Bruxelles, 2.3.2016

COM(2016) 115 final

2016/0069(NLE)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Fluxul brusc și masiv de refugiați și migranți a creat o situație excepțională în Europa, ceea ce face ca un număr mare de persoane să aibă nevoie de un ajutor umanitar urgent care depășește capacitățile organizatorice ale autorităților din unul sau mai multe state membre ale Uniunii. Consiliul European din 18 și 19 februarie 2016 i-a solicitat Comisiei să ia măsuri urgente și să facă propuneri concrete în vederea creării capacităților necesare pentru a furniza ajutor umanitar în UE, pe baza experienței Direcției Generale Ajutor Umanitar și Protecție Civilă a Comisiei. Date fiind nevoile imediate care decurg din actuala criză a refugiaților și migranților, sprijinul va fi acordat cu prioritate țărilor care se confruntă cu un număr mare de refugiați și migranți, dar va putea fi folosit și pentru a face față altor urgențe care ar putea surveni pe parcurs.

Criza migranților și refugiaților care afectează Uniunea este un exemplu de situație în care, în ciuda eforturilor pe care le-a depus Uniunea pentru a ajuta țările cele mai interesate să abordeze cauzele profunde ale acestor circumstanțe excepționale, Uniunea și statele sale membre au fost direct afectate la rândul lor.

De asemenea, situația actuală ilustrează în mod frapant impactul pe care îl pot avea crizele și dezastrele asupra Uniunii și a statelor sale membre și scoate în evidență nevoia de a crea o poziție de pe care să se poată reacționa mai eficient, ținând cont de situația economică a țărilor afectate, precum și de impactul economic al acestor dezastre asupra statelor membre.

Impactul dezastrelor naturale sau provocate de om este tot mai mare în Uniune și se află în strânsă legătură cu o serie de factori, inclusiv schimbările climatice, la care se adaugă și contribuția directă și puternică a unor factori externi și evenimente care au loc în vecinătatea Uniunii și în lume. Dezastrele naturale sau provocate de om pot avea o amploare și un impact atât de mare încât să creeze dificultăți economice severe în unul sau mai multe state membre; de asemenea, ele pot surveni în unul sau mai multe state membre care se confruntă deja cu dificultăți economice majore din alte motive, ceea ce ar conduce la exacerbarea și agravarea situației economice generale a țărilor respective. În ambele cazuri, capacitatea de reacție a statelor membre afectate ar fi mult îngreunată, ceea ce ar avea consecințe negative inclusiv asupra asistenței furnizate persoanelor în nevoie.

Dispoziția din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) referitoare la ajutorul umanitar (articolul 214) poate fi invocată doar pentru a adopta măsuri destinate persoanelor afectate din țări terțe. Prin urmare, trebuie să se stabilească dacă instrumentele actuale ale Uniunii aplicabile pe teritoriul său sunt în măsură să răspundă nevoilor excepționale menționate mai sus și, în caz contrar, să se determine pentru ce altă cale de acțiune ar putea opta Uniunea.

Un astfel de instrument este mecanismul de protecție civilă al Uniunii (UCPM). UCPM a fost activat în contextul crizei refugiaților și migranților. Totuși, întrucât nevoile sunt asemănătoare în multe țări participante, ofertele voluntare de asistență care au venit în răspuns la solicitările formulate în special de Grecia, Slovenia și Croația rămân insuficiente.

O serie de alte instrumente ale UE, precum Fondul de solidaritate al UE (FSUE), Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI), Fondul pentru securitate internă (FSI) (în contextul crizei migrației) sau Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) pot furniza resurse financiare semnificative pentru asistență în Europa, venind astfel în sprijinul statelor membre. Totuși, aceste instrumente nu sunt concepute pentru a aborda nevoi umanitare de mari dimensiuni. Ele se bazează, în special, pe capacitățile administrative și operaționale ale guvernelor, care sunt supuse deja, în asemenea cazuri, unor presiuni economice și financiare.

Prin urmare, este adecvat ca Uniunea, din spirit de solidaritate, să abordeze nevoile de bază ale persoanelor afectate de dezastre din Uniune, minimizând, în același timp, impactul economic asupra statelor membre care se confruntă cu dificultăți economice severe. De aceea, se propune ca furnizarea sprijinului de urgență cu caracter umanitar în Uniune să se bazeze pe articolul 122 alineatul (1) din TFUE.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

Anterior, nu s-a adoptat nicio măsură în baza articolului 122 alineatul (1) din TFUE pentru a aborda aceleași nevoi subiacente; prin urmare, nu există o problemă de coerență.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Regulamentul este coerent cu alte politici ale Uniunii, întrucât își propune să le completeze și să le susțină în abordarea unor nevoi care, în caz contrar, ar rămâne, în mare măsură, neacoperite.

Concret, regulamentul este pe deplin coerent și intenționează să maximizeze sinergiile cu Decizia nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (UCPM). În special, acțiunile întreprinse în baza prezentului regulament vor trebui să fie strâns coordonate cu acțiunile UCPM, atunci când se activează mecanismul pentru a reacționa la catastrofe naturale sau provocate de om în UE. Același lucru este valabil și pentru Fondul de solidaritate al UE (FSUE), Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI), Fondul pentru securitate internă (FSI) sau Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Regulamentul este, de asemenea, în concordanță cu politicile și principiile pe care le urmărește Uniunea în cadrul operațiunilor pe care le derulează în afara teritoriului său în domeniul ajutorului umanitar.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

Temeiul juridic al prezentei propuneri îl constituie articolul 122 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

•    Subsidiaritate (pentru competență neexclusivă)

Obiectivele propunerii nu pot fi atinse suficient dacă statele membre acționează pe cont propriu. În cazul unor catastrofe naturale sau provocate de om, cu ample consecințe umanitare resimțite la nivelul unuia sau mai multor state membre, capacitățile de reacție ale țărilor afectate ar putea fi depășite, iar nevoile umanitare nu ar primi un răspuns adecvat. Acest lucru s-ar întâmpla mai ales în cazul în care dezastrele, urmate de consecințele financiare firești, s-ar produce în statele membre care se confruntă deja cu dificultăți economice severe. Indiferent de situație, este adecvat și necesar ca Uniunea să acționeze în spirit de solidaritate pentru a ajuta statele membre afectate să facă față nevoilor umanitare emergente și să reducă, în același timp, impactul economic al dezastrelor.

•    Proporționalitate

Propunerea se limitează la acțiunile necesare pentru atingerea obiectivelor sale. Ea abordează deficiențele identificate în contextul crizei actuale a migranților și refugiaților și propune soluții în conformitate cu mandatul care i-a fost încredințat de Consiliul European.

Sarcina administrativă pentru Uniune și statele membre este limitată și nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor propunerii.

•    Alegerea instrumentului

Propunere de regulament al Consiliului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Consultarea părților interesate

Dată fiind urgența umanitară extremă care derivă din actuala criză a migranților și refugiaților, nu s-a realizat nicio consultare a părților interesate.

Comisia și-a bazat propunerea pe datele colectate pe parcursul crizei menționate.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Propunerea se bazează în mare măsură pe experiența Direcției Generale Ajutor Umanitar și Protecție Civilă a Comisiei Europene.

•Evaluarea impactului

Dată fiind urgența umanitară extremă care derivă din actuala criză a migranților și refugiaților, nu s-a realizat nicio evaluare a impactului.

Comisia și-a bazat propunerea pe datele colectate pe parcursul crizei menționate.

•Drepturile fundamentale

Propunerea este în deplină concordanță cu protecția drepturilor fundamentale și își propune să contribuie la apărarea unora dintre aceste drepturi, în special demnitatea umană și dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică a persoanei.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

În 2016 va fi necesară o finanțare de 300 de milioane EUR pentru a sprijini acțiunile statelor membre menite să răspundă nevoilor umanitare existente în diferite zone ale Uniunii. Noi nevoi ar putea apărea dacă fluxul de migranți și refugiați se menține la nivelul actual. Pentru perioada 2017-2018, nevoile sunt estimate la 200 de milioane EUR pe an.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Punerea în aplicare a acțiunilor care beneficiază de sprijin financiar în baza prezentului regulament va fi supusă unei monitorizări periodice.

După trei ani de la intrarea în vigoare a regulamentului, Comisia va înainta Consiliului o evaluare a funcționării acestuia, împreună cu sugestii pentru viitor și, dacă este necesar, propuneri de modificare a regulamentului.

•Explicația detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Articolul 1 precizează obiectul și domeniul de aplicare al propunerii, stabilind cadrul în care se poate acorda ajutor de urgență din partea Uniunii, din spirit de solidaritate, în cazul dezastrelor naturale sau provocate de om în Uniune, atunci când amploarea și impactul dezastrelor sunt atât de mari încât duc la apariția unor consecințe umanitare de o mare gravitate. Contribuind la acoperirea nevoilor de bază ale persoanelor afectate de dezastre din Uniune, regulamentul ajută la minimizarea impactului economic al dezastrelor asupra statelor membre afectate.

Articolul 2 definește acțiunile care ar putea beneficia de sprijin de urgență în temeiul regulamentului. În principiu, sprijinul de urgență ar consta într-un răspuns bazat pe nevoi, care să completeze și să sprijine reacția statelor membre afectate, cu scopul de a proteja viața, de a preveni și alina suferința și de a apăra demnitatea umană și care ar putea lua forma oricăreia dintre acțiunile care pot fi derulate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1257/96 al Consiliului privind ajutorul umanitar. De asemenea, articolul 2 identifică entitățile cărora li s-ar putea încredința punerea în aplicare a acestor acțiuni (în principiu, Comisia sau organizațiile partenere, care ar putea fi organizații neguvernamentale, organizații internaționale sau servicii specializate ale statelor membre, atâta timp cât dețin experiență relevantă în implementarea măsurilor de sprijin întreprinse în baza regulamentului propus).

Articolul 3 se referă la tipurile de intervenție financiară în temeiul regulamentului propus și la procedurile de punere în aplicare prevăzute în acest scop. În concordanță cu temeiul juridic al propunerii, acțiunea prevăzută de prezentul regulament răspunde, în special, dorinței de a acționa în spirit de solidaritate, astfel încât furnizarea sprijinului de urgență în cadrul acestuia să fie finanțată de la bugetul general al Uniunii, precum și din contribuții care ar putea fi efectuate de alți donatori publici sau privați, sub formă de venituri alocate externe. Se face trimitere la dispozițiile relevante din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al UE pentru a defini procedurile de punere în aplicare, respectiv gestiunea directă și indirectă, ceea ce îi permite Comisiei să încheie contracte de achiziții publice cu furnizori de bunuri și servicii, să acorde granturi unor organizații neguvernamentale (ONG) și servicii specializate din statele membre 1 și să încredințeze sarcini de execuție bugetară unor organizații internaționale.

Articolul 3 precizează, de asemenea, că ONG-urile care au încheiat acorduri de parteneriat cu Comisia în baza Regulamentului (CE) nr. 1257/96 al Consiliului privind ajutorul umanitar sunt considerate eligibile pentru acțiunile de punere în aplicare în temeiul regulamentului propus.

Articolul 4 stabilește costurile eligibile pentru finanțare în temeiul regulamentului propus, care pot fi legate direct de activitățile operaționale ale măsurilor de sprijin ce urmează a fi implementate în baza regulamentului sau legate indirect de acestea, atunci când vizează cheltuielile generale și alte costuri administrative sau de gestionare ale organizațiilor partenere. Finanțarea din partea Uniunii ar trebui să fie disponibilă și pentru cheltuieli aferente activităților de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare necesare pentru gestionarea sprijinului care urmează a fi furnizat în baza regulamentului propus. De asemenea, articolul indică anumite modalități de acordare a granturilor (în special posibilitatea de a acorda granturi cu efect retroactiv și de a acoperi în proporție de până la 100 % costurile eligibile).

Articolul 5 stabilește principiul potrivit căruia trebuie urmărite crearea de sinergii și complementaritatea cu alte instrumente ale Uniunii. Deși această dispoziție se aplică în general cu privire la toate instrumentele disponibile ale Uniunii, o parte din aceste instrumente sunt menționate cu titlu ilustrativ, ele fiind deosebit de relevante prin prisma obiectului lor, raportat la obiectul regulamentului propus.

Articolul 6 stabilește măsurile care urmează a fi luate pentru a garanta o protecție adecvată a intereselor financiare ale Uniunii pe durata întregului ciclu de cheltuieli. Astfel de măsuri includ prevenirea, identificarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, dacă este necesar, aplicarea de sancțiuni administrative și financiare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

Articolul 7 impune ca acțiunile care beneficiază de sprijin financiar în baza prezentului regulament să fie monitorizate periodic cu scopul de a se urmări implementarea lor; de asemenea, stabilește ca după trei ani să aibă loc o evaluare a funcționării regulamentului propus.

Articolul 8 indică data intrării în vigoare a regulamentului, respectiv ziua publicării în Jurnalul Oficial, dată fiind urgența chestiunii abordate.

2016/0069 (NLE)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 122 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Asistența reciprocă și ajutorarea în fața dezastrelor reprezintă o expresie fundamentală a valorii universale de solidaritate și totodată un imperativ moral, deoarece dezastrele pot împiedica o mare parte a populației să își acopere nevoile de bază, ceea ce poate avea consecințe dramatice asupra sănătății și vieții multor oameni.

(2)La nivelul UE, impactul dezastrelor naturale sau provocate de om este tot mai mare. Acesta se află în strânsă legătură cu o serie de factori generali, precum schimbările climatice, dar și cu o serie de factori externi și de evenimente care au loc în vecinătatea Uniunii. Criza migranților și refugiaților care afectează în prezent Uniunea este un exemplu elocvent de situație în care, în ciuda eforturilor pe care le-a depus Uniunea pentru a ajuta țările terțe să elimine cauzele acestor probleme, situația economică a statelor membre ar putea fi direct afectată. Prin urmare, la data de 19 februarie, Consiliul European a invitat Comisia să ia măsuri de creare a capacităților necesare pentru a furniza ajutor umanitar la nivel intern și pentru a sprijini țările care se confruntă cu un număr mare de refugiați și migranți.

(3)Dezastrele naturale sau provocate de om pot avea o amploare și un impact atât de mare încât să creeze dificultăți economice grave în unul sau mai multe state membre. De asemenea, ele pot surveni în unul sau mai multe state membre care se confruntă deja cu dificultăți economice majore din alte motive, ceea ce ar conduce la exacerbarea și agravarea situației economice generale a țărilor respective. În ambele cazuri, capacitatea de reacție a statelor membre afectate ar fi mult îngreunată, ceea ce ar avea consecințe negative inclusiv asupra asistenței acordate persoanelor în nevoie.

(4)Deși Uniunea poate deja să acorde sprijin de natură macrofinanciară statelor membre și să își manifeste solidaritatea față de regiunile afectate de dezastre prin intermediul Fondului de solidaritate al UE (FSUE), nu există în prezent, la nivel european, un instrument adecvat pentru abordarea nevoilor umanitare ale persoanelor afectate de dezastre din UE, respectiv nevoia de alimente, de asistență medicală de urgență, de adăpost, de apă, de instalații sanitare și igienă, de protecție și educație, pe o bază suficient de predictibilă și independentă. Se poate oferi asistență reciprocă în cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii, dar funcționarea acestuia se bazează pe contribuțiile voluntare ale statelor membre. Asistența și sprijinul pot fi oferite și prin intermediul politicilor și instrumentelor financiare ale Uniunii, cum ar fi cele care își propun crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție în Uniune. Însă, toate formele de asistență și sprijin acordate pe aceste căi sunt dedicate în primul rând acțiunilor de îndeplinire a obiectivelor principale ale instrumentelor amintite, motiv pentru care sunt limitate ca amploare și nivel de acoperire. Prin urmare, pare oportun ca Uniunea să acționeze în spirit de solidaritate pentru a răspunde nevoilor de bază ale persoanelor afectate de dezastre din UE și să contribuie la reducerea impactului economic al acestor dezastre asupra statelor în cauză.

(5)Date fiind asemănările dintre furnizarea sprijinului de urgență pentru acoperirea nevoilor de bază ale persoanelor afectate de dezastre din Uniune și furnizarea de ajutor umanitar populațiilor afectate de dezastre naturale sau provocate de om din țări terțe, este firesc ca toate operațiunile derulate în baza prezentului regulament să respecte principiile umanitare convenite la nivel internațional. Aceste acțiuni constituie măsuri adecvate situației economice a statelor membre care se confruntă cu astfel de dificultăți.

(6)Ținând cont de necesitatea de a acționa în spirit de solidaritate, furnizarea sprijinului de urgență în baza prezentului regulament ar trebui să fie finanțată de la bugetul general al Uniunii, precum și din contribuții care ar putea fi efectuate de alți donatori publici sau privați.

(7)Rambursarea cheltuielilor și acordarea de contracte de achiziții publice și granturi în temeiul prezentului regulament ar trebui puse în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 2 , ținând cont de natura specifică a sprijinului de urgență. Prin urmare, este oportun să se prevadă posibilitatea acordării directe sau indirecte a contractelor de achiziții publice și a granturilor, precum și posibilitatea ca acestea din urmă să finanțeze până la 100 % din costurile eligibile și să se acorde cu efect retroactiv. Comisia ar trebui să poată finanța operațiunile de sprijin de urgență ale oricărei organizații care, indiferent de statutul său juridic, privat sau public, deține experiența necesară și să poată utiliza în acest scop gestiunea directă sau indirectă, după caz.

(8)De asemenea, ar fi utilă implicarea organizațiilor care au încheiat acorduri-cadru de parteneriat cu Comisia, în baza Regulamentului (CE) nr. 1257/96 al Consiliului 3 , dată fiind experiența dobândită de aceste organizații în furnizarea de ajutor umanitar în strânsă colaborare cu Comisia.

(9)Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale, în cadrul întregului ciclu de cheltuieli, inclusiv prin prevenirea, identificarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, dacă este necesar, prin aplicarea de sancțiuni administrative și financiare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(10)Prezentul regulament ar trebui să stabilească baza pentru furnizarea sprijinului financiar în caz de dezastre naturale sau provocate de om pentru care Uniunea, în spirit de solidaritate, este mai bine plasată decât statele membre, care ar acționa pe cont propriu și în mod necoordonat, să mobilizeze nivelurile adecvate de finanțare și să le utilizeze pentru a derula operațiuni care ar putea salva vieți, în mod economic, eficient și eficace, permițând astfel o acțiune mai eficientă datorită amplorii și complementarității sale.

(11)Deoarece obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre ci, având în vedere amploarea sau efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, așa cum se prevede la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, așa cum este prevăzut la același articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea respectivelor obiective.

(12)Este nevoie ca furnizarea sprijinului de urgență în baza prezentului regulament să fie monitorizată cu atenție, ținând cont, dacă este cazul, de expertiza cea mai relevantă disponibilă la nivelul Uniunii. De asemenea, este oportun ca aplicarea generală a regulamentului să fie supusă evaluării.

(13)Dată fiind urgența sprijinului necesar, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

Prezentul regulament stabilește cadrul în care se poate acorda sprijinul de urgență al Uniunii în cazul în care au loc sau pot avea loc pe teritoriul său dezastre naturale sau provocate de om, iar amploarea și impactul dezastrelor sunt atât de mari încât produc consecințe umanitare pe scară largă.

Articolul 2

Acțiuni eligibile

1.Sprijinul de urgență furnizat în baza prezentului regulament aduce un răspuns bazat pe nevoi și completează reacția statelor membre afectate, cu scopul de a proteja viața, de a preveni și alina suferința și de a apăra demnitatea umană, ori de câte ori apare o necesitate care derivă din dezastrele menționate la articolul 1.

2.Răspunsul de urgență poate lua forma oricăror acțiuni umanitare eligibile pentru finanțare din partea Uniunii în baza articolelor 2, 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 1257/96 și, prin urmare, poate include furnizarea de asistență și ajutor și, dacă este cazul, derularea de operațiuni de protecție pentru salvarea și protejarea vieților omenești în timpul dezastrului sau imediat după producerea acestuia. De asemenea, se poate utiliza pentru a finanța alte cheltuieli legate direct de implementarea operațiunilor de asistență de urgență.

3.Sprijinul de urgență în baza prezentului regulament se acordă și se pune în aplicare în conformitate cu principiile umanitare fundamentale ale umanității, neutralității, imparțialității și independenței.

4.Acțiunile menționate la alineatul (2) sunt realizate de Comisie și de partenerii selectați de aceasta. Comisia poate selecta ca organizații partenere în special organizații neguvernamentale, servicii specializate din statele membre sau organizații și agenții internaționale care au experiența necesară.

Articolul 3

Tipuri de intervenții financiare și proceduri de punere în aplicare

1.Comisia pune în aplicare sprijinul financiar al Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. În special, finanțarea Uniunii pentru acțiuni de sprijin în baza prezentului regulament se execută prin intermediul gestiunii directe sau indirecte, în conformitate cu literele (a) și (c) de la articolul 58 alineatul (1) din regulamentul menționat.

2.Sprijinul de urgență în baza prezentului regulament este finanțat de la bugetul general al Uniunii și din contribuții care ar putea fi efectuate de alți donatori publici sau privați, sub formă de venituri alocate externe, în conformitate cu articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

3.Finanțarea de către UE a acțiunilor de sprijin în baza prezentului regulament care urmează a fi implementate prin intermediul gestiunii directe poate fi acordată direct de către Comisie, fără publicarea prealabilă a unei cereri de propuneri, în conformitate cu articolul 128 alineatul 1 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. În acest scop, Comisia poate încheia acorduri-cadru de parteneriat sau se poate baza pe acordurile-cadru de parteneriat încheiate în baza Regulamentului (CE) nr. 1257/96.

4.Atunci când Comisia efectuează operațiuni de sprijin de urgență prin intermediul organizațiilor neguvernamentale, criteriile referitoare la capacitatea financiară și operațională se consideră îndeplinite dacă există un acord-cadru de parteneriat în vigoare între organizația respectivă și Comisie, în baza Regulamentului (CE) nr. 1257/96.

Articolul 4

Costuri eligibile

1.Finanțarea Uniunii poate acoperi orice costuri directe necesare pentru punerea în aplicare a acțiunilor menționate la articolul 2, inclusiv achiziționarea, pregătirea, colectarea, transportul, stocarea și distribuirea de bunuri și servicii în cadrul acțiunilor respective.

2.Costurile indirecte ale organizațiilor partenere pot fi, de asemenea, acoperite în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

3.Finanțarea Uniunii poate acoperi, de asemenea, cheltuielile legate de activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare necesare pentru gestionarea sprijinului care urmează să fie acordat în baza prezentului regulament.

4.Finanțarea Uniunii pentru acțiunile de sprijin în baza prezentului regulament pot acoperi costurile eligibile în proporție de până la 100 %.

5.Cheltuielile suportate de o organizație parteneră înainte de data înaintării unei cereri de finanțare pot fi eligibile pentru finanțare din partea Uniunii.

Articolul 5

Complementaritatea și coerența acțiunilor Uniunii

Se caută sinergii și se încearcă menținerea complementarității cu alte instrumente ale Uniunii, în special cu instrumentele în baza cărora se pot acorda anumite forme de sprijin sau asistență de urgență, precum Regulamentul (UE) nr. 661/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 4 , Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului 5 , Regulamentul (CE) nr. 1257/96, Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 6 , Regulamentul (UE) nr. 513/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 7 , Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 8 , Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 9 și Regulamentul (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 10 .

Articolul 6

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

1. Comisia ia măsuri adecvate în vederea garantării faptului că, atunci când acțiunile finanțate în temeiul prezentului regulament sunt puse în aplicare, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și oricăror altor activități ilegale, prin verificări efective, iar în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, prin sancțiuni administrative și financiare eficiente, proporționale și disuasive.

2. Comisia sau reprezentanții acesteia și Curtea de Conturi au competența de a desfășura audituri, pe baza documentelor și la fața locului, cu privire la toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament.

3. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 11 al Parlamentului European și al Consiliului și în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 12 , cu scopul de a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii în legătură cu un acord de grant sau cu o decizie de acordare a unui grant sau în legătură cu un contract finanțat în temeiul prezentului regulament.

4. Fără a aduce atingere alineatelor (1), (2) și (3), contractele și acordurile de grant, precum și acordurile cu organizații internaționale și cu serviciile specializate ale statelor membre, rezultate din implementarea regulamentului conțin dispoziții care împuternicesc în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri și investigații, în conformitate cu competențele care le revin.

Articolul 7

Monitorizare și evaluare

1.Acțiunile care primesc sprijin financiar în baza prezentului regulament sunt monitorizate periodic.

2.După trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia înaintează Consiliului o evaluare a funcționării acestuia, împreună cu sugestii pentru viitor și, dacă este necesar, propuneri de modificare a regulamentului.

Articolul 8

Data intrării în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

   Pentru Consiliu

   Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

Propunere de regulament al Consiliului privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB 13  

NOU: 23 05 Sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

X Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect­pilot/a unei acțiuni pregătitoare 14  

◻ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Obiectivul prezentului regulament al Consiliului este să stabilească măsurile de răspuns la nevoile umanitare urgente și excepționale apărute în statele membre ca urmare a unui dezastru sau a unui eveniment neașteptat precum fluxul brusc și masiv de cetățeni din țări terțe pe teritoriul lor.

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiectivul specific nr. 1

Furnizarea de sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii pentru a răspunde nevoilor umanitare urgente, sub formă de asistență, ajutoare și, dacă este cazul, operațiuni de salvare și protejare a vieților omenești în timpul dezastrelor și imediat după producerea acestora.

Luarea de măsuri menite să faciliteze sau să permită accesul la persoanele aflate în nevoie și libera circulație a asistenței.

Activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

NOU: 23 05 Sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizat

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/ grupurilor vizate.

Propunerea îi va permite Uniunii Europene să răspundă la nevoile umanitare urgente survenite pe teritoriul său ca urmare a unei crize, prin furnizarea de sprijin de urgență în deplină concordanță cu principiile umanitare fundamentale ale umanității, neutralității, imparțialității și independenței.

1.4.4.Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Numărul de persoane care beneficiază de sprijin de urgență în Uniunea Europeană [ în cifre absolute sau ca procent din totalul persoanelor care au nevoie de asistență], pentru fiecare criză în parte.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Prezenta propunere de regulament al Consiliului intenționează să vină în completarea actualelor instrumente și baze juridice ale Uniunii, mai exact să faciliteze printr-o direcționare mai clară furnizarea de sprijin de urgență în Uniune pentru acoperirea nevoilor umanitare urgente apărute în urma unei crize în unul sau mai multe state membre.

Furnizarea sprijinului de urgență în Uniune ar putea fi necesară în contextul dezastrelor, atunci când amploarea și impactul acestora sunt atât de mari încât produc consecințe umanitare pe scară largă.

1.5.2.Valoarea adăugată a implicării UE

Obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre ci, având în vedere amploarea sau efectele, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, prin adoptarea de măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, așa cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Valoarea adăugată a UE se manifestă, printre altele, prin:

- reducerea pierderilor de vieți omenești și a daunelor ecologice, economice și materiale;

- furnizarea de asistență imediată persoanelor din UE afectate de dezastre naturale sau provocate de om;

- o reacție mai eficientă și mai rapidă la solicitările de asistență din Uniune, cu ajutorul organizațiilor neguvernamentale și internaționale sau al serviciilor specializate din statele membre selectate de Comisie;

- o mai bună vizibilitate a reacției UE la crize.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

Experiența acumulată cu ocazia crizei migranților și refugiaților a demonstrat că există un vid la nivelul actualelor instrumente juridice și financiare care trebuie acoperit pentru a permite o abordare mai bine direcționată a nevoilor umanitare din UE. Instrumentul propus este necesar în contextul crizei refugiaților/migranților și al oricărei crize viitoare de natură similară.

1.5.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

O serie de instrumente ale UE, precum Fondul de solidaritate, Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI), Fondul pentru securitate internă (FSI) sau Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) pot furniza resurse financiare semnificative pentru asistență în Europa, în situații de urgență, venind astfel în sprijinul statelor membre. Aceste instrumente pot oferi asistență de urgență sub formă de granturi pentru acoperirea unor nevoi precum adăpostul și cazarea sau sub formă de materiale de primă necesitate. Totuși, ele nu sunt concepute pentru a aborda nevoi umanitare de mari dimensiuni. Aceste instrumente se bazează, în special, pe capacitățile administrative și operaționale ale guvernelor, care sunt însă supuse deja, în asemenea cazuri, unor presiuni economice și financiare.

Prin urmare, este necesar un instrument dedicat, menit să acopere nevoile de bază ale persoanelor afectate de dezastre din Uniune și să minimizeze, în același timp, impactul economic asupra statelor membre care se confruntă cu dificultăți economice severe.

Se vor garanta sinergiile și complementaritatea cu instrumentele menționate, precum și cu FEDR și mecanismul de protecție civilă al Uniunii.

Domeniul de aplicare al prezentei propuneri trece dincolo de actuala criză a migrației.

1.6.Durata și impactul financiar

◻ Propunere/inițiativă pe durată determinată

–◻    Propunere/inițiativă în vigoare din

–◻    Impactul financiar din AAAA până în AAAA

X Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

–X Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate începând din [data intrării în vigoare]/2016

–X Cu o clauză de evaluare după 3 ani.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 15  

X Gestiune directă asigurată de către Comisie

–X prin intermediul direcțiilor sale generale;

–◻    prin intermediul agențiilor executive

X Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară către:

–X organizații internaționale și agențiile acestora (organisme ONU, CICR, FISCR, OIM);

–◻BEI și Fondul european de investiții;

–◻ organismele menționate la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;

–X organisme de drept public;

–X organisme de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organisme de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoane cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

N/A

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

Acțiunile care primesc ajutor financiar în baza prezentei propuneri sunt monitorizate cu regularitate.

Comisia pregătește și prezintă un raport anual Consiliului:

- un raport de evaluare după 3 ani de la data intrării în vigoare a regulamentului.

Raportarea este asigurată și prin alte mijloace, precum raportul anual de activitate (inclusiv declarația de asigurare), raportul anual de evaluare și publicarea tuturor rapoartelor individuale de evaluare, raportul anual de audit.

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.2.1.Riscul (riscurile) identificat(e)

Riscurile pot fi legate de implementarea adecvată a sistemelor de control intern instituite după cum se descrie la punctul 2.2.2.

2.2.2.Informații privind sistemul de control intern instituit

Pentru legislația în vigoare se prevede un sistem de control intern care să garanteze că fondurile disponibile în temeiul noii acțiuni sunt utilizate adecvat și în concordanță cu legislația relevantă.

Sistemul se instituie după cum urmează:

1. Sistem de control intern în cadrul DG ECHO, centrat pe respectarea procedurilor administrative valabile și pe legislația în vigoare în domeniul protecției civile. În acest scop, se utilizează standardele de control intern. Monitorizarea este constantă și vizează urmărirea proiectelor, selectarea, evaluarea și revizuirea partenerilor, evaluările de conformitate și raportarea. De asemenea, se prevede o evaluare intermediară pentru a identifica eventuale discrepanțe față de obiectivele stabilite și posibile schimbări în programul anual de lucru. Există deja sisteme orientate către rezultate pentru a asigura monitorizarea și raportarea cu privire la i) implementarea cadrului de prevenire a dezastrelor ii) nivelul de pregătire în caz de dezastre iii) viteza, intensitatea și adecvarea intervenției.

2. Auditarea granturilor și a contractelor acordate în baza instrumentului de către auditori ai DG ECHO

3. Evaluarea activităților de către experți externi și evaluarea ex-post a instrumentelor juridice din domeniul protecției civile.

Aceste activități pot fi auditate și de entități externe: OLAF pentru cazuri de fraudă și Curtea de Conturi.

2.2.3.Estimarea costurilor și a beneficiilor controalelor și evaluarea nivelului estimat al riscului de eroare

Costul estimat al strategiei de control a ECHO reprezintă 2,7 % din bugetul pe 2015 al ECHO. Principalele componente ale acestui indicator sunt:

- costurile totale de personal ale experților ECHO din teren, plus costurile unităților financiare și operaționale înmulțite cu perioada estimată (50 %) dedicată activităților de asigurare a calității, de control și monitorizare;

- resursele totale din sectorul de audit extern al ECHO dedicate auditurilor și verificărilor.

Ținând cont de costurile foarte limitate ale acestor forme de control și de beneficiile cuantificabile (corecții și recuperări) și necuantificabile (efectul disuasiv și creșterea calității în urma controalelor) asociate acestora, Comisia poate conchide că beneficiile cuantificabile și necuantificabile ale controalelor depășesc cu mult costurile limitate ale acestora.

Acest lucru este confirmat și de rata de 1,33 % a erorilor reziduale multianuale raportată de Comisie pentru Direcția Generală Ajutor Umanitar și Protecție Civilă (NB: proiectul de raport anual de activitate pe 2015).

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

În 2013 s-a elaborat o strategie antifraudă, după cum se prevedea în strategia mai amplă de combatere a fraudei în CE, care se află în prezent în curs de revizuire (NB: revizuirea are loc o dată la doi ani).

Strategia se bazează pe o serie de controale destinate să prevină și să detecteze frauda. Acestea sunt practic încorporate în măsurile care vizează garantarea legalității și a regularității operațiunilor. De exemplu, evaluarea abordării partenerilor ECHO cu privire la prevenirea și detectarea fraudei face parte din programul de audit urmat în implementarea strategiei de audit.

Strategia antifraudă stabilește obiectivele și planul de acțiune corespunzător menit să consolideze capacitatea structurii actuale de control de a preveni și detecta frauda, în special în ceea ce privește: - sensibilizarea, atât la nivel intern, cât și la nivelul agenților externi; - consolidarea controalelor bazate pe risc; - consolidarea cooperării cu partenerii; - gestionarea riscurilor de deturnare a ajutorului; - consolidarea capacităților prin formare și orientare. Măsurile luate au inclus organizarea de sesiuni de formare pentru personalul din sediu și de pe teren, în scopul sensibilizării și dezvoltării capacităților. Totodată, sensibilizarea cu privire la fraudă a fost inclusă și în programele de formare organizate de ECHO pentru parteneri.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor și a liniilor bugetare din cadrul financiar multianual

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tip de
cheltuieli

Contribuție

Rubrica 3 - SECURITATE ȘI CETĂȚENIE

Dif./Nedif. 16 .

din țările AELS 17

din țările candidate 18

din țările terțe

în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar

3

23 05 01 Sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii

Dif

NU

NU

NU

NU

3

23 01 04 03 Sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii - cheltuieli de sprijin

Dif

NU

NU

NU

NU

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar
multianual

Număr

Rubrica 3 Securitate și cetățenie

2016

2017

2018

2019

2020 și anii următori

TOTAL

• Credite operaționale

23 05 01 Sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii

Angajamente

(1)

297

198

198

p.m.

p.m.

693

Plăți

(2)

238

217

198

40

p.m.

693

23 01 04 03 Sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii

 – Cheltuieli de sprijin 19  

(3)

3

2

2

p.m.

p.m.

7

TOTAL credite

Angajamente

=1+3

300

200

200

p.m.

p.m.

700

Plăți

=2+3

241

219

200

40

p.m.

700






• TOTAL credite operaționale

Angajamente

(4)

297

198

198

p.m.

p.m.

693

Plăți

(5)

238

217

198

40

p.m.

693

• TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe

(6)

3

2

2

p.m.

p.m.

7

TOTAL credite
la RUBRICA 3
din cadrul financiar multianual

Angajamente

=4+ 6

300

200

200

p.m.

p.m.

700

Plăți

=5+ 6

241

219

200

40

p.m.

700





Rubrica din cadrul financiar
multianual

5

„Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu trei zecimale)

2016

2017

2018

2019

2020 și anii următori

TOTAL

• Resurse umane 20

2,020

3,030

3,030

p.m.

p.m.

8,080

• Alte cheltuieli administrative

0,17

0,20

0,20

p.m.

p.m.

0,57

TOTAL

Credite

2,190

3,230

3,230

p.m.

p.m.

8,650

TOTAL credite
la RUBRICA 5
din cadrul financiar multianual
 

(Total angajamente = Total plăți)

2,190

3,230

3,230

p.m.

p.m.

8,650

milioane EUR (cu trei zecimale)

2016

2017

2018

2019

2020 și anii următori

TOTAL

TOTAL credite
la RUBRICILE 1-5
din cadrul financiar multianual
 

Angajamente

302,190

230,230

230,230

p.m.

p.m.

708,650

Plăți

243,190

222,230

203,230

40

p.m.

708,650

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale

–[Tabelul de mai jos nu se aplică. Dată fiind varietatea, complexitatea și caracterul imprevizibil inerent operațiunilor care pot fi finanțate prin noul instrument propus, nu se poate prezenta o enumerare ex-ante realistă a rezultatelor, a tipurilor și a costurilor medii.]

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

A se indica obiectivele și rezultatele

⇩

2016

2017

2018

2019

2020

TOTAL

Tip 21

Cost mediu

Nr.

Cost

Nr.

Cost

Nr.

Cost

Nr.

Cost

Nr.

Cost

Nr. total

Cost total

OBIECTIVUL SPECIFIC Nr. 1 22 ...

- Rezultat

- Rezultat

- Rezultat

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1

OBIECTIVUL SPECIFIC Nr. 2…

- Rezultat

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2

COSTURI TOTALE

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.Rezumat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

2016 23

2017

2018

2019 și anii următori

TOTAL

RUBRICA 5
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

2,020

3,030

3,030

p.m.

8,080

Alte cheltuieli administrative

0,170

0,200

0,200

p.m.

0,570

Subtotal RUBRICA 5
din cadrul financiar multianual

2,190

3,230

3,230

p.m.

8,620

RUBRICA 3 24
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

Alte cheltuieli
de natură administrativă

3

2

2

p.m.

7

Subtotal
RUBRICA 3
din cadrul financiar multianual

3

2

2

p.m.

7

TOTAL

5,190

5,230

5,230

p.m.

15,620

Creditele necesare pentru resurse umane și alte cheltuieli cu caracter administrativ vor fi acoperite de credite ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

2016

2017

2018

2019

2020

• Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

23 01 01 01 ((la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei)

20

20

20

p.m.

p.m.

XX 01 01 02 (în delegații)

XX 01 05 01 (cercetare indirectă)

10 01 05 01 (cercetare directă)

• Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) 25

XX 01 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)

5

5

5

p.m.

p.m.

XX 01 02 02 (AC, AL, END, INT și JED în delegații)

XX 01 04 yy  26

- la sediu

- în delegații

XX 01 05 02 (AC, END, INT - cercetare indirectă)

10 01 05 02 (AC, END, INT - cercetare directă)

Alte linii bugetare (a se preciza)

TOTAL

25

25

25

p.m.

p.m.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar

Activități de evaluare a nevoilor, dezvoltarea de specificații tehnice pentru capacitățile esențiale, analiza propunerilor de finanțare, monitorizarea proiectelor, coordonarea cu partenerii de implementare a acțiunilor umanitare, coordonarea operațională pe durata urgențelor etc.

Personal extern

Sprijin în activitățile menționate mai sus

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

–X    Propunerea/inițiativa este compatibilă cu actualul cadrul financiar multianual, dar ar putea necesita utilizarea unor instrumente speciale, așa cum sunt definite în Regulamentul privind CFM

–◻    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual

Inițiativa necesită o finanțare de circa 700 de milioane EUR pe parcursul a trei ani: 300 de milioane EUR în 2016, 200 de milioane EUR în 2017, 200 de milioane în 2018, pentru furnizarea de sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii Europene.

În acest scop, vor fi create un nou capitol (23 05) și două noi linii bugetare (23 05 01 – Sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii și 23 01 04 03 – Sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii – cheltuieli de sprijin).

–◻    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare în cauză, precum și sumele aferente.

[…]

3.2.5.Contribuția terților

–Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

–X Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)

2016

2017

2018

2019 și anii următori

Total

Statele membre 

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

TOTAL credite cofinanțate

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.



3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–◻    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–X    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–X    asupra veniturilor diverse (venituri alocate externe)

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:

Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs

Impactul propunerii/inițiativei 27

2016

2017

2018

2019 și anii următori

Articolul 23 05 01

Linie bugetară nouă

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

23 05 01

(1) A se vedea și Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind normele referitoare la achizițiile publice în legătură cu actuala criză în materie de azil [COM(2015) 454 final din 9.9.2015].
(2) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/1012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).
(3) Regulamentul (CE) nr. 1257/96 al Consiliului din 20 iunie 1996 privind ajutorul umanitar (JO L 163, 2.7.1996, p. 1).
(4) Regulamentul (UE) nr. 661/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene.
(5) Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (JO L 347, 20.12.2013, p. 924).
(6) Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (JO L 72, 12.3.2014, p. 1).
(7) Regulamentul (UE) nr. 513/2014 al Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor și de abrogare a Deciziei 2007/125/JAI a Consiliului (JO L 150, 20.5.2014, p. 93).
(8) Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a dispozițiilor generale privind azilul și integrarea, precum și instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor (JO L 150, 20.5.2014, p. 112).
(9) Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize și de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE (JO L 150, 20.5.2014, p. 143).
(10) Regulamentul (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire a Fondului pentru azil, migrație și integrare, de modificare a Deciziei 2008/381/CE a Consiliului și de abrogare a Deciziilor nr. 573/2007/CE și nr. 575/2007/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziei 2007/435/CE a Consiliului (JO L 150, 2.5.2014, p. 168).
(11) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(12) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(13) ABM: gestiune pe activități; ABB: întocmirea bugetului pe activități.
(14) Astfel cum se menționează la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.
(15) Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  
(16) Dif. = Credite diferențiate / Nedif. = Credite nediferențiate.
(17) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.
(18) Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.
(19) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(20) 2016: în total 25 (16AD, 4AST, 5CA) pentru perioada mai-decembrie. 2017 și 2018: în total 25 pe an (16AD, 4AST, 5CA)
(21) Rezultatele sunt produse și servicii care urmează să fie furnizate (ex. numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de autostradă construiți etc.).
(22) Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”
(23) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.
(24) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(25) AC = agent contractual; AL = agent local; END= expert național detașat; INT = personal al agențiilor; JED = expert tânăr în delegații.
(26) Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).
(27) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 25 % pentru costuri de colectare.