13.6.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 204/165

P8_TA(2016)0359

Modul optim de valorificare a potențialului de creare de locuri de muncă al IMM-urilor

Rezoluţia Parlamentului European din 15 septembrie 2016 referitoare la modul optim de valorificare a potențialului de creare de locuri de muncă al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) (2015/2320(INI))

(2018/C 204/20)

Parlamentul European,

—

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 173 și 49,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

—

având în vedere „Small Business Act” (COM(2008)0394),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei privind adecvarea reglementărilor UE (COM(2013)0685),

—

având în vedere Planul de acțiune Antreprenoriat 2020 al Comisiei,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Un plan de acțiune pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor” (COM(2011)0870),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” (COM(2012)0173),

—

având în vedere Planul de investiții pentru Europa,

—

având în vedere Rezoluția sa din 14 iunie 2012 referitoare la Comunicarea Comisiei intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” (1),

—

având în vedere Rezoluția sa din 5 februarie 2013 referitoare la îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor (2),

—

având în vedere Rezoluția sa din 15 aprilie 2014 referitoare la modul în care poate contribui Uniunea Europeană la crearea unui mediu favorabil pentru ca întreprinderile, societățile și întreprinderile nou-înființate să creeze locuri de muncă (3),

—

având în vedere Directiva privind întârzierea efectuării plăților (Directiva 2011/7/UE);

—

având în vedere Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI)

—

având în vedere Programul UE pentru cercetare și inovare Orizont 2020,

—

având în vedere Programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME),

—

având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2014 referitoare la procesul de consultare TOP 10 și la reducerea sarcinii normative a UE impusă IMM-urilor (4),

—

având în vedere raportul Comisiei intitulat „Reducerea la minimum a sarcinii normative impuse IMM-urilor – Adaptarea reglementărilor UE la necesitățile microîntreprinderilor” (COM(2011)0803),

—

având în vedere raportul anual 2013/2014 al Comisiei privind IMM-urile europene intitulat „A Partial and Fragile Recovery” (O redresare parțială și fragilă),

—

având în vedere raportul Eurofound din ianuarie 2013 intitulat „Born global: The potential of job creation in new international businesses” (Întreprinderile născute globale: potențialul creării de locuri de muncă al noilor întreprinderi internaționale),

—

având în vedere raportul Eurofound din 2013 intitulat „Public policy and support for restructuring in SMEs” (Politica și sprijinul public în favoarea restructurării IMM-urilor),

—

având în vedere raportul Eurofound din 2016 intitulat „ERM annual report 2015: Job creation in SMEs” (Raportul anual al ERM pe 2015: crearea de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor),

—

având în vedere raportul Eurofound din 2012 intitulat „Măsuri publice pentru sprijinirea activităților independente și a creării de locuri de muncă în întreprinderile individuale și microîntreprinderi”,

—

având în vedere raportul Eurofound din 2011 intitulat „IMM-urile în timpul crizei: ocuparea forței de muncă, relații industriale și parteneriate locale”,

—

având în vedere raportul Eurofound din 2011 intitulat „Reprezentarea lucrătorilor la nivel de întreprindere în Europa”,

—

având în vedere raportul Eurofound din 2014 intitulat „Dialog social în microîntreprinderi și în întreprinderile mici”,

—

având în vedere Ancheta din 2015 a Comisiei Europene privind accesul întreprinderilor la finanțare (SAFE),

—

având în vedere raportul anual 2014/2015 al Comisiei privind IMM-urile europene intitulat „SMEs start hiring again” (IMM-urile încep să angajeze din nou),

—

având în vedere Rezoluția sa din 10 septembrie 2015 referitoare la crearea unei piețe a muncii competitive în UE pentru secolul XXI: corelarea competențelor și a calificărilor cu cererea și oportunitățile de angajare, ca mijloc de redresare în urma crizei (5),

—

având în vedere Rezoluția sa din 8 iulie 2015 referitoare la Inițiativa privind locurile de muncă verzi: Exploatarea potențialului economiei verzi în materie de creare de locuri de muncă (6),

—

având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2012 referitoare la întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile): competitivitate și oportunități de afaceri (7),

—

având în vedere Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii,

—

având în vedere sondajul Eurobarometru din 2015 intitulat „Internationalisation of Small and Medium-Sized Enterprises” (Internaționalizarea întreprinderilor mici și mijlocii),

—

având în vedere studiul OCDE din 2015 intitulat „Financing SMEs and Entrepreneurs 2015 – An OECD Scoreboard” (Finanțarea IMM-urilor și a întreprinzătorilor în 2015: un tablou de bord OCDE),

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru bugete, precum și cel al Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0248/2016),

A.

întrucât IMM-urile (22,3 milioane (8) erau active în UE-28 în 2014) creează mai multe locuri de muncă decât alte întreprinderi din sectorul privat, asigurând aproximativ două treimi din toate locurile de muncă din sectorul privat la nivelul Uniunii Europene și întrucât antreprenorii și IMM-urile aduc o contribuție importantă la creșterea și dezvoltarea socioeconomice ale UE, reamintește că sprijinirea IMM-urilor contribuie la combaterea ratei europene a șomajului și a șomajului în rândul tinerilor, care se ridică la 8,9 % și respectiv 19,4 % (9); întrucât numărul șomerilor – aproximativ 23 de milioane de persoane în 2015 – rămâne la un nivel extrem de ridicat;

B.

întrucât, în 2014, IMM-urile au contribuit semnificativ la creșterea ocupării forței de muncă, cu până la 71 % în sectorul întreprinderilor nefinanciare;

C.

întrucât crearea de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor este influențată de un număr de factori interni și externi, printre aceștia din urmă numărându-se condiții esențiale precum concurența gestionabilă (inclusiv din partea corporațiilor multinaționale și a economiei subterane), sarcini administrative și costuri totale de producție gestionabile, precum și accesul la finanțare și lucrătorii calificați;

D.

întrucât cercetările recente realizate de Eurofound arată că IMM-urile care au tendința de a crea locuri de muncă sunt, de cele mai multe ori, recent înființate, inovatoare, active pe plan internațional, amplasate în zone urbane și administrate de directori calificați și dispun de strategii cuprinzătoare de creștere și investiții;

E.

întrucât IMM-urile joacă un rol important în consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, contribuind totodată la o creștere economică mai inteligentă, mai sustenabilă și mai incluzivă; întrucât sectorul IMM-urilor este important la nivel regional și în special în zonele rurale;

F.

întrucât, deși 90 % din creșterea la nivel mondial se produce în afara UE, doar 13 % dintre IMM-uri au desfășurat activități în afara UE;

G.

întrucât există diferențe între caracteristicile IMM-urilor la nivelul UE, mai precis în legătură cu dimensiunea și impactul asupra economiilor naționale; întrucât aceste diferențe au motive istorice;

H.

întrucât există un deficit de competențe și disparități la nivelul UE, precum și un flux de lucrători calificați predominant din statele membre care au aderat la UE după 2004 și țările din zona euro afectate de criză către alte state membre, astfel apărând regiuni periferice cu un număr insuficient de lucrători calificați din cauza fenomenului exodului de creiere;

I.

întrucât, în pofida normelor privind piața internă, încă există diferențe importante la nivelul UE în ceea ce privește cadrele de reglementare ale IMM-urilor, în special referitor la nivelurile de certitudine privind evoluțiile viitoare în materie de reglementare și calitatea juridică a reglementării în general;

J.

întrucât reprezentanții IMM-urilor subliniază costurile ridicate ale forței de muncă ca unul dintre principalele obstacole în calea creării de locuri de muncă și se așteaptă la reducerea acestor costuri, cele mai mari costuri ale forței de muncă fiind identificate în sistemele suprareglementate și birocratice;

K.

întrucât IMM-urilor le este mai greu să respecte standardele de reglementare decât întreprinderilor mari, din cauza structurii lor mai reduse;

L.

întrucât reprezentarea lucrătorilor și dialogul social nu sunt la fel de răspândite în cadrul IMM-urilor ca în întreprinderile mari și întrucât sindicatele din unele țări stabilesc ca prioritate îmbunătățirea reprezentării lucrătorilor în cadrul IMM-urilor, de exemplu prin încercarea de a încuraja crearea unor comitete de întreprindere la nivelul IMM-urilor (10);

M.

întrucât economia socială și solidară asigură locuri de muncă pentru mai mult de 14 milioane de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 6,5 % din lucrătorii din UE; întrucât există două milioane de întreprinderi în domeniul economiei sociale și solidare în UE, acestea reprezentând 10 % din întreprinderile din Uniune; întrucât întreprinderile sociale au dat dovadă de rezistență în timpul crizei economice;

N.

întrucât IMM-urile fac față mai bine crizei economice în ceea ce privește pierderile de locuri de muncă și întrucât în special cooperativele din industrie și din sectorul serviciilor au dat dovadă de o mai bună rezistență de la criza din 2008 decât alte întreprinderi din aceleași sectoare;

O.

întrucât transferurile de întreprinderi către angajați sub forma cooperativelor reprezintă un tip reușit de transferuri de întreprinderi, așa cum demonstrează ratele lor ridicate de supraviețuire (11);

P.

întrucât prea multe locuri de muncă nu sunt ocupate din cauza mobilității scăzute a forței de muncă, precum și a necorelării anumitor sisteme de educație și formare cu realitatea de pe piața muncii;

Q.

întrucât sectorul verde a fost unul dintre principalii creatori de locuri de muncă nete în Europa în timpul recesiunii, iar IMM-urile cu un plan pe termen lung de a opera în economia verde creează locuri de muncă mai rezistente la externalitățile actuale ale economiei globalizate (12);

R.

întrucât, în general, datele privind acordurile contractuale și organizarea muncii în cadrul IMM-urilor sunt greu de găsit;

S.

întrucât, conform Eurofound, în mai multe țări condițiile de muncă, inclusiv timpul de lucru, sunt adesea organizate în mod mai flexibil și mai informal în cadrul IMM-urilor decât în întreprinderile mari; întrucât impactul inițial al crizei pare să fi condus la creșterea flexibilităților „interne” existente, deoarece organizațiile încearcă să facă față circumstanțelor externe și cererii în schimbare;

T.

întrucât BCE consideră că criza datoriei suverane a crescut costurile de finanțare ale băncilor în țările din zona euro afectate de criză, care au fost transferate asupra IMM-urilor sub forma unor dobânzi mai mari percepute la credite sau a unor împrumuturi mai mici;

U.

întrucât bugetul UE ar trebui să fie folosit pentru a stimula crearea de locuri de muncă de calitate și calificate pe termen lung și potențialul IMM-urilor de a crea locuri de muncă adecvate și durabile;

V.

întrucât accesul la finanțare reprezintă în continuare unul dintre obstacolele principale în calea creării și a dezvoltării IMM-urilor, în special în cazul întreprinderilor sociale, pentru că, printre altele, nu există o gamă suficient de diversificată de instrumente de capital și de capital de risc în Uniune, acestea fiind necesare în drumul spre dezvoltare al întreprinderilor;

W.

întrucât, din motive istorice, unele societăți au o percepție destul de negativă a antreprenorilor, ceea ce, în unele cazuri, se reflectă și în tratamentul discriminatoriu pe care guvernele îl aplică sectorului IMM-urilor în comparație, de exemplu, cu mediul avantajos creat în aceste țări pentru investițiile străine, în special pentru corporațiile multinaționale;

X.

întrucât condițiile neechitabile de concurență între corporațiile multinaționale și IMM-uri sunt și rezultatul practicii de transfer al profiturilor către țările considerate a fi paradisuri fiscale;

Y.

întrucât studiile Comisiei nu oferă o evaluare detaliată a impactului potențial al viitorului Parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) asupra IMM-urilor din diferite state membre,

Potențialul de creare de locuri de muncă și forța de muncă calificată

1.

 reamintește că aproape 99 % din întreprinderile europene sunt IMM-uri, care reprezintă astfel coloana vertebrală a economiei UE;

2.

 consideră că, în scopul de a asigura condiții mai bune pentru crearea de locuri de muncă de calitate în sectorul IMM-urilor, statele membre și Comisia trebuie să soluționeze următoarele probleme prezente în măsură inegală în diferite state membre și regiuni: deficitul de competențe, estimarea insuficientă a nevoilor viitoare în materie de competențe, necorelările competențelor, exodul creierelor, sarcinile de reglementare inutile și insecuritatea în materie de reglementare din toate domeniile, dialogul insuficient dintre părțile interesate de pe piața muncii, accesul limitat la finanțare și la contractele de achiziții publice, slaba capacitate de inovare și accesul redus la noile tehnologii, sprijinul insuficient pentru IMM-uri în cadrul politicilor de investiții publice, economia subterană și frauda, precum și poziția avantajată a companiilor multinaționale;

3.

 consideră că soluționarea problemelor structurale menționate anterior ar avea drept rezultat, printre altele, o concurență mai echitabilă și extinderea bazei contribuțiilor sociale și de impozitare pentru a include un număr mai mare de operatori economici, ceea ce ar permite statelor membre să finanțeze politici de promovare a creării de locuri de muncă, în special în cadrul IMM-urilor, asigurând, în plus, o concurență loială între state și condiții de piață mai echitabile;

4.

 subliniază necesitatea unui cadru de reglementare care să încurajeze investițiile care promovează concomitent creșterea durabilă și locurile de muncă de calitate;

5.

 observă că, printre altele, costurile forței de muncă, ca parte a activității economice, au un impact asupra potențialului IMM-urilor de creare de locuri de muncă și pot influența competitivitatea; subliniază, în acest sens, că sarcina fiscală ar trebui transferată dinspre muncă înspre alte surse de impozitare care aduc mai puține prejudicii ocupării forței de muncă și creșterii, asigurând, totodată, un nivel adecvat de protecție socială;

6.

 subliniază că trebuie să existe un standard înalt de protecție a lucrătorilor și că scăderea costurilor forței de muncă prin reducerea protecției lucrătorilor nu ar trebui să reprezinte un mijloc de reducere a șomajului; avertizează, în plus, că reducerea drepturilor și salariilor lucrătorilor ar putea determina exodul celor mai calificați și periclitează siguranța locului de muncă, expunând IMM-urile la un deficit de lucrători calificați și generând, în același timp, precaritate în Europa; consideră că o creștere a flexibilității pieței muncii nu ar trebui să ducă la o reducere a protecției acordate lucrătorilor, deoarece acest lucru nu stimulează potențialul IMM-urilor de a crea locuri de muncă;

7.

 consideră că academizarea inutilă a anumitor profesii nu contribuie la rezolvarea problemei penuriei de competențe în cadrul IMM-urilor; consideră că învățământul profesional și tehnic și, în special, sistemele duale care funcționează în cooperare cu IMM-urile, ar trebui să beneficieze de un sprijin public mai puternic; subliniază că învățământul profesional și tehnic dual reprezintă un instrument important de reducere a șomajului în rândul tinerilor și solicită sprijinirea IMM-urilor care formează tinerii pentru a-i transforma în lucrători calificați, contribuind astfel în mod esențial la incluziunea acestora pe piața muncii și în societate; subliniază că un sistem de învățământ dual utilizat într-un stat membru nu poate fi reprodus pur și simplu de un alt stat membru;

8.

 solicită statelor membre să promoveze dezvoltarea unei culturi antreprenoriale puternice prin includerea competențelor aferente în educație și în formarea profesională;

9.

 consideră că statele membre ar trebui să promoveze programe de ucenicie în cadrul IMM-urilor, inclusiv prin stimulente fiscale și financiare, precum și prin cadre de calitate, care să includă o protecție corespunzătoare a securității și sănătății; reamintește că IMM-urile au nevoi foarte specifice în ceea ce privește competențele; subliniază, în acest sens, că programele de educație duală și combinarea educației cu oportunități de stagiu trebuie, de asemenea, să fie încurajate, dat fiind că acestea joacă un rol economic și social esențial ca instrumente de promovare a egalității de șanse pentru toți cetățenii;

10.

 îndeamnă statele membre să dezvolte forme de cooperare în care să fie implicate toate nivelurile de guvernanță, întreprinderile (inclusiv întreprinderile din domeniul economiei sociale), sindicatele, instituțiile de învățământ și alte părți interesate, în vederea adaptării sistemelor de educație și formare pentru a combate decalajul dintre competențe/calificări și nevoile pieței muncii, în special ale IMM-urilor; solicită să se încurajeze dezvoltarea formării informale, inclusiv a formării la locul de muncă și a schimbului de cunoștințe în rândul personalului;

11.

 subliniază rolul esențial pe care îl joacă întreprinderile, inclusiv IMM-urile și microîntreprinderile, în colaborarea cu factorii de decizie și partenerii sociali pentru transformarea sistemelor educaționale și a programelor de formare profesională din Europa, atât în ceea ce privește metodele de predare, cât și formatul programelor de învățământ, vizând un accent pe dezvoltarea competențelor de muncă pentru secolul XXI, în special pe competențele digitale, gândirea critică, soluționarea problemelor și munca în echipă; subliniază, în acest context, importanța experiențelor practice și din viața reală;

12.

 subliniază importanța eliminării lacunelor în materie de competențe cu care se confruntă IMM-urile inovatoare; consideră că este necesar ca Comisia să pună accentul pe facilitarea formării și educării relevante, care pot contribui la eliminarea lacunelor în materie de competențe TIC, esențiale pentru IMM-uri inovatoare;

13.

 consideră că, în ceea ce privește corelarea dintre cerere și ofertă, statele membre trebuie să pună în aplicare reforme ale sistemelor de învățământ care să țină seama de contextul social modificat, având în vedere importanța predării și învățării uneia sau mai multor limbi și a inovațiilor tehnologice;

14.

 invită statele membre să ofere o formare corespunzătoare și să asigure o dezvoltare profesională continuă a profesorilor, pentru a promova metode de predare actualizate și dezvoltarea competențelor și abilităților pentru secolul XXI;

15.

 solicită adoptarea unor măsuri suplimentare pentru integrarea generației 50+ pe piața muncii, în sectorul întreprinderilor, al educației sau formării, pentru a preveni șomajul de lungă durată și riscul de excluziune socială la care este expusă această categorie de lucrători, precum și familiile lor;

16.

 consideră că IMM-urile joacă un rol important în crearea de locuri de muncă verzi; încurajează continuarea investițiilor în potențialul IMM-urilor de a transforma provocările ecologice în oportunități de afaceri;

17.

 recunoaște importanța în creștere a activităților independente și a microîntreprinderilor, care sunt esențiale pentru stimularea inovării și a antreprenoriatului; își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la fenomenul tot mai prezent al falselor activități independente în întreaga UE, care nu ar trebui considerat drept o contribuție pozitivă la creșterea numărului de microîntreprinderi, deoarece, dimpotrivă, acest fenomen determină precaritatea locurilor de muncă, duce la condiții de muncă nefavorabile și la o protecție socială redusă sau inexistentă și subminează imaginea antreprenoriatului, împingând multe persoane în situații vulnerabile și creând astfel noi probleme sociale care trebuie soluționate;

18.

 subliniază că sarcina administrativă impusă de reglementări este disproporționat mai mare pentru lucrătorii independenți și microîntreprinderi decât pentru întreprinderile mari; consideră, în acest sens, că orice măsură privind „falsele activități independente” trebuie să fie clar direcționată și nu trebuie să pună nicio sarcină administrativă inutilă pe indivizi;

19.

 este îngrijorat din cauza condițiilor de muncă precare la care sunt expuși un număr ridicat de lucrători independenți și a nivelurilor lor de sărăcie în creștere; invită Comisia și statele membre să promoveze rețelele de colaborare dintre microîntreprinderi și întreprinderile mici sub formă de cooperative (cum ar fi cooperativele de producători individuali, cooperativele de lucrători independenți, cooperativele de IMM-uri, cooperativele de activități și de ocupare a forței de muncă), deoarece aceste rețele consolidează în mod semnificativ sustenabilitatea și potențialul de ocupare a forței de muncă al unităților constituente;

20.

 ia act de Planul de investiții pentru Europa, care are scopul de a crea noi locuri de muncă și de a stimula inovația și competitivitatea și speră că Portalul european pentru proiecte de investiții, în calitatea sa de rezervă transparentă de proiecte cu potențial investițional în UE, va contribui la orientarea investitorilor către posibilitățile existente, în favoarea finanțării IMM-urilor și a dezvoltării întreprinderilor nou-create, ceea ce constituie o modalitate importantă și sustenabilă de a reduce șomajul și de a promova crearea de locuri de muncă de calitate pe termen lung; solicită, prin urmare, includerea unor diferite categorii cu praguri adecvate în Portalul european pentru proiecte de investiții, pentru a le permite IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate să beneficieze pe deplin de funcționarea acestuia;

21.

 reamintește că UE s-a angajat să își consolideze baza industrială, stabilind obiectivul pentru producția industrială de cel puțin 20 % din PIB până în 2020, urmând ca acest obiectiv să crească la 30 % până în 2030; consideră că aceasta este o condiție prealabilă esențială pentru îmbunătățirea efectivă a situației locurilor de muncă în Europa;

22.

 subliniază rolul reglementărilor anticipative și al facilitării proceselor în contextul progreselor rapide din sectorul IMM-urilor, un sector cu grad ridicat de cunoștințe și foarte inovator, inclusiv din sectorul întreprinderilor economiei sociale și al antreprenoriatului cooperativ, ținând cont de rolul acestuia în materie de specializare inteligentă și de Agenda urbană a UE, precum și având în vedere Pactul de la Amsterdam și rolul colaborării în rețea și al structurilor-cadru precum parteneriatul european pentru inovare;

23.

 ia act de faptul că IMM-urile din statele membre în care nu există bănci publice de investiții pot fi dezavantajate față de cele din țările în care există bănci publice de investiții funcționale, întrucât evaluarea interesului public nu reprezintă o prioritate pentru instituțiile bancare private;

24.

 invită statele membre să consolideze legislația privind accesul egal al IMM-urilor la achizițiile publice;

25.

 invită statele membre să promoveze crearea și dezvoltarea întreprinderilor cooperative, deoarece s-au dovedit mai rezistente pe timp de criză și mai puțin afectate de pierderea locurilor de muncă decât o întreprindere medie, precum și capabile să creeze locuri de muncă de calitate care nu sunt delocalizate; invită BEI și Comisia să informeze în mod constant Parlamentul cu privire la măsurile concrete luate până în prezent în vederea consolidării accesului la finanțare pentru cooperative și întreprinderi sociale;

26.

 consideră că UE și politicile naționale nu ar trebui să se concentreze numai pe IMM-urile nou-înființate și pe crearea de noi locuri de muncă la nivelul acestora și invită Comisia și statele membre să sprijine în continuare transferurile de întreprinderi ca instrument de menținere a locurilor de muncă existente în IMM-urile care riscă să se închidă; solicită promovarea transferurilor de întreprinderi către angajați sub formă de cooperative ca tipuri reușite de transferuri de întreprinderi;

27.

 solicită Comisiei să încurajeze mai mult statele membre, precum și autoritățile locale și regionale, instituțiile de învățământ superior și de formare, asociațiile societății civile, întreprinderile, sindicatele și instituțiile financiare să promoveze și să utilizeze la maximum sursele de finanțare ale UE (de exemplu, FEIS, FSE, FEDR, COSME, Orizont 2020 și Erasmus+), astfel încât să ajute la depășirea dificultăților în ceea ce privește accesul la informații, consiliere și finanțare, care se numără printre principalele obstacole în calea dezvoltării IMM-urilor și a potențialului lor de creare de locuri de muncă; subliniază, în plus, importanța programelor transfrontaliere de promovare a IMM-urilor în cadrul inițiativei europene de cercetare EUREKA ca mijloc de a facilita cooperarea dintre IMM-uri și institutele de cercetare; invită Comisia și statele membre să coordoneze mai bine diferitele instrumente de finanțare pentru IMM-uri;

28.

 subliniază, în acest sens, că, până în prezent, formarea și informarea cu privire la aceste posibilități sunt aproape inexistente comparativ cu necesitățile efective și cu oportunitățile multiple pe care aceste fonduri le pot crea;

29.

 solicită Comisiei să colaboreze cu punctele naționale de contact pentru a dezvolta campanii de promovare asertive și eficiente, adresate doar IMM-urilor, în legătură cu instrumentul „Calea rapidă spre inovare” al programului Orizont 2020;

30.

 solicită IMM-urilor (inclusiv microîntreprinderilor), precum și autorităților locale și regionale să profite pe deplin de posibilitățile existente de a combina fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) și FEIS, ținând cont de faptul că aceste două instrumente sunt complementare; recomandă combinarea fondurilor ESI cu FEIS pe platformele tematice și multinaționale de investiții și invită Comisia și Grupul BEI să își intensifice eforturile pentru a crea aceste platforme în vederea promovării produselor Grupului BEI și a îmbunătățirii accesului IMM-urilor la finanțare;

31.

 subliniază nevoia de a crește investițiile în materie de cercetare, inovare, pregătire profesională calificată și dezvoltare, în vederea stimulării potențialului IMM-urilor europene de a crește calitativ și de a crea locuri de muncă; subliniază că prin componenta pentru IMM-uri a FEIS au fost alocate 75 de miliarde EUR pentru sprijinirea IMM-urilor; salută punerea în aplicare cu succes a finanțării IMM-urilor în cadrul FEIS în ceea ce privește proiectele aprobate până în prezent;

32.

 solicită Comisiei ca, în cadrul revizuirii cadrului financiar multianual 2014-2020, să găsească modalități de a compensa în totalitate corecțiile operate în favoarea FEIS în finanțarea programului Orizont 2020, dată fiind importanța acestuia pentru dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă, în special pentru IMM-uri;

33.

 salută trecerea la utilizarea de instrumente financiare pentru sprijinirea IMM-urilor, dar consideră că finanțarea prin subvenții ar trebui menținută acolo unde joacă un rol esențial și necesar în promovarea inovării, dezvoltării și cercetării fundamentale pentru crearea de locuri de muncă și pentru succesul economic al Europei pe viitor;

34.

 îndeamnă atât statele membre, cât și Comisia ca, în cadrul unei abordări holistice a susținerii IMM-urilor și până în 2017, să realizeze progrese semnificative în continuarea simplificării finanțării UE în ceea ce privește aplicarea, gestionarea și monitorizarea/controlul proiectelor, în special prin introducerea unei proceduri electronice uniforme la nivelul UE în materie de achiziții publice, printr-o coeziune electronică completă și un audit unic fondat pe principiul riscului, prin reducerea cerințelor de date și informații și prin eliminarea suprareglementării prin intermediul optimizării extensive a reglementărilor; subliniază totuși necesitatea de a se asigura un echilibru adecvat între simplificare, pe de o parte, și detectarea și prevenirea neregulilor, inclusiv a fraudei, pe de altă parte; solicită Comisiei să prezinte propuneri de modificări legislative ale regulamentelor privind politica de coeziune în timpul revizuirii/evaluării la jumătatea perioadei în scopul facilitării accesului la finanțare pentru IMM-uri, și în special pentru întreprinderile nou-înființate care doresc să se dezvolte; reamintește că, pe baza calculelor Comisiei, la nivel european, achizițiile publice electronice, transparența și reducerile cheltuielilor administrative ar putea contribui la economisirea a până la 50 de miliarde EUR pe an;

35.

 invită Comisia ca, înainte de a iniția o dezbatere amplă cu Parlamentul cu privire la viitorul cadru financiar și la politica de coeziune pentru perioada de după 2020, să realizeze studiile cantitative de impact necesare în ceea ce privește politicile și instrumentele de sprijin pentru IMM-uri, ceea ce ar permite desfășurarea unor lucrări pregătitoare prin urmărirea rezultatelor și printr-o evaluare a eficacității comparativ cu alte forme de asistență care nu sunt orientate către întreprinderi sub o anumită dimensiune;

36.

 subliniază importanța accesului la măsurile de finanțare de sprijin ale UE și la serviciile publice electronice pentru IMM-urile aflate în zonele urbane mici și în cele rurale, consolidând potențialul acestora de ocupare a forței de muncă și contribuind la dezvoltarea economică a zonelor expuse riscului de depopulare;

37.

 invită IMM-urile să elimine disparitatea de gen de pe piața muncii în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și salariile, printre altele, prin asigurarea sau sprijinirea unor facilități de îngrijire a copilului, prin acordarea de concediu persoanelor care asigură servicii informale de îngrijire, printr-un orar de lucru flexibil pentru aceste persoane și garantarea remunerației egale pentru muncă egală între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin;

38.

 invită statele membre să se asigure că există o infrastructură locală pentru îngrijirea copilului, pentru a facilita accesul părinților la piața muncii;

39.

 invită Comisia și statele membre să intensifice formarea profesională și educația în domeniul TIC și STIM, pentru ca forța de muncă actuală și viitoare să dobândească competențele digitale corespunzătoare; încurajează Comisia și statele membre să susțină programele, cum ar fi cursuri online deschise, care le asigură tinerilor șomeri competențe digitale și le încurajează să adopte aceleași măsuri și pentru cetățenii în vârstă activi/cei din generația 50+;

40.

 subliniază necesitatea unor stimulente adecvate pentru întreprinderile nou-înființate, IMM-uri, microîntreprinderi, cu scopul de a facilita înființarea și funcționarea acestora, precum și necesitatea de a facilita angajarea de forță de muncă calificată și formarea angajaților;

41.

 consideră că mobilitatea în uceniciile și formarea profesională din Europa trebuie consolidată în continuare;

42.

 încurajează statele membre, autoritățile regionale, instituțiile de învățământ și partenerii sociali să creeze oportunități pentru ca tinerii să poată dobândi competențe antreprenoriale, precum și să recunoască și să valideze mai bine educația și competențele non-formale; subliniază, de asemenea, importanța mentoratului de afaceri pentru tinerii antreprenori și IMM-urile aflate într-o fază incipientă, pentru a îmbunătăți ratele de succes și sustenabilitatea întreprinderilor și a locurilor de muncă;

43.

 este ferm convins că trebuie menținut sistemul certificatelor de maistru artizan;

44.

 salută programul „Erasmus pentru tineri antreprenori”, care permite tinerilor antreprenori să dobândească cunoștințe și competențe utile pentru a crea și/sau conduce cu succes o întreprindere; consideră că statele membre și Comisia ar trebui să promoveze într-o măsură mai mare astfel de programe pentru ca acestea să fie mai bine cunoscute de grupurile-țintă și pentru a ajuta mai mulți tineri să își dezvolte afacerile și să reușească;

45.

 invită statele membre să adopte cadre legislative favorabile pentru a promova și sprijini angajarea tinerilor în IMM-uri sau pentru a-i stimula să își înceapă propria afacere, inclusiv prin îmbunătățirea accesului la informații și la consiliere personalizată, prin facilitarea accesului la credite și la mecanisme de finanțare, precum și prin crearea unor ghișee unice; consideră că astfel de cadre ar trebui să includă și promovarea programelor de stagiu într-un mediu profesional pentru studenți, astfel încât aceștia să dobândească prima experiență practică într-un IMM, asigurând în același timp o protecție socială adecvată;

46.

 constată că ar trebui adoptate măsuri pentru a îmbunătăți recunoașterea calificărilor și diplomelor în Europa, inclusiv a diplomelor și a certificatelor online, cum ar fi cele furnizate de cursurile online deschise și în masă (MOOC), precum și validarea învățării non-formale, pentru a le permite profesioniștilor să își exercite cunoștințele și competențele în întreaga Europă;

47.

 salută propunerea legislativă a Comisiei privind insolvența întreprinderilor, inclusiv restructurarea timpurie și a doua șansă, pentru a aborda teama de eșec și a garanta faptul că antreprenorii primesc o a doua șansă;

48.

 subliniază că responsabilitatea socială a întreprinderilor are o tradiție europeană îndelungată și că întreprinderile responsabile din punct de vedere social continuă să servească drept exemplu și în prezent; subliniază că IMM-urile pot juca un rol important în garantarea creșterii durabile din punct de vedere social, economic și de mediu;

Mediu de reglementare favorabil și stabil

49.

 invită statele membre să evite suprareglementarea, care limitează competitivitatea și potențialul de creare de locuri de muncă al întreprinderilor; consideră că eliminarea sarcinilor administrative și de reglementare inutile, precum și elaborarea unor reglementări solide și sustenabile, în special prin utilizarea sistematică a „testului IMM” și aplicarea eficientă în toate statele membre, constituie cea mai bună metodă de a reduce costurile IMM-urilor și a crește potențialul lor de creare de locuri de muncă; subliniază că acest lucru nu ar trebui să aducă atingere protecției lucrătorilor;

50.

 consideră că un mediu de reglementare stabil și favorabil, inclusiv claritatea intrinsecă a normelor, constituie condiții prealabile esențiale pentru crearea locurilor de muncă sustenabile și de calitate în cadrul IMM-urilor; consideră că securitatea în materie de reglementare trebuie să cuprindă, printre alte elemente, dreptul contractual și reglementarea în domeniul fiscal și social, protecția lucrătorilor, precum și reglementările fiscale și, de asemenea, securitatea juridică și eficiența procedurală; consideră că stabilitatea cadrului de reglementare se obține cel mai bine printr-o implicare permanentă a partenerilor sociali în procesele decizionale;

51.

 invită Comisia și statele membre să ia în considerare faptul că dacă impactul cerințelor administrative este resimțit disproporționat de IMM-uri, ar trebui avute în vedere în mod sistematic măsuri menite să reducă la minimum sarcina și obstacolele, asigurându-se întotdeauna că angajații beneficiază de protecție adecvată în materie de securitate și sănătate; subliniază, în acest sens, că obstacolele specifice necesită soluții adaptate, ținând seama de marea diversitate a IMM-urilor;

52.

 subliniază importanța unei administrații publice favorabile IMM-urilor, eficiente, flexibile și receptive în statele membre în scopul de a promova valorile antreprenoriatului, a facilita creșterea IMM-urilor și a le permite acestora să își valorifice pe deplin potențialul de creare de locuri de muncă de calitate înaltă;

53.

 invită Comisia să faciliteze schimbul eficient de bune practici între statele membre în ceea ce privește diferitele medii de reglementare pentru IMM-uri; salută, în acest sens, rețeaua reprezentanților IMM-urilor, care are rolul de a îmbunătăți procesul de consultare cu IMM-urile naționale și a consolida cooperarea dintre țările UE; încurajează, de asemenea, cooperarea dintre IMM-uri și autoritățile locale și sectorul învățământului, care poate fi benefică pentru crearea de clustere economice și incubatoare de afaceri și, prin urmare, poate spori potențialul acestor întreprinderi de a crea locuri de muncă; încurajează IMM-urile să devină membre ale organizațiilor reprezentative pentru a-și face vocea auzită la nivel național și la nivelul UE, așa cum este cazul cu majoritatea corporațiilor multinaționale; încurajează și asociațiile de IMM-uri să îmbunătățească sprijinul acordat IMM-urilor și să joace un rol mai puternic ca partener social de încredere;

54.

 invită statele membre să revizuiască normele care afectează IMM-urile și să aplice pe deplin principiul „a gândi mai întâi la scară mică”, pentru a elimina sarcinile nejustificate cu care se confruntă IMM-urile și a beneficia de securitate în materie de reglementare și fiscală, ceea ce constituie o condiție prealabilă pentru stabilitatea și calitatea locurilor de muncă;

55.

 subliniază importanța îndeplinirii condițiilor ex ante legate de Small Business Act, în vederea îmbunătățirii procedurilor administrative și de mediu pentru dezvoltarea afacerilor și pentru antreprenoriat, precum și a asimilării oportunităților de finanțare pentru IMM-uri;

56.

 consideră că diferențele inerente între IMM-uri și întreprinderile multinaționale trebuie remediate pentru a permite IMM-urilor să utilizeze resurse suplimentare și, împreună cu investițiile publice, să creeze locuri de muncă;

57.

 invită statele membre să stimuleze prin impozitare apariția și dezvoltarea sectorului investitorilor providențiali, al finanțărilor de tip seed și al actorilor de piață implicați din etapele incipiente;

58.

 atrage atenția asupra diferențelor și dezechilibrelor regionale privind accesul IMM-urilor la finanțare din partea băncilor naționale de promovare, a programelor finanțate de UE și a altor instituții de finanțare, publice sau private; solicită instituirea unor condiții de concurență echitabile pentru toate IMM-urile – acordând o atenție deosebită regiunilor mai puțin dezvoltate, mai sărace și celor mai îndepărtate sau izolate, care se confruntă cu probleme grave de depopulare și/sau dispersie, precum și țărilor care s-au confruntat cu constrângeri financiare și economice – privind accesul la finanțare prin instrumente financiare sprijinite de UE, atunci când recurg la intermediari;

59.

 consideră că doar prin facilitarea accesului la finanțare cu ajutorul factorului de corecție pentru IMM-uri se poate crea o situație financiară stabilă pentru acestea, care să permită creșterea și crearea de locuri de muncă;

60.

 subliniază că microcreditul, care îi vizează în principal pe microîntreprinzători și pe persoanele dezavantajate care doresc să înceapă o activitate independentă, reprezintă o modalitate de a depăși obstacolele cu care se pot întâlni în accesarea serviciilor bancare tradiționale; ar saluta inițiative de simplificare inteligentă pentru a îmbunătăți eficiența evaluării proiectelor care au nevoie de microcredite; ar saluta, de asemenea, măsuri de responsabilizare care să îi vizeze pe intermediarii financiari care nu impun sarcini excesive și nu măresc nejustificat costurile;

61.

 atrage atenția asupra riscurilor de insolvență și faliment cu care se confruntă IMM-urile din cauza întârzierilor la plată; invită Comisia și statele membre să îmbunătățească aplicarea Directivei privind plățile întârziate; invită, de asemenea, statele membre să ia în considerare mecanisme financiare adecvate, cum ar fi garanțiile bancare;

62.

 invită Comisia să creeze un cadru european de reglementare pentru a facilita crearea de piețe paneuropene de finanțare participativă și investiții participative;

63.

 invită Comisia să faciliteze securitizarea împrumuturilor pentru microîntreprinderi și IMM-uri, pentru a spori creditele disponibile pentru acestea;

64.

 invită Comisia și statele membre să îmbunătățească cadrul de reglementare pentru întreprinderile sociale;

65.

 recunoaște că este important să se ia în considerare situația, nevoile specifice și dificultățile în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor de către microîntreprinderi și întreprinderile mici în cadrul punerii în aplicare a măsurilor SSM la nivel de întreprindere; subliniază faptul că conștientizarea, schimbul de bune practici, consultarea, ghidurile ușor de utilizat și platformele online sunt extrem de importante pentru a sprijini IMM-urile și microîntreprinderile în vederea respectării cerințelor reglementare în materie de SSM; solicită Comisiei, EU-OSHA și statelor membre să continue elaborarea unor instrumente și orientări practice, care vor sprijini, facilita și ameliora respectarea de către IMM-uri și microîntreprinderi a cerințelor în materie de SSM;

66.

 salută introducerea evaluării interactive online a riscurilor (OiRA) de către EU-OSHA, precum și a altor instrumente electronice în statele membre, care facilitează evaluarea riscurilor și vizează promovarea conformității și a unei culturi de prevenire, în special în cadrul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici; îndeamnă statele membre să utilizeze finanțarea europeană pentru acțiunile SSM în general și pentru dezvoltarea instrumentelor electronice în special, pentru a sprijini IMM-urile;

67.

 invită Comisia să țină seama în continuare de caracterul și situația specifică a IMM-urilor și microîntreprinderilor la revizuirea cadrului strategic, pentru a le ajuta să îndeplinească obiectivele stabilite în materie de securitate și sănătate în muncă;

68.

 invită Comisia să adopte, după caz și în cadrul recomandărilor specifice fiecărei țări din semestrul european, o abordare diferențiată pentru a îmbunătăți mediul IMM-urilor, ținând seama de situația specifică a fiecărei țări și de diferențele structurale specifice ale regiunilor UE, pentru a consolida coeziunea economică, socială și teritorială; invită, de asemenea, Comisia să se concentreze asupra IMM-urilor, în special asupra microîntreprinderilor;

69.

 constată că obiectivul tematic 3, „Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor”, a condus la o concentrare a statelor membre pe sporirea potențialului de creștere și de creare de locuri de muncă al IMM-urilor în cadrul programelor operaționale; subliniază că nici viitoarele crize neașteptate de la nivelul UE, nici inițiativele majore nu ar trebui să ducă la scăderea angajamentelor sau plăților aferente obiectivului tematic 3 și instrumentelor relevante de la rubrica 1b a bugetului general al UE; recunoaște că IMM-urile au o poziție slabă în ceea ce privește capitalul propriu și, prin urmare, subliniază că întârzierile de plată a facturilor din cadrul politicii de coeziune ar trebui minimizate, în vederea reducerii riscurilor de insolvență; prin urmare, îndeamnă Comisia și statele membre să îmbunătățească în continuare ritmul plăților pentru IMM-uri;

70.

 subliniază că atât raportul anual 2014/2015 privind IMM-urile europene, cât și analiza anuală a creșterii pentru 2016 dezvăluie existența unor divergențe regionale în mediul de afaceri pentru IMM-uri și a altor disparități care ar trebui să fie tratate în mod eficient de statele membre înainte de finalul perioadei de programare, pe lângă eforturile care trebuie depuse pentru a accelera internaționalizarea IMM-urilor prin eliminarea barierelor netarifare;

71.

 solicită statelor membre care gestionează fondurile UE cu un nivel limitat de descentralizare să încline balanța capacității administrative privind sistemele de asistență tehnică și de sprijin local și regional pentru IMM-uri (inclusiv microîntreprinderi), inclusiv facilitarea accesului la soluții de finanțare și de informare, în favoarea autorităților locale, deoarece acest lucru ar duce la rezultate și rate de absorbție mai echilibrate din punct de vedere regional, în special în regiunile mai puțin dezvoltate;

72.

 subliniază necesitatea reconcilierii incubatoarelor de afaceri și a dezvoltatorilor de afaceri, astfel încât întreprinderile nou-înființate să devină un instrument important pentru crearea de locuri de muncă durabile de-a lungul timpului și pentru a menține potențialul în interiorul întreprinderilor, descurajând „vânzarea unei idei importante” doar pentru obținerea de profit;

73.

 subliniază necesitatea de a facilita accesul la piața unică prin înlăturarea ultimelor obstacole administrative nejustificate și prin combaterea concurenței neloiale, a denaturării pieței, a activității independente false și a societăților de tip „cutie poștală”; invită statele membre să asigure condiții echitabile de acces la piața lor națională pentru IMM-uri, în special în cadrul furnizării de servicii transfrontaliere; salută, în această privință, atenția sporită acordată IMM-urilor în cadrul Strategiei pentru 2015 privind piața unică și îndeamnă Comisia și statele membre să dea curs inițiativelor pozitive prin adoptarea de măsuri concrete pentru IMM-uri;

74.

 invită statele membre să adopte cadre legislative favorabile pentru înființarea de întreprinderi ca modalitate de combatere a economiei subterane, care dezavantajează IMM-urile în special, și să utilizeze pe deplin platforma nou-înființată pentru combaterea muncii nedeclarate; recunoaște că recesiunea economică și măsurile puse în aplicare în multe state membre au contribuit la creșterea economiei subterane;

75.

 este ferm convins că integrarea refugiaților pe piața muncii va fi imposibilă fără sprijinul activ și la scară largă din partea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii din UE;

76.

 subliniază importanța fundamentală a formării lingvistice cuprinzătoare a refugiaților; consideră că aceasta ar trebui să înceapă cât mai repede posibil, cunoștințele lingvistice de specialitate fiind indispensabile pentru integrarea refugiaților în întreprinderi;

77.

 subliniază că sunt necesare eforturi și stimulente suplimentare pentru a încuraja și a facilita crearea de IMM-uri, inclusiv întreprinderi sociale și microîntreprinderi, de către persoane din grupurile vulnerabile și pentru a combate discriminarea în această privință; subliniază că dezvoltarea competențelor pe tot parcursul vieții și consilierea sunt instrumente importante pentru asigurarea de șanse egale; consideră că autoritățile competente din statele membre trebuie să le ofere IMM-urilor sprijin și consiliere pentru integrarea grupurilor vulnerabile pe piața muncii;

78.

 solicită ca anumite societăți, în special microîntreprinderile și IMM-urile, să nu fie obligate sub nicio formă să prezinte o declarație nefinanciară referitoare la angajamentul lor social voluntar; subliniază că acest lucru ar conduce la costuri birocratice excesive și, în loc să stimuleze angajamentul social al întreprinderilor, l-ar periclita;

79.

 subliniază că a precizat clar în Rezoluția sa din 6 februarie 2013 (13) referitoare la responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI) că, într-o societate liberă, RSI nu poate face obligatorii acțiunile caritabile; este ferm convins că obligativitatea în materie de RSI ar diminua entuziasmul oamenilor de a face donații;

80.

 subliniază că sectorul de muncă temporară este foarte important pentru IMM-uri și necesită o abordare diferențiată și că acest lucru este valabil în special pentru sistemele sale tarifare; îndeamnă Comisia și statele membre să sprijine toate formele de muncă temporară;

Condiții echitabile de concurență

81.

 observă că, în unele cazuri, politica UE în domeniul concurenței ar putea conduce la un avantaj care îi favorizează în principal pe marii operatori de pe piață care se caracterizează prin economii de scară mai mari decât IMM-urile; subliniază în acest sens că normele UE în materie de concurență trebuie să garanteze condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile mici, mijlocii și mari, pentru a depăși lipsa economiilor de scară în cazul IMM-urilor, permițând astfel extinderea lor la nivel internațional și stimulând potențialul lor de creare de locuri de muncă, în special în contextul noilor acorduri comerciale internaționale;

82.

 face apel la organismele publice ale statelor membre să se limiteze oficial la domeniul lor reglementar atunci când furnizează servicii, pentru a nu denatura concurența prin poziția lor fiscală specială, afectând IMM-urile;

83.

 subliniază că IMM-urile din Europa se caracterizează printr-o diversitate de modele de afaceri și forme juridice și că ar trebui garantate condiții de concurență echitabile pentru toate acestea, inclusiv pentru actorii economiei sociale;

84.

 consideră că inegalitatea accesului IMM-urilor la piețe, informații, consiliere, servicii publice, competențe și finanțare în întreaga UE, pe lângă faptul că afectează negativ perspectivele lor de a crea locuri de muncă, este consecința unei serii de diferențe structurale în ceea ce privește dimensiunea și performanțele întreprinderilor; consideră, prin urmare, că aceste diferențe ar trebui luate în considerare la evaluarea politicii UE în domeniul concurenței și a funcționării pieței interne;

85.

 consideră că imaginea IMM-urilor ca angajator atractiv, construită pe baza unor bune condiții de muncă și de ocupare a forței de muncă, reprezintă un avantaj concurențial important în ceea ce privește recrutarea de personal calificat;

86.

 consideră că reglementarea servește interesului public și are ca scop atingerea mai multor obiective, cum ar fi stabilirea unei piețe echitabile și competitive, protecția lucrătorilor, protecția securității și a sănătății, promovarea inovației și conservarea mediului natural etc.; prin urmare, subliniază necesitatea unui cadru de reglementare clar și eficient, care să nu implice sarcini birocratice inutile pentru IMM-uri atunci când îl pun în aplicare;

87.

 constată că, în regiunile în care dezvoltarea economică se axează pe atragerea de investiții străine directe (ISD), corporațiile multinaționale ar putea, în unele cazuri, să beneficieze de un tratament preferențial pe plan legislativ; consideră că tratarea preferențială a corporațiilor multinaționale ar trebui analizată pentru a diminua impactul negativ potențial asupra IMM-urilor, a asigura condiții de concurență echitabile pentru acestea și a consolida capacitatea lor de a crea locuri de muncă; recunoaște, de asemenea, că multe IMM-uri sunt create pentru a sprijini corporațiile multinaționale și angajații acestora prin furnizarea de produse și servicii în cadrul lanțului de aprovizionare; subliniază necesitatea de a monitoriza îndeaproape respectarea drepturilor lucrătorilor în aceste cazuri și salută, de asemenea, inițiativa OCDE de a consolida transparența cu privire la sistemul fiscal internațional și solicită punerea în aplicare rapidă a măsurilor privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor;

88.

 invită statele membre să adopte principiul impozitării veniturilor în țara în care acesta este realizat și alte măsuri împotriva practicilor corporațiilor multinaționale de transfer al profiturilor, pentru a asigura condiții de concurență echitabile cu IMM-urile și a îmbunătăți, astfel, potențialul acestora de creare de locuri de muncă;

89.

 ia act de faptul că un cadru de reglementare îmbunătățit și aplicarea eficientă a legii pot contribui la soluționarea problemelor legate de economia subterană și evitarea obligațiilor fiscale;

90.

 consideră că acordurile comerciale pe care UE le încheie cu țările terțe ar trebui să țină seama de diferențele structurale specifice regiunilor UE ale sectorului IMM-urilor la nivelul Uniunii și să evalueze impactul acestora asupra viitoarelor perspective de încadrare în muncă, precum și asupra drepturilor lucrătorilor și a salariilor angajaților IMM-urilor;

91.

 invită Comisia să realizeze o evaluare a impactului pe care îl vor avea acordul TTIP propus și acordarea statului de economie de piață Chinei asupra numărului și calității locurilor de muncă în sectorul IMM-urilor, în toate statele membre; subliniază faptul că o astfel de evaluare a impactului ar trebui să includă o analiză detaliată a tipurilor de IMM-uri și a sectoarelor care ar putea fi afectate;

92.

 ia act de posibilitățile oferite de piața unică digitală; subliniază, cu toate acestea, necesitatea de a efectua o evaluare a posibilelor beneficii și provocări pentru IMM-uri cu privire la creșterea și potențialul lor de creare de locuri de muncă în diferitele state membre, precum și a impactului asupra lucrătorilor și a sistemelor de securitate socială; recomandă Comisiei să creeze condițiile necesare pentru adaptarea și trecerea treptată a IMM-urilor la piața unică digitală;

93.

 consideră că promovarea digitalizării în sectorul public (guvernarea electronică) și sporirea disponibilității benzii largi în zonele îndepărtate ar reduce costurile de stabilire și de operare ale IMM-urilor, permițându-le, astfel, să sporească potențialul de creare de locuri de muncă;

94.

 încurajează IMM-urile să promoveze lucrul de la distanță și munca inteligentă, instrumente eficiente de reducere a costurilor materiale ale întreprinderilor și care permit, în același timp, lucrătorilor să găsească un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală;

95.

 salută existența portalurilor de informații ce vizează în mod specific IMM-urile, cum ar fi portalul privind accesul la finanțare disponibil pe site-ul „Europa ta”, și invită Comisia să îmbunătățească funcționalitatea și accesibilitatea lor, transformându-le totodată în instrumente mai interactive; subliniază, în special, importanța creării efective a portalului digital unic anunțat în Strategia privind piața unică drept punct de acces online la toate informațiile și serviciile legate de piața unică;

o

o o

96.

 încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)  JO C 332 E, 15.11.2013, p. 81.

(2)  JO C 24, 22.1.2016, p. 2.

(3)  Texte adoptate, P7_TA(2014)0394.

(4)  Texte adoptate, P7_TA(2014)0459.

(5)  Texte adoptate, P8_TA(2015)0321.

(6)  Texte adoptate, P8_TA(2015)0264.

(7)  JO C 68 E, 7.3.2014, p. 40.

(8)  Raport anual privind IMM-urile europene 2014/2015 (http://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-environment/performance-review_ro)

(9)  Date din februarie 2016 (http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/7225076/3-04042016-BP-EN.pdf/e04dadf1-8c8b-4d9b-af51-bfc2d5ab8c4a).

(10)  Raportul Eurofound din 2011 intitulat „Reprezentarea lucrătorilor la nivel de întreprindere în Europa”.

(11)  Publicație CECOP din 2013 intitulată „Business Transfers to Employees under the Form of a Cooperative in Europe” (Transferul de întreprinderi către angajați sub forma unei cooperative în Europa).

(12)  Texte adoptate, P8_TA(2015)0264.

(13)  JO C 24, 22.1.2016, p. 33.