15.2.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 58/119

—

având în vedere cel de-al patrulea raport intermediar din 13 ianuarie 2015 privind implementarea Strategiei UE pentru Asia Centrală, adoptat în 2007,

—

având în vedere Concluziile Consiliului privind Strategia UE pentru Asia Centrală, adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 22 iunie 2015,

—

având în vedere angajamentele anunțate la reuniunea ministerială UE – Asia Centrală, desfășurată la Bruxelles, la 20 noiembrie 2013,

—

având în vedere comunicatul comun al celei de a cincea Conferințe la nivel înalt UE-Asia Centrală pentru cooperarea în domeniul apei și energiei, desfășurată la Milano la 12 și 13 octombrie 2015,

—

având în vedere rezultatele reuniunii OSCE privind aplicarea dimensiunii umane, desfășurate la Varșovia în perioada 21 septembrie – 2 octombrie 2015,

—

având în vedere procesul de la Istanbul privind securitatea și cooperarea regională pentru un Afganistan sigur și stabil, lansat în Turcia în 2011, și reuniunea ministerială „Inima Asiei” desfășurată la Kabul, la 14 iunie 2012, care a urmărit aplicarea acestuia,

—

având în vedere sprijinul Comisiei pentru afaceri externe și evaluarea pozitivă a Reprezentantului special al UE pentru Asia Centrală, numit recent în funcție, dl Peter Burian, cu ocazia audierii din 1 iunie 2015,

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind această regiune, în special Rezoluția din 20 februarie 2008 referitoare la strategia UE pentru Asia Centrală (1) și cea din 15 decembrie 2011 referitoare la situația aplicării strategiei UE pentru Asia Centrală (2),

—

având în vedere Rezoluția sa din 29 aprilie 2015 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru 2013 (3), în special partea a II-a referitoare la Raportul special nr. 13/2013 al Curții de Conturi intitulat „Asistența pentru dezvoltare acordată de UE Asiei Centrale”,

—

având în vedere rezoluția sa din 29 aprilie 2015 conținând observațiile ce fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III – Comisia și agențiile executive (4) și în special punctul 240 din această decizie,

—

având în vedere Rezoluția sa din 12 iunie 2012 referitoare la angajarea în relații de cooperare în domeniul politicii energetice cu parteneri din afara frontierelor noastre: o abordare strategică privind aprovizionarea sigură, sustenabilă și competitivă cu energie (5),

—

având în vedere Rezoluția sa din 22 noiembrie 2012 referitoare la rolul politicii de securitate și apărare comune în cazul crizelor și al dezastrelor naturale generate de climă (6),

—

având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2014 referitoare la prioritățile UE pentru cea de a 25-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (7),

—

având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2012 referitoare la revizuirea strategiei UE privind drepturile omului (8),

—

având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2012 referitoare la Raportul anual privind drepturile omului și democrația în lume în 2011 și politica Uniunii Europene în această privință (9),

—

având în vedere Rezoluția sa din 17 iunie 2010 referitoare la politicile UE în favoarea apărătorilor drepturilor omului (10),

—

având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la drepturile omului și tehnologia: impactul sistemelor de intruziune și supraveghere asupra drepturilor omului în țările terțe (11),

—

având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2012 referitoare la o strategie privind libertatea digitală în politica externă a UE (12),

—

având în vedere Rezoluția sa din 11 noiembrie 2010 privind „Consolidarea OSCE – Un rol pentru UE” (13),

—

având în vedere Rezoluția sa din 22 noiembrie 2012 cuprinzând recomandările sale adresate Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă privind negocierile pentru un acord extins de parteneriat și cooperare UE-Kazahstan (14),

—

având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2012 referitoare la Kazahstan (15),

—

având în vedere Rezoluția sa din 18 aprilie 2013 referitoare la situația drepturilor omului din Kazahstan (16),

—

având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2015 referitoare la Kârgâzstan – legea privind propaganda homosexuală (17),

—

având în vedere poziția sa din 22 octombrie 2013 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unei decizii a Parlamentului European și a Consiliului privind acordarea unei asistențe macrofinanciare Republicii Kârgâzstan (18),

—

având în vedere Rezoluția sa din 8 iulie 2010 referitoare la situația din Kârgâzstan (19),

—

având în vedere Rezoluția sa din 6 mai 2010 referitoare la situația din Kârgâzstan (20),

—

având în vedere Rezoluția sa din 17 septembrie 2009 referitoare la încheierea unui acord de parteneriat și cooperare între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Tadjikistan, pe de altă parte (21),

—

având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2014 referitoare la situația drepturilor omului în Uzbekistan (22),

—

având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2011 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea unui protocol la Acordul de parteneriat și cooperare de instituire a unui parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Uzbekistan, pe de altă parte, de modificare a acordului în scopul extinderii prevederilor acestuia la comerțul bilateral cu textile, având în vedere expirarea Acordului bilateral privind produsele textile (23),

—

având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2013 privind relațiile dintre UE și China (24),

—

având în vedere Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația 2015-2019, adoptat de Consiliu la 20 iulie 2015,

—

având în vedere Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline, adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 12 mai 2014,

—

având în vedere Rezoluția A/RES/53/144 a Adunării Generale a ONU intitulată „Declarația privind dreptul și responsabilitatea indivizilor, grupurilor și organismelor societății de a promova și proteja drepturile omului și libertățile fundamentale universal recunoscute” (cunoscută și sub numele de „Declarația apărătorilor drepturilor omului”),

—

având în vedere evaluările în curs de desfășurare ale Strategiei globale a UE pentru afacerile externe și politica de securitate și ale Politicii europene de vecinătate,

—

având în vedere articolul 21 din TUE,

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru dezvoltare, al Comisiei pentru comerț internațional, precum și cel al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0051/2016),

A.

întrucât Strategia UE pentru Asia Centrală a fost adoptată în contextul importanței din ce în ce mai mari a regiunii și al unui angajament mai mare al UE în țara vecină, Afganistan, al extinderii Politicii europene de vecinătate în regiunea Mării Caspice, al sprijinului pe care UE continuă să îl acorde pentru reformarea și modernizarea societăților post-sovietice, precum și în contextul intereselor de securitate energetică ale UE; întrucât se recunoaște, de asemenea, că amenințările și provocările de securitate impun o cooperare între Asia Centrală și UE, dar și statele sale membre; întrucât această strategie a fost aplicată de aproape opt ani;

B.

întrucât, în pofida unui trecut comun, Asia Centrală este o regiune eterogenă, cu un caracter multietnic și multiconfesional; întrucât lipsa de încredere reciprocă și tensiunile persistente legate de utilizarea și schimbul de resurse naturale au subminat până acum dezvoltarea unei veritabile cooperări regionale;

C.

întrucât respectarea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului reprezintă o condiție esențială pentru o cooperare mai strânsă între UE și cele cinci țări din Asia Centrală în domenii de interes reciproc, în sensul propriu al termenului „parteneriat” folosit în acordurile de parteneriat și cooperare; întrucât situația generală a drepturilor omului și a democrației în regiune rămâne, în proporții diferite, precară și îngrijorătoare;

D.

întrucât deficiențele grave ale statului de drept și ale respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale din statele din Asia Centrală afectează negativ șansele unei dezvoltării durabile și a bunei guvernări, în detrimentul societăților lor;

E.

întrucât comerțul și legăturile energetice întăresc relațiile dintre UE și Asia Centrală și promovează valorile comune, cum ar fi statul de drept, buna guvernare și respectarea drepturilor omului; întrucât sistemul SGP (sistemul generalizat de preferințe) urmărește diversificarea economiilor din Asia Centrală;

F.

întrucât unele state membre au dezvoltat și aprofundat relații bilaterale cu o serie de țări din Asia Centrală; întrucât UE are nevoie de o abordare coerentă și omogenă în regiune pentru a evita orice suprapunere și trimiterea de semnale confuze și amestecate;

G.

întrucât ajutorul pentru dezvoltare acordat de UE, mai ales în cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD), a fost majorat la 1 miliard de euro în 2014-2020, ceea ce înseamnă cu 56 % față de perioada de programare 2007-2013;

H.

întrucât Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) reprezintă un instrument de finanțare important care urmărește susținerea organizațiilor societății civile și a democratizării;

I.

întrucât regiunea este din ce în ce mai afectată de fanatismul religios, fapt reflectat de sprijinul acordat pentru SI/Da’esh, Al-Qaida în Afganistan și Hizb-ut-Tahrir și de numărul mare de persoane care au plecat pentru a se alătura SI/Da’esh, în Siria și Irak;

J.

întrucât această regiune reprezintă o importantă rută de tranzit pentru droguri între Afganistan și Rusia, iar o serie de clanuri locale sunt implicate în acest comerț profitabil, care le permite să exercite o influență politică semnificativă din cauza corupției și amestecului de interese;

K.

întrucât educația joacă un rol crucial în promovarea unei dezvoltării stabile, sigure și durabile în regiune;

L.

întrucât, în iunie 2015, Consiliul Afaceri Externe și-a reafirmat angajamentul de a promova drepturile femeilor și a tras concluzia că capacitarea femeilor din regiune a fost un element esențial al stabilității pe termen lung și al bunei guvernări;

M.

întrucât țările din Asia Centrală trebuie să-și îmbunătățească prevederile juridice și administrative din politicile privind azilul și întrucât procesele consultative regionale, cum ar fi procesul de la Almaty coordonat de ICNUR și OIM, pot contribui la acest proces;

N.

întrucât efectele încălzirii globale asupra Asiei Centrale continuă să fie în mare parte necunoscute, dar este deja clar că problemele legate de aprovizionarea cu apă în țările situate la altitudini mai mici se vor înrăutăți și mai mult;

O.

întrucât Rusia și China au legături strânse și o mare influență în regiune, dar există încă posibilități considerabile pentru UE de a-și consolida acțiunile și cooperarea cu țările din Asia Centrală;

P.

reamintind că o serie de parteneriate regionale, cum ar fi Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), Organizația de Cooperare de la Shanghai (SCO) și Uniunea Economică Eurasiatică (SEE) cuprind în rândurile lor mai multe țări din Asia Centrală, fiind totodată dominate de Rusia și/sau China;

Q.

întrucât regiunea a fost inclusă în inițiativa „O centură, un drum”, în special în „centura economică a noului drum al mătăsii”, mărindu-i importanța strategică;

R.

întrucât Asia Centrală cuprinde republicile din fosta Uniune Sovietică, dar este, de asemenea, influențată semnificativ de Rusia, China, Mongolia, Iran și Afganistan,

1.

subliniază că UE este foarte interesată din punct de vedere strategic, politic și economic de consolidarea relațiilor sale bilaterale și multilaterale cu țările din Asia Centrală, pe baza unor valori împărtășite comune, după cum se afirmă în actualele acorduri de parteneriat și cooperare între UE și Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan, precum și în acordul cu Turkmenistanul, care nu a intrat încă în vigoare;

2.

reafirmă că UE este foarte interesată ca Asia Centrală să fie o regiune prosperă, pașnică, democratică, stabilă, sustenabilă atât economic, cât și ecologic, după cum se afirmă în strategia din 2007;

3.

subliniază că abordarea strategică adoptată până acum pentru a defini relațiile cu țările din Asia Centrală a demonstrat o viabilitate și un succes limitate; recunoaște că relațiile economice dintre UE și țările vizate în Strategia pentru Asia Centrală nu au înregistrat vreo extindere semnificativă, că obiectivul de a promova cooperarea regională și integrarea regională dintre țările din Asia Centrală prin intermediul schimbului de experiență și al transferului de standarde din partea UE a stagnat;

4.

crede că nu s-au realizat încă progrese considerabile în domeniile menționate în prezenta rezoluție, dar își exprimă speranța că părțile implicate, Uniunea și statele sale membre alături de cele cinci țări din Asia Centrală, își vor intensifica eforturile pentru atingerea scopurilor și a obiectivelor stabilite în documente oficiale și tratate, care reprezintă temeiul juridic al relațiilor bilaterale și multilaterale ale Uniunii cu Kazahstanul, Kârgâzstanul, Tadjikistanul, Turkmenistanul și, respectiv, Uzbekistanul;

5.

salută revizuirea Strategiei UE privind Asia Centrală realizată de SEAE, Comisie și Consiliu în 2015; consideră, însă, că prioritățile, obiectivele și țintele ar trebui să fie adaptate mai mult la interesele, cerințele și condițiile cadru ale statelor partenere din Asia Centrală, ținând cont de diferențele dintre țările regiunii, dar și de unicitatea fiecăreia și deci, ar trebui mai precis definite prin planuri de acțiune individuale, adaptate fiecărei țări și acompaniate de criterii de referință și de indicatori, cu un termen rezonabil de realizare, pentru a le adapta mai flexibil la condițiile generale din regiune, în cel mai scurt timp posibil;

6.

este de acord că strategia adoptată în 2007 și domeniile prioritare pe termen lung definite în cadrul acesteia (respectarea drepturilor omului, statul de drept, buna guvernare și democratizarea;; tineretul și educația; dezvoltarea economică, comerțul și investițiile; energia și transporturile; sustenabilitatea mediului și apa; amenințările și provocările comune de securitate, precum și dialogul intercultural) sunt în continuare de actualitate și necesare pentru un angajament al UE concret în regiune, în conformitate cu obiectivele stabilite în strategia UE; salută, cu toate acestea, abordarea mai concentrată reflectată în revizuirea strategiei;

7.

apreciază pozitiv revizuirea destul de ambițioasă a strategiei; recunoaște, împreună cu Consiliu, importanța strategică a regiunii și, în consecință, este de acord să consolideze cooperarea efectivă a relațiilor comerciale, politice, diplomatice și să sprijine o veritabilă tranziție democratică; în acest context, salută majorarea cu 56 % a asistenței UE pentru dezvoltare acordate regiunii pentru perioada 2014-2020, comparativ cu perioada precedentă, precum și concentrarea mai specifică a acestui ajutor;

8.

salută discutarea strategiei la reuniunea ministerială UE – Asia Centrală, desfășurată la Astana, la 21 decembrie 2015; sprijină organizarea unei reuniuni la nivel înalt UE-Asia Centrală care să promoveze obiectivele UE în regiune și să abordeze chestiuni de interes comun și cooperarea;

9.

este de acord că ar trebui aplicată o abordare diferențiată pentru a obține rezultate mai bune, atât la nivel bilateral, cât și regional; consideră că programele regionale, cum ar fi cele pentru managementul frontierelor, combaterea traficului de droguri și de ființe umane, cele pentru transport și energie, ar trebui adaptate astfel încât să vizeze părțile interesate, inclusiv țările din regiunea extinsă ca Afganistanul, Iranul, Mongolia și Azerbaidjanul;

10.

invită UE să coopereze mai intens pe o bază ad hoc cu țările din Asia Centrală care doresc să dezvolte colaborarea mai mult decât este prevăzut în Strategia UE pentru Asia Centrală;

11.

subliniază că o cooperarea regională consolidată ar îmbunătăți situația economică, dar și securitatea în regiune; având în vedere că Asia Centrală are legături interregionale slabe, invită SEAE și Comisia Europeană să dezvolte proiecte care să încurajeze o astfel de cooperare pentru țările interesate de consolidarea acestor legături;

12.

subliniază că alocarea fondurilor UE ar trebui să se facă clar în funcție de stimulente și realizări, ținând cont de îndeplinirea unor criterii de referință ce vor fi stabilite pentru fiecare țară și în funcție de progrese măsurabile, în special în ceea ce privește democratizarea, prevenirea și combaterea corupției, organizarea de alegeri libere și corecte, drepturile omului, stoparea traficului de droguri, respectarea normelor muncii, buna guvernare, statul de drept, dezvoltarea, securitatea umană și relațiile de bună vecinătate;

13.

este de acord că angajamentele constructive și concrete și adoptarea de reforme democratice și de programe guvernamentale pot fi considerate ca indicatori ce contribuie la realizări în numeroase domenii; cu toate acestea, îndeamnă Comisia și SEAE să își bazeze evaluările pe realitățile de pe teren;

14.

reiterează necesitatea unei mai mari vizibilități politice a UE în regiunea Asiei Centrale; îndeamnă UE și statele sale membre să se exprime cu o singură voce, fără negocieri bilaterale care adesea interferează cu cerințele în materie de drepturile omului și să promoveze coerența și coordonarea politicii externe în această regiune și să introducă împreună o programare comună a ajutorului și proiectelor cu statele membre, pentru a le dezvolta la întregul lor potențial și pentru a crea sinergii; îndeamnă Consiliul, SEAE și Comisia să adopte un plan de acțiune concret, cu obiective specifice măsurabile, care să permită evaluarea corectă a progreselor viitoare; salută implicarea mai strânsă și asumarea mai amplă a răspunderii din partea statelor membre în ceea ce privește implementarea strategiei;

15.

salută reînființarea postului de Reprezentant Special al Uniunii Europene (RSUE) pentru Asia Centrală după o pauză de un an și se așteaptă ca RSUE nou numit să aducă o contribuție importantă la implementarea strategiei pentru țările din Asia Centrală și la modelarea relațiilor cu aceste țări, asigurând coerența acțiunilor externe ale Uniunii în regiune și comunicând pozițiile UE liderilor politici și societăților din Asia Centrală;

16.

solicită RSUE să se concentreze pe consolidarea democrației, a statului de drept, a bunei guvernări și a respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pe promovarea cooperării regionale și încurajarea dialogului și a soluționării pașnice a diferendelor nerezolvate încă, pe dezvoltarea de contacte nu doar cu guvernele, parlamentele, ci și cu societatea civilă și mass-media, contribuind la prevenirea conflictelor și la promovarea securității regionale și a unei bune gestionării a mediului și a schimbărilor climatice, în special a apei și a resurselor de hidrocarburi; cere RSUE să prezinte Parlamentului un raport oral și în scris cu privire la problemele principale, după cum prevede articolul 36 din Tratatul privind Uniunea Europeană și mandatul său;

17.

solicită SEAE, Comisiei și RSUE să facă mai proeminentă prezența UE în Asia Centrală, asigurând o mai mare vizibilitate a UE în rândul populației, al societății civile, al mediei locale, al mediului de afaceri și al comunității academice; îndeamnă SEAE să realizeze un echilibru între diplomația tăcută și o diplomație publică mai susținută;

18.

cere SEAE să ofere analize periodice referitoare la Asia Centrală, ținând seama de diversitatea vecinătăților din regiune și incluzând aspecte care vizează integrarea Afganistanului și a Iranului și oferind o abordare cuprinzătoare pentru Marea Caspică;

19.

invită Comisia să asigure sinergii, precum și coerența și omogenitatea între măsurile adoptate de organizațiile internaționale cum ar fi OSCE, Biroul ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), ICNUR și Organizați internațională pentru migrație(OIM) și între diferitele instrumente de finanțare externă ale UE folosite în regiune, cum ar fi Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD), Instrumentul care contribuie la stabilitate și la pace (ISP), Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO), precum și Instrumentul de parteneriat (IP), precum și să intensifice coordonarea cu BERD și BEI;

20.

invită UE să coopereze cu proiectele de asistență și dezvoltare ale SUA în domeniul mediului, educației și a politicilor vizând clima, pentru a îmbunătăți eficiența și pentru a ajunge împreună la un public mai larg;

21.

cere o cooperare mai strânsă între UE și OSCE privind Asia Centrală, în special în domenii cum ar fi drepturile omului, democratizarea și securitatea, cu scopul de a se alătura și completa, după caz, eforturile depuse în regiune;

22.

încurajează delegațiile UE din Asia Centrală să își folosească la maxim potențialul pentru a contribui la implementarea strategiei UE, în special în ceea ce privește sprijinul acordat societății civile și implicarea acesteia;

23.

sprijină continuarea cooperării interparlamentare și subliniază rolul delegației sale permanente pentru relațiile cu regiunea în monitorizarea implementării acordurilor de parteneriat și de cooperare cu țările din regiune;

24.

îndeamnă Consiliul, SEAE și Comisia să acorde o deosebită atenție și să se implice în promovarea și consolidarea democrației, în respectarea efectivă a drepturilor civile, politice și a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor prevăzute în Pactul Social al ONU, în instituirea statului de drept și în buna guvernare și acțiunile administrative în țările din Asia Centrală, punând, astfel, bazele pentru securitate și stabilitate, pentru crearea unor societăți deschise în țările respective și, prin urmare, pentru bunele practici necesare pentru soluționarea problemelor interne și externe și a problemelor politice, economice și de securitate;

25.

subliniază că respectul pentru democrație și drepturile omului trebuie să se afle în centrul strategiei UE vizând domeniile de cooperare preconizate pentru acordurile de parteneriat și cooperare, care să implice aplicarea clauzei privind drepturile omului și democrația, regretă că obligațiile juridice vizând respectarea democrației și a statului de drept nu au fost aplicate în mod corespunzător, cu excepția unor progrese limitate și fragile în Kârgâzstan;

26.

regretă că, în ansamblu, respectarea standardelor democratice, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu a atins încă un nivel acceptabil; regretă că situația drepturilor omului în ansamblu rămâne îngrijorătoare, dar subliniază că au existat, totuși, câteva evoluții pozitive în unele țări din regiune, inclusiv reforme legislative, eforturi mai mari de prevenire a torturii, precum și măsuri punctuale vizând eradicarea muncii copiilor și a muncii forțate;

27.

subliniază valoarea adăugată și potențialul crescut al Platformei pentru statul de drept, coordonată de Germania și Franța, cu susținerea activă a Finlandei, al organizării mai multor evenimente legate de dreptul constituțional și administrativ și e pregătirea judecătorilor; încurajează alte state membre să adopte un rol mai angajat în acest sens; insistă, totuși, ca platforma să fie consolidată pentru a include aspecte concrete legate de drepturile omului și de democratizare; solicită implicarea deplină a societății civile și o cooperare mai strânsă cu aceasta în ceea ce privește această platformă; invită UE și ambasadele statelor membre să sprijine partenerii neguvernamentali cu adevărat independenți;

28.

atrage atenția asupra discrepanțelor existente între adoptarea legilor și aplicarea lor practică, ceea ce a condus la o evaluare eronată a progreselor; îndeamnă SEAE/Comisia să evalueze progresele pe baza rezultatelor concrete reale, mai degrabă decât pe baza unor evaluări legislative sau a unor evaluări bazate pe declarații;

29.

recomandă ca UE să-și adapteze mai bine politica privind drepturile omului și instrumentele de finanțare externă, urmărind ca principiu director realizarea unei reforme democratice consistente pe termen lung;

30.

condamnă cu fermitate persecutarea continuă a apărătorilor drepturilor omului, a politicienilor din opoziție și a jurnaliștilor din Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, Kazahstan și din Kârgâzstan și invită SEAE să utilizeze toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a acționa rapid în apărarea lor;

31.

condamnă urmărirea reprezentanților opoziției din exil de către unele regimuri din Asia Centrală, inclusiv asasinatele și abuzul de proceduri de extrădare prin Interpol; îndeamnă statele membre să acorde o mai bună protecție și să evite deportarea acestora în conformitate cu principiul nereturnării, care interzice ca o victimă reală a persecuțiilor să fie predată celui care o persecută;

32.

îndeamnă, în acest sens, SEAE să facă declarații clare prin care să condamne măsurile represive luate de regimurile din Asia Centrală sub pretextul apărării securității publice, recunoscând, în același timp, preocupările legitime de securitate;

33.

invită Consiliul, SEAE și Comisia, în cursul dezvoltării ulterioare a relațiilor, să îndemne partenerii din Asia Centrală să ratifice Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale cât mai curând posibil, precum și să aprobe și să implementeze standardele de bază și alte norme ale OIM, care nu au fost încă adoptate;

34.

înțelege riscul de securitate reprezentat de luptătorii străini care se întorc și care au luptat alături de Da’esh, dar își exprimă profunda îngrijorare cu privire la tendința din ce în ce mai mare de represiune a societății civile și a partidelor de opoziție sub pretextul securității și stabilității, pe care nu o consideră, în niciun caz, ceea ce nu este un răspuns adecvat la această amenințare, inclusiv prin acuzații îndoielnice de activități teroriste sau acuzații vagi de incitare la ură social, adoptarea așa-numitelor „legi privind agenții străini” care stigmatizează și limitează activitățile ONG-urilor legitime ce primesc finanțare externă, precum și recursul din ce în ce mai frecvent la monitorizare, supraveghere, cenzură și la tehnologiile de filtrare; reamintește țărilor partenere că o democrație parlamentară pe deplin funcțională trebuie să respecte libertatea de exprimare și pluralismul mijloacelor de informare în masă; subliniază, în acest context, că suprimarea libertății de exprimare a opiniilor nu contribuie în niciun fel la păstrarea stabilității interne; subliniază că instrumentele relevante ale UE, cum ar fi desfășurarea periodică de seminarii cu publicul larg și intensificarea schimburilor cu acesta ar trebui să contribuie la întărirea poziției publicului, iar multe dintre aceste comunități au tendința în prezent de a se baza pe relațiile dintre grupuri și clanuri sau rețele controlate de elita conducătoare;

35.

invită țările din regiune să nu considere prezența ONG-urilor internaționale ca o amenințare, ci ca un beneficiu pentru societate și să le acorde acces deplin la închisori pentru o mai bună transparență a executării pedepselor, în special cu privire la cooperarea cu toate agențiile Organizației Națiunilor Unite și cu Crucea Roșie Internațională;

36.

este îngrijorat de numărul crescând de legi în țările din regiune care limitează libertatea mass-mediei, libertatea de exprimare, de întrunire și de asociere și care sunt îndreptate împotriva finanțării societății civile („legile privind agenții străini”) și împotriva comunității LGBTI („legile privind propaganda LGBTI”); consideră că în acest context, pe lângă promovarea libertăților menționate, UE trebuie, de asemenea, să acorde prioritate promovării libertății religioase și de credință și drepturilor femeilor, minorilor și minorităților;

37.

invită autoritățile să facă mai multe eforturi pentru a proteja minoritățile etnice și religioase și persoanele LGBTI în societățile din Asia Centrală, să înceteze discriminarea acestora și să asigure respectarea drepturilor persoanelor vulnerabile, în special a persoanelor cu dizabilități;

38.

reamintește că protecția și promovarea drepturilor copilului se numără printre obiectivele principale ale UE și invită autoritățile să sprijine aplicarea acestora, în conformitate cu legislația și standardele internaționale, în special Convenția ONU cu privire la drepturile copilului;

39.

salută deschiderea de dialoguri privind drepturile omului cu toate cele cinci țări din Asia Centrală; subliniază, însă, lipsa de transparență a procesului și invită VP/ÎR să reexamineze rolul, mandatul, obiectivele și acțiunile întreprinse în urma dialogurilor privind drepturile omului cu țările din regiune și, în special, să implice toate părțile interesate, inclusiv mișcările politice islamice reformiste care se opun extremismului și să introducă mecanisme de monitorizare sistematică a drepturilor omului și planuri de urgență pentru a îmbunătăți eficacitatea acestor mecanisme dacă apar probleme; constată că dialogurile pe tema drepturilor omului reprezintă importante instrumente ale implicării UE în relațiile cu țările din Asia Centrală, care le permit să aplice strategii inteligente și, prin urmare, ar trebui să fie utilizate în mod corespunzător; cere ca aceste dialoguri să facă parte dintr-un angajament global privind drepturile omului în regiune; solicită, în acest sens, să se discute și să se transmită la toate nivelurile preocupările legate de drepturile omului, inclusiv la nivelul șefilor de stat sau de guvern; îndeamnă UE să aducă în discuție coerent și public cazuri individuale concrete;

40.

subliniază importanța mecanismului de evaluare periodică universală al Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite pentru aplicarea efectivă a protecției drepturilor omului, a procesului de democratizare și a statului de drept în Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, Kazahstan și Kârgâzstan;

41.

reamintește guvernelor din Asia Centrală de angajamentele asumate în cadrul dimensiunii umane a OSCE;

42.

salută declarațiile Secretarului General al ONU, Ban Ki-moon, în care avertizează cu privire la restrângerea spațiului democratic, susținute în timpul vizitei sale în regiune, în iunie 2015;

43.

observă că, practic, nu există nicio coordonare între acțiunile UE și cele ale SUA în Asia Centrală; încurajează stabilirea unor legături de cooperare mai practice; consideră că o acțiune comună poate fi benefică în special în domenii precum securitatea umană și promovarea drepturilor omului;

44.

recunoaște că, deși Uzbekistanul, Kazahstanul, Kârgâzstanul, Tadjikistanul și Turkmenistanul se confruntă cu probleme distincte legate de promovarea drepturilor omului, regiunea se confruntă cu probleme comune legate de discutarea și promovarea drepturilor femeilor și a egalității de gen;

45.

constată că, în pofida celor cinci țări din Asia Centrală care au ratificat Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW), cultura din aceste țări rămâne patriarhală și dominată de bărbați, că există în continuare inegalități însemnate între bărbați și femei în multe domenii, inclusiv în accesul la studiile superioare și la anumite segmente ale pieței muncii, precum și la protecție juridică și la drepturi; constată, de asemenea, că violența împotriva femeilor este în continuare larg răspândită în multe părți din Asia Centrală și îmbracă multe forme, inclusiv violența domestică, răpirea mireselor, trafic, căsătorii timpurii și abuzuri fizice; invită cele cinci țări să aplice integral CEDAW; reiterează că sprijinul acordat de UE trebuie să includă măsuri concrete de eradicare a discriminării femeilor;

46.

constată că femeile joacă un rol plenar și esențial în producția agricolă și în cultivarea pământului în toate țările din Asia Centrală, ponderea medie a femeilor angajate în sectorul agricol fiind de 58 % (25); invită toate țările din Asia Centrală să încurajeze ocuparea forței de muncă și antreprenoriatul în rândul femeilor, în special în zonele rurale; solicită ca promovarea și monitorizarea drepturilor economice și sociale și capacitarea femeilor și a fetelor să fie obiective principale ale relațiilor externe ale UE cu această regiune;

47.

recunoaște măsurile luate de o serie de țări din Asia Centrală pentru a îmbunătăți egalitatea de gen, cum ar fi modificarea articolelor 154 și 155 din Codul penal din Kârgâzstan, intrat în vigoare în februarie 2014, care au înăsprit pedepsele pentru răpirea mireselor, obicei foarte practicat în această țară; remarcă, totuși, că apărarea drepturilor femeilor și promovarea egalității de gen în această regiune rămân, în continuare, problematice; cere Comisiei să sprijine mai mult țările din Asia Centrală în dezvoltarea programelor și acțiunilor vizând egalitatea de gen, pentru a realiza egalitatea de gen și pentru a garanta tuturor persoanelor, inclusiv membrilor cei mai vulnerabili ai societății, că își pot exercita pe deplin drepturile omului;

48.

salută Strategia pentru egalitate de gen a Kazahstanului și cele 45 de măsuri politice, sociale și economice cuprinse în ea; cere Comisiei să sprijine în continuare țările din Asia Centrală în dezvoltarea programelor și acțiunilor vizând egalitatea de gen și solicită o implementare mai concretă a acestei strategii; regretă absența femeilor la nivelul structurilor decizionale publice din Kazahstan, în pofida prevederilor legale care impun o cotă de 30 % pentru femei în instituțiile politice;

49.

cere SEAE ca, în procesul de revizuire a Strategiei sale pentru Asia Centrală și în conformitate cu prioritățile pentru 2016-2020 și cu realizările obținute deja în regiune, să stabilească un plan de acțiune cuprinzător privind egalitatea de gen, cu acțiuni concrete de îmbunătățire a drepturilor și a condițiilor de viață a femeilor; consideră că fiecare țară din Asia Centrală trebuie încurajată să adopte o legislație care interzice explicit toate formele de violență și discriminare împotriva femeilor, inclusiv abuzurile sexuale, fizice, fiziologice și economice, care le împiedică să muncească sau să aibă acces la conturi bancare, cărți de credit sau transport, printre alte tactici de izolare; subliniază că securitatea financiară este primul factor care determină capacitatea unei victime a violenței domestice de a se elibera și de a nu mai fi supusă abuzurilor în viitor; invită țările din Asia Centrală să trateze violența împotriva femeilor ca infracțiune penală, să investigheze în mod corespunzător toate cazurile semnalate și să introducă măsuri care să garanteze victimelor protecția, asistența și accesul la justiție, precum și mecanisme care să asigure aplicarea legii; remarcă că sectorul agențiilor matrimoniale este destul de important în Asia Centrală și cere ca țările din regiune să examineze posibilitatea de a reglementa aceste agenții, pentru a proteja cât mai bine femeile vulnerabile la exploatare; invită țările din Asia Centrală să desfășoare campanii educative despre dreptul de a trăi o viață lipsită de violență, precum și campanii de conștientizare adresate întregii societăți, mai ales liderilor religioși, despre necesitatea absolută a acordului ambelor părți pentru ceremonia de căsătorie;

50.

constată că există o fractură între lege și realitate și că, deși unele țări au un cod juridic care garantează drepturi egale la împărțirea proprietății, în continuare sunt privilegiați moștenitorii de sex masculin; este îngrijorat că, în Tadjikistan, neînregistrarea legală a căsătoriilor plasează femeile într-o poziție deosebit de vulnerabilă după un divorț, cercetările efectuate de OSCE arătând că, din această cauză, 80 % dintre femeile divorțate nu își pot exercita drepturile de proprietate și pensie alimentară pentru copii;

51.

îndeamnă UE să sprijine organizațiile societății civile care militează pentru apărarea drepturilor omului și promovarea egalității de gen în țările din Asia Centrală și să coopereze activ cu organizațiile internaționale implicate în egalitatea de gen, cum ar fi, de exemplu, OIM, OCDE și ONU, pentru a crea sinergii care să contribuie la capacitarea femeilor;

52.

remarcă slaba reprezentare a femeilor în posturile ministeriale, ele ocupând 15 % , respectiv 5,7 % din aceste posturi în Kârgâzstan și în Turkmenistan în 2015 (26); încurajează țările din Asia Centrală și Comisia să se concentreze și pe implicarea femeilor în procesul decizional, în special la nivel politic, și recomandă introducerea unui sistem de cote, pentru a promova participarea femeilor, în primul rând în poziția de candidate pentru o funcție publică;

53.

invită țările din Asia Centrală să promoveze accesul egal la tehnologiile informației și comunicațiilor pentru a realiza potențialul femeilor în creșterea economiilor locale și globale;

54.

recomandă desfășurarea unor acțiuni de conștientizare și pregătire a personalului judiciar cu privire la problematica egalității de gen și subliniază că este necesar să fie pedepsite persoanele care comit acte de violență de gen;

55.

subliniază că trebuie organizate cursuri de pregătire pe teme de violență împotriva femeilor și de trafic de ființe umane, pentru personalul autorităților de aplicare a legii, procurori și personalul judiciar și trebuie înființate centre și adăposturi accesibile, care să ofere victimelor sprijin psihologic și juridic;

56.

subliniază importanța unei finanțări adecvate a instituțiilor și organismelor responsabile de implementarea politicilor în domeniul egalității de gen, precum și a autonomiei și finanțării organizațiilor societății civile care susțin drepturile femeilor;

57.

subliniază că educația este unul dintre domeniile principale în care UE trebuie să desfășoare acțiuni pe termen lung în Asia Centrală; consideră că educația este un pilon esențial al integrării și un catalizator în dezvoltarea democratică, economică și socială pentru toate țările din Asia Centrală; sprijină activitatea desfășurată de platforma de educație din Asia Centrală prin intermediul unor programe educaționale și instituționale ce acordă asistență tehnică și dialog prin organizarea de seminare (cum ar fi cel de la Bișkek, din 2014); salută în acest sens inițiativa Letoniei de a organiza prima reuniune ministerială UE-Asia Centrală pe teme de educație și angajamentul asumat de Letonia și Polonia de a conduce programul regional pentru educație, ca urmare a faptului că unele state membre nu s-au arătat dispuse de o lungă perioadă să facă acest lucru; invită UE și statele sale membre să contribuie în mod activ la aplicarea obiectivelor prezentate în timpul Președinției letone din prima jumătate a anului 2015; consideră că investițiile în educația incluzivă și de calitate reprezintă cea mai bună modalitate de a îmbunătăți situația socioeconomică din regiune;

58.

încurajează Comisia să analizezi deficiențele identificate ale Inițiativei pentru educație UE-Asia Centrală, cum ar fi un accesul echitabil la educație, problemele legate de „exodul creierelor”, instruirea grupurilor defavorizate și vulnerabile, precum fetele, copiii cu dizabilități și copiii care provin din minorități;

59.

îndeamnă UE să consacre mai multă atenție promovării unei educații de calitate în rândul tinerilor din Asia centrală, având în vedere efectele pozitive care se vor înregistra în ceea ce privește incluziunea socială, coeziunea socială și stabilitate, dar și construirea unor societăți democratice sustenabile, educația constituind totodată și cea mai bună modalitate de prevenire a extremismului violent și a radicalizării tineretului din regiune; consideră că acest aspect este o prioritate, având în vedere problemele demografice puse de creșterea rapidă a populației tinere, cei cu vârste de până la 14 ani constituind între 25 și 35 % din populație; cere să se acorde o mai mare atenție proiectelor transfrontaliere de reconciliere și dezvoltare interculturală în Valea Ferghana;

60.

salută creșterea numărului de înscrieri la școală, la nivel primar și secundar, remarcând că este important să se continue în această direcție; salută faptul că există aproape egalitate între numărul de femei și bărbați care termină învățământul primar și secundar; subliniază că este important ca femeile să aibă acces la învățământul profesional și la educația universitară, în special în Uzbekistan și Tadjikistan, unde persistă încă o diferență semnificativă între numărul de femei și bărbați înscriși în educația terțiară;

61.

atrage atenția asupra importanței pe care o are accesul femeilor la învățământul profesional și la educația universitară, inclusiv proporția mai mare de femei în domeniile științifice și tehnologice, și îndeamnă RSUE să încurajeze măsuri de stimulare în acest sens; consideră că UE trebuie să-și intensifice acțiunile în acest domeniu prin organizarea unor cursuri pedagogice și prin oferirea de materiale didactice; solicită adoptarea unor măsuri vizând modernizarea învățământului public, promovarea schimburilor academice internaționale și oferirea de posibilități pentru femei de a participa în condiții de egalitate; consideră că ar trebui concepute cursuri de pregătire în problematica egalității de gen pentru personalul din învățământ;

62.

consideră că rolul pozitiv al UE în regiune ar trebui promovat prin educație și prin contacte interpersonale directe; reamintește importanța programelor de schimburi internaționale ale UE, precum Erasmus +, Erasmus Mundus și Erasmus Tempus, pentru promovarea mobilității pozitive și a dialogului intercultural dintre UE și Asia Centrală, precum și pentru oferirea de posibilități de capacitare a studenților care beneficiază de programe, apropiind astfel cele două culturi; apreciază faptul că UE a prevăzut în buget suma de 115 milioane EUR pentru Programul de cooperare educațională Erasmus+ în regiune; invită toți actorii relevanți din UE, dar și din statele sale membre să evalueze și să dezvolte mecanismele existente pentru programele de studii/burse și pentru schimburile de tineri profesioniști între UE și regiunea Asiei Centrale, mai ales în domeniul tehnologiei și al științelor aplicate;

63.

salută faptul că toate cele cinci țări din Asia Centrală au urmat îndeaproape procesul de la Bologna, aplicând mai multe reforme naționale în ultimii ani;

64.

invită Comisia să promoveze participarea oamenilor de știință, a institutelor și firmelor din Asia Centrală la proiecte de cercetare și inovare în colaborare, finanțate prin programul Orizont 2020;

65.

remarcă caracteristicile comune ce-și au rădăcinile în istoria mai veche, inclusiv cea a Drumului mătăsii, a colonizării de către triburile turcice și a receptării islamului; în plus, cele cinci țări din regiune au atins diferite stadii de dezvoltare, respectiv: Kazahstanul se afirmă ca un actor de primă importanță în regiune, iar relațiile sale cu UE progresează constant; Kârgâzstanul și Tadjikistanul sunt mult mai sărace, dar relativ deschise, iar societatea civilă este relativ activă; relația UE cu Uzbekistanul este șie în curs de dezvoltare, iar Turkmenistanul rămâne țara cea mai închisă din regiune, fără o societate civilă independentă activă;

66.

atrage atenția că există, de asemenea, o diversitate considerabilă în regiune, nu în ultimul rând în ceea ce privește resursele naturale disponibile, cum ar fi combustibilii fosili și terenurile arabile și, parțial ca o consecință a acestui lucru, în nivelurile actuale de dezvoltare umană și economică ale țărilor; subliniază că trebuie luată în considerare pe de o parte, diferențele culturale din regiune și, pe de altă parte, interdependența dintre țări;

67.

recunoaște impact pozitiv posibil al unui nou impuls în cooperarea economică dintre UE și Asia Centrală asupra modernizării și democratizării în regiune;

68.

consideră că diversificarea economică în regiune creează valoare adăugată din perspectiva dezvoltării regionale, a stabilității și a securității, ținând seama de echilibrul social, economic și ecologic; consideră că este esențială modernizarea și dezvoltarea unei infrastructuri interne sustenabile de transport și energie, mai ales în zonele rurale, îmbunătățirea accesului la internetul de mare viteză și facilitarea dezvoltării conectivității inter-regionale; crede că reabilitarea ecologică și dezvoltarea sustenabilă ar trebui să fie la fel de prioritare în contextul dezvoltării regiunii și subliniază importanța comerțului în promovarea ambelor; încurajează creșterea sprijinului acordat de UE pentru gestionarea resurselor în țările din Asia Centrală și încurajează cooperarea transfrontalieră dintre ele;

69.

este îngrijorat de lipsa de dezvoltare socioeconomică, care stagnează și este inegală, de lipsa de transparență a statului și de corupția astfel practicată, de guvernarea deficitară, de slăbiciunea cadrului instituțional, de nerespectarea statului de drept, precum și de participarea redusă a societății civile, încurajarea clientelismului, agravarea problemelor legate de corupție și lipsa eficienței statului;

70.

subliniază importanța tot mai mare a relațiilor comerciale dintre UE și Asia Centrală, UE reprezentând acum cel mai important partener comercial pentru regiune; subliniază necesitatea ca UE să își intensifice relațiile comerciale și de investiții cu țările din Asia Centrală; subliniază, în acest sens, necesitatea ca țările din Asia Centrală să își consolideze eforturile de combatere a corupției și de promovare a unui mediu stabil pentru a atrage investiții străine;

71.

consideră că relațiile economice și comerciale cu țările din Asia Centrală nu trebuie să se dezvolte în paralel cu statul de drept, democrați, drepturile omului și cu libertățile fundamentale și niciodată în detrimentul acestora; reamintește, în acest sens, importanța activării dispozițiilor stabilite în clauzele relevante ale acordurilor comerciale semnate de către UE, în cazul în care cealaltă parte contractantă încalcă drepturile omului;

72.

subliniază că dezvoltarea economică sustenabilă și incluzivă este una dintre prioritățile principale ale strategiei; subliniază necesitatea ca țările din Asia Centrală să promoveze politici active de reducere a sărăciei și combatere a excluziunii sociale; subliniază că încetinirea creșterii economice din Rusia și China are un impact profund negativ asupra regiunii, la fel ca și tensiunile geopolitice și conflictul actual din Ucraina; subliniază, în acest sens, că deteriorarea tendințelor economice ca urmare a scăderii prețurilor la materiile prime, devalorizării rublei și a scăderii transferurilor de bani ale migranților în Rusia, mulți dintre aceștia fiind acum șomeri și se întorc acasă, constituie provocări socioeconomice grave pentru regiune; observă că, în acest context, se preconizează că rata de creștere a regiunii în perioada de după 2014 va fi aproximativ jumătate din rata medie de creștere din deceniul precedent;

73.

îndeamnă Comisia să elaboreze programe care sprijină reintegrarea socială și ocuparea unui loc de muncă pentru persoanele care se întorc din străinătate și un dialog mai intens privind migrația și mobilitatea;

74.

subliniază că este necesară o strategie UE-Asia Centrală care să nu se bazeze pe interese geostrategice, ci să fie concepută pentru a crea o societate participativă și democratică, caracterizată prin libertate de asociere pentru sindicate, o societate civilă activă, precum și care să adopte măsuri de creștere a egalității de gen și a capacitării femeilor, în special în zonele rurale;

75.

subliniază că, în pofida creșterii economice rapide din ultimii ani, regiunea se confruntă cu rate ridicate de sărăcie, cu inegalități mari de venituri și cu scăderea speranței de viață mai ales în zonele rurale, unde trăiește 80-90 % din populație; subliniază că procesul de privatizare în timpul tranziției economice a ocolit într-o mare măsură regiunile muntoase; subliniază că femeile din acele regiuni sunt deosebit de afectate, deoarece mulți bărbați migrează la orașe în căutare de locuri de muncă, lăsând activitățile agricole și responsabilitățile familiale în întregime în sarcina femeilor;

76.

evidențiază că trebuie asigurată coerența strategiei cu angajamentele globale, în special cu Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă, adoptată la 25 septembrie 2015 la reuniunea la nivel înalt a ONU privind dezvoltarea durabilă;

77.

încurajează integrarea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă (ODD) în agenda de dezvoltare a UE pentru regiune; reiterează că includerea ODD va conduce la o abordare mai cuprinzătoare a dezvoltării sustenabile în regiunea Asiei Centrale;

78.

subliniază că UE trebuie să profite de ocazia oferită de cooperarea pentru dezvoltare pentru a promova respectarea drepturilor omului și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), pentru a crește nivelul schimburilor comerciale și al investițiilor în fiecare țară, precum și pentru a dezvolta rolul și activitatea partenerilor sociali ca actori esențiali ai societății civile;

79.

consideră că ajutorul pentru dezvoltare ar trebui acordat numai țărilor care sunt cu adevărat implicate în reducerea sărăciei, în progrese socioeconomice echitabile și sustenabile și în respectarea drepturilor omului; consideră că aceste țări trebuie să demonstreze că aplică politici anticorupție eficiente și permită UE să monitorizeze implementarea lor; pune sub semnul întrebării, în acest sens, logica și raportul costuri/eficacitate pentru ajutorul acordat Turkmenistanului și Uzbekistanului; cere revizuirea acestei politici dacă se înregistrează progrese; încurajează VP/ÎR să contribuie la încurajarea progreselor în acest domeniu; regretă că, datorită nivelului ridicat al corupției și al administrației ineficiente, capacitatea de absorbție a ajutorului este foarte scăzută, iar implicațiile sale pozitive foarte limitate;

80.

constată că prezenta reexaminare a fost deconectată în mod intenționat de exercițiul de programare 2014-2020 al Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare pentru Asia Centrală, încheiat în 2014, pentru a se evita orice confuzie sau suprapunere, menținând în același timp coerența acțiunii UE în regiune;

81.

îndeamnă ca asistența pentru dezvoltare să se concentreze pe dezvoltarea rurală și pe agricultura sustenabilă, în special pentru a înceta cultivarea monoculturilor precum bumbacul;

82.

invită UE să monitorizeze eficacitatea asistenței sale tehnice și financiare acordate reformelor sectorului public din țările din Asia Centrală;

83.

solicită coordonarea politicilor de dezvoltare ale UE cu activitățile statelor membre în regiune; solicită o cooperare strânsă a politicii de dezvoltare cu Statele Unite în cadrul parteneriatului nostru de dezvoltare sustenabilă; cere, de asemenea, să se dezvolte cooperarea cu China și Rusia pentru dezvoltarea regiunii Asiei Centrale;

84.

ține seama de siguranța de sine afișată de China în regiune și de schimbarea rolului său de la partener comercial extern la mediator regional în guvernarea economică regională, inclusiv în aprovizionarea locală cu bunuri colective;

85.

crede că sinergiile dintre Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și inițiativa Chinei „O centură, un drum” va reprezenta un instrument important pentru relansarea dezvoltării economice și sociale în regiune;

86.

observă, de asemenea, că două țări, respectiv Kazahstan și Kârgâzstan, au aderat la noua Uniune Economică Eurasiatică creată la inițiativa Rusiei;

87.

solicită o cooperare strânsă a UE cu fondurile și agențiile ONU, precum și cu Banca Mondială;

88.

remarcă sprijinul bugetar sectorial continuu în Kârgâzstan și Tadjikistan și invită Comisia și SEAE să definească și să aplice condiții robuste și verificabile în mod obiectiv mai ales pentru toate programele de sprijin bugetar care vor urma; subliniază, însă, că trebuie completat de criterii mai stricte, inclusiv de o agendă solidă de reformă, precum și de măsuri eficace de combatere a corupției; subliniază că sprijinul bugetar al UE nu ar trebui utilizat pentru finanțarea directă a serviciilor publice de bază (cum ar fi învățământul primar și secundar, îngrijirile medicale de bază, infrastructura de bază), care constituie o responsabilitate principală a autorităților; crede, mai degrabă, că sprijinul acordat de UE ar trebui să fie condiționat de performanțele autorităților în această privință și că sprijinul bugetar al UE ar trebui să încurajeze dezvoltarea unor servicii publice avansate, cum ar fi cercetarea, inovațiile, educația universitară, infrastructurile inovatoare etc.

89.

salută majorarea asistenței macrofinanciare și solicită ca instrumentul în cauză să fie utilizat pe baza unor criterii riguroase de costuri/beneficii și pe baza unor analize de impact detaliate care să se axeze pe efectele secundare; luând în considerare principalele puncte ale rapoartelor intermediare privind implementarea strategiei, evidențiază importanța implicării statelor membre în acordarea asistenței UE pentru a obține un impact mai mare și rezultate mai bune;

90.

salută solicitarea Kârgâzstanului de aplicare a regimului SPG + și speră că Tadjikistanul și Uzbekistanul îi vor urma exemplul;

91.

consideră că este important ca toate țările din Asia Centrală să respecte normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și să devină membre ale OMC;

92.

recunoaște, în conformitate cu concluziile OCDE, importanța deosebită a programelor privind legăturile de afaceri (BLP) dintre investițiile directe străine (FDI) și IMM-uri ca instrument pentru diversificarea și maximizarea efectului de propagare a investițiilor, care permite țărilor din Asia Centrală să coreleze mai strâns FDI cu economiile lor naționale, sporindu-și competitivitatea, permițând acestora, în același timp, să aibă acces la piețele internaționale, la finanțe, tehnologii și la competențe de management; în acest sens, invită guvernele statelor din Asia Centrală să inițieze astfel de programe și să crească implicarea părților interesate în BLP deja existente; subliniază că, pentru a asigura că producția locală îndeplinește standardele internaționale de calitate, trebuie instituite măsuri complementare cum ar fi oferirea de programe de formare care să ajute IMM-urile să amelioreze competențele angajaților lor sau sprijinirea IMM-urilor să adopte standarde de calitate recunoscute la nivel internațional;

93.

subliniază că este esențial pentru dezvoltarea economică sustenabilă a regiunii să se aprofundeze integrarea regională, să crească volumul comerțului intra-regional, să se pună accentul pe rețelele de transport și pe serviciile logistice și să se îmbunătățească climatul de afaceri, precum și cadrul legislativ și de reglementare, îndeosebi IMM-uri;

94.

reamintește numeroasele cazuri de tuberculoză infecțioasă din regiunea Asiei Centrale; subliniază că trebuie continuată lansarea tratamentului împotriva tuberculozei în țările emergente care nu mai beneficiază de ajutor bilateral din partea UE, având în vedere creșterea rezistenței la medicamente a anumitor tulpini de tuberculoză;

95.

subliniază necesitatea unui dialog mai intens privind dezvoltarea infrastructurii, inclusiv a rețelelor energetice și de transport, precum și a conexiunilor internet de mare capacitate;

96.

recunoaște că cooperarea energetică reprezintă un element esențial în relațiile dintre UE și Asia Centrală; consideră că regiunea este o sursă potențială suplimentară de securitate energetică pentru UE, în special în ceea ce privește potențialul unei cooperări mai mari cu Kazahstanul și Turkmenistanul; reamintește că este important ca Uniunea Europeană să dispună de o aprovizionare cu energie sigură, stabilă și la prețuri accesibile, în conformitate cu Uniunea energetică și având în vedere, de asemenea, relevanța acestui lucru pentru securitatea generală a Uniunii; subliniază, în consecință, că aprovizionarea cu energie și diversificarea acesteia trebuie să fie un element esențial al strategiei UE-Asia și invită UE să își intensifice eforturile de integrare a pieței energiei, fapt care este în interesul tuturor părților, întrucât va contribui la diversificarea surselor de energie; solicită, în acest sens, multiplicarea eforturilor de îndeplinire a obiectivului extinderii coridorului sudic în Asia Centrală și al gazoductului transcaspic; subliniază, totuși, că acordurile și dialogurile din domeniul energiei trebuie să includă elemente solide legate de drepturile omului;

97.

ia act de sprijinul UE pentru proiectele energetice care ar putea extinde coridorul sudic al gazelor, inclusiv pe ruta transcaspică și eventual prin Iran; invită, însă, UE să facă studii de fezabilitate complete pentru aceste proiecte, inclusiv evaluări ale impactului de mediu și social;

98.

sprijină promovarea de către UE a energiilor regenerabile, a eficienței energetice, precum și integrarea piețelor energetice din Asia Centrală cu cele din țările învecinate, precum și cu UE;

99.

își reiterează opinia că reinvestirea veniturilor provenite din resursele naturale este esențială pentru o dezvoltare socioeconomică sustenabilă;

100.

încurajează o mai bună coordonare și eforturi mai susținute în cadrul platformei regionale pentru apă și mediu, de o importanță crucială, condusă de Italia și România;

101.

pledează pentru un rol mai activ al UE în dezvoltarea sustenabilă a mediului; în acest context, subliniază importanța principiilor sustenabilității mediului în cursul extracției și prelucrării resurselor naturale în regiune, promovate de Inițiativa privind transparența în industriile extractive (EITI); constată că numai Kazahstanul și Kârgâzstanul respectă EITI în regiune, în timp ce statutul de țară candidată al Tadjikistanului a fost suspendat temporar în 2015;

102.

remarcă cu îngrijorare că, pe lângă impactul crescând al schimbărilor climatice, persistă multiple provocări alarmante de mediu, moștenite din perioada sovietică, cum ar fi cele legate de contaminarea nucleară necontrolată și continuă din ultimele decenii, precum și acțiunile urgente de curățare a locurilor în care s-au făcut teste nucleare, activitățile industriale și extractive, exploatarea nesustenabilă a resurselor naturale, degradarea terenurilor, deșertificarea, poluarea aerului și, mai presus de toate, continuarea unei politici catastrofale de gestionare a resurselor de apă; îndeamnă, în acest sens, Comisia să intensifice asistența tehnică, să ajute la mobilizarea resurselor și să ofere expertiză și bune practici europene vizând rezolvarea acestei probleme;

103.

îndeamnă UE să continue să ofere asistență tehnică și financiară care să vizeze aspectele legate de sănătate, aspectele umanitare, economice și de mediu, precum și cele legate de cunoașterea consecințelor testelor nucleare efectuate în trecut de către URSS la poligonul de încercări nucleare de la Semipalatinsk (SNTS), în partea de nord-est a Kazahstanului, în apropierea orașului Semey (cunoscut anterior sub denumirea de Semipalatinsk);

104.

salută și încurajează continuarea eforturilor de adaptare și rezistență la schimbările climatice și îndeamnă țările din Asia Centrală să contribuie constructiv la succesul Conferinței privind schimbările climatice de la Paris din 2015;

105.

invită UE să își extindă programele de reducere a riscului de dezastre și de consolidare a rezilienței în Asia Centrală, regiune foarte predispusă la catastrofe naturale, cu amenințări serioase de dezastre de mediu și schimbări climatice;

106.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la dispariția masivă a turmelor de antilope saiga în Kazahstan în mai 2015; îndeamnă UE să contribuie cu măsuri de cercetare și de mediu la prevenirea unor posibile cazuri viitoare;

107.

invită UE să-și continue eforturile de promovare a cooperării dintre țările din Asia Centrală privind managementul apei;

108.

încurajează UE să acorde prioritate „diplomației apei” și să o folosească mai susținut pentru a contribui la ameliorarea managementului transfrontalier al resurselor de apă, precum și să joace rolul de mediator în rezolvarea diferendelor, inclusiv prin promovarea unui cadru deschis și eficient, mai ales în cazul barajului de la Rogun; în acest context, îndeamnă UE să încurajeze și să accelereze mai mult adeziunea la convențiile internaționale și la principiile juridice legate de resursele comune de apă;

109.

invită țările din regiune să semneze și să ratifice convențiile ONU de la Espoo și Aarhus referitoare la conflictele legate de apă, dacă nu au făcut deja acest lucru, și să implice societatea civilă în aplicarea lor;

110.

cere intensificarea eforturilor pentru a face față și combate consecințele dramatice ale dezastrului ecologic ca urmare a secării Mării Aral; îndeamnă Comisia să își intensifice sprijinul pentru Fondul internațional pentru Marea Aral și invită SEAE să includă această chestiune ca prioritate în discuțiile sale periodice cu Uzbekistanul;

111.

reamintește că construirea unei infrastructuri rutiere și feroviare strategice, moderne și interoperabile de-a lungul „Drumului Mătăsii” constituie un interes major pentru China, UE și Rusia, iar integrarea reușită a acestei regiuni printr-o infrastructură modernă și fiabilă ar reprezenta o oportunitate importantă nu numai pentru o mai mare integrare economică regională, ci și pentru promovarea mobilității persoanelor și a schimburilor multiculturale, creând, la rândul său, un mediu mai bun pentru dezvoltarea statului de drept și a democrației;

112.

reiterează faptul că UE este pregătită să își pună la dispoziție experiența și know-how-ul pentru a promova adoptarea și aplicarea unor standarde ridicate în materie de siguranță, securitate și mediu în toate modalitățile de transport, precum și pentru a încuraja legăturile în coridorul de transport Europa-Caucaz-Asia Centrală; sprijină în special eforturile continue ale UE în direcția dezvoltării unui transport aerian și maritim sigur în Asia Centrală;

113.

încurajează o mai mare coordonare a UE cu politica Chinei în domeniul transporturilor în regiune;

114.

încurajează UE să își intensifice dialogul privind Asia Centrală cu organizațiile regionale și internaționale relevante, dar și cu vecinii țărilor din Asia Centrală și cu alte state active în regiune;

115.

încurajează UE să mărească conectivitatea identificând împreună cu țările din Asia Centrală domeniile de cooperare intensificată, în special cu privire la transport și energie; subliniază că ar trebui să se acorde prioritate integrării țărilor din Asia Centrală între ele, dar și în piețele și coridoarele internaționale;

116.

consideră că UE, în colaborare cu statele membre, ar trebui să promoveze în continuare o integrare regională specifică și politici de consolidare a încrederii și, în același timp, să recompenseze măsurile pozitive adoptate de diferite țări sau grupuri de țări din Asia Centrală prin intermediul unei cooperări mai intense; consideră că măsurile UE trebuie să fie orientate către nevoile și caracteristicile specifice ale fiecărei țări; insistă că trebuie aprofundate inițiativele de dialog politic și promovate acțiuni de consolidare a încrederii între țările din regiune;

117.

consideră că aprofundarea integrării economice regionale este un element important pentru stabilitatea regională și consolidarea păcii;

118.

subliniază importanța cooperării cu OSCE și ONU în toate domeniile de politică;

119.

invită UE să implice și Mongolia pe o bază ad hoc într-o serie de aspecte ale Strategiei europene pentru Asia Centrală;

120.

recunoaște că principalele amenințări și provocări identificate în Strategia pentru Asia Centrală rămân de actualitate;

121.

consideră că UE ar trebui să încurajeze cooperarea regională, în special cu privire la problemele și provocările comune, iar interesul comun ar trebui să aibă prioritate asupra eterogenității țărilor respective;

122.

constată că aspectele etnice nerezolvate, lipsa de perspective pentru un transfer de putere pașnic și guvernarea neincluzivă în țările din Asia Centrală ar putea genera instabilitate și extremism și, ca urmare, este pus grav sub semnul întrebării succesul realizării intereselor principale ale UE ca urmare a Strategiei pentru Asia Centrală;

123.

sprijină obiectivul pe termen lung al UE de a transforma dialogul la nivel înalt UE-Asia Centrală privind securitatea (aflat în stadiu incipient) într-un veritabil forum de cooperare care să discute provocările de securitate comune, precum efectele secundare a le războiului din Afganistan, inclusiv amenințarea Statului Islamic, traficul de droguri, traficul de ființe umane, extremismul violent și terorismul și riscurile chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN); subliniază importanța și impactul pozitiv al programelor regionale de cooperare, inclusiv cele care sprijină cooperarea transfrontalieră și securitatea frontierelor, precum Programul de gestionare a frontierelor în Asia Centrală (BOMCA) și Programul de acțiune privind drogurile în Asia Centrală (CADAP); consideră că în dialog trebuie integrată mai mult orientarea spre securitatea umană decât exclusiv securitatea statului; reafirmă că UE este hotărâtă să dezvolte mai mult dialogurile pe teme de securitate, atât regionale, cât și bilaterale, cu țările din Asia Centrală, asigurând o implicare mai puternică a Afganistanului în cooperarea cu partenerii regionali implicați, în special cu Centrul regional al ONU pentru diplomație preventivă pentru Asia Centrală (UNRCCA);

124.

ia act de adoptarea Programului de acțiune privind drogurile în Asia Centrală (CADAP) pentru 2014-2020; este însă foarte îngrijorat de cultura record și traficul de opium organizat din Afganistan prin Asia Centrală; solicită SEAE/Comisiei să discute problema implicării rețelelor de criminalitate organizată și a elitelor în traficul de droguri și efectele negative asupra sănătății populației din regiune;

125.

recomandă din nou ca BOMCA și CADAP să fie reunite sub auspiciile Instrumentului pentru stabilitate și pace (ISP), nu sub cele ale Instrumentului pentru cooperare și dezvoltare (ICD);

126.

îndeamnă UE să continue programele de sprijin regional pentru prevenirea conflictelor și construirea păcii, inclusiv promovarea reconcilierii între comunități și etnii, precum și pentru demarcarea frontierelor în Asia Centrală, finanțată prin ISP;

127.

salută proiectul „Cooperare transfrontalieră pentru pace și dezvoltare durabilă”, finanțat de Elveția și PNUD, care urmărește să creeze un mediu mai propice pentru pacea și dezvoltarea durabilă în zonele transfrontaliere dintre Kârgâzstan și Tadjikistan;

128.

subliniază rolul Centrului regional al ONU pentru diplomație preventivă pentru Asia Centrală (UNRCCA) cu sediul în Așgabat din 2007, precum și cel al OSCE, în prevenirea conflictelor în regiune;

129.

cere UE să sprijine inițiativele UNRCCA și, sub supravegherea centrului, să se concentreze pe problema apei și să inițieze un dialog între cele cinci țări pentru a rezolva problema poluării transfrontaliere;

130.

solicită Comisiei să analizeze consecințele nefavorabile pe care le-ar putea avea accesul la resursele de apă asupra stabilității și securității în Asia Centrală și să monitorizeze atent toate evoluțiile;

131.

remarcă cu îngrijorare că Raportul anual al SUA pe 2015 privind traficul de ființe umane (27) a plasat Turkmenistanul și Uzbekistanul pe lista țărilor aflate sub observație („Watch List”), ceea ce înseamnă că numărul de victime ale traficului de ființe umane este în creștere; invită coordonatorul antitrafic al UE să sprijine Turkmenistanul și Uzbekistanul în combaterea traficului de ființe umane, care este un afront la adresa demnității umane ce implică adesea teroare psihologică și violență fizică și care trebuie, așadar, eradicat; cere statelor membre să sublinieze acest aspect important în discuțiile pe care le au cu aceste țări;

132.

subliniază importanța cooperării dintre UE și țările din Asia Centrală în prevenirea și combaterea terorismului; este profund preocupat de activitățile organizației extremiste Stat Islamic (SI) care recrutează un număr din ce în ce mai mare de cetățeni din Asia Centrală care, constrânși în parte de marginalizarea politică și de perspectivele economice sumbre, se îndreaptă spre Orientul Mijlociu să lupte sau să sprijine prin diverse mijloace SI, Al-Nusra și alte organizații teroriste și extremiste; recunoaște că, dacă o parte însemnată din cetățenii radicalizați din Asia Centrală se întorc în țările de origine, ei vor constitui un risc la adresa securității și a stabilității în întreaga Asie Centrală, Afganistan, Iran, Rusia, China și India;

133.

încurajează UE să discute cu guvernele din Asia Centrală provocările comune ale recrutării de luptători și suporteri ai Statului Islamic, concentrându-se pe eșecurile politice și administrative, precum promovarea libertății religioase în paralel cu menținerea constituțiilor laice și revizuirea legilor și a politicilor discriminatorii, implementarea de programe de sensibilizare atât pentru bărbați, cât și pentru femei și orientându-se pe asigurarea de locuri de muncă pentru tinerii dezavantajați, acordând prioritate reformelor politice și asigurând o mai bună coordonare între serviciile de securitate, precum și învățând din experiențele europene sau asiatice în domeniul reabilitării și reintegrării radicaliștilor islamiști;

134.

consideră că cooperarea internațională, inclusiv cu Rusia și cu China, este esențială pentru a face față amenințării tot mai mari a radicalizării islamiste în Asia Centrală; invită toți actorii internaționali cu influență în regiune să încurajeze statele din Asia Centrală să depună eforturi comune pentru o mai bună coordonare a cooperării dintre serviciile lor de securitate, inclusiv cu privire la schimbul de informații; subliniază că o astfel de cooperare ar trebui să fie în concordanță cu angajamentele lor internaționale în domeniul drepturilor omului;

135.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea situației de securitate din nordul Afganistanului și la riscurile unor repercusiuni pentru stabilitatea militară și politică în regiune; salută coerența mai bună existentă între strategiile UE pentru Afganistan și, respectiv, Asia Centrală; subliniază, însă, că este necesară o conexiune mai mare între abordarea UE față de Asia Centrală și cea față de Afganistan, precum și o adaptare a politicilor existente la strategia post-2014 pentru Afganistan; încurajează implicarea Afganistanului în programe care urmăresc stabilitatea și securitatea în regiune; încurajează guvernele statelor din Asia Centrală să își asume un rol mai activ și să se implice într-o cooperare mai largă în direcția stabilității în Afganistan; subliniază că este necesar să se coordoneze la nivel regional strategiile privind securitatea umană, antiterorismul, imigrația și combaterea traficului de droguri;

136.

invită Consiliul, Comisia și SEAE să acorde prioritate în relațiile cu statele din Asia Centrală reformei sectorului de securitate, inclusiv finanțare și pregătire mai bune, promovarea libertății religioase în cadrul constituțiilor laice, aspecte preventive ale combaterii terorismului și eforturi de reabilitare a foștilor jihadiști ca părți ale unei strategii generale față de provocarea islamismului radical; regretă că, deși este nevoie urgent de o reformă a sectorului de securitate (RSS) în țările din Asia Centrală, UE nu a fost capabilă să o integreze în strategia sa; în acest context, salută progresul realizat în Kazahstan ca punct de pornire pentru o reformă la scară regională; invită UE să dezvolte programe SSR pentru Kârgâzstan și, eventual, Tadjikistan, orientându-se spre statul de drept și standardele privind drepturile omului în justiția penală și în poliția civilă;

137.

recunoaște că cele cinci republici din Asia Centrală continuă să realizeze zona liberă de arme nucleare în Asia Centrală;

138.

invită statele membre să ofere o interpretare mai uniformă, să aplice și să respecte cu strictețe cele opt criterii prevăzute în poziția comună a UE din 2008 privind controlul exporturilor de arme; în acest sens, este îngrijorat de nerespectarea acestei poziții comune de către unele firme europene, ca urmare a unor acorduri bilaterale semn\te de o serie de state membre;

139.

solicită statelor membre să înceteze exportul de sisteme de supraveghere intruzive pregătite pentru utilizare către țările din regiune, dacă există suficiente motive să se creadă că aceste sisteme ar fi utilizate împotriva jurnaliștilor, politicienilor și apărătorilor drepturilor omului; invită Comisia să revizuiască sistemul european de control al exporturilor, astfel încât aceste sisteme intruzive să nu ajungă pe mâini greșite;

140.

subliniază că următoarele puncte dedicate individual fiecărei țări se referă doar la aspectele prioritare și nu sunt, deci, exhaustive;

141.

subliniază că aprofundarea relațiilor politice și economice ar trebui să aibă la bază valori comune; observă că Kazahstanul este primul partener din Asia Centrală cu care UE a negociat și semnat un acord consolidat de parteneriat și cooperare (EPCA); se așteaptă ca după finalizarea acordului, Kazahstanul să demonstreze un angajament activ și pentru reforme politice și democratice, ca urmare a obligațiilor și angajamentelor sale internaționale; recunoaște „programul în 100 de pași” ca fiind o încercare de realizare a unor reforme urgente în această țară;

142.

subliniază, în acest sens, recomandările Parlamentului din 22 noiembrie 2012 referitoare la negocierile pentru un acord extins de parteneriat și cooperare UE – Kazahstan, care sunt esențiale pentru ca Parlamentul să aprobe încheierea noului acord extins și pentru viitoarea cooperare UE-Kazahstan;

143.

își exprimă îngrijorarea față de deteriorarea crescândă a libertății mijloacelor de informare în masă, a libertății de expresie și a libertății de asociere și de întrunire; reafirmă și subliniază că progresele practice și concrete ale reformelor politice au fost legate de progresele din negocierile pentru noul EPCA; invită Kazahstanul să depună toate eforturile pentru a se asigura că propria legislație respectă standardele Consiliului Europei și că garantează aplicare deplină a libertăților fundamentale, fără a-și impune singură restricții; invită autoritățile din Kazahstan să ia măsuri concrete și efective pentru aplicare a recomandărilor făcute de Raportorul special al ONU pentru libertatea de întrunire pașnică și de asociere, în raportul privind rezultatele misiunii sale în Kazahstan din ianuarie 2015; încurajează Kazahstanul, în acest sens, să își revizuiască și să modifice noile coduri penale în ceea ce privește incriminarea defăimării, deoarece aceasta subminează libertățile fundamentale; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la Legea organizațiilor non-profit, care subminează independența și chiar pune în pericol însăși existența ONG-urilor în Kazahstan și solicită revizuirea acesteia;

144.

reamintește Kazahstanului angajamentele luate față de OSCE cu privire la reformele democratice și îl îndeamnă ca, în virtutea ambițiilor sale de politică externă (ca membru al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului în perioada 2013-2015, ca gazdă a Expoziției Internaționale în 2017 și candidat pentru un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în 2017-2018), să adopte reforme politice interne consistente;

145.

subliniază că, în conformitate cu concluziile preliminare ale misiunii internaționale de observare a alegerilor OSCE/ODIHR din 20 martie 2016, Kazahstanul este departe de a fi îndeplinit angajamentele luate față de OSCE pentru alegeri democratice, dar s-au remarcat unele progrese; încurajează autoritățile din Kazahstan să adopte măsurile necesare pentru a aplica integral toate recomandările OSCE/ODIHR;

146.

solicită eliberarea tuturor deținuților politici, inclusiv a liderului partidului de opoziție Alga!, Vladimir Kozlov;

147.

recunoaște rolul pozitiv jucat de Kazahstan în găzduirea și facilitarea negocierilor E3+3 cu Iranul din 2013 cu privire la programul nuclear al Iranului, contribuția țării la securitatea nucleară globală și inițiativele privind siguranța și securitatea, inclusiv găzduirea noii bănci internaționale de combustibil nuclear, administrată de AIEA, care va fi operațională în 2017, încercarea sa de mediere în criza dintre Rusia și Ucraina și bunele oficii oferite consultărilor cu opoziția din Siria;

148.

salută faptul că, din 2015, Kazahstanul se află în etapa finală a procesului de aderare la OMC;

149.

regretă regresele înregistrate de Kârgâzstan, țara din regiune de la care UE a avut cele mai mari așteptări legate de concretizarea ambițiilor democratice;

150.

apreciază progresele demonstrate de Kârgâzstan la recentele alegeri parlamentare; recunoaște desfășurarea pașnică a alegerilor și gradul semnificativ mai bun de transparență; salută constatările făcute de misiunea OSCE de monitorizare a alegerilor parlamentare din Kârgâzstan de la 4 octombrie 2015, care a evidențiat gama largă de opțiuni pentru alegători și o campanie electorală competitivă; își exprimă, însă, îngrijorarea cu privire la obligativitatea înregistrării datelor biometrice, ca o condiție prealabilă pentru participarea la vot, care a generat probleme însemnate legate de caracterul incluziv al listei de alegători; subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a instaura o democrație parlamentară pe deplin funcțională, în pofida unor prime semne încurajatoare demonstrate de aplicarea de reforme democratice și trecerea la un pluripartitism veritabil în Kârgâzstan, ca una dintre țările pilot pentru sprijinirea democrației de către UE;

151.

salută faptul că Kârgâzstanul a retras proiectul de act legislativ restrictiv privind „agenții străini” și persoanele LGBTI și îi cere să respingă întreaga legislație care discriminează persoanele LGBTI și urmărește societatea civilă;

152.

salută alegerea cu succes a Kârgâzstanului în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului pentru 2016-2018 și îl invită să își folosească constructiv calitatea de viitor membru pentru a soluționa problemele legate de drepturile omului;

153.

îndeamnă Comisia/SEAE să ajute Kârgâzstanul să facă dreptate victimelor ciocnirilor etnice din 2010;

154.

îndeamnă Tadjikistanul să își respecte angajamentele internaționale în domeniul drepturilor omului și să protejeze libertatea de întrunire și independența profesiei juridice; atrage atenția asupra situației problematice a mass-mediei după semnarea de către președinte a noului act legislativ în temeiul căruia toate informațiile despre evenimentele oficiale vor fi transmise prin agenția de informații de stat, restricționându-se astfel accesul la alte mijloace media; invită Tadjikistanul să se abțină să intervină nejustificat în activitățile ONG-urilor și să nu pună aplice noua reglementare referitoare la finanțarea ONG-urilor;

155.

își exprimă îngrijorarea cu privire la decizia de a interzice Partidul Islamic al Renașterii din Tadjikistan, ca urmare tendinței îngrijorătoare de a elimina forțele politice legitime și de a reduce la tăcere vocile critice, sub pretextul unor preocupări privind securitatea; invită autoritățile tadjice să respecte angajamentele luate prin Acordul de pace din 1997 și să adopte măsurile necesare pentru a garanta libertatea de exprimare, pluralismul și un mediu politic liber și deschis;

156.

ia act de concluziile misiunii OSCE/ODHIR de observare a alegerilor parlamentare din 1 martie 2015 din Tadjikistan, care afirmă că alegerile „au avut loc într-un spațiu politic restricționat și nu au reușit să asigure condiții de concurență echitabile pentru candidați”;

157.

continuă să își exprime îngrijorarea cu privire la ineficiența ajutorului pentru dezvoltare al UE în această țară; îndeamnă SEAE/Comisia să acorde prioritate programelor care urmăresc prevenirea torturii în centrele de detenție și libertatea presei în Tadjikistan;

158.

salută aderarea Tadjikistanului la OMC în martie 2013;

159.

subliniază că Turkmenistanul este parte la majoritatea acordurilor internaționale importante și, în consecință, are obligația de a respecta și proteja drepturile omului în orice circumstanțe; își exprimă disponibilitatea de a mări sprijinul UE în domeniul principiilor democratice și al statului de drept, în special utilizând la maximum Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului, precum și alte mijloace de sprijinire a procesului de reformă în țară;

160.

regretă că, în perioada de raportare, situația pe teren a statului de drept, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu s-a schimbat practic deloc, în pofida unor eforturi legislative în domeniul politic, juridic, economic, social și educativ; consideră că noile reglementări ar trebui analizate de experți internaționali din perspectiva obligațiilor internaționale în domeniul drepturilor omului;

161.

cere VP/ÎR și Comisiei să dialogheze cu autoritățile turkmene și să solicite măsuri concrete pentru îmbunătățirea situației drepturilor omului și a statului de drept, așa cum prevede articolul 21 din TUE; solicită, de asemenea, să se continue discutarea problemelor legate de drepturile omului la toate nivelurile, în paralel cu dialogul aflat în derulare pe această temă; își reînnoiește apelul către SEAE de a transforma Biroul de legătură din Așgabat într-o delegație de sine stătătoare a UE în Turkmenistan cât de curând posibil, pentru a permite, printre altele, interacțiunea cu societatea civilă și monitorizarea situației drepturilor omului;

162.

subliniază importanța unui dialog continuu pe tema drepturilor omului, în special în ceea ce privește presiunea constantă pentru eliberarea persoanelor deținute din motive politice și dezvăluirea situației celor care au dispărut în închisoare;

163.

recunoaște că intrarea în vigoare a Acordului de parteneriat și cooperare cu Turkmenistanul ar contribui la dezvoltarea întregului potențial al acestei relații;

164.

invită VP/ÎR să onoreze acordul încheiat cu predecesorul său cu privire la mecanismul de monitorizare, care îi permite Parlamentului să fie informat corespunzător de SEAE în privința implementării APC, după intrarea în vigoare a acestuia;

165.

salută angajamentul consolidat recent al Turkmenistanului cu UE în domenii de preocupare reciprocă; a remarcat prezența acestei țări la reuniunea din 2015 a OSCE privind implementarea dimensiunii umane, precum și prezența la nivel înalt a părții turkmene la reuniunea Comitetului mixt în temeiul Acordului comercial interimar din octombrie 2015;

166.

invită Turkmenistanul să înceteze campania actuală de înlăturare a echipamentelor de satelit și de blocare a accesului la anumite site-uri internet și să pună capăt intimidării și hărțuirii jurnaliștilor independenți și a activiștilor societății civile;

167.

regretă că UE nu e urmărește efectiv democratizarea Uzbekistanului și își reafirmă speranța că UE va urmări efectiv acest obiectiv în această țară; constată refuzul guvernului uzbec de a adopta reforme semnificative; încurajează VP/ÎR să conceapă o politică prin care UE se angajează critic, condiționat și coerentă față de Uzbekistan;

168.

regretă încălcarea sistematică și curentă a drepturilor și libertăților fundamentale, în pofida adoptării unor acte legislative îmbunătățite în acest domeniu și a ratificării unor instrumente internaționale referitoare la drepturile omului; îndeamnă autoritățile uzbece să ia măsuri consistente pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate de raportorul special al ONU pentru probleme de tortură, Comitetul contra torturii și Comitetul pentru Drepturile Omului și să aplice efectiv toate recomandările acestora;

169.

insistă ca autoritățile din Uzbekistan să-i elibereze pe toți cei care au fost închiși ca represalii pentru exercitarea pașnică a libertății de exprimare, asociere și întrunire și subliniază necesitatea prevenirii și a investigării cazurilor de tortură în închisoare; își exprimă îngrijorarea cu privire la prelungirile arbitrare a sentințelor cu închisoarea; invită autoritățile uzbece să permită ONG-urilor independente din domeniul drepturilor omului să își desfășoare activitatea fără restricții;

170.

salută progresele făcute în eliminarea muncii copiilor și, în special, interdicția guvernului în acest sens; reamintește importanța unei monitorizări independente a aplicării acestei interdicții; reafirmă necesitatea de a elimina munca forțată în timpul recoltării anuale a bumbacului și în același timp, încurajează guvernul să își mențină angajamentul de a continua eforturile concrete, cum ar fi planurile de acțiune, pentru eliminarea muncii forțate, în conformitate cu recomandările OIM și ale Băncii Mondiale;

171.

reamintește că Parlamentul European a hotărât să nu aprobe încheierea protocolului la APC UE-Uzbekistan care extinde prevederile acordului la comerțul bilateral cu textile până când nu se confirmă că au fost implementate reforme concrete cu rezultate substanțiale, asigurându-se totodată că practica muncii forțate, în plus față de munca copiilor este efectiv pe cale de a fi eradicată în Uzbekistan;

172.

consideră, în această privință, că o parte din ajutorul anterior pentru dezvoltare acordat de UE pentru Uzbekistan, inclusiv pentru consolidarea capacităților parlamentului, a fost greșit direcționat și ar trebui, în schimb, redirecționat spre domenii mai importante, precum dezvoltarea rurală și managementul mediului și al apei;

173.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la activitățile Mișcării Islamice din Uzbekistan, care și-a declarat devotamentul față de Statul Islamic în august 2015 și a recrutat mii de jihadiști în Asia Centrală;

174.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, SEAE, Reprezentantului special al UE pentru Asia Centrală, precum și guvernelor și parlamentelor din Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan.