COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 7.12.2016

COM(2016) 941 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

ÎMBUNĂTĂȚIREA ȘI MODERNIZAREA EDUCAȚIEI

Îmbunătățirea și modernizarea educației

O educație de înaltă calitate pentru toți

1. Educația are o importanță strategică pentru societățile noastre și pentru dezvoltarea economică

Prosperitatea Europei și modul său de viață se bazează pe cel mai important atu al său: populația. Într-o societate în schimbare și într-un mediu competitiv global, o educație de calitate este esențială pentru ca UE să asigure menținerea coeziunii sociale, a competitivității și a creșterii susținute. Pentru a putea atinge obiectivele în materie de locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, având echitatea socială ca pilon central, este vital să investim în tineri. Oferirea unei educații de înaltă calitate pentru toți reprezintă una dintre cele mai bune investiții pe care o poate face o societate.

Educația de calitate pentru toți este o temelie a coeziunii sociale și a unei societăți deschise. Educația de calitate reprezintă mult mai mult decât o investiție economică. Este esențială pentru dezvoltarea personală, socială și profesională, precum și pentru capacitatea de inserție profesională de-a lungul vieții. Și poate fi una dintre cele mai eficace modalități de combatere a inegalităților socioeconomice și de a promova incluziunea socială. Pentru a îndeplini aceste obiective, sistemele de educație trebuie să fie accesibile, să ofere șanse egale tuturor, indiferent de mediul din care provine o anumită persoană, și să producă rezultate de înaltă calitate.

Sistemele de educație și formare profesională din Europa asigură rezultate bune... Statele membre sunt, în primul rând, responsabile de sistemele lor de educație și formare și toate au întreprins reforme semnificative și evaluări inter pares de-a lungul anilor. Europa a făcut progrese importante în ceea ce privește îmbunătățirea educației în general. De exemplu, acest aspect este vizibil în creșterea proporției de tineri absolvenți de învățământ superior, obiectivul principal al Strategiei Europa 2020 de 40 % fiind pe cale de a fi atins. În aceeași ordine de idei, o reușită notabilă constă în faptul că proporția persoanelor care au părăsit timpuriu școala a fost redusă în perioada 2005-2015 cu 30 %, situându-se în prezent la o medie de 11 % la nivelul UE.

... dar nu trebuie să ne mulțumim cu aceste rezultate. Rezultatele recente ale sondajului PISA 1 al OCDE confirmă faptul că un procent ridicat de elevi în vârstă de 15 ani au un nivel prea scăzut de competențe de bază la citire, matematică și științe, iar cel mai îngrijorător este faptul că rezultatele sunt mai slabe decât în 2012. Comparațiile transnaționale arată că unele state membre trebuie să reducă procentul elevilor cu competențe de bază foarte reduse (care se ridică, în unele state membre, la peste 30 %). În vederea sporirii șanselor de angajare este necesar să se realizeze progrese suplimentare, astfel încât până în 2020 să se atingă nivelul de referință al UE, de 82 %, în ceea ce privește încadrarea în muncă a tinerilor absolvenți. În prezent, această pondere se ridică la numai 77 %. O altă preocupare majoră este în continuare aceea că mulți tineri abandonează școala prematur fără un titlu de calificare oficial; aceștia provin în special din grupul de elevi de origine străină, în cazul cărora procentul celor care au părăsit timpuriu școala se ridică la 19 %. Aceste elemente indică o nevoie clară de a îmbunătăți performanța și rezultatele sistemelor de educație și de formare. Recentul flux de refugiați impune, de asemenea, o reacție rapidă și o strategie de integrare eficientă.

Calitatea educației ar trebui să devină o realitate pentru toți elevii. Un motiv special de preocupare îl constituie faptul că elevii care provin dintr-un mediu socioeconomic vulnerabil sunt suprareprezentați în rândul elevilor cu rezultate slabe. O altă provocare constă în a oferi calitate educațională egală pe întreg teritoriul UE, inclusiv în regiunile îndepărtate. Se evidențiază astfel riscul că există un decalaj în cadrul sistemului de educație. Educația oferă o oportunitate unică pentru a contracara disparitățile socioeconomice și stereotipurile de gen și pentru a ne asigura că nimeni nu este lăsat deoparte. Cu toate acestea, în prezent, sistemele de educație europene nu utilizează acest potențial cu suficientă eficacitate.

Sistemele de educație trebuie modernizate, iar calitatea educației trebuie îmbunătățită permanent. Globalizarea și schimbările tehnologice creează noi posibilități, atât pentru educație, cât și la locul de muncă. Doar un sfert dintre școlarii din Europa au profesori cu competențele necesare ca să utilizeze cu ușurință mediul digital 2 . Transformarea digitală aduce schimbări pe piața forței de muncă și impune noi seturi de competențe. Tehnologiile digitale vor oferi, de asemenea, noi moduri de învățare cu condiția să existe un acces corespunzător la aceste tehnologii. Pentru a profita de beneficiile oferite de aceste tendințe, sistemele de educație și de formare trebuie să răspundă mai bine la aceste realități în schimbare. Educația de înaltă calitate este esențială pentru a înzestra tinerii cu cunoștințele, atitudinile, competențele și mentalitățile de care au nevoie pentru a-i ajuta să profite de noile oportunități. Sistemele de învățământ depun eforturi pentru a asigura un nivel suficient de competențe fundamentale, cum ar fi competențele digitale și antreprenoriale sau competențele sociale și civice. Această problemă trebuie soluționată. Depunerea de eforturi pentru îmbunătățirea calității educației reprezintă un obiectiv relevant pentru toate statele membre. Chiar și țările care prezintă rezultate bune nu au niciun motiv să se culce pe lauri. A asigura o educație de înaltă calitate este o sarcină care nu se sfârșește niciodată, ea necesită o atenție constantă, îmbunătățiri și adaptare.

Eficiența trebuie îmbunătățită: menținerea unor sisteme educaționale de înaltă calitate și favorabile incluziunii are un preț și necesită o finanțare adecvată. Fiind cheltuieli publice care stimulează creșterea, cheltuielile aferente educației au potențialul de a promova echitatea socială și o economie inovatoare și competitivă, care oferă perspective bune de angajare. În 2014, pentru prima dată în decurs de trei ani, cheltuielile publice au crescut în termeni reali, ajungând la 4,9 % din PIB 3 . Totuși, nu există nicio garanție că având cheltuieli publice tot mai mari se vor obține automat rezultate mai bune. De fapt, comparând rezultatele PISA și nivelul cheltuielilor publice aferente învățământului preșcolar și școlar, se constată mari diferențe în ceea ce privește eficiența cu care statele membre utilizează resursele de care dispun. Aceste elemente subliniază importanța crucială a creșterii eficienței, și anume de a utiliza în cel mai bun mod posibil resursele limitate pentru a asigura calitatea, echitatea și performanța.

Ar trebui intensificate eforturile la nivel de politică de a investi într-un mod mai eficient în tineri.    
Prezenta comunicare pune accentul pe sublinierea rolului fundamental al educației și pe stabilirea unor modalități de a sprijini eforturile statelor membre, fie în sectoare specifice ale educației (capitolul 2) sau la toate nivelurile (capitolul 3). Comunicarea de față face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri de susținere a tinerilor. Noile eforturi depuse pentru îmbunătățirea și modernizarea educației sunt strâns legate de lansarea, în iunie 2016, a Noii agende pentru competențe în Europa 4 , pe care, parțial, se și bazează. Acțiunile stabilite în cadrul acestor inițiative se completează și se consolidează reciproc.

2. Îmbunătățirea sprijinului acordat de UE statelor membre în vederea modernizării învățământului școlar și superior

UE poate sprijini eforturile de reformă ale statelor membre menite să modernizeze învățământul școlar și superior. În 2017, Comisia va prezenta anumite inițiative care vor aborda aspecte-cheie din învățământul școlar și superior. Aceste inițiative vor fi pregătite cu respectarea deplină a principiului subsidiarității și în strânsă cooperare cu principalele părți interesate din statele membre, cum ar fi asociațiile cursanților, ale cadrelor didactice, ale directorilor unităților de învățământ și ale părinților, partenerii sociali și organizațiile societății civile.

2.1. Învățământul școlar și preșcolar

Educația și îngrijirea copiilor preșcolari

Calitatea educației și a îngrijirii copiilor preșcolari este esențială pentru a oferi baza dezvoltării personale și a învățării continue. Primii ani de viață sunt extrem de importanți pentru dezvoltarea competențelor cognitive și necognitive. Deficiențele în dezvoltarea unui copil sunt greu de recuperat într-o etapă ulterioară a vieții. În schimb, o educație de înaltă calitate, oferită de la o vârstă fragedă, reprezintă o bază solidă pentru dobândirea de competențe mai ușor pe durata întregii vieți.

Educația preșcolară de înaltă calitate este o modalitate eficace și eficientă de a promova echitatea socială. Aceasta contribuie la reducerea părăsirii timpurii a școlii și a rezultatelor slabe și îndeplinește un rol semnificativ în depășirea dezavantajelor educaționale, oferindu-le copiilor dintr-un mediu socioeconomic vulnerabil șanse mai bune de depășire a condiției sociale. În plus, a oferi educație și îngrijire de calitate copiilor preșcolari costă relativ puțin și este mult mai eficient decât a întreprinde acțiuni curative ulterior. Acesta este motivul pentru care fiecare încercare de a îmbunătăți educația și eficiența sistemelor de educație trebuie să înceapă cu analiza a ceea ce se întâmplă în primii ani ai copilăriei.

Calitatea și accesibilitatea contează. Statele membre aproape au atins valoarea de referință, de 95 %, stabilită în cadrul de cooperare în domeniul educației și formării (2020) în ceea ce privește furnizarea de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, cu o rată de participare medie la nivelul UE de 94,3 % în 2014 5 . Cu toate acestea, copiii care provin din medii defavorizate și grupuri minoritare continuă să fie subreprezentați 6 . Educația și îngrijirea copiilor preșcolari pot totuși să își dovedească impactul pozitiv asupra egalității de șanse și a mobilității sociale, cu condiția să fie accesibile tuturor, să aibă un preț rezonabil și să fie de înaltă calitate. Îndeplinirea acestor obiective va necesita îmbunătățiri suplimentare. În special, este esențial să se investească în educatori cu o înaltă calificare și pregătire și să se elaboreze programe de învățământ care să stimuleze copiii și să le promoveze procesul de învățare.

Învățământul școlar

Europa trebuie să dezvolte și să inoveze învățământul școlar. Multe dintre sistemele de învățământ școlar au dificultăți în a răspunde la schimbările profunde și complexe prin care trec societățile și economiile noastre. Este necesar ca școlile să se adapteze la contextul în schimbare în care își desfășoară activitatea, inclusiv la era digitală și la diversitatea din ce în ce mai mare din rândul elevilor. Toate aceste aspecte impun nu numai adaptarea programelor școlare, dar și metode de predare și învățare mai diverse pentru a răspunde nevoilor tuturor cursanților. Apartenența la același sistem educațional nu oferă în mod necesar aceleași oportunități tuturor. Există diferențe importante în ceea ce privește calitatea educației în cadrul aceluiași sistem de învățământ. Aceste provocări au dus la o creștere a presiunii asupra guvernanței sistemelor de învățământ școlar pentru a promova educație și incluziune de calitate sporită prin inovare durabilă. Europa trebuie să se asigure că decalajul digital nu este exacerbat și că li se garantează tuturor acces adecvat la resursele digitale și la infrastructura aferentă.

O legătură strânsă între școli și mediul în care funcționează le permite acestora să se adapteze mai bine la condițiile locale specifice. Astfel, școlile au posibilitatea să își consolideze cooperarea cu comunitatea locală și să ofere experiențe de învățare mai încărcate de sens pentru tineri, în afara cadrului școlar și a structurilor de învățare formală. Un echilibru just între autonomia și răspunderea școlii contribuie la îmbunătățirea sistemelor de educație și la obținerea de rezultate de înaltă calitate.

Calitatea predării și a conducerii unităților de învățământ este esențială. Unul din elementele-cheie pentru îmbunătățirea calității, a rezultatelor sociale și a eficienței școlilor este acela de a oferi un sprijin mai solid cadrelor didactice și directorilor unităților de învățământ. Cadrele didactice îndeplinesc un rol esențial în transmiterea cunoștințelor și a valorilor comune și în furnizarea de sprijin elevilor care provin dintr-un mediu socioeconomic vulnerabil. Pentru ca profesorii să poată face față acestor sarcini delicate, sunt necesare investiții strategice în conducerea eficientă a școlilor și un corp profesoral care să se bazeze pe o educație inițială excelentă, pe lucru în echipă și pe o dezvoltare profesională pe parcursul întregii cariere. Aptitudinile și competențele digitale trebuie incluse atât în formarea prealabilă, cât și în formarea continuă la locul de muncă a profesorilor și trebuie sprijinite în mod activ de cadrele de conducere ale instituțiilor de învățământ.

2.2. Învățământul superior

Europa trebuie să accelereze procesul de modernizare a învățământului superior.
Extinderea accesului la învățământul superior în ultimii ani a fost, fără îndoială, una dintre principalele povești de succes ale Europei. Cu toate acestea, a răspunde la cererea de competențe de înalt nivel în societate și în economie rămâne o provocare uriașă pentru universitățile și colegiile din Europa. În pofida numeroaselor exemple de excelență și de angajament din partea personalului, a studenților și a părților interesate, o consultare publică recentă lansată de Comisie 7 a stârnit îngrijorare cu privire la discordanța dintre programa oferită de instituțiile de învățământ superior și competențele de care au nevoie absolvenții pentru reușită.

Calitatea procesului de predare reprezintă un factor-cheie pentru sporirea calității în învățământul superior. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a investi în formarea pedagogică a personalului academic, acesta fiind un domeniu în mod tradițional mai puțin valorificat decât cel al cercetării. În special, trebuie să se îmbunătățească situația actuală și calitatea predării în învățământul superior. Astfel, este necesar să se înregistreze progrese cu privire la dezvoltarea, recunoașterea și recompensarea învățământului de înaltă calitate. În plus, diversitatea din ce în ce mai mare a studenților impune tot mai urgent un proces de predare profesional. Cadrele didactice trebuie să fie bine pregătite și formate pentru a se adapta studenților care provin din medii diverse și au așteptări și nevoi variate.

În 2017, Comisia va prezenta un pachet de inițiative în domeniul învățământului superior. Agenda privind modernizarea învățământului superior sprijină statele membre, instituțiile de învățământ, personalul și studenții să îmbunătățească educația și formarea pe întreg teritoriul UE. În scopul de a oferi o bază solidă pentru activitatea viitoare, Comisia va prezenta în 2017 o agendă actualizată 8 și reînnoită pentru învățământul superior, pornind de la răspunsurile primite în cadrul consultării publice privind prioritățile pentru cooperarea UE, care s-a încheiat la începutul anului 2016.

3. Un sprijin mai eficient pentru ca statele membre să aplice reformele de îmbunătățire a sistemelor de educație

Înscrierea educației ca o prioritate pe agenda politică. Eforturile menite să promoveze o agendă pentru îmbunătățirea calității și a rezultatelor din domeniul educației trebuie să înceapă prin sensibilizarea cu privire la necesitatea urgentă de a lua măsuri. Întrucât un învățământ de calitate are efecte pozitive și în alte domenii de politică – cum ar fi politica socială, cetățenia, ocuparea unui loc de muncă, politica economică sau de securitate – este necesar ca reformele educaționale să fie privite într-un sens larg. O dezbatere la nivel înalt poate contribui la declanșarea dinamicii necesare în materie de politică pentru a acorda mai multă atenție și a lua măsuri în vederea îmbunătățirii calității sistemelor de educație.

Continuarea reformelor în domeniul educației în cadrul semestrului european de coordonare a politicilor economice. Orientările privind ocuparea forței de muncă 9 includ deja un mandat pentru a stimula reformele educaționale, iar aspectele legate de educație sunt supuse analizei din cadrul semestrului european. Datele concrete privind educația care sunt folosite în cadrul semestrului european ar putea fi consolidate în continuare printr-o mai bună utilizare a raportului de analiză „Monitorul educației și formării”. În plus, ar putea fi, de asemenea, analizate modalitățile prin care datele OCDE cu privire la competențe ar putea fi exploatate mai bine ca un indicator sau criteriu de referință pentru a monitoriza progresele realizate cu privire la îmbunătățirea calității rezultatelor școlare. 

Susținerea eforturilor de reformă ale statelor membre. Decizia privind modul de dezvoltare a sistemelor de educație și de formare profesională revine statelor membre. Modernizarea și îmbunătățirea educației necesită reforme care se bazează pe cunoștințe solide cu privire la ceea ce funcționează bine în educație. Acțiunile întreprinse la nivelul UE pot contribui la justificarea opțiunilor de politică ale factorilor de decizie din statele membre prin furnizarea de date comparative, consolidarea bazei de cunoștințe, efectuarea de analize și evaluări comparative, promovarea învățării reciproce, schimburi de cunoștințe cu privire la bunele practici și oferirea de sprijin specific, valorificarea cooperării existente cu mai mulți furnizori de date interne și externe, inclusiv OCDE.

Îmbunătățirea cooperării între domeniile de politică. Având în vedere interconexiunile dintre educație și alte domenii de politică, cooperarea la nivelul politicilor ar putea fi consolidată. Aceasta ar putea lua forma unor discuții strategice comune, corelarea educației cu economia, finanțele, ocuparea forței de muncă, protecția socială, sănătatea și politicile de incluziune, inclusiv cu privire la integrarea resortisanților țărilor terțe. Totodată, educația are un rol important în prevenirea radicalizării care duce la extremism violent 10 . O astfel de cooperare ar fi, de asemenea, esențială pentru îmbunătățirea bazei de cunoștințe cu privire la ceea ce funcționează bine în educație.

Concentrarea atenției pe eficiență. Eforturile în materie de politică menite să sporească eficiența educației ar putea beneficia de pe urma conjugării expertizei actorilor din domeniul educației și din alte domenii de politică, în special incluziunea socială, ocuparea forței de muncă, politica economică și finanțele publice. Scopul urmărit ar fi obținerea unor rezultate mai bune. Un element inovator ar fi acela de a lucra împreună, de exemplu, cu Comitetul pentru politică economică, Comitetul pentru ocuparea forței de muncă sau Comitetul pentru protecție socială. Bazându-se pe experiența pozitivă în domeniul sănătății și al îngrijirii pe termen lung, serviciile Comisiei ar putea pregăti, împreună cu Comitetul pentru politică economică (și cu alte organisme relevante) o analiză privind politicile și sistemele de educație și eficiența și performanța acestora. Astfel de activități ar putea contribui, de asemenea, la o cooperare mai strânsă între formațiunile Consiliului, de exemplu între Consiliul Educație, Tineret, Cultură și Sport, Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori și Consiliul Afaceri Economice și Financiare.

4. Concluzii

Modernizarea și îmbunătățirea calității educației necesită reforme. Decizia de a pune în aplicare aceste reforme aparține statelor membre. În același timp, toate statele membre au un interes comun ca aceste reforme să înregistreze progrese și să genereze rezultate, de care să beneficieze UE în ansamblul său, de exemplu sub formă de coeziune socială și echitate, creștere sporită, ocupare a forței de muncă, inovare și competitivitate.

UE poate sprijini eforturile depuse de statele membre. Prezenta comunicare înscrie îmbunătățirea și modernizarea educației drept o prioritate majoră pe agenda UE și stabilește acțiuni specifice la nivelul UE de sprijinire a statelor membre în eforturile lor de reformă și de contribuire la realizarea unei agende comune, care să transforme educația de înaltă calitate într-o realitate pentru toți.

(1)

http://www.oecd.org/pisa/

(2)

 Survey of Schools: ICT in Education Benchmarking Access, Use and Attitudes to Technology in Europe’s Schools (Studiu privind școlile: TIC în educație – Evaluare comparativă a accesului la tehnologie, a utilizării tehnologiei și a atitudinilor față de tehnologie în școlile din Europa) (https://ec.europa.eu/digital-single-market/sites/digital-agenda/files/KK-31-13-401-EN-N.pdf)

(3)

Media UE maschează diferențe semnificative între statele membre. Cheltuielile aferente educației, ca procentaj din PIB, pentru anumite state membre variază între 3 % și 7,2 %.

(4)

COM(2016) 381 final – „O nouă agendă pentru competențe în Europa: Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității”. Agenda se concentrează pe înzestrarea mai multor oameni cu competențe mai bune, pe o mai bună utilizare a competențelor existente și pe îmbunătățirea informațiilor și a datelor privind competențele.

(5)

Monitorul educației și formării 2016 (ec.europa.eu/education/monitor)

(6)

J. Bennet, 2012, Early childhood education and care (ECEC) for children from disadvantaged backgrounds: Findings from a European literature review and two case studies (Educația și îngrijirea copiilor preșcolari din medii defavorizate: constatări în urma recenziei datelor din literatura europeană de specialitate și două studii de caz).

(7)

SWD(2016) 195 final.

(8)

La 20 septembrie 2011, Comisia a prezentat o comunicare intitulată „Sprijinirea creșterii și a ocupării forței de muncă – un proiect pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior din Europa” [COM(2011) 567 final].

(9)

Articolul 146 din TFUE prevede că statele membre consideră promovarea ocupării forței de muncă o problemă de interes comun și își coordonează acțiunea în acest sens în cadrul Consiliului. În conformitate cu articolul 148 din TFUE, Consiliul elaborează linii directoare de care statele membre țin seama în politicile lor de ocupare a forței de muncă.

(10)

A se vedea rolul educației în prevenirea radicalizării – „Sprijinirea prevenirii radicalizării care duce la extremism violent” [COM(2016) 379].