COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 23.11.2016
COM(2016) 855 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Cerere de contribuții - Cadrul de reglementare al UE pentru serviciile financiare
{SWD(2016) 359 final}
Comunicarea Comisiei privind cererea de contribuții:
Cadrul de reglementare al UE pentru serviciile financiare
1. INTRODUCERE
În discursul său privind Starea Uniunii - 2016, președintele Juncker a subliniat angajamentul Comisiei față de o revizuire aprofundată a întregii legislații europene existente, pentru a se asigura că aceasta oferă o valoare și rezultate reale. Cererea de contribuții privind cadrul de reglementare al UE pentru serviciile financiare reprezintă un exemplu important al acestui exercițiu. Cererea reprezintă o contribuție esențială la Agenda Comisiei privind o mai bună legiferare și la Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT), care garantează faptul că legislația UE produce rezultate pentru cetățeni și întreprinderi în mod efectiv, eficient și la costuri minime.
Cererea de contribuții este, de asemenea, primul exemplu de un astfel de exercițiu la nivel internațional. Normele referitoare la serviciile financiare ar trebui să contribuie la crearea unui mediu care protejează consumatorii, favorizează integritatea pieței și sprijină investițiile, creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Criza financiară a declanșat adoptarea a peste 40 de noi acte legislative ale UE pentru a restabili stabilitatea financiară și încrederea pieței. Aceste acte legislative includ:
măsuri de protecție sporită pentru consumatori și o transparență crescută;
un cadru de reglementare îmbunătățit pentru bănci, asigurări, piețele de valori mobiliare și administratorii de active;
un mecanism unic de supraveghere pentru băncile mari și de importanță sistemică, precum și
instrumente noi de rezoluție bancară și de protecție mai eficace a depozitelor.
În general, aceste reforme au făcut ca sistemul financiar să fie mai stabil și mai rezilient. În același timp, este important să se monitorizeze dezvoltarea continuă, punerea în aplicare timpurie și funcționarea noilor norme pentru a verifica dacă rezultatele lor sunt cele vizate și, în caz contrar, pentru a analiza modificările adecvate. Aceasta este o parte importantă a responsabilității democratice și va asigura faptul că cei afectați de norme, inclusiv utilizatorii finali, vor avea încredere în acestea. Cererea de contribuții include evaluarea interacțiunii dintre diversele norme, precum și a impactului economic combinat al acestora și ar trebui să asigure faptul că sunt abordate consecințele nedorite, incoerențele și lacunele din cadrul de reglementare actual. Evoluțiile din sectorul financiar și economie în sens mai larg, inclusiv schimbările tehnologice rapide, trebuie să fie de asemenea luate în considerare atunci când se verifică dacă normele rămân adecvate pentru realitățile în schimbare.
Aceasta abordare este susținută de Parlamentul European și Consiliu. În conformitate cu Rezoluția Parlamentului European referitoare la bilanțul și la provocările asociate cadrului UE de reglementare a serviciilor financiare 1 , în cererea de contribuții, Comisia a invitat părțile interesate externe să își împărtășească experiența legată de punerea în aplicare a reglementărilor financiare ale UE și să furnizeze date, contribuții și argumente pentru a justifica evaluarea impactului combinat al acestora.
Majoritatea respondenților și-au semnalat susținerea pentru reformele financiare întreprinse ca răspuns la criză, considerând că acestea au sporit reziliența sistemului financiar și au îmbunătățit protecția investitorilor și a consumatorilor. Totuși, părțile interesate au identificat și exemple de posibile fricțiuni, suprapuneri și alte forme de interacțiune neintenționată între diferite norme. Aceste exemple demonstrează importanța luării în calcul și a analizării impactului combinat al normelor. Unii respondenți și-au exprimat și preocupări cu privire la normele rezultate din punerea în aplicare a acordurilor internaționale, cum ar fi impactul măsurilor viitoare analizate de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS), și la modul în care anumite aspecte ale acestor norme interacționează cu cele existente. Comisia a transmis organismelor internaționale relevante feedbackul cel mai relevant cu privire la standardele mondiale.
În alte domenii cu privire la care părțile interesate au exprimat preocupări, contribuțiile prezentate nu justifică în prezent efectuarea de modificări. Cu toate acestea, Comisia va continua să monitorizeze evoluțiile și salută primirea de contribuții suplimentare de la părțile interesate cu privire la aspecte care necesită o analiză mai detaliată.
Pe baza unei revizuiri și a unei analize aprofundate a tuturor răspunsurilor la cererea de contribuții și a discuțiilor purtate în cadrul audierii publice care a avut loc la Bruxelles în mai 2016, Comisia a ajuns la concluzia că, în general, cadrul UE pentru serviciile financiare funcționează bine. Cu toate acestea, sunt necesare următoarele acțiuni subsecvente specifice:
reducerea constrângerilor de reglementare inutile privind finanțarea economiei;
sporirea proporționalității normelor, fără a compromite obiectivele prudențiale;
reducerea sarcinilor de reglementare nejustificate;
sporirea consecvenței și a orientării spre viitor a normelor.
Atunci când a fost cazul și posibil, rezultatele cererii de contribuții au fost integrate în revizuirile și inițiativele legislative existente. Feedbackul transmis de către părțile interesate a fost inclus în propunerile și măsurile legislative viitoare, inclusiv în revizuirea Regulamentului și a Directivei privind cerințele de capital (CRR/CRD IV) 2 3 , care a condus la așa-numitul „Pachet CRR2” 4 , propus de Comisie la 23 noiembrie 2016, dezvoltarea unor măsuri viitoare cuprinse în Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital (UPC) și revizuirea apropiată din cadrul REFIT a Regulamentului privind infrastructura pieței europene (EMIR) 5 . Feedbackul furnizat va fi luat în considerare și în cadrul verificărilor și evaluărilor viitoare ale adecvării, care vor fi efectuate după ce se vor obține mai multe date cu privire la rezultatele și impacturile pe termen mai lung ale măsurilor. Cererea de contribuții a identificat și o serie de alte aspecte care ar putea necesita noi măsuri de politică. Acestea sunt indicate în prezenta comunicare.
2. ACȚIUNI SUBSECVENTE
La stabilirea acțiunilor subsecvente enumerate în continuare, Comisia a luat în considerare în mod corespunzător răspunsurile primite de la diverse părți interesate, inclusiv grupuri de utilizatori de servicii financiare, autorități publice, investitori și sectorul în sine. O descriere mai detaliată a contribuțiilor primite este disponibilă în documentul de lucru însoțitor.
2.1Reducerea constrângerilor de reglementare inutile privind finanțarea economiei
În conformitate cu prioritatea Comisiei de stimulare a investițiilor, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă, UE trebuie să acorde atenție domeniilor în care normele sale pot împiedica fluxul de finanțare a economiei și să analizeze dacă aceleași obiective prudențiale pot fi atinse într-un mod mai favorabil creșterii economice. Așa cum se evidențiază în Planul de acțiune privind UPC, fluxul de finanțare a IMM-urilor și investițiile pe termen lung reprezintă provocări strategice speciale. În acest context, feedbackul de la părțile interesate a acoperit următoarele domenii:
Capacitatea băncilor de a finanța economia în general
Întreprinderile și gospodăriile din UE rămân dependente de capacitatea și disponibilitatea băncilor de a le finanța investițiile și activitățile. Comisia colaborează cu colegislatorii pentru a dezvolta UPC cu scopul de a extinde sursele de finanțare, dar este important ca și canalul de finanțare al băncilor să funcționeze corespunzător.
Majoritatea respondenților au fost de acord că reformele post-criză au fost cruciale în restabilirea rezilienței sectorului bancar, care constituie o condiție prealabilă pentru ca băncile să își îndeplinească rolul în finanțarea economiei. Cu toate acestea, respondenții și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la impactul măsurilor prudențiale viitoare în curs de finalizare de către BCBS, precum și la posibilitatea ca acestea să interacționeze cu normele existente într-un mod care să limiteze capacitatea de finanțare a băncilor. Băncile au atras fonduri de peste 800 de miliarde EUR de la momentul crizei financiare și sunt supuse periodic unor simulări de criză. Comisia se concentrează în prezent pe punerea în aplicare a celorlalte reforme ale BCBS pentru a aborda riscurile rămase într-un mod care să protejeze stabilitatea financiară și să asigure faptul că băncile își mențin capacitatea de a sprijini creșterea economiei UE.
Finanțarea IMM-urilor
IMM-urile au cea mai mare contribuție la crearea de locuri de muncă și creștere economică din Europa. Programul de măsuri al Comisiei pentru îmbunătățirea oportunităților de finanțare a IMM-urilor de către piața de capital a fost salutat de către respondenți. Totuși, aceștia au remarcat, de asemenea, faptul că IMM-urile depind de împrumuturi bancare pentru cea mai mare parte din finanțarea lor și au susținut că trebuie să se facă mai mult pentru a sprijini acest canal de finanțare, ca o completare la finanțarea de către piața de capital.
Investiții durabile pe termen lung
Finanțarea pe termen lung permite investitorilor să obțină randamente mai mari și mai puțin volatile, având în vedere termenul lung până la scadența acestui tip de investiții. Infrastructura de calitate ridicată îmbunătățește productivitatea economică, permite creșterea economică și facilitează interconectarea pieței unice. Răspunsurile au evidențiat părți ale reglementărilor considerate a împiedica investițiile pe termen lung. De exemplu, s-a susținut că cadrul de risc stabilit în Directiva Solvabilitate II 6 limitează capacitatea societăților de asigurare de a finanța investițiile pe termen lung, iar cadrul de capital pentru bănci nu oferă suficiente stimulente pentru acest tip de investiții.
Susținerea lichidității pieței
Lichiditatea pieței este fundamentală pentru ca un sistem financiar să funcționeze bine și să susțină investițiile și creșterea economică prin alocarea de capital într-un mod eficient. Contribuțiile recente sugerează faptul că lichiditatea de pe unele piețe, inclusiv de pe piețele de obligațiuni corporative și acorduri de răscumpărare, a scăzut de la momentul crizei. Contribuțiile sugerează faptul că lichiditatea este afectată de mai mulți factori. Identificarea efectelor modificărilor normative este dificilă. Comisia va continua să monitorizeze evoluțiile din acest domeniu și să evalueze cu atenție impactul pe care măsurile de reglementare îl pot avea asupra lichidității pieței.
Accesul la compensare
Instrumentele financiare derivate reprezintă un mijloc important prin care societățile comerciale și întreprinderile financiare acoperă și gestionează riscurile. Compensarea centrală a instrumentelor financiare derivate, una dintre cele mai importante reforme convenite de liderii G20, reduce semnificativ riscurile implicate în piața instrumentelor financiare derivate. Cu toate acestea, nu toate întreprinderile sunt suficient de mari pentru a avea acces direct la casele de compensare care îndeplinesc funcția de contraparte centrală (CCP) și multe dintre acestea folosesc băncile pentru compensarea tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate în numele lor. Respondenții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că unele măsuri ar împiedica băncile să ofere utilizatorilor finali aceste servicii esențiale de compensare la un preț rezonabil.
Acțiuni subsecvente:
|
Finanțări bancare |
În pachetul CRR2, Comisia propune ajustări în domenii-cheie cu scopul de a proteja capacitatea băncilor de a finanța economia: oindicatorul efectului de levier va fi ajustat pentru a reflecta diversitatea din sectorul financiar al UE și pentru a proteja accesul la compensare și fonduri pentru dezvoltare publică. Indicatorul efectului de levier va continua să servească drept mecanism de protecție împotriva folosirii excesive a efectului de levier; ose va stabili o perioadă de tranziție pentru revizuirea aprofundată a portofoliului de tranzacționare cu scopul de a evita creșterile bruște și disproporționate de capital în cazul anumitor bănci și oindicatorul de finanțare stabilă netă va fi, de asemenea, introdus treptat și reglat fin pentru a asigura buna funcționare a activităților de finanțare a comerțului, a piețelor de instrumente financiare derivate și a piețelor de acorduri de răscumpărare din UE. Având în vedere progresele înregistrate în ceea ce privește uniunea bancară, în pachetul CRR2 Comisia propune măsuri care au potențialul de a favoriza integrarea activităților bancare transfrontaliere în cadrul uniunii bancare, sub rezerva unor garanții adecvate. Acest lucru ar putea îmbunătăți abilitatea băncilor transfrontaliere de a gestiona capitalul și lichiditatea în cadrul grupului, ar putea reduce fragmentarea și ar putea spori capacitatea băncilor de a finanța economia. Pentru a sprijini instituțiile de credit care accesează fonduri de la creditori din afara UE, Comisia propune o ajustare a Directivei privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare (BRRD 7 ) cu scopul de a se asigura faptul că cerința de recunoaștere contractuală a dispozițiilor privind recapitalizarea internă pentru creditorii din afara UE poate fi aplicată în mod pragmatic. |
|
Finanțarea IMM-urilor |
În prezent, creditele bancare cu o valoare mai mică de 1,5 milioane EUR acordate IMM-urilor sunt supuse unor cerințe de capital mai mici decât creditele acordate întreprinderilor mai mari. În pachetul CRR2, Comisia propune extinderea „factorului de sprijinire a IMM-urilor” la toate creditele acordate IMM-urilor, inclusiv cele care depășesc 1,5 milioane EUR. În cadrul acțiunilor mai ample privind finanțarea și cotarea la bursă a IMM-urilor, Comisia va evalua punerea în aplicare a normelor din Directiva privind piețele instrumentelor financiare (MiFID II) 8 referitoare la cercetarea în materie de investiții în cazul IMM-urilor. Deși se preconizează că, în general, modificările vor reduce conflictele de interese și vor îmbunătăți funcționarea pieței, trebuie să se monitorizeze îndeaproape efectul normelor asupra furnizării de servicii de cercetare pentru IMM-uri. De asemenea, Comisia va monitoriza îndeaproape evoluțiile pieței pentru a se asigura că regimul pentru emitenții prezenți pe piețele de creștere pentru IMM-uri prevăzut în Regulamentul privind abuzul de piață (MAR) 9 asigură un echilibru corect între sprijinirea IMM-urilor pentru a deveni cotate la bursă și protejarea investitorilor. |
|
Investițiile pe termen lung |
Comisia a adoptat cerințe de capital mai scăzute pentru acoperirea riscurilor pentru asigurători în cadrul Solvabilitate II în cazul proiectelor de infrastructură eligibile și va propune revizuirea calibrării cerințelor de capital pentru acoperirea riscurilor în cazul societăților active în sectoarele legate de infrastructură pentru a reflecta mai bine riscul mai scăzut al acestor investiții. De asemenea, în cadrul pachetului CRR2, Comisia va reduce cerințele de capital pentru riscul de credit în cazul investițiilor făcute de bănci în proiecte de infrastructură. Revizuirile viitoare ale cadrului Solvabilitate II vor oferi ocazia de a evalua pachetul de garanții pe termen lung cu scopul de identifica noi stimulente pentru efectuarea de investiții pe termen lung de către asigurători și de a evalua adecvarea tratamentului prudențial al capitalului privat și al plasamentelor private în instrumente de datorie. |
|
Lichiditatea pieței |
Pe lângă analiza cuprinzătoare a piețelor obligațiunilor corporative în cadrul planului de acțiune privind UPC, Comisia va evalua și funcționarea piețelor acordurilor de răscumpărare. Cu scopul de a atenua preocupările specifice legate de lichiditatea pieței de obligațiuni, Comisia a propus ca noul regim de transparență pretranzacționare pentru MiFID II să fie introdus treptat în cazul instrumentelor financiare, altele decât capitalurile proprii, pentru ca, inițial, să fie vizate doar instrumentele cele mai lichide. Comisia va evalua definiția derogării în cazul „activităților de formare de piață” din Regulamentul privind vânzarea în lipsă (SSR) 10 . Comisia a propus introducerea de norme mai proporționale în cazul instrumentelor mai puțin lichide în actele delegate ale Regulamentului privind depozitarii centrali de titluri de valoare (CSDR) 11 pentru sancțiuni în fonduri bănești și disciplina în materie de decontare. |
|
Accesul la compensare |
În cadrul Revizuirii Regulamentului EMIR, Comisia va evalua preocupările legate de accesul la serviciile de compensare și va analiza dacă și modul în care societățile și instituțiile financiare mici ar trebui să fie supuse cerințelor privind compensarea și stabilirea marjelor. |
2.2Sporirea proporționalității normelor fără a compromite obiectivele prudențiale
Reglementările trebuie să fie aplicate în mod proporțional entităților reglementate, pentru a reflecta modelul de afaceri, dimensiunea, importanța sistemică, precum și complexitatea și activitatea lor transfrontalieră. Aplicarea unor norme mai proporționale va contribui la promovarea concurenței și va spori reziliența sistemului financiar prin protejarea diversității sale, fără a compromite obiectivele prudențiale, stabilitatea financiară și reziliența globală. Barierele mai mici la intrare vor permite unor noi jucători să înlocuiască serviciile pierdute atunci când întreprinderile mai puțin reziliente ies de pe piață. În același timp, trebuie să asigure faptul că măsurile menite să sporească proporționalitatea nu denaturează condițiile de concurență echitabile. Comisia va analiza modurile în care se poate consolida în mod corespunzător proporționalitatea normelor privind serviciile financiare.
Acțiuni subsecvente:
|
Activități bancare |
În cadrul pachetului CRR2, Comisia propune: oreducerea în continuare a sarcinilor de raportare și asigurarea unor cerințe diferențiate de publicare a informațiilor în cazul instituțiilor de credit mici și de complexitate redusă; oținând seama de experiența acumulată în aplicarea normelor actuale, scutirea instituțiilor mici și de complexitate redusă și a personalului cu niveluri scăzute de remunerație variabilă de normele privind plata amânată și plata prin instrumente financiare; oeliminarea complexității inutile în ceea ce privește tratamentul riscului de piață al portofoliului de tranzacționare și al riscului de credit al contrapărții. Autoritatea Bancară Europeană (ABE) intenționează să elaboreze un instrument informatic care ar trebui să ajute băncile mici să diferențieze normele care sunt relevante pentru dimensiunea și activitățile lor de normele care ar trebui să se aplice doar în cazul băncilor mai mari și mai complexe. În 2017, Comisia va efectua o revizuire în cadrul REFIT a tratamentului prudențial al firmelor de investiții, luând în considerare recomandările ABE privind elaborarea unui regim prudențial pentru firmele mai mici de investiții care nu reprezintă un pericol sistemic. În noiembrie 2016, ABE a lansat o consultare ca răspuns la solicitarea Comisiei de aviz tehnic privind elaborarea unui nou regim prudențial pentru firmele de investiții. |
|
Instrumentele financiare derivate |
În cadrul revizuirii Regulamentului EMIR, 12 Comisia va lua în considerare ajustarea domeniului de aplicare al cerințelor EMIR privind compensarea și marja pentru a aborda provocările diverse cu care se confruntă societățile nefinanciare, fondurile de pensii și contrapărțile financiare mici. În prezent, fondurile de pensii beneficiază de o scutire temporară de obligația de compensare prevăzută în Regulamentul EMIR, iar în revizuirea acestuia se va analiza modalitatea optimă de abordare a acestei chestiuni. |
|
Asigurări |
În iulie 2016 Comisia a transmis Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) o solicitare de aviz tehnic cu privire la revizuirea a 17 elemente specifice din Regulamentul delegat Solvabilitate II. Scopul este să se simplifice metodele, ipotezele și calculele referitoare la anumite module ale formulei standard și să se dezvolte cadrul pentru utilizarea unor evaluări de credit alternative. Avizul tehnic va fi luat în considerare în cursul revizuirii viitoare a cadrului Solvabilitate II. |
|
Administrarea activelor |
Bazându-se pe abordarea stabilită în pachetul CRR2, Comisia va evalua proporționalitatea normelor prevăzute în Directiva privind administratorii fondurilor de investiții alternative (Directiva AFIA) 13 și în Directiva privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) 14 , de exemplu în ceea ce privește alinierea regimurilor de remunerare în cazul și reducerea sarcinilor de raportare. |
|
Sectorul ratingului de credit |
Comisia va evalua măsura în care Regulamentul privind agențiile de rating de credit (ARC) 15 s-ar putea aplica agențiilor de rating de credit mici într-un mod mai proporțional, astfel încât să consolideze concurența în acest sector. Acest lucru include clarificarea anumitor scutiri existente pentru firmele mai mici și analizarea unor cerințe de raportare simplificate și a altor măsuri de proporționalitate. |
2.3Reducerea sarcinilor de reglementare nejustificate
Menținerea sarcinii de reglementare la nivelul minim necesar pentru ca normele să își atingă obiectivele, utilizând, în același timp, la maximum soluțiile tehnologice moderne, reprezintă unul din obiectivele principale ale programului REFIT al Comisiei din cadrul Agendei privind o mai bună legiferare. Comisia este ferm angajată să continue procesul de evaluare și revizuire a legislației cu scopul de a evita complexitatea sau sarcinile inutile.
Cerințele de raportare furnizează autorităților competente și autorităților de supraveghere date legate de actorii de pe piață și activitățile acestora. Accesul la aceste date este esențial pentru a supraveghea piața și a asigura piețe ordonate, stabilitate financiară, protecția investitorilor și concurența loială. În plus, este propice pentru favorizarea unei integrări mai strânse a pieței de capital. În același timp, respondenții au perceput unele cerințe de raportare ca fiind inconsecvente și repetitive la nivelul legislației, excesiv de complexe și nu întotdeauna adecvate scopului. Răspunsurile au evidențiat rolul important al tehnologiei: deși este dificil să se actualizeze sistemele în funcție de cele mai recente cerințe, evoluțiile tehnice pot fi de ajutor firmelor prin facilitarea procesului de raportare.
Majoritatea actelor legislative, inclusiv CRR și Solvabilitate II, încorporează deja cerințe mai ușoare de raportare pentru firmele mai mici, dar punerea în aplicare diferă de la o jurisdicție la alta.
Există exemple de transpuneri divergente ale directivelor UE în legislația națională și de aplicări inconsecvente ale normelor UE. Mai mult, practicile de „suprareglementare” din legislația sau supravegherea națională aplicate pe lângă cerințele minime prevăzute în directivele UE au dus uneori la cerințe suplimentare și/sau suprapuse, care pot crea bariere pentru activitatea transfrontalieră a societăților financiare.
Acțiuni subsecvente:
|
Raportarea |
Pachetul CRR2 propune reducerea frecvenței cu care băncile mai mici și mai puțin complexe sunt obligate să prezinte rapoarte. Înainte de sfârșitul anului, ABE va lansa o consultare cu privire la o serie de propuneri concrete menite să reducă și mai mult sarcina care decurge din cerințele de raportare în domeniul bancar, prin alinierea cerințelor de raportare în scopuri de supraveghere, statistice și macroprudențiale, precum și prin sporirea coerenței între definițiile utilizate în diferitele texte legislative. În 2017, revizuirea Regulamentului EMIR va analiza modalități de a reduce, după caz, cerințele de raportare existente pentru societățile nefinanciare, societățile financiare mici și fondurile de pensie, având în vedere riscul lor sistemic redus. Pentru a aborda preocupările legate de costurile de asigurare a conformității pe termen mediu și lung, Comisia va efectua, în cadrul REFIT, o revizuire cuprinzătoare a cerințelor de raportare din sectorul financiar. În acest context, cu sprijinul programului ISA2 16 , Comisia a lansat un proiect de standardizare a datelor financiare, care vizează dezvoltarea unui limbaj comun privind datele financiare. Proiectul va aborda la sursă sarcina de asigurare a conformității și va pregăti terenul pentru o abordare de tipul „o dată pentru toți” cu privire la raportare. Efectuând o cartografiere detaliată a cerințelor de raportare cuprinse în 20 de acte legislative esențiale din domeniul financiar, proiectul va analiza dacă este posibil să se reducă, să se consolideze sau să se raționalizeze câmpurile de date și canalele de raportare, fără a compromite obiectivele acestora. Se preconizează că EIOPA va prezenta un raport cu privire la punerea în aplicare a cerințelor proporționale de raportare pentru asigurătorii mici în conformitate cu Solvabilitate II până la finalul anului 2016. Comisia va evalua posibilitatea de a introduce o singură platformă de raportare cu privire la vânzările în lipsă pentru a consolida informațiile furnizate autorităților de reglementare și va examina modalități de a reduce sarcinile de raportare a pozițiilor scurte nete. |
|
Cerințe referitoare la publicarea informațiilor |
Comisia evaluează în prezent măsurile naționale de transpunere ale Directivei privind transparența 17 și ale Directivei contabile 18 . Aceasta include evaluarea preocupării legate de existența unor norme divergente cu privire la notificarea deținerilor importante de drepturi de vot. |
|
Costurile de asigurare a conformității |
Comisia va revizui opțiunile naționale din Regulamentul privind auditul 19 , cu accent special pe impactul transfrontalier al rotației obligatorii și pe lista neagră de servicii care nu sunt de audit interzise. În cadrul inițiativei REFIT, Comisia va desfășura consultări și cu privire la impactul opțiunilor naționale divergente. Comisia desfășoară un exercițiu de cartografiere a măsurilor naționale de transpunere pentru a identifica dispozițiile de suprareglementare care creează costuri suplimentare nejustificate de asigurare a conformității. În prezent, Comisia evaluează transpunerea la nivel național a 17 directive și va continua să monitorizeze progresul în privința directivelor care urmează să fie transpuse în 2017/2018. De asemenea, ca parte a Planului de acțiune privind UPC și prin intermediul grupului de experți din statele membre în domeniul barierelor în calea liberei circulații a capitalurilor Comisia revizuiește dispozițiile naționale care creează sarcini nejustificate sau disproporționate pentru circulația transfrontalieră a capitalurilor. Obiectivul este pregătirea unei foi de parcurs comune cu statele membre care să conțină acțiuni posibile menite să elimine barierele naționale respective. |
|
Reducerea barierelor la intrarea pe piață și a celor care stau în calea integrării piețelor |
În ceea ce privește barierele la intrarea pe piață, în octombrie 2016, Comisia a adoptat un raport privind situația pieței agențiilor de rating de credit. Raportul a inclus o evaluare preliminară a concurenței de pe această piață, barierele potențiale și costurile disproporționate cu care se confruntă agențiile de rating de credit mai mici. Comisia va continua să monitorizeze evoluțiile din acest domeniu. Comisia va monitoriza aplicarea și impactul dispozițiilor de externalizare cuprinse în Regulamentul privind indicii de referință 20 , în temeiul căruia administratorii indicilor de referință sunt obligați să garanteze autorităților naționale competente accesul efectiv la date. În ceea ce privește barierele care stau în calea integrării piețelor, ca parte a Planului de acțiune privind UPC, Comisia desfășoară consultări cu privire la barierele transfrontaliere din calea gestionării fondurilor. Pe baza rezultatelor obținute, aceasta poate propune modificări legislative, măsuri de asigurare a respectării legislației sau orientări în scopul de a elimina barierele. De asemenea, Comisia intenționează să exploreze fezabilitatea simplificării diverselor autorizații necesare pentru a furniza aceste servicii în cadrul pieței unice. |
2.4Sporirea consecvenței și a orientării spre viitor a cadrului de reglementare
Cererea de contribuții a subliniat și necesitatea de a asigura coerența la nivelul întregului cadru de reglementare, de a spori protecția investitorilor și a consumatorilor, de a aborda riscurile rămase în sistemul financiar și de a actualiza cadrul de reglementare în funcție de evoluțiile tehnologice.
Abordarea interacțiunilor inconsecvente
Cererea de contribuții a revelat mai multe interacțiuni nedorite între acte legislative individuale. De exemplu, riscul redus al folosirii instrumentelor financiare derivate ca urmare a reformelor Regulamentului EMIR nu s-a reflectat în mod adecvat în normele prudențiale care reglementează societățile de asigurare în conformitate cu Directiva Solvabilitate II sau în normele care reglementează OPCVM. Un alt exemplu în acest sens este preocuparea că indicatorul efectului de levier ar putea penaliza băncile care acționează în calitate de membri compensatori, deoarece expunerile lor nu iau în considerare efectul de reducere a riscului al marjelor inițiale (segregate). În același timp, nu toate interacțiunile necesită intervenții. De exemplu, nu există suficiente contribuții pentru a concluziona că indicatorul efectului de levier împiedică băncile să dețină activele lichide de înaltă calitate impuse de rata de acoperire a necesarului de lichiditate.
Sporirea protecției investitorilor și a consumatorilor
Comisia a luat măsuri semnificative pentru a îmbunătăți protecția investitorilor și a consumatorilor de servicii financiare. Cu toate acestea, cele mai multe dintre aceste acte legislative noi sau revizuite au intrat în vigoare doar recent sau sunt pe cale să intre în vigoare, în timp ce unele sunt încă în etapa de transpunere. Asociațiile de consumatori au subliniat faptul că încrederea consumatorilor în prestatorii de servicii financiare este încă redusă și au invitat Comisia să ia măsuri suplimentare în acest domeniu. Această opinie a asociațiilor de consumatori este în concordanță cu constatările Tabloului de bord al piețelor de consum, în care serviciile financiare s-au clasat în partea de jos timp de mai mulți ani. O încredere scăzută a consumatorilor în serviciile financiare subminează implicarea lor în acest tip de servicii, în special în ceea ce privește vânzările transfrontaliere. Pentru a restabili această încredere, este important ca politicile Comisiei să abordeze aspecte legate de protecția consumatorilor și de asigurare a respectării legii.
Abordarea lacunelor cadrului de reglementare
Lacunele cadrului de reglementare pot deveni evidente, de exemplu, din cauza arbitrajului de reglementare, a inovației financiare și a dezvoltării tehnologice, pe măsură ce atât utilizatorii, cât și furnizorii de servicii financiare își adaptează comportamentul în timp. Una dintre prioritățile declarate ale Comisiei este să finalizeze agenda de reformă financiară prin abordarea riscurilor rămase, inclusiv a celor legate de entitățile cu o amprentă sistemică.
Luarea în considerare a evoluțiilor tehnologice
Tehnologia schimbă modelele de afaceri ale participanților de pe piața financiară, precum și interacțiunea lor cu clienții și investitorii. Acest lucru prezintă oportunități importante pentru participanții cu vechime pe piață, dar și pentru noii intrați. Clienții ar trebui, de asemenea, să aibă de câștigat de pe urma unor servicii financiare mai diversificate și mai eficiente. În același timp, există preocupări cu privire la riscurile potențiale pe care acest lucru le-ar putea prezenta pentru buna funcționare și stabilitatea piețelor financiare. Aceste riscuri trebuie să fie monitorizate și atenuate. În special, reglementările financiare ar trebui să fie suficient de flexibile pentru a favoriza, și nu pentru a împiedica progresul tehnologic, asigurând în același timp un nivel ridicat de protecție a consumatorilor.
Acțiuni subsecvente:
|
Abordarea interacțiunilor și a inconsecvențelor |
Pentru a proteja capacitatea băncilor de a furniza servicii de compensare pentru clienți în temeiul Regulamentului EMIR, în pachetul CRR2 Comisia propune ajustarea indicatorului efectului de levier pentru a permite băncilor să compenseze expunerea viitoare potențială a tranzacțiilor relevante cu instrumente financiare derivate cu marja inițială. În viitoarea revizuire a actului delegat Solvabilitate II, Comisia va revizui cadrul de atenuare a riscului de credit al contrapărții din Directiva Solvabilitate II pentru a ține cont de adoptarea Regulamentului EMIR. Comisia a solicitat EIOPA să propună o actualizare a actului delegat Solvabilitate II care să țină cont de riscul de contraparte redus introdus de Regulamentul EMIR. Viitoarea revizuire va aborda și inconsecvențele dintre Solvabilitate II și CRR în ceea ce privește tratamentul guvernelor regionale și ale autorităților locale. Consultarea Comisiei pentru a colecta contribuții cu scopul de a stabili dacă actualul cadru de reglementare oferit de Directiva privind conglomeratele financiare (FICOD) 21 este proporțional și adecvat scopului s-a finalizat în septembrie 2016. Ca parte a planului de lucru pe 2017 din cadrul REFIT, Comisia va evalua relevanța, eficacitatea, eficiența, coerența și valoarea adăugată a cadrului actual oferit de FICOD. Comisia propune, ca parte a pachetului CRR2, să introducă progresiv efectele asupra capitalului prudențial care decurg din noul model de depreciere din Standardele Internaționale de Raportare Financiară revizuite (IFRS 9), pentru a preveni un impact brusc asupra creditării de către bănci. Comisia a solicitat ESMA să analizeze contribuțiile prezentate cu privire la restricțiile OPCVM în ceea ce privește utilizarea de instrumente financiare derivate extrabursiere. |
|
Sporirea protecției investitorilor și a consumatorilor |
În continuarea Cărții verzi privind serviciile financiare cu amănuntul, la începutul anului 2017 Comisia va publica un Plan de acțiune care stabilește măsurile pentru construirea unei piețe unice mai profunde a serviciilor financiare cu amănuntul. Obiectivul planului de acțiune va fi să ajute consumatorii să obțină condiții mai echitabile și să permită consumatorilor și furnizorilor să beneficieze mai mult de potențialului pieței unice. Planul de acțiune privind serviciile financiare cu amănuntul va lua în considerare, printre altele, modalități: (i) de a îmbunătăți protecția consumatorilor atunci când cumpără servicii financiare transfrontaliere și online. În special, va îmbunătăți informarea cu privire la posibilitățile de soluționare extrajudiciară a litigiilor transfrontaliere; (ii) de a reduce obstacolele juridice și de reglementare cu care se confruntă firmele atunci când furnizează servicii financiare în străinătate, inclusiv atunci când se profită de digitalizarea tot mai mare a serviciilor financiare cu amănuntul și (iii) de a face ca cerințele de publicare a informațiilor să fie adecvate scopului în lumea digitală. Ca parte a Planului de acțiune privind UPC, Comisia lansează o evaluare cuprinzătoare a piețelor europene ale produselor de investiții cu amănuntul, care va analiza canalele de distribuție, consultanța privind investițiile și posibilitățile oferite de tehnologie. |
|
Abordarea lacunelor cadrului de reglementare |
Ca parte a Planului de acțiune privind serviciile financiare cu amănuntul, Comisia poate analiza oportunitatea îmbunătățirii protecției prevăzute în Directiva privind sistemele de compensare pentru investitori 22 , ținând seama de experiența anterioară dobândită în acest domeniu. Comisia va prezenta în curând o propunere privind un cadru de redresare și de rezoluție pentru contrapărțile centrale. Apropiata revizuire a cadrului macroprudențial al UE va evalua eventualele inconsecvențe din setul de instrumente macroprudențiale și suprapunerile acestora în ceea ce privește urmărirea, calibrarea și acumularea riscurilor. După cum reiese din documentul de consultare, revizuirea va evalua, de asemenea, avantajele extinderii cadrului macroprudențial în afara domeniului bancar. |
|
Luarea în considerare a evoluțiilor tehnologice |
La nivel intern, s-a înființat un grup operativ FinTech pentru a monitoriza evoluțiile tehnologice care afectează sectorul financiar și pentru a dezvolta răspunsuri adecvate, atunci când este necesar. În iulie 2016, Comisia a publicat o propunere de modificare a Directivei privind combaterea spălării banilor 23 , pentru a proteja tehnologiile inovatoare emergente, precum monedele virtuale, împotriva utilizărilor ilicite. De asemenea, serviciile Comisiei vor face schimb de opinii cu părțile interesate privind modalitățile prin care se poate face schimb de informații privind amenințările cibernetice. Planul de acțiune privind serviciile financiare cu amănuntul va lua în considerare modalități de a încuraja recunoașterea de la distanță a identității și semnarea contractelor într-un mod sigur și securizat. |
3. URMĂTOARELE ETAPE
Informațiile colectate în cadrul cererii de contribuții au servit la conturarea inițiativelor de politică în curs. Deși cadrul general rămâne solid, se vor efectua anumite ajustări prin:
verificări ale adecvării și revizuiri legislative în cadrul programului REFIT, inclusiv cu privire la cerințele de raportare din sectorul financiar;
calibrarea măsurilor atât la nivel legislativ, cât și la nivel de punere în aplicare;
activitatea în curs în materie de politici, de exemplu, pentru a rafina și a accelera măsurile prevăzute în Planul de acțiune privind UPC și
aportul Comisiei la eforturile depuse la nivel global pentru a măsura și evalua efectul combinat al reformelor.
În comunicarea de față sunt prezentate o serie de măsuri specifice de politică pe care Comisia intenționează să le adopte pentru a da curs acest exercițiu. Comisia va monitoriza progresele înregistrate în materie de punere în aplicare în domeniile respective și își va publica concluziile și eventualele etape următoare înainte de sfârșitul anului 2017.
Cererea de contribuții nu ar trebui să fie considerată drept un exercițiu unic. Principiile unei mai bune legiferări vor continua să fie aplicate cu rigurozitate la elaborarea propunerilor legislative ale Comisiei, prin evaluarea impactului acestora, minimizarea costurilor de asigurare a conformității și asigurarea proporționalității. Comisia va continua să colaboreze cu toate părțile interesate relevante, prin intermediul diferitelor sale mecanisme de consultare, oferindu-le posibilitatea de a furniza contribuții suplimentare și de a colabora la elaborarea politicilor. Comisia așteaptă cu interes să primească în special contribuții cantitative care să indice impactul legislației UE asupra consumatorilor, a operatorilor economici și a economiei în ansamblu. Acest lucru i-ar permite să își aprofundeze capacitatea de analiză pentru a măsura eficiența, eficacitatea și valoarea adăugată europeană a reformelor și de a contribui la fluxurile de lucru relevante de la nivel mondial.
Cererea de contribuții ilustrează angajamentul Comisiei față de REFIT și o mai bună legiferare și a confirmat faptul că elaborarea și calibrarea politicilor pe baza unor contribuții concrete, luarea în considerare a posibilelor interacțiuni cu legislația existentă, acțiunile solide de monitorizare și de evaluare a impactului, asigurarea transparenței, implicarea părților interesate și consultarea publică deschisă pot crea reglementări mai bune și mai eficace și pot preveni sarcinile inutile, permițând totodată să se atingă obiectivele fundamentale legate de stabilitatea financiară, protecția consumatorilor/investitorilor și stimularea investițiilor, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă. Principiile pentru o mai bună legiferare ar trebui să fie promovate și la nivel mondial. Prin urmare, este încurajator faptul că organismele internaționale, cum ar fi G20, Consiliul pentru Stabilitate Financiară și BCBS încep să evalueze coerența generală a reformelor. Comisia așteaptă cu interes să contribuie la această activitate.
http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=REPORT&reference=A8-2015-0360&language=RO
Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
Directiva 2013/36/UE.
„Pachetul CRR2” descrie combinația de măsuri de reducere a riscurilor cuprinse în următoarele propuneri: „Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 și a Regulamentului (UE) nr. 648/2012”, „Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/36/UE”, „Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/59/UE” și „Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014”.
Regulamentul (UE) nr. 648/2012.
Directiva 2009/138/CE.
Directiva 2014/59/UE.
Directiva 2014/65/UE.
Regulamentul (UE) nr. 596/2014.
Regulamentul (UE) nr. 236/2012.
Regulamentul (UE) nr. 909/2014.
Pentru detalii suplimentare, a se vedea Raportul privind revizuirea Regulamentului EMIR din 22 noiembrie 2016.
Directiva 2011/61/UE. La articolul 69 se prevede că „[p]ână la 22 iulie 2017, pe baza unei consultări publice și în urma discuțiilor cu autoritățile competente, Comisia lansează o examinare a aplicării și a domeniului de aplicare al prezentei directive”.
Directiva 2014/91/UE.
Regulamentul (UE) nr. 462/2013.
Decizia 2015/2240/UE.
Directiva 2013/50/UE.
Directiva 2013/34/UE.
Regulamentul (UE) nr. 537/2014.
Regulamentul (UE) 2016/1011.
Directiva 2002/87/CE.
Directiva 97/9/CE.
Directiva (UE) 2015/849.