Propunerea vizează o decizie a Consiliului, care urmează să fie adoptată în temeiul articolului 218 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a acordului convenit la Paris în cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) .

Cu ocazia celei de a 21-a Conferințe a părților la CCONUSC (cunoscută sub numele de COP 21), care a avut loc la Paris, în perioada 30 noiembrie - 12 decembrie 2015, a fost adoptat un acord privind reducerea la nivel mondial a emisiilor de gaze cu efect de seră. Acordul va intra în vigoare în a 30-a zi de la data la care cel puțin 55 de părți la convenție, reprezentând în total cel puțin o proporție estimată de 55 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, și-au depus instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.

Acordul va fi deschis pentru semnare de către părțile la CCONUSC în perioada cuprinsă între 22 aprilie 2016 și 21 aprilie 2017. Părțile la CCONUSC includ Uniunea Europeană și statele sale membre. O ceremonie de semnare la nivel înalt va avea loc la New York, la 22 aprilie 2016.

Acordul de la Paris este o etapă importantă la nivel mondial pentru consolidarea acțiunii colective mondiale și accelerarea transformării globale către o societate cu emisii reduse de carbon și rezilientă la schimbările climatice. Aceasta va reprezenta un progres față de Protocolul de la Kyoto din 1997 care, până la acordul de la Paris, a fost singurul tratat obligatoriu din punct de vedere juridic la nivel mondial pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și care conține angajamente până la sfârșitul anului 2020. Acordul de la Paris stabilește obiectivul calitativ de reducere pe termen lung a emisiilor, ceea ce corespunde obiectivului de menținere a creșterii temperaturii globale sub 2°C și de continuare a eforturilor pentru a se menține această creștere la 1,5°C. În vederea atingerii acestui obiectiv, părțile vor stabili sau vor actualiza obiectivele de reducere a emisiilor. Începând din 2023, părțile vor realiza, la fiecare 5 ani, un bilanț la nivel mondial, bazat pe cele mai recente date științifice și de punere în aplicare existente până la momentul respectiv, ceea ce va asigura monitorizarea progreselor înregistrate, luându-se în considerare reducerea emisiilor, adaptarea la schimbările climatice și sprijinul acordat.

În perspectiva COP 21, părțile la CCONUSC și-au prezentat contribuțiile preconizate la acord, stabilite la nivel național (intended nationally determined contributions - INDC). Uniunea Europeană și statele sale membre au fost prima economie majoră care, la data de 6 martie 2015, și-a comunicat contribuțiile preconizate, care prevăd angajamentul de a îndeplini obiectivul de reducere la nivel intern cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 în comparație cu 1990, astfel cum se prevede în concluziile Consiliului European din 23 octombrie 2014 referitoare la cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030.

UE a început deja procesul de punere în aplicare a obiectivului de reducere cu 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră. În ceea ce privește sectoarele care intră sub incidența sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), Comisia a adoptat, la 15 iulie 2015, o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu. Propunerea vizează realizarea obiectivului menționat anterior în ceea ce privește sectoarele care intră sub incidența sistemului EU ETS. În 2016, Comisia intenționează, de asemenea, să facă propuneri care vizează stabilirea obiectivelor statelor membre în sectoarele care nu sunt incluse în sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, precum și modul de integrare a emisiilor și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură.

În concluziile Consiliului European din 23 octombrie 2014 a fost prevăzut, de asemenea, un obiectiv de cel puțin 27 % pentru ponderea energiei din surse regenerabile consumate în UE până în 2030. Se stabilește, de asemenea, un obiectiv orientativ la nivelul UE de îmbunătățire a eficienței energetice cu cel puțin 27 % până în 2030. Prin urmare, în 2016, Comisia își va finaliza revizuirea și va propune măsuri privind energia regenerabilă și eficiența energetică, inclusiv eficiența energetică a clădirilor.

Propunerea este formulată în temeiul articolului 192 alineatul (1), coroborat cu articolul 218 alineatul (5) din TFUE. Articolul 218 din TFUE stabilește procedura pentru negocierea și încheierea de acorduri între Uniunea Europeană și țări terțe sau organizații internaționale. În special, alineatul (5) din acesta prevede adoptarea de către Consiliu, la propunerea Comisiei în calitate de negociator, a deciziei de autorizare a semnării unui acord în numele Uniunii Europene.

În conformitate cu articolul 192 alineatul (1) și cu articolul 191 din TFUE, Uniunea Europeană contribuie la îndeplinirea, printre altele, a următoarelor obiective: conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului; promovarea pe plan internațional a unor măsuri care vizează identificarea de soluții la problemele de mediu existente la scară regională sau mondială și, în special, combaterea schimbărilor climatice.

În Uniune, îndeplinirea acestor obiective se realizează cu ajutorul unui amplu corpus legislativ, care va trebui să fie revizuit în vederea punerii în aplicare a Acordului de la Paris, iar acest lucru poate fi realizat doar prin acte legislative ale Uniunii.