15.2.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 58/151

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind situația din Pakistan,

—

având în vedere declarația Vicepreședintei Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, din 27 martie 2016, privind atacul din Lahore, Pakistan,

—

având în vedere declarația făcută de Reprezentantul Special al UE pentru drepturile omului, Stavros Lambrinidis, la 29 octombrie 2014,

—

având în vedere declarațiile Secretarului General al ONU, Ban Ki-moon, din 27 martie 2016 referitoare la atacurile cu bombe din Pakistan și la atacul asupra Universității Bacha Khan, din 21 ianuarie 2016,

—

având în vedere declarația Consiliului de Securitate al ONU din 28 martie 2016 privind atacurile teroriste din Lahore, Pakistan,

—

având în vedere rapoartele Raportorului Special al ONU pentru libertatea de religie sau convingeri,

—

având în vedere raportul Raportorului special al ONU pentru chestiuni privind minoritățile, Rita Izsák-Ndiaye referitoare la „discursurile de incitare la ură și ura împotriva minorităților în mass-media”, din 5 ianuarie 2015,

—

având în vedere declarația câștigătoarei Premiului Nobel pentru pace și a premiului Saharov, Malala Yousafzai, făcută la 27 martie 2016,

—

având în vedere raportul Raportorului special al ONU privind independența judecătorilor și avocaților, Gabriela Knaul, din 4 aprilie 2013, precum și raportul Grupului de lucru al ONU pentru disparițiile forțate sau involuntare din 26 februarie 2013 privind misiunea sa în Pakistan,

—

având în vedere articolul 18 din Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948,

—

având în vedere semnarea Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice și a Pactului internațional privind drepturile economice, sociale și culturale;

—

având în vedere Orientările UE privind pedeapsa cu moartea, revizuite la 12 aprilie 2013,

—

având în vedere concluziile Consiliului privind Pakistanul din 20 iulie 2015,

—

având în vedere Planul de angajament pe cinci ani UE-Pakistan din martie 2012, care conține o serie de priorități cum sunt buna guvernare și dialogul privind drepturile omului, precum și cel de al doilea Dialog strategic UE-Pakistan din 25 martie 2014, strâns legat de acesta,

—

având în vedere Orientările UE privind promovarea și protejarea libertății religioase sau a convingerilor,

—

având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2015 referitoare la Raportul anual 2014 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință (1),

—

având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât, la 27 martie 2016, la un parc de joacă din Gulshan-e-Iqbal din Lahore, un atentat sinucigaș cu bombă a omorât peste 73 de persoane, rânind alte 300, inclusiv un număr mare de femei și copii; întrucât grupul terorist islamist Jamaat-ul-Ahrar a revendicat atacul, declarând că a fost intenționat direcționat împotriva creștinilor; întrucât, cu toate acestea, cele mai multe dintre persoanele rănite și ucise au fost musulmani și toți erau pakistanezi;

B.

întrucât, în momentul atacului terorist, aveau loc demonstrații violente la Islamabad, unde susținătorii lui Mumtaz Qadri, ucigașul condamnat al guvernatorului Salman Taseer, cereau executarea lui Asia Bibi, o femeie acuzată de blasfemie și condamnată la moarte, care fusese apărată în instanță de guvernatorului Taseer; întrucât zeci de mii de persoane au participat la funeraliile lui Qadri după ce acesta a fost spânzurat, comemorându-l ca erou, iar fotografiile sale circulând pe platformele de socializare întrucât judecătorul care l-a condamnat prima dată pe Qadri a trebuit să fugă din țară după ce a primit amenințări cu moartea;

C.

întrucât unele grupuri extremiste își pot dezvolta libere ideologia și activitățile, cum ar fi anumite sindicate ale studenților din universități și Forumul avocaților Khatm-e-Nubuwwat, care se pare că este forța din spatele creșterii numărului de urmăriri penale pentru acuzații de blasfemie în instanțele din Pakistan și care se opune oricărei încercări a legiuitorilor de a reforma legislația respectivă;

D.

întrucât creștinii și alte minorități se confruntă nu numai cu persecuția extremiștilor, ci și cu discriminarea juridică, mai ales datorită legilor pakistaneze privind blasfemia, care sunt adesea discriminatorii și folosite abuziv de către cei care au motive personale sau de natură politică; întrucât chiar și musulmanii sunt în continuare condamnați în temeiul acestor legi;

E.

întrucât, de mai mulți ani, terorismul și extremismul islamist a afectat poporul pakistanez, în special minoritățile religioase, femeile și copiii; întrucât, de la adoptarea ultimei rezoluții a Parlamentului referitoare la Pakistan, la 15 ianuarie 2015 (2), au avut loc mai multe zeci de atacuri teroriste și atacuri violente împotriva minorităților religioase, în condițiile unor legi discriminatorii și ale unei aplicări insuficiente;

F.

întrucât o serie de grupuri teroriste din Pakistan vizează minoritățile religioase, cum ar fi ahmadizi, creștini, șiiți și hinduși, dar și suniți cu opinii diferite; întrucât, în raportul său anual pentru 2015, Comisia pentru drepturile omului din Pakistan a remarcat că, în majoritatea cazurilor, autorii au beneficiat de impunitate;

G.

întrucât grupurile extremiste încă mai folosesc copii pentru atacuri sinucigașe cu bombe; întrucât guvernul nu a reușit să adopte o legislație prin care să se înființeze Comisia națională pentru drepturile copiilor, un organism independent care să protejeze și să asigure respectarea drepturilor copiilor;

H.

întrucât, după masacrul comis la o școală de insurgenți talibani în decembrie 2014, guvernul pakistanez a reintrodus pedeapsa cu moartea, după un moratoriu de șase ani, mai întâi numai pentru activități teroriste, dar ulterior pentru toate crimele extrem de grave; întrucât, până la sfârșitul lui 2015, Pakistanul a executat 326 de persoane – cel mai mare număr înregistrat vreodată și pe locul al treilea în lume;

I.

întrucât luptele dintre armata pakistaneză și grupările armate nonstatale au provocat strămutarea a peste un milion de persoane în interiorul țării;

J.

întrucât femeile provenite din rândul minorităților religioase din Pakistan sunt răpite, căsătorite cu forța și convertite forțat la islamism, fenomen care este în mare parte ignorat de poliție și de autoritățile civile;

K.

întrucât Pakistanul joacă un rol important în promovarea stabilității în Asia de Sud și ar trebui, deci, să dea un exemplu în întărirea statului de drept și a drepturilor omului;

L.

întrucât UE își menține pe deplin angajamentul pentru continuarea dialogului și a cooperării cu Pakistanul în cadrul Planului de angajament pe 5 ani,

1.

se declară profund șocat de atacul care a avut loc la 27 martie 2016, în Lahore și condamnă ferm aceste acte de violență total gratuită împotriva atâtor persoane nevinovate;

2.

își exprimă profunda compasiune și transmite condoleanțe familiilor victimelor și își afirmă solidaritatea cu poporul și guvernul Pakistanului;

3.

subliniază necesitatea absolută de a aduce în fața justiției autorii atacului din Lahore; solicită autorităților pakistaneze, în special autorităților locale și provinciale, să ia măsuri pentru ca aceste acte să fie efectiv anchetate și urmărite penal;

4.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la încălcările grave și sistematice ale libertății de religie și convingeri în Pakistan; subliniază importanța respectării drepturilor fundamentale ale tuturor minorităților religioase și etnice care trăiesc în Pakistan, astfel încât să poată continua să trăiască în demnitate, egalitate și siguranță și să-și practice religia în mod liber, fără niciun fel de constrângere, discriminare, intimidare sau hărțuire, în conformitate cu principiile fondatoare ale Pakistanului;

5.

salută inițiativele de reformă ale guvernului precum legea care incriminează căsătoriile copiilor, actul de protecție a femeilor împotriva violenței și a hărțuirii, deblocarea YouTube, decizia de declarare a Holi, Diwali și a Paștelui ca zile libere pentru minoritățile religioase, precum și acțiunea personală a prim-ministrului Nawaz Sharif de a vizita un eveniment religios hindi; invită insistent guvernul să își intensifice eforturile de a crea un climat social favorabil minorităților și diversității de gândire; reamintește, în acest context, Planul național de acțiune, reforma promisă și imperios necesară a școlilor islamice „madrassa” și, în special, acțiunile guvernului împotriva discursurilor de instigare la ură, precum și reforma poliției și a sistemului judiciar, care se lasă încă așteptată; consideră că, pe viitor, ar trebui luate măsuri mai ambițioase, în special în domeniul educației (excluzând tendințele părtinitoare și prejudecățile negative din programele școlare și manuale), precum și în urmărirea penală a celor care instigă la violență;

6.

salută angajamentul guvernului pakistanez de a lupta împotriva amenințării reprezentate de extremismul religios; încurajează un dialog continuu între UE și statele membre, pe de o parte și Pakistan, pe de altă parte, în vederea asigurării protecției și promovării drepturilor omului, în special în ceea ce privește eforturile de combatere a terorismului, precum și prin aplicarea legilor privind securitatea;

7.

consideră că, deși operațiunea militară anunțată în Punjab este esențială în lupta împotriva terorismului, la fel de importantă este și victoria în războiul ideologic împotriva extremismului, care va asigura Pakistanului un viitor tolerant și progresist;

8.

solicită autorităților pakistaneze să combată excluziunea socială și economică, inclusiv cea a marii majorități a creștinilor și a altor minorități religioase care duc o existență precară;

9.

este preocupat de utilizarea în continuare a legilor privind blasfemia în Pakistan și consideră că acest lucru agravează climatul de intoleranță religioasă; invită, prin urmare, guvernul pakistanez să reformeze aceste legi și aplicarea lor; invită autoritățile să asigure un exercițiu rapid și corect al justiției în toate procesele de blasfemie; atrage atenția, în special, asupra cazului Asiei Bibi și încurajează puternic Curtea Supremă să ia o hotărâre cu privire la această chestiune;

10.

solicită autorităților pakistaneze să garanteze independența tribunalelor, statul de drept și procese echitabile, conform standardelor internaționale în materie de proceduri judiciare; solicită, de asemenea, autorităților pakistaneze să asigure o protecție suficientă tuturor celor implicați în procesele de blasfemie, în special profesiei juridice din această țară și să protejeze acuzații, martorii și familiile și comunitățile acestora de violența mulțimii, inclusiv persoanele achitate care nu se pot întoarce acasă; invită guvernul pakistanez să se asigure că victimele violențelor și persecuțiilor precis direcționate au acces la căile adecvate de atac, juridice sau de altă natură, aplicabile în temeiul dreptului internațional din domeniul drepturilor omului;

11.

reamintește că s-a opus în mod constant pedepsei capitale în toate circumstanțele; ia act cu profundă îngrijorare de creșterea dramatică a utilizării pedepsei capitale în Pakistan, inclusiv, în mod extrem de regretabil, în cazul infractorilor minori, și solicită restabilirea unui moratoriu asupra pedepsei capitale, în vederea abolirii acesteia în Pakistan;

12.

subliniază că, în lupta împotriva terorismului și a extremismului religios, este esențial să se atace cauzele profunde ale acestora, prin combaterea sărăciei și garantarea toleranței religioase, a libertății de credință și a dreptului și accesului în siguranță la educație pentru copii, în special pentru fete;

13.

invită guvernul pakistanez să lanseze o invitație deschisă raportorilor speciali ai ONU (în special Raportorului special pentru promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în combaterea terorismului, Raportorului special pentru execuțiile extrajudiciare, sumare sau arbitrare și Raportorului special pentru libertatea religioasă sau a convingerilor), precum și să sprijine prin orice mijloace activitatea Comisiei Naționale pentru drepturile omului;

14.

invită guvernul Pakistanului să ia măsurile necesare pentru ca instituțiile de învățământ, locurile de recreere și locurile de întrunire ale comunităților minoritare din zonele afectate de insecuritate și conflicte sunt protejate în mod corespunzător, precum și pentru a reduce la minimum riscul de recurență a unor încălcări ale drepturilor omului și abuzuri similare;

15.

încurajează toți actorii regionali să-și îmbunătățească cooperarea în materie de combatere a terorismului; reafirmă importanța unui angajament internațional necondiționat de a lupta împotriva terorismului internațional, incluzând combaterea tuturor formelor de sprijin financiar acordat rețelelor teroriste, precum și a îndoctrinării ideologice care alimentează extremismul și terorismul;

16.

salută ratificarea de către Pakistan a Convenției cu privire la drepturile copilului și felicită autoritățile pakistaneze pentru măsurile luate în privința drepturilor copiilor; solicită Pakistanului să ratifice Protocolul opțional la Convenția privind Drepturile Copilului referitor la implicarea copiilor în conflictele armate, precum și să creeze o Comisie națională pentru drepturile copilului;

17.

solicită Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă, Federica Mogherini, Serviciului European de Acțiune Externă și Consiliului să se angajeze pe deplin alături de Guvernul Pakistanului în vederea combaterii amenințării teroriste, precum și să asiste guvernul și poporul pakistanez pentru a-și continua eforturile de eradicare a terorismului; invită Vicepreședinta Comisiei/Înaltă Reprezentantă, Federica Mogherini, să informeze regulat Parlamentul cu privire la progresele realizate în aceste acțiuni bilaterale;

18.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al ONU, Consiliului ONU pentru Drepturile omului, Președinției Consiliului de Securitate al ONU, Înaltului Comisar al ONU pentru refugiați și Guvernului și Parlamentului Pakistanului.