3 2 |
3 2 |
3 2 |
3 2 |
||||
|
XX 01 02 02 (AC, AL, END, INT și JED în delegații) |
||||||||
|
19 01 04 01 36 |
– la sediul central |
|||||||
|
– în delegații |
3 |
3 |
3 |
3 |
||||
|
XX 01 05 02 (AC, END, INT – cercetare indirectă) |
||||||||
|
10 01 05 02 (AC, END, INT – cercetare directă) |
||||||||
|
Alte linii bugetare (a se preciza) |
||||||||
|
TOTAL |
12 |
12 |
12 |
12 |
||||
19 și 21 sunt domeniile de politică sau titlurile din buget în cauză.
Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.
Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:
|
Funcționari și personal temporar |
Resursele umane pentru funcționari (AD) permit gestionarea generală a angajamentelor suplimentare și, în special, buna identificare, evaluarea, proiectarea, contractarea și evaluarea acțiunilor CBSD în cadrul unui portofoliu de proiecte privind CBSD și al proiectării modalităților de evaluare a riscurilor specifice CBSD (a se vedea secțiunea 2.2.1). Acest cost include, de asemenea, efectuarea unor misiuni periodice de monitorizare în domeniu pentru a răspunde autorităților guvernamentale relevante și a asigura coordonarea locală în amonte cu alți actori și donatori. De asemenea, se preconizează că CBSD va necesita o coordonare strânsă cu Consiliul, Parlamentul European și cu alte părți interesate (inclusiv societatea civilă). Întrucât CBSD este un „teritoriu” nou pentru Comisie, acesta va necesita o atenție specială și elaborarea unei expertize ad-hoc, utilizând astfel un număr mare de resurse, în special în faza de elaborare. Resursele (AST) permit contractarea și gestionarea financiară a acțiunilor CBSD, precum și efectuarea auditurilor și a controalelor, raportarea anuală (SPP), urmărirea întrebărilor PE/Ombudsmanului, raportarea financiară și controlul angajamentelor și al plăților la nivel central. De asemenea, generează costuri suplimentare în raport cu celelalte sarcini administrative. |
|
Personal extern |
Resursele umane necesare pentru personalul extern (CA) permit gestionarea și implementarea portofoliului de proiecte privind CBSD gestionat la nivel central, la sediu și/sau în delegații. Acest lucru implică gestionarea zilnică a proiectului, coordonarea operațională și financiară cu statele membre și cu alți actori, monitorizarea regulată a proiectului și coordonarea cu delegațiile UE, după caz. Gestionarea evaluărilor și auditurilor. Acest lucru implică, de asemenea, misiuni periodice de vizite pe teren. |
3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual
–◻ Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.
–X Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.
A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare în cauză și sumele aferente.
Cele 100 000 000 EUR necesare pentru acțiunea CBSD vor fi redistribuite în cadrul rubricii 4 din Cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020.
–◻ Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual.
A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare în cauză, precum și sumele aferente.
3.2.5.Contribuția terților
–Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.
–Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:
Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) |
Total |
|||
|
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea |
||||||||
|
TOTAL credite cofinanțate |
||||||||
3.3.Impactul estimat asupra veniturilor
–X Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.
–◻ Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:
asupra resurselor proprii
asupra diverselor venituri
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Linia bugetară pentru venituri: |
Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs |
Impactul propunerii/inițiativei 37 |
||||||
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) |
||||
|
Articolul |
||||||||
Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).
[...]
A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.
[...]