6.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/140

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei” (COM(2012)0582),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Pentru o renaștere industrială europeană” (COM(2014)0014),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),

—

având în vedere Cartea albă a Comisiei intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punctul de vedere al resurselor” (COM(2011)0144),

—

având în vedere studiul Comisiei intitulat „Sector Overview and Competitiveness Survey of the Railway Supply Industry” (Prezentarea sectorului industriei de echipament feroviar și studiu privind competitivitatea acestuia), (ENTR 06/054),

—

având în vedere studiul realizat de Parlamentul European intitulat „Transport rutier de marfă: de ce expeditorii UE preferă camionul în locul trenului”;

—

având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind competitivitatea industriei europene de echipament feroviar (O-000067/2016 – B8-0704/2016),

—

având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

1.

subliniază că în industria europeană de echipament feroviar, care cuprinde producția de locomotive și material rulant, șine, echipamente de electrificare, de semnalizare și de telecomunicații, precum și servicii de întreținere și furnizare de piese de schimb și care include numeroase IMM-uri, precum și lideri majori în sectorul industrial, lucrează 400 000 de angajați; subliniază că 2,7 % din venitul anual din acest sector este investit în cercetare și dezvoltare, iar industria europeană de echipament feroviar reprezintă 46 % din piața mondială de echipament feroviare; subliniază că sectorul feroviar, în ansamblul său, inclusiv operatorii și infrastructura, asigură la nivelul UE peste un milion de locuri de muncă directe și 1,2 milioane de locuri de muncă indirecte; subliniază că aceste cifre sunt o dovadă clară a importanței industriei de echipament feroviar pentru creșterea industrială, crearea de locuri de muncă și inovare în Europa, precum și o dovadă în ceea ce privește contribuția sa la atingerea obiectivului de 20 % în materie de reindustrializare;

2.

subliniază specificitatea acestui sector, caracterizat în special prin producția de elemente cu o durată de viață de până la 50 de ani, o utilizare intensivă a capitalurilor, o dependență semnificativă de achiziții publice și obligația de a se conforma unor standarde foarte ridicate de siguranță;

3.

reamintește contribuția esențială a sectorului feroviar în atenuarea schimbărilor climatice și în oferirea de soluții la alte tendințe foarte puternice, cum ar fi urbanizarea și schimbările demografice; îndeamnă, prin urmare, Comisia să sprijine obiectivele privind un transfer modal la transportul feroviar, atât pentru transportul de persoane, cât și de mărfuri, astfel cum au fost formulate în Cartea albă privind transporturile din 2011, cu măsuri de politică concrete și cu investiții specifice; subliniază că, în conformitate cu rezultatele de la COP 21 și cu obiectivele 2030 în materie de climă și energie ale UE, transferul către transportul feroviar și alte tipuri durabile și eficiente energetic de transport electrificat este necesar pentru a atinge obiectivul stabilit în materie de decarbonizare a transporturilor; solicită Comisiei ca, în acest context, să profite de viitoarea sa comunicare privind decarbonizarea transporturilor pentru a propune noi măsuri de sprijin pentru dezvoltarea tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic pentru industria de echipament feroviar;

4.

constată că, în calitate de lider de piață la nivel mondial în domeniul tehnologiei și al inovării, industria de echipament feroviar joacă un rol-cheie în realizarea obiectivului de industrializare de 20 % al Comisiei;

5.

remarcă faptul că industria europeană de echipament feroviar se poate baza pe o serie de factori favorabili, și anume pe buna performanță de mediu a acestui mijloc de transport, dar și pe piața vastă și pe capacitatea sa de a facilita transportul în comun; remarcă totuși faptul că sectorul se confruntă în prezent cu o competiție triplă: de natură intermodală, internațională și chiar la nivel de întreprinderi;

6.

subliniază că rata creșterii anuale a piețelor internaționale accesibile din industria de echipament feroviar va fi, conform estimărilor, de 2,8 % până în 2019; subliniază că deși UE este foarte deschisă pentru concurența provenind din țări terțe, în țările terțe există o serie de obstacole prin care industria europeană de echipament feroviar este discriminată; subliniază că întreprinderile concurente din țările terțe, în special din China, se extind în mod rapid și agresiv în Europa și în alte regiuni din lume, fiind adesea susținute puternic din punct de vedere politic și financiar de țara lor de origine (de ex., prin credite generoase la export în afara normelor OCDE); subliniază faptul că aceste practici pot constitui concurență neloială care pune în pericol locurile de muncă din Europa; subliniază, prin urmare, că, în ceea ce privește concurența mondială, este nevoie de condiții de concurență echitabile și de acces reciproc pe piață pentru a evita riscul pierderii locurilor de muncă și pentru a păstra know-how-ul industrial din Europa;

7.

subliniază că multor companii din UE, în special IMM-uri, li se pare dificil și costisitor să își desfășoare activitatea la nivel transfrontalier, chiar și pe piața feroviară europeană, din cauza fragmentării pieței, atât pe plan administrativ, cât și pe plan tehnic; consideră că atingerea obiectivului privind crearea unui spațiu feroviar unic european va fi esențială pentru menținerea supremației industriei europene de echipament feroviar la nivel mondial;

8.

recunoaște că industria de echipament feroviar este o industrie cheie pentru competitivitatea Europei și pentru capacitatea de inovare a acesteia; solicită adoptarea unor măsuri pentru a se asigura că Europa își păstrează un avantaj tehnologic și în materie de inovare în acest sector;

9.

salută decizia de înființare a întreprinderii comune „Shift2Rail” (S2R) și lansarea recentă a primelor cereri de propuneri; solicită punerea în aplicare rapidă și la timp a tuturor activităților de cercetare și dezvoltare ale întreprinderii comune „S2R”, cât mai curând posibil; critică faptul că participarea IMM-urilor la S2R este redusă, aceasta datorându-se parțial costului ridicat și complexității instrumentului; cere consiliului de conducere să analize participarea IMM-urilor la a doua cerere de candidaturi de membri asociați, să o îmbunătățească și să aibă în vedere cereri de candidaturi specifice pentru IMM-uri; solicită Comisiei să se asigure că se respectă dispozițiile din regulamentul privind reprezentarea echilibrată a IMM-urilor și reprezentarea regiunilor;

10.

subliniază că investițiile în cercetare și dezvoltare, capacitatea de inovare, defragmentarea pieței și crearea unor clustere reprezintă fundamente esențiale pentru a păstra competitivitatea internațională a industriei europene de echipament feroviar;

11.

îndeamnă Comisia să mobilizeze integral diversele instrumente de finanțare ale UE, să exploreze și să exploateze surse de finanțare suplimentare pentru S2R, precum și să caute sinergii între diferitele fonduri UE și instrumente private; îndeamnă Comisia, în acest context, să exploateze instrumente de finanțare suplimentare din partea UE pentru tehnologia feroviară în afară de S2R (de exemplu, cereri de propuneri specifice pentru cercetare feroviară în cadrul programului Orizont 2020, în afară de S2R, InnovFin, MCE, fondurile structurale, FEIS), inclusiv prin intermediul unui sistem pilot S2R care să îmbine finanțarea din partea UE cu fondurile structurale și alte fonduri de inovare ale UE;

12.

solicită Comisiei să colaboreze cu sectorul pentru a asigura utilizarea optimă a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), îndeosebi a Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), în vederea sprijinirii la nivel regional a proiectelor de cercetare și dezvoltare din domeniul feroviar; încurajează Comisia să acorde o atenție deosebită și viitorului industriei de echipament feroviar din perioada de după 2020;

13.

subliniază faptul că un instrument important pentru a reuni părțile interesate relevante de la nivel local și regional, inclusiv autoritățile publice, universități, institute de cercetare, industria de echipament feroviar, partenerii sociali și alte sectoare care țin de mobilitate este reprezentat de clustere; solicită Comisiei să elaboreze o strategie în materie de clusterele pentru creștere economică, până în decembrie 2016; cere Comisiei și statelor membre să își sporească sprijinul pentru proiectele de inovare dezvoltate de clusterele feroviare și pentru alte inițiative care reunesc IMM-uri din industria de echipament feroviar, companii mai mari și institute de cercetare de la nivel local, regional, național și european; constată că va fi necesar să existe posibilitatea de a acorda finanțare publică pentru crearea de clustere; ia act, în acest sens, de posibilitățile oferite de noile instrumente de finanțare (FEIS etc.);

14.

consideră că Comisia ar trebui să ia în calcul înființarea unui forum la nivel european, care să reunească întreprinderi consacrate, întreprinderi nou înființate și întreprinderi înființate prin desprinderi din companii mai mari, care au idei inovatoare pentru sectorul feroviar, în special în domeniul digitalizării, cu scopul de a face schimb de bune practici și de a facilita parteneriatele; consideră că Comisia ar trebui să caute modalități de a stimula colaborarea companiilor mari și a IMM-urilor în cadrul unor proiecte de cercetare relevante pentru industria de echipament feroviar;

15.

consideră că pe primul plan în cadrul activităților de cercetare ar trebui să se afle digitalizarea pentru a crește performanța transportului feroviar și pentru a reduce costurile operaționale (de ex., automatizare, senzori și instrumente de monitorizare, interoperabilitate, de exemplu prin intermediul ERTMS/ETCS, utilizarea tehnologiilor spațiale, inclusiv în cooperare cu ESA, utilizarea datelor mari și securitate cibernetică); consideră că pe planul al doilea ar trebui să se afle creșterea eficienței utilizării resurselor și a eficienței energetice, de exemplu prin utilizarea mai multor materiale ușoare și a combustibililor alternativi; consideră că pe planul al doilea ar trebui să se afle realizarea de progrese pentru a crește atractivitatea și gradul de acceptare a transportului feroviar (de exemplu, creșterea fiabilității și reducerea zgomotului, transportul modal neîntrerupt, sistemul integral de emitere a biletelor); subliniază că eforturile de inovare nu trebuie să neglijeze infrastructura, care este un element vital al competitivității feroviare;

16.

solicită implementarea promptă a sistemului electronic integrat de emitere a biletelor, care să fie coordonat cu alte modalități de transport și cu alte servicii posibile, furnizate de operatori de emitere a biletelor unice;

17.

atrage atenția asupra nevoii stringente de a fabrica în cadrul pieței unice trenuri, tramvaie și alte mijloace moderne de transport pe șine, împreună cu toate echipamentele auxiliare necesare;

18.

solicită Comisiei să asigure protejarea la nivel internațional a drepturilor de proprietate intelectuală ale furnizorilor europeni din sectorul feroviar, în conformitate cu recomandările formulate în Rezoluția Parlamentului European din 9 iunie 2015 referitoare la Strategia pentru protecția și punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală în țări terțe (1);

19.

solicită elaborarea unei strategii de formare și educare europene la care să participe companii din industria de echipament feroviar, institute de cercetare și parteneri sociali, care să analizeze împreună de ce competențe este nevoie pentru o industrie de echipament feroviar sustenabilă și inovatoare; consideră că, în acest context, ar trebui realizat un studiu de fezabilitate cu privire la posibila înființare a unui Consiliu sectorial european pentru competențe în domeniul feroviar; invită statele membre sau organismele regionale competente să creeze un cadru de formare continuă, sub forma unui drept individual la formare, prin care să se garanteze că seria de competențe deținute corespunde cererii din ce în ce mai mare din acest sector și că se poate adapta la o nouă piață sau, în caz de disponibilizări, se poate transfera către un alt sector industrial;

20.

subliniază că, din cauza faptul că forța de muncă din acest sector îmbătrânește, industria de echipament feroviar duce lipsă de forță de muncă calificată; salută, prin urmare, toate eforturile de promovare a învățării continue și a competențelor tehnice; solicită să se realizeze o campanie de creștere a vizibilității și a atractivității industriei de echipament feroviar în rândul tinerilor ingineri (de ex., prin finanțare în cadrul FSE); subliniază faptul că sectorul are o rată de încadrare în muncă a femeilor deosebit de scăzută și subliniază, prin urmare, că o astfel de campanie ar trebui să acorde o atenție deosebită redresării acestui dezechilibru; invită Comisia să încurajeze dialogul social pentru a facilita inovarea socială, precum și să încurajeze ocuparea forței de muncă prin locuri de muncă de calitate și pe termen lung, pentru a contribui la creșterea atractivității acestui sector pentru personalul calificat;

21.

consideră că predarea competențelor atent selectate reprezintă o investiție indispensabilă pentru menținerea poziției de lider global în tehnologie și a capacității de inovare a industriei europene de echipament feroviar pe termen lung;

22.

consideră că accesul la finanțare reprezintă una dintre principalele provocări pentru IMM-urile din industria de echipament feroviar; subliniază valoarea adăugată a programului COSME și a fondurilor structurale, care contribuie la creșterea accesului IMM-urilor la finanțare, inclusiv sub formă de garanții și facilități de capital, și subliniază necesitatea de a consolida promovarea acestor instrumente; salută atenția acordată de FEIS IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare medie, dar subliniază faptul că fondul trebuie acum să dea rezultate; subliniază că ar trebui explorate și surse alternative de finanțare; salută instrumentul dedicat IMM-urilor din cadrul programului Orizont 2020, dar evidențiază problema legată de numărul foarte mare de cereri de finanțare și de rata scăzută a eficienței; solicită Comisiei să abordeze această problemă în cursul revizuirii la jumătatea perioadei a programului Orizont 2020; îndeamnă Comisia să promoveze o mai bună absorbție a instrumentelor financiare și fondurilor UE disponibile pentru IMM-uri;

23.

subliniază că IMM-urile din industria de echipament feroviar depind adesea de o singură companie; subliniază că IMM-urile nu se extind din cauza lipsei de resurse și a riscurilor crescute implicate de activitățile transfrontaliere; invită Comisia să creeze grupuri sectoriale pentru sectorul feroviar în cadrul Rețelei întreprinderilor europene, care ar putea consilia și instrui IMM-urile din industria de echipament feroviar cu privire la diferitele mecanisme de finanțare a inovației, granturi, internaționalizare și la modalități de identificare și cooptare a unor potențiali parteneri de afaceri și colaboratori care să participe la proiecte comune de cercetare finanțate de UE;

24.

solicită Comisiei să valorifice în continuare programele de sprijin existente pentru internaționalizarea IMM-urilor și să sporească vizibilitatea acestor programe în rândul IMM-urilor din industria europeană de echipament feroviar, în contextul sinergiilor dintre diferite fonduri ale UE; îndeamnă Comisia să dezvolte în continuare programe de formare privind accesul pe piețe externe specifice și să popularizeze aceste programe la scară largă în rândul IMM-urilor din industria de echipament feroviar;

25.

îndeamnă Comisia și statele membre să aibă în vedere toate opțiunile pentru sprijinirea IMM-urilor din industria de echipament feroviar, inclusiv în cadrul unei posibile revizuiri specifice a inițiativei în favoarea întreprinderilor mici (Small Business Act), acordând o atenție deosebită nevoilor sub-sectoarelor industriale cum ar fi industria de echipament feroviar, în care implicarea IMM-urilor cu o valoare adăugată ridicată este deosebit de importantă;

26.

își exprimă îngrijorarea cu privire la ritmul lent de efectuare a plăților către IMM-urile din industria de echipament feroviar; solicită Comisiei să monitorizeze punerea în aplicare corectă a Directivei privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților (2011/7/UE);

27.

salută adoptarea pilonului tehnic pentru cel de-al patrulea pachet feroviar și solicită implementarea rapidă a acestuia, ca factor esențial de stimulare a unei piețe unice reale a produselor feroviare; subliniază că creșterea interoperabilității și consolidarea rolului Agenției Europene a Căilor Ferate (AEF) vor facilita armonizarea rețelei și, prin urmare, au potențialul de a reduce costurile de dezvoltare și de autorizare a materialului rulant și costurile implementării Sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS) la sol; subliniază că AEF trebuie dotată cu suficiente resurse umane și financiare pentru a face față noilor sale atribuții extinse; consideră că pilonul politic din cel de-al patrulea pachet feroviar va determina competitivitatea operatorilor de transport și în general, a clienților;

28.

subliniază nevoia de a implementa rețeaua feroviară în mod integral, eficace și uniform, în vederea reglementării unui transport de marfă competitiv care să aducă beneficii atât pasagerilor, cât și industriei;

29.

solicită Comisiei să reevalueze definițiile referitoare la piață, precum și setul actual de norme ale UE în materie de concurență, pentru a ține seama de evoluția pieței mondiale de echipament feroviar; invită Comisia să identifice modul în care aceste definiții și norme ar trebui actualizate pentru a aborda problemele fuziunilor de pe piața mondială, cum ar fi fuziunea CNR-CSR, și pentru a permite parteneriate și alianțe strategice în cadrul industriei europene de echipament feroviar;

30.

solicită o mai bună standardizare la nivel european în sectorul feroviar, care să fie generată de părțile interesate (inclusiv de industria europeană de echipament feroviar), sub coordonarea CEN/CENELEC; speră ca noua Inițiativă comună privind standardizarea propusă de Comisie să îndeplinească un rol-cheie în acest sens; subliniază importanța implicării unui număr mai mare de IMM-uri în standardizarea europeană;

31.

solicită punerea rapidă în aplicare rapidă a directivelor UE privind achizițiile publice adoptate în 2014; reamintește statelor membre și Comisiei că aceste directive obligă autoritățile contractante să își bazeze deciziile de atribuire a contractelor pe principiul ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, concentrându-se pe costurile pe ciclu de viață și pe produse durabile din punct de vedere ecologic și social, contribuind astfel la prevenirea dumpingul salarial și social, precum și, eventual, la consolidarea structurii economice regionale; îndeamnă Comisia și statele membre să promoveze în general analiza costurilor pe ciclu de viață ca practică standard în investițiile pe termen lung, să ofere consiliere autorităților contractante și să monitorizeze aplicarea acesteia; invită Comisia și statele membre să reamintească autorităților contractante că, în cadrul european revizuit pentru achizițiile publice, există o dispoziție care permite respingerea ofertelor în cazul în care proporția produselor originare din țări terțe depășește 50 % din valoarea totală a produselor care constituie oferta (articolul 85 din Directiva 2014/25/UE);

32.

solicită Comisiei să monitorizeze investițiile feroviare ale țărilor terțe efectuate în statele membre ale UE și să asigure respectarea reglementărilor europene în domeniul achizițiilor publice, de exemplu, reglementările privind ofertele anormal de scăzute și concurența neloială; invită Comisia să realizeze investigații cu privire la potențialii candidați din țări terțe care depun oferte în UE în timp ce primesc ajutoare de stat din țări terțe;

33.

se așteaptă ca instrumentele de finanțare ale UE (de exemplu, MCE, fonduri structurale) să fie folosite la maximum pentru a stimula cererea de proiecte feroviare, inclusiv instrumentele de finanțare ale UE destinate investițiilor în afara Uniunii, cum ar fi Instrumentul de asistență pentru preaderare și Instrumentul european de vecinătate; subliniază importanța implementării cu succes a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), ca instrument de mobilizare a capitalului privat pentru sectorul feroviar și, prin urmare, invită să se analizeze în continuare modul în care pot fi stimulate investiții private pentru proiecte din sectorul feroviar; observă rolul semnificativ al băncilor publice de dezvoltare de la nivel național și european pentru susținerea industriei de echipament feroviar; solicită Comisiei să colaboreze cu băncile multilaterale de dezvoltare pentru a ajuta autoritățile publice și agențiile private să investească în întreaga lume în echipamentele feroviare cele mai sustenabile și mai eficiente din punct de vedere energetic; îndeamnă Comisia și BEI să își intensifice sprijinul în materie de consiliere pentru proiectele feroviare, prin intermediul Platformei europene de consiliere în materie de investiții, nou înființată în cadrul FEIS, pentru a le ajuta să atragă investiții; consideră că sectorul feroviar din Europa va depinde în continuare foarte mult de investițiile publice; îndeamnă, prin urmare, statele membre și autoritățile publice să investească semnificativ în sistemul lor feroviar principal și în cel urban și, acolo unde este posibil, să crească ratele de absorbție a fondurilor de coeziune pentru proiectele feroviare; cu toate acestea, având în vedere această dependență și presiunea exercitată asupra finanțelor publice din numeroase țări europene, solicită utilizarea oricărui mijloc, de reglementare sau de ordin bugetar, pentru a mobiliza capital privat pentru sectorul feroviar;

34.

subliniază că aspectele complexe ale sectorului feroviar îngreunează înțelegerea riscurilor de către creditori și deci acordarea de împrumuturi avantajoase; solicită Comisiei să creeze un forum financiar al industriei de echipament feroviar, cu scopul de a crește gradul de implicare și de partajare a informațiilor între această industrie și sectorul financiar, îmbunătățind înțelegerea sectorului feroviar de către bănci și, în consecință, înțelegerea riscurilor și reducerea costurilor finanțării;

35.

consideră că nu ar trebui neglijată întreținerea și modernizarea echipamentelor feroviare existente; solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze înlocuirea echipamentelor vechi cu produse moderne și durabile la scară largă;

36.

salută susținerea acordată de UE pentru platforma online „Observatorul mobilității urbane” (Eltis), destinată schimbului de bune practici în legătură cu sistemele urbane din zonele metropolitane; solicită Comisiei să consolideze schimbul de bune practici privind diferite opțiuni de finanțare pentru sisteme de mobilitate urbană durabile și să le promoveze în cadrul viitoarei sale Platforme europene a planurilor de mobilitate urbană durabilă;

37.

solicită Comisiei să contribuie în continuare la aplicarea armonizată în UE a Sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS), în colaborare cu AEF, și să promoveze ERTMS în afara UE;

38.

salută eforturile depuse pentru aplicarea serviciilor și soluțiilor programului Galileo și ale Serviciului european geostaționar mixt de navigare (EGNOS) în sectorul feroviar; recunoaște, în acest sens, rolul Agenției GNSS European și gestionarea cu succes de către agenție a proiectelor lansate în cadrul celui de-al șaptelea program-cadru și al programului Orizont 2020;

39.

invită Comisia să se asigure că viitoarele acorduri comerciale (printre care se numără negocierile în curs cu Japonia, China și SUA), precum și revizuirile acordurilor comerciale existente includ dispoziții specifice care îmbunătățesc mult accesul la piață pentru industria europeană de echipament feroviar, în special în ceea ce privește achizițiile publice, și care implică inclusiv abordarea problemei legate de numărul din ce în ce mai mare de cerințe privind localizarea și asigurând industriei de echipament feroviar acces reciproc la piețele străine; invită Comisia să asigure condiții de concurență echitabile pentru operatorii de pe piață, atât din cadrul UE, cât și din exteriorul acesteia;

40.

invită Comisia să se asigure că politica comercială a UE este mai consecventă cu politica industrială, astfel încât politica comercială să ia în considerare nevoile industriei europene și noua generație de acorduri comerciale să nu conducă la noi relocalizări și la dezindustrializare în UE;

41.

solicită Comisiei să se implice în mod ferm în ridicarea principalelor bariere netarifare care împiedică accesul industriei feroviare europene pe piețele externe, printre acestea numărându-se barierele în calea investițiilor (în special, obligațiile legate de asocierile în participație) și discriminarea și lipsa de transparență în cadrul procedurilor de achiziții publice (în special înăsprirea cerințelor oneroase în materie de conținut local);

42.

subliniază importanța negocierilor privind „instrumentul pentru achiziții publice internaționale” și a revizuirii regulamentelor privind instrumentele de apărare comercială și impactul acestora asupra industriei europene de echipament feroviar și invită Consiliul și Comisia să aibă în vedere aceste aspecte și să colaboreze îndeaproape cu Parlamentul European pentru obținerea unui acord rapid cu privire la aceste instrumente; solicită Comisiei să aibă în vedere impact pe care recunoașterea statutului de economie de piață în cazul economiilor centralizate sau al altor economii planificate l-ar putea avea asupra funcționării instrumentelor de protecție comercială și asupra competitivității industriei europene de echipament feroviar;

43.

solicită Comisiei să elaboreze o strategie comercială europeană coerentă, care să asigure respectarea principiului reciprocității, în special în relația cu Japonia, China și SUA, și să susțină continuarea internaționalizării industriei de echipament feroviar, în special la nivelul IMM-urilor, inclusiv prin promovarea la nivel internațional a standardelor și tehnologiilor europene cum ar fi ERTMS (Sistemul european de management al traficului feroviar) și prin analizarea unor modalități pentru o mai bună protecție a drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) ale industriei europene de echipament feroviar (de ex., printr-o promovare mai amplă a Serviciul de asistență pentru DPI);

44.

solicită Comisiei să contribuie la eliminarea tuturor barierelor tarifare și netarifare, să simplifice procedurile comerciale pentru IMM-urile din sectorul echipamentelor feroviare, și să se asigure că toate practicile comerciale restrictive pe piețele terțe dispar treptat; solicită Comisiei să ia măsuri pentru a facilita eliberarea vizelor de muncă pentru angajații IMM-urilor europene detașați temporar în țări terțe, precum și pentru a reduce numărul de tranzacții comerciale pe care IMM-urile trebuie să le realizeze;

45.

subliniază faptul că anumite țări terțe creează distorsiuni comerciale inacceptabile prin sprijinirea disproporționată a exportatorilor lor naționali, prin intermediul condițiilor financiare acordate potențialilor clienți; invită, în acest sens, Comisia să convingă guvernul chinez să adere la Acordul OCDE privind creditele la export care beneficiază de sprijin public și la capitolul specific referitor la transportul feroviar; solicită totodată Comisiei să își intensifice activitatea cu privire la noile orientări globale privind creditele la export în cadrul Grupului de lucru internațional privind creditele la export;

46.

invită Comisia să publice o comunicare privind o strategie industrială coerentă a UE care să vizeze reindustrializarea Europei și care să fie bazată, printre altele, pe sustenabilitate și pe eficiența energetică și eficiența resurselor; solicită Comisiei să sublinieze în respectiva comunicare strategia sa privind sectoarele industriale importante, inclusiv industria de echipament feroviar; consideră că este important să se includă idei legate de modalitatea de a menține un nivel ridicat de producție verticală în UE;

47.

solicită Comisiei să organizeze un dialog industrial la nivel înalt cu privire la industria de echipament feroviar, la care să participe comisarii responsabili, deputați din Parlamentul European, Consiliul, statele membre, reprezentanți ai industriei feroviare, sindicate, instituții de cercetare, Agenția Europeană a Căilor Ferate și organisme europene de standardizare; subliniază că un dialog industrial privind industria de echipament feroviar care s-ar desfășura periodic ar permite discuții structurate la nivel european cu privire la provocările orizontale pentru acest sector și la efectele politicilor UE asupra competitivității industriei de echipament feroviar;

48.

solicită Comisiei să se asigure că politica ce are efecte asupra competitivității industriei de echipament feroviar din UE este rezultatul unei comunicări și coordonări efective între administrațiile diferitelor domenii de acțiune implicate;

49.

consideră că este necesar sprijin politic din partea Consiliului pentru consolidarea și dezvoltarea industriei europene de echipament feroviar; invită, prin urmare, Consiliul Competitivitate să înscrie în mod concret industria europeană de echipament feroviar pe agenda sa;

50.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.