COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 14.9.2016
COM(2016) 592 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Pentru o economie europeană bazată pe drepturile de autor și caracterizată de echitate, eficiență și competitivitate pe piața unică digitală
1. Introducere
Conform strategiei privind piața unică digitală 1 , adoptată de Comisie în mai 2015, conținutul digital este unul dintre principalii factori de creștere a economiei digitale. În strategie s-a subliniat necesitatea unor măsuri prin care să se asigure că un număr mai mare de utilizatori au acces online la conținut, cum ar fi materiale audiovizuale, muzică, cărți și alte sectoare, și că piața și mediul de reglementare continuă să fie propice creativității, finanțării durabile a acesteia și diversității culturale.
Unul dintre principalele elemente pentru urmărirea acestor obiective ale pieței unice digitale, și anume modernizarea specifică a normelor UE privind drepturile de autor, a fost stabilit în Comunicarea Comisiei intitulată „Către un cadru modern, mai european privind drepturile de autor” 2 și adoptată în decembrie 2015. În comunicare au fost puse în evidență o serie de acțiuni specifice și o viziune pe termen lung, fiind reflectată astfel necesitatea de a se promova piața unică în acest domeniu, de a se adapta normele la realitățile digitale, de a se asigura că industriile creative europene continuă să fie competitive și de a se menține echilibrul între drepturile de autor și alte obiective ale politicilor publice, cum ar fi învățământul, cercetarea, inovarea și nevoile persoanelor cu handicap.
În plus față de propunerea de regulament privind asigurarea portabilității transfrontaliere a serviciilor de conținut online 3 din decembrie 2015, prin care se urmărește autorizarea rezidenților din UE de a călători cu un conținut digital pe care l-au cumpărat sau la care s-au abonat în țara lor, Comisia propune în prezent un set de măsuri legislative cu trei obiective: i) lărgirea accesului online la conținut în UE și atragerea de noi utilizatori, ii) adaptarea anumitor excepții la mediul digital și transfrontalier și iii) promovarea unei piețe performante și echitabile a drepturilor de autor. De asemenea, Comisia pregătește o serie de măsuri pentru asigurarea unui sistem eficace și echilibrat de asigurare a respectării drepturilor. Acest lucru este deosebit de important pentru combaterea încălcărilor drepturilor de autor la scară comercială.
După cum s-a subliniat în comunicarea din decembrie, normele UE privind drepturile de autor nu pot fi izolate de setul mai amplu de politici, cum ar fi în special programul Europa creativă 4 , care contribuie la bogata producție culturală a Europei și ale căror efecte se răsfrâng asupra mediului pentru industriile culturale și creative, pentru inovare și pentru diversitatea culturală.
UE este sediul, printre altele, al unora dintre cele mai mari edituri, al unei dinamice industrii muzicale și al unui sector cinematografic elogiat în lumea întreagă. În consecință, UE este un lider mondial în industrie și cultură. Unele dintre industriile sale culturale și creative se confruntă însă cu provocări deosebite în materie de competitivitate, spirit întreprinzător și finanțare. De exemplu, producția de filme europene ar avea de câștigat de pe urma lărgirii publicului din interiorul și din afara UE. Acest lucru ar trebui să aibă un impact benefic asupra dezvoltării unor noi modele de afaceri și a unor noi surse de venit, dacă se rezolvă principalele probleme legate de scara, disponibilitatea și vizibilitatea producțiilor.
Pe lângă promovarea diversității culturale și lingvistice, aducerea unei contribuții la profesionalizarea sectoarelor culturale și creative și asigurarea unui acces mai larg la cultură și la conținutul creativ, programul Europa creativă are scopul de rezolva câteva dintre aceste probleme de competitivitate, inclusiv în ceea ce privește accesul la finanțare, prin intermediul unui nou fond de garantare, care este deja constituit și are un buget de 121 de milioane EUR 5 .
Printr-o combinație de măsuri legislative și nelegislative, Comisia propune o agendă ambițioasă prin care industriile europene bazate pe drepturile de autor sunt ajutate să prospere pe piața unică, iar autorii europeni sunt ajutați să își lărgească publicul, și prin care accesul la operele europene este îmbunătățit atât pentru cetățenii europeni, cât și la nivel transfrontalier. În prezenta comunicare sunt expuse cele mai recente evoluții și situația din urma comunicării din decembrie.
2. Măsurile de lărgire a accesului la conținut în întreaga UE
În comunicarea sa din decembrie, Comisia a anunțat o metodă de înlăturare treptată a obstacolelor din calea accesului transfrontalier la conținut și din calea circulației operelor la o scară mai largă în întreaga UE, având în vedere mai ales răspândirea tot mai mare a conexiunilor de internet și a tehnologiilor digitale. Obiectivul este acela de a spori disponibilitatea operelor pentru cetățenii din întreaga Europă, de a oferi creatorilor noi canale de distribuție, de a promova culturile statelor membre și de a aduce în prim plan patrimoniul cultural comun al UE.
În comunicarea din decembrie au fost prezentate acțiuni specifice prin care urmează să se faciliteze distribuția transfrontalieră online a programelor de televiziune și de radio, practicile de acordare a licențelor pentru operele audiovizuale europene pe platforme de video la cerere, digitalizarea operelor aflate în afara circuitului comercial și difuzarea acestora pe o scară mai largă. După cum s-a anunțat tot în comunicarea din decembrie, o serie de măsuri întreprinse în contextul subprogramului MEDIA al programului Europa creativă 6 , care sprijină de 25 de ani dezvoltarea, promovarea și distribuția operelor europene, sunt orientate, de asemenea, către obiectivul unui acces mai larg la filmele europene în întreaga UE, pe canalele comerciale și în cadre necomerciale. Măsurile respective sunt prezentate mai jos, împreună cu actele normative propuse de curând în domeniul drepturilor de autor.
În primul rând, există o propunere de regulament 7 prin care se vizează crearea unor condiții favorabile pentru noi modalități online de distribuție transfrontalieră a programelor de televiziune și de radio, comparabile cu cele aplicabile în cazul transmisiilor mai tradiționale prin satelit și al retransmisiilor prin cablu. Datorită noilor norme, inspirate din cele existente în Directiva privind difuzarea de programe prin satelit și retransmisia prin cablu 8 , va fi mai ușor și mai rapid să se obțină autorizația de a utiliza opere protejate prin drepturi, autorizație necesară pentru anumite servicii online furnizate de societățile de radiodifuziune și televiziune (programe transmise online de către societățile de radiodifuziune și televiziune simultan cu emisiile lor și cu serviciilor lor de reluare) și pentru serviciile de retransmisie prin mijloace precum serviciile de televiziune prin internet (televiziune sau radio prin rețele IP cu circuit închis, IPTV). Aceste norme au scopul de a facilita evoluția pieței și difuzarea pe o scară mai largă a producțiilor europene de radio și de televiziune, care constituie o importantă sursă de informare și divertisment pentru europeni. În acest fel se creează mai multe posibilități de alegere pentru consumatori și o diversitate culturală mai mare.
În paralel, prin propunerea de directivă privind drepturile de autor pe piața unică digitală 9 se introduce un nou mecanism de negociere care va facilita încheierea acordurilor de licență necesare pentru punerea la dispoziție a operelor audiovizuale pe platforme de video la cerere. Acest act face parte dintr-un mai amplu efort politic de a aborda multitudinea de factori care stau la baza disponibilității limitate a producțiilor audiovizuale europene, în special a filmelor, peste tot în UE 10 . Produse de obicei de companii mici de producție, filmele europene beneficiază de o distribuție online semnificativ mai scăzută în UE decât filmele din SUA 11 . În teritoriile în care nu s-au semnat acorduri cu distribuitorii locali, cetățenii europeni nu au nicio posibilitate de a accesa astfel de filme în mod legal. Problemele legate de obținerea licențelor și alte dificultăți juridice și contractuale conexe pentru exploatarea operelor audiovizuale europene în cadrul serviciilor de video la cerere vor fi abordate, de asemenea, în cadrul unui dialog structurat cu părțile interesate. Acest dialog va fi promovat de Comisie și va reuni cu regularitate actori din tot lanțul valoric al industriei (producători, autori, agenți de vânzări, distribuitori, societăți de radiodifuziune și televiziune, agregatori, platforme de video la cerere). Dialogul va viza raționalizarea practicilor de acordare a licențelor și facilitarea acordurilor sectoriale, în vederea asigurării unei exploatări mai durabile și a unei disponibilități mai mari a operelor europene. Comisia va raporta rezultatele dialogului la până la sfârșitul anului 2018.
De asemenea, Comisia încurajează dezvoltarea unor instrumente practice prin care să se faciliteze și să se eficientizeze acordarea de licențe pentru exploatarea operelor audiovizuale în mai multe teritorii din întreaga UE. Printre aceste instrumente se numără dezvoltarea unor platforme de acordare a licențelor, adică instrumente online care permit distribuția digitală a operelor europene și în țări în care acestea nu au fost difuzate în cinematografe sau în care nu există o casă de distribuție națională, și crearea unor cataloage organizate ale operelor audiovizuale de la diferiți producători, care pot fi puse la dispoziția furnizorilor de servicii de video la cerere. Alte provocări apar din faptul că în sectorul audiovizual nu se folosește un sistem universal de identificare. Pe piață coexistă, în schimb, doi identificatori standard 12 , pe care sectorul ezită în continuare să îi utilizeze, deoarece nu sunt interoperabili. Rezultă astfel că acordarea de licențe este o activitate împovărătoare și dificil de automatizat. Organizațiile responsabile cu cei doi identificatori separați colaborează în prezent cu serviciile Comisiei în vederea asigurării unei depline interoperabilități a bazelor lor de date și a identificatorilor lor 13 . În sfârșit, Comisia va analiza, de asemenea, modurile în care titularii de drepturi ar putea fi motivați să pună la dispoziție operele care beneficiază de sprijin pentru distribuție în cadrul subprogramului MEDIA al programului Europa creativă în teritoriile unde nu s-a semnat niciun acord de distribuție.
Sunt introduse, de asemenea, măsuri pentru rezolvarea problemelor reprezentate de lipsa de vizibilitate și barierele lingvistice care îi împiedică pe utilizatori să aibă acces la operele europene. Subtitrarea și dublajul sunt esențiale pentru distribuția transfrontalieră a operelor audiovizuale 14 și sunt finanțate atât prin subprogramul MEDIA al programului Europa creativă, cât și prin alte fonduri publice. Prin intermediul unor proiecte desfășurate în cadrul subprogramului MEDIA al programului Europa Creativă și cu ajutorul unui instrument de arhivare online menit să faciliteze accesarea și reutilizarea subtitrărilor și a dublajelor existente de către operatorii din UE, care urmează să fie lansat până la sfârșitul anului 2016, Comisia urmărește să sporească eficiența în materie de finanțare publică și utilizarea subtitrării și a dublajului. Instrumentele de căutare online reprezintă, de asemenea, modalități eficiente de acces al consumatorilor la oferta online legală de filme. Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală dezvoltă în prezent un instrument de căutare care să poată funcționa la nivel european și un set de instrumente pentru crearea unor instrumente naționale de căutare, care vor fi pe deplin operaționale până în 2017 și care vor putea fi utilizate gratuit de statele membre. Comisia va promova, de asemenea, utilizarea datelor și a instrumentelor automatizate pentru recomandarea de conținut, ținând cont de o paletă mai largă de interese și gusturi, în vederea atragerii și a lărgirii publicului pentru operele europene. Pe o scară mai largă, promovarea posibilității de descoperire a filmelor europene este o provocare importantă, asupra căreia Comisia poartă discuții cu asociația directorilor agențiilor europene de cinematografie (EFAD) și industria filmului. Dat fiind potențialul filmelor realizate în coproducție de a fi difuzate în întreaga Europă și dincolo de granițele acesteia 15 , Comisia va analiza în 2017, împreună cu EFAD, posibilitatea de a elabora niște strategii comune de promovare a coproducțiilor europene. Toate aceste măsuri completează recent adoptata propunere de modificare a Directivei privind serviciile media audiovizuale 16 , prin care se introduce o cerință consolidată de promovare a operelor europene pe platformele de video la cerere, prin asigurarea prezenței și a vizibilității acestora.
În plus, Comisia încearcă să găsească modalități alternative de finanțare, producție și distribuție, care să aibă în vedere de la început piața unică și piețele mondiale. În această privință, Comisia va pune un accent deosebit pe sectorul animației europene. Poveștile au o importanță deosebită în acest sector, iar operele sunt difuzate cu mai multă ușurință peste frontiere. Producătorii de animație lucrează deseori simultan la diferite proiecte pentru televiziune și film și pot coopera și cu alte studiouri în proiecte separate. În paralel cu sprijinul actual din subprogramul MEDIA al programului Europa creativă, Comisia va lansa, înainte de sfârșitul acestui an, un dialog cu principalele studiouri europene de animație pentru a discuta modul în care se poate extinde sectorul. În cadrul dialogului ar trebui, de asemenea, să fie identificate nevoile specifice ale sectorului într-o serie de aspecte, de la reducerea exodului de creiere până la ajutarea filmelor de animație și a animațiilor pentru televiziune să circule și mai bine. Scopul acestui dialog ar fi să se convină asupra unui plan de acțiune comun pentru acest sector până la jumătatea anului 2017.
În sfârșit, prin propunerea de directivă privind drepturile de autor pe piața unică digitală 17 se introduc soluții pentru facilitarea acordării de licențe pentru drepturi de către instituțiile de gestionare a patrimoniului cultural, astfel cum este necesar pentru digitalizarea și difuzarea operelor care nu se află în circuitul comercial, dar care au o mare valoare culturală. Accesul la opere în cadre necomerciale, cum ar fi instituțiile de învățământ, bibliotecile publice, alte locuri de difuzare decât cinematografele, este, de asemenea, foarte important pentru cultivarea diversității culturale, pentru educație și pentru participarea în societate. Canalele de acest gen, cuplate cu îmbunătățirea competențelor mediatice, pot juca un rol-cheie în promovarea și crearea unui public durabil pentru operele europene. În plus, Comisia analizează, împreună cu EFAD și industria audiovizualului, posibilitatea de a crea și a finanța în 2017 un catalog al filmelor europene în scopuri educative. Acesta ar fi un proiect-pilot util pentru prezentarea diversității și a calității filmelor europene în fața publicului tânăr.
3. Măsurile pentru adaptarea excepțiilor la mediul digital și la cel transfrontalier
Excepțiile de la drepturile de autor permit, în scopuri și condiții specifice, utilizarea operelor protejate fără autorizarea titularilor de drepturi. Aceste excepții corespund unor obiective de politică publică la nivelul UE și joacă un rol important în cadrul mai larg al drepturilor de autor. Cu toate acestea, majoritatea excepțiilor din dreptul UE sunt în prezent opționale și nu au efect transfrontalier. În plus, este necesar ca unele dintre ele să fie reevaluate prin prisma realităților tehnologice actuale, mărindu-se gradul de armonizare, când este cazul, fără a se afecta sistemele performante de la nivel național.
Prin măsurile legislative propuse astăzi, cadrul UE în materie de excepții este adus la aceeași viteză cu utilizările digitale, în anumite domenii-cheie precum educația, cercetarea și accesul la cunoștințe. Aceste măsuri sunt axate în special pe utilizări transfrontaliere, contribuind astfel la aprofundarea suplimentară a pieței unice. Prin propunerea de directivă privind drepturile de autor pe piața unică digitală 18 sunt introduse noi excepții obligatorii în domenii precum educația, cercetarea și conservarea patrimoniului cultural.
Prin introducerea unei noi excepții pentru ilustrarea în scopuri didactice se oferă securitate juridică deplină pentru utilizarea conținuturilor protejate în activități de predare pe suport digital și online, inclusiv la nivel transfrontalier, ceea ce este benefic pentru noile moduri de educație, în special învățământul la distanță și mobilitatea studenților și a cadrelor didactice în întreaga UE.
Prin directiva propusă se introduce, de asemenea, o nouă excepție obligatorie pentru extragerea textului și a datelor în scopuri de cercetare științifică. Excepția permite organizațiilor de cercetare să utilizeze tehnologii de extragere a textului și a datelor în condiții de securitate juridică deplină. Prin introducerea unei excepții obligatorii în acest domeniu, diferitele state membre nu mai pot urma abordări diferite într-un domeniu precum cel al cercetării, în care cooperarea transfrontalieră la scară largă și colaborarea interdisciplinară sunt tot mai frecvente. Se sprijină astfel progresele și inovațiile științifice în UE.
Propunerea de directivă cuprinde, de asemenea, o nouă excepție obligatorie pentru conservarea digitală de către instituțiile de gestionare a patrimoniului cultural, care ține seama de nevoile de conținut în forme digitale și de utilizarea tehnologiilor digitale în conservare. Excepția reflectă utilizarea digitalizării ca tehnică de conservare, dar și numărul crescut al operelor de proveniență digitală („born-digital”) din colecțiile instituțiilor de gestionare a patrimoniului cultural. Creșterea ratelor de conservare este benefică pentru supraviețuirea patrimoniului cultural și permite cetățenilor să aibă contact cu acest patrimoniu pentru mai mult timp.
În paralel, astăzi sunt adoptate două propuneri legislative 19 pentru introducerea în dreptul UE a Tratatului de la Marrakesh 20 , care impune părților să introducă excepții prin care să se sprijine accesul persoanelor cu dificultăți de citire a materialelor imprimate la cărți și la alte materiale tipărite în formate care le sunt accesibile. În directiva propusă se stabilește o excepție obligatorie și se asigură funcționarea acesteia pentru realizarea și schimburile de astfel de exemplare în format accesibil în cadrul pieței unice. Prin regulamentul propus se permit schimburile transfrontaliere de astfel de exemplare între UE și țările terțe care sunt părți la tratat.
Comisia va continua să evalueze o serie de alte chestiuni legate de excepții identificate în comunicarea din decembrie. S-ar putea să fie necesar ca unele dintre aceste chestiuni să fie reexaminate ulterior, în lumina hotărârilor pronunțate în cauzele aflate în prezent pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene. Printre acestea se numără și excepția prin care bibliotecile și alte instituții sunt autorizate să permită, în incinta lor, consultarea pe ecran a operelor în scopuri de cercetare și de studiu individual 21 .
După ce a analizat rezultatele consultării publice referitoare la „libertatea de panoramă” 22 , care permite cetățenilor să facă și să încarce fotografii ale unor opere precum clădirile sau sculpturile situate în spații publice, Comisia confirmă relevanța acestei excepții. În temeiul legislației UE, statele membre beneficiază de o largă marjă de manevră pentru stabilirea unor astfel de excepții. Aproape toate statele membre dispun de o excepție referitoare la libertatea de panoramă în legislația lor națională. De curând, excepția a fost introdusă în dreptul statelor membre în care nu era deja prevăzută sau face obiectul unor proiecte de măsuri în acest scop. Comisia va continua să monitorizeze aceste evoluții și recomandă insistent ca excepția în chestiune să fie pusă în aplicare în toate statele membre.
4. Măsurile de asigurare a unei piețe performante a drepturilor de autor
În ultimii ani, internetul a devenit principala piață pentru accesarea și distribuirea de conținuturi protejate prin drepturi de autor. Serviciile online constituie în prezent o sursă majoră de venituri pentru opere și alte conținuturi protejate și se preconizează că ele vor continua să câștige în importanță. Există totuși o preocupare crescândă în ceea ce privește împărțirea echitabilă, în lanțul valoric, a valorii generate de unele dintre noile forme de distribuție a conținutului online. Titularii de drepturi susțin că întâlnesc dificultăți atunci când doresc să autorizeze utilizarea conținutului lor online și să fie remunerați în mod echitabil pentru acesta. Această situație ar putea dezavantaja, de asemenea, furnizorii de servicii care practică forme echivalente de distribuție. Legate de acest subiect, dar cu efect și asupra formelor offline de exploatare, sunt chestiunea remunerării echitabile a autorilor și a artiștilor interpreți sau executanți și chestiunea diferenței la nivel de putere de negociere atunci când aceștia acordă licențe sau își transferă drepturile.
Aceste dificultăți subminează obiectivul ca piața unică digitală să asigure o rentabilitate echitabilă a investiției pentru toți. Aspectele menționate sunt vitale în sectoarele culturale și creative, cum ar fi cel al editării, al imaginilor, al muzicii și al audiovizualului. În urma comunicării din decembrie, necesitatea de a rezolva aceste probleme a fost confirmată în comunicarea din mai 2016 referitoare la platformele online 23 .
Propunerea de directivă privind drepturile de autor pe piața unică digitală 24 oferă editorilor de presă securitate juridică și le asigură o mai bună poziție de negociere în relațiile lor contractuale cu serviciile online care utilizează și fac posibil accesul la conținutul lor. În acest scop, directiva propusă prevede un nou drept conex prin care se recunoaște rolul esențial al editorilor de presă în ceea ce privește investițiile și, în general, contribuțiile pentru crearea unui conținut jurnalistic de calitate și le acordă acestora protecția de care au nevoie pentru exploatarea eficace a publicațiilor lor în mediul digital. De asemenea, directiva propusă prevede posibilitatea ca statele membre să dispună de sisteme prin care editorii (inclusiv editorii de carte și editorii științifici) să poată participa la mecanisme de compensare precum cele prevăzute pentru copierea privată și reprografie.
Propunerea consolidează, de asemenea, poziția titularilor de drepturi de a negocia și de a fi remunerați pentru exploatarea online a conținutului lor de către serviciile online care stochează conținut încărcat de utilizatorii acestora și oferă acces la respectivul conținut. Având în vedere rolul jucat de aceste servicii în comunicarea conținuturilor protejate, propunerea prevede pentru furnizorii de servicii care stochează cantități mari de opere și oferă acces la acestea obligația de a lua, în cooperare cu titularii de drepturi, măsuri corespunzătoare și proporționale, inclusiv pe baza tehnologiilor de recunoaștere a conținutului, pentru a asigura funcționarea acordurilor încheiate cu titularii de drepturi. În acest domeniu, cooperarea activă dintre părțile interesate va fi, de asemenea, importantă. Consumatorii vor putea în continuare să încarce conținuturi și, în același timp, să se bucure de o ofertă bogată de conținut într-un mediu mai echitabil și mai sigur din punct de vedere juridic.
În cele din urmă, autorii și artiștii interpreți sau executanți vor beneficia de o transparență sporită în ceea ce privește exploatarea operelor și a interpretărilor lor și de o capacitate mărită de a primi o remunerație corespunzătoare. Ar trebui să se asigure astfel un cadru cu o mai bună funcționare pentru toți actorii: claritate juridică pentru cumpărătorii drepturilor și mai multă încredere pentru autori și artiștii interpreți sau executanți, inclusiv în mediul online. Pentru introducerea efectivă a acestor măsuri, statele membre trebuie să organizeze discuții sectoriale având ca scop definirea în practică a obligațiilor de transparență corespunzătoare pentru fiecare tip de conținut și de industrie. Comisia va urmări îndeaproape această activitate de la nivelul statelor membre pentru a asigura eficiența și coerența rezultatelor. De asemenea, Comisia va continua să poarte dialoguri, atât generale, cât și sectoriale, cu toate părțile interesate din sectoarele culturale și creative, pentru a discuta evoluțiile din jurul acestei chestiuni și necesitatea unor acțiuni ulterioare.
În ansamblu, aceste măsuri vor contribui la apariția unei piețe a drepturilor de autor care funcționează eficient pentru toate părțile, care oferă motivațiile corecte pentru investiții în conținut creativ și pentru difuzarea acestui tip de conținut în mediul online și care confirmă importanța unei prese libere și diversificate în UE.
5. Măsurile pentru asigurarea unui sistem eficace și echilibrat de asigurare a respectării drepturilor
Cazurile de încălcare a drepturilor de autor la scară comercială, în care contravenienții profită în mod necuvenit de operele și investițiile altora, constituie în prezent o amenințare gravă pentru creatorii europeni, împiedicându-i să obțină un profit legitim din creațiile lor și descurajând astfel creativitatea și inovarea. Fără un sistem eficace și echilibrat de asigurare a respectării, drepturile de autor și alte drepturi de proprietate intelectuală (DPI) nu sunt protejate îndeajuns, iar investițiile în creativitate și inovare sunt inhibate. Conform celor anunțate în comunicarea din decembrie, Comisia evaluează în prezent funcționarea generală a cadrului juridic actual pentru asigurarea respectării DPI, în cadrul unei inițiative mai ample care este menită să consolideze protecția tuturor DPI și care se axează pe încălcările la scară comercială.
Contribuțiile la consultarea publică referitoare la evaluarea și modernizarea cadrului juridic pentru asigurarea respectării DPI 25 , lansată în sprijinul evaluării, au confirmat faptul că încălcarea DPI, inclusiv a drepturilor de autor, reprezintă o problemă majoră. Peste trei sferturi din titularii de drepturi și autoritățile publice care au participat la consultare au menționat că încălcările DPI s-au înmulțit în ultimii 10 ani. Chiar dacă majoritatea respondenților au considerat că normele existente au ajutat efectiv la protejarea proprietății intelectuale și la prevenirea încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, numeroși titulari de drepturi și intermediari, în special, sunt de părere că măsurile și mijloacele de reparație prevăzute în Directiva privind asigurarea respectării DPI 26 nu sunt aplicate în mod omogen în toate statele membre. Acest lucru ar putea avea ca rezultat un nivel diferit de protecție în statele membre și lasă să se înțeleagă că Directiva privind asigurarea respectării DPI nu a eliminat pe deplin disparitățile de la nivel național în ceea ce privește mijloacele de asigurare a respectării DPI. Un număr semnificativ de respondenți au indicat, de asemenea, că unele dintre aceste măsuri ar trebui să fie ajustate, în vederea asigurării securității juridice și a sporirii eficacității acestora. Este vorba, de exemplu, de măsuri precum adoptarea de măsuri provizorii, măsuri asigurătorii și ordine de încetare împotriva furnizorilor de servicii intermediari sau calcularea unor despăgubiri corespunzătoare. Un alt aspect adus în discuție cu predilecție de titularii de drepturi este procedura greoaie de obținere a unei măsuri provizorii, a unei măsuri asigurătorii sau a unui ordin de încetare pentru aceleași încălcări împotriva unor destinatari similari în cel puțin două jurisdicții ale UE.
În urma evaluării, Comisia va propune toate modificările cadrului legislativ care sunt necesare pentru îmbunătățirea cadrului juridic de pedepsire a tuturor tipurilor de încălcare a DPI, inclusiv încălcări ale drepturilor de autor, și definirea mai clară a domeniului de aplicare și a aplicării măsurilor provizorii, a măsurilor asigurătorii și a ordinelor de încetare, precum și a normelor de calculare și repartizare a despăgubirilor. De asemenea, Comisia va analiza posibilitățile de facilitare a procedurii de emitere a măsurilor provizorii, a măsurilor asigurătorii și a ordinelor de încetare pentru aceeași încălcare împotriva unor destinatari similari în cel puțin două jurisdicții ale UE.
Având în vedere însă dezvoltarea rapidă a mediului și tehnologiei digitale, este necesar, de asemenea, ca măsurile, procedurile și mijloacele de reparație prevăzute în Directiva privind respectarea DPI să poate fi aplicate și emise de instanțele naționale competente fără întârzieri nejustificate. Acest lucru este deosebit de relevant pentru protecția operelor și a altor obiecte protejate. Statele membre trebuie să se asigure că sistemele lor judiciare au capacitatea necesară pentru a răspunde la nevoia de protecție rapidă și eficace a DPI, în special pe internet. În plus, Comisia va analiza ce stimulente pot fi oferite pentru ca judecătorii naționali să fie încurajați să se specializeze în domeniul încălcării și al valabilității DPI, având în vedere experiența pozitivă declarată de statele membre care dispun deja de judecători specializați în aceste domenii.
În comunicarea din decembrie s-a declarat, de asemenea: „Comisia va lua măsuri imediate pentru a se implica, împreună cu toate părțile interesate, în elaborarea și aplicarea mecanismelor de «urmărire a pistei banilor», bazându-se pe o abordare de autoreglementare [...]” 27 . Pornind de la experiența pozitivă înregistrată cu actualul Memorandum de înțelegere privind vânzarea online de bunuri contrafăcute 28 , care a fost adus la zi de curând, Comisia a aprobat încheierea unor acorduri de cooperare voluntară prin care în protecția DPI să fie implicate și alte tipuri de furnizori intermediari de servicii 29 , precum furnizorii de servicii de publicitate online, de plată și de livrare. Publicitatea online este o sursă majoră de venit pentru site-urile internet care încalcă drepturile de autor. Scopul inițiativei referitoare la publicitate este acela de a descuraja publicarea de anunțuri publicitare pe site-urile internet care încalcă proprietatea intelectuală la scară comercială, în acest fel urmând să se prevină finanțarea încălcărilor de DPI cu venituri din publicitate. În măsura în care site-urile internet care încalcă drepturile de autor oferă așa-numite servicii „premium” sau modele de abonament, prin care se asigură un acces mai rapid la conținut contra cost, furnizorii de servicii de plată pot juca un rol-cheie în implementarea principiului de „urmărire a pistei banilor”, interceptând tranzacțiile financiare și, în cele din urmă, retrăgându-și serviciile, astfel încât afacerile respective să devine nerentabile. Comisia s-a angajat pe deplin să obțină rezultate concrete în aceste procese, rezultate care sunt cruciale pentru combaterea pirateriei, și preconizează că la aceste tipuri de acorduri vor adera părți interesate dintr-un spectru cât se poate de larg, pornind de la acorduri similare care sunt în vigoare la nivel național. În funcție de progresele care se vor înregistra cu aceste inițiative, Comisia va examina și alte opțiuni de mărire a gradului de implicare a furnizorilor intermediari de servicii în protecția DPI, precum răspunderea intermediarilor atunci când aceștia nu acționează deși au cunoștință de faptul că serviciile lor sunt folosite de un terț pentru a încălca un DPI.
6. Concluzie
Industriile culturale și creative sunt importante pentru Europa în multe moduri diferite. Ele constituie un sector economic important, dar și o sursă primordială de învățare și de divertisment, fiind esențiale pentru menținerea și cultivarea diversității culturale a Europei. Pentru a avea succes și a putea concura la nivel mondial, industriile europene bazate pe drepturile de autor trebuie să aibă capacitatea de a inova în mediul digital.
Pentru ca autorii, artiștii interpreți sau executanți și sectoarele culturale și creative să poată atrage un public mai larg și, în cele din urmă, să ofere cetățenilor mai multe posibilități de alegere, este esențial, prin urmare, să existe un cadru bine conceput al drepturile de autor și măsuri de sprijin corespunzătoare. În prezent, Comisia pune în aplicare o agendă ambițioasă care modernizează cadrul drepturilor de autor de la nivelul UE în beneficiul tuturor părților interesate și, în același timp, sprijină disponibilitatea și vizibilitatea conținutului cultural și creativ european, inclusiv la nivel transfrontalier. Inițiativele legislative și măsurile de sprijin financiar se susțin și se consolidează reciproc. Comisia va monitoriza impactul acestor măsuri și va urmări eforturile depuse de industrie pentru integrarea obiectivelor de mai sus în modelele lor de afaceri.
Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa”, 6 mai 2015. COM(2015) 192 final.
COM(2015) 626 final.
COM(2015) 627 final.
Bugetul alocat programului pentru perioada 2014-2020 se ridică la 1,46 miliarde EUR. Programul Europa creativă cuprinde subprogramul Cultura și subprogramul MEDIA, care se adaugă unei componente transsectoriale.
Comisia analizează și alte surse de finanțare pentru acest sector, precum finanțarea prin capitaluri proprii și finanțarea participativă.
Un subprogram al programului Europa creativă.
Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind exercitarea drepturilor de autor și a drepturilor conexe, aplicabile anumitor transmisii online ale organismelor de radiodifuziune și anumitor retransmisii ale programelor de televiziune și radio, COM(2016) 594.
Directiva 93/83/CEE.
Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind drepturile de autor pe piața unică digitală, COM(2016) 593.
În medie, filmele europene pot fi vizionate în numai 2,8 state membre ale UE față de filmele din SUA, care pot fi vizionate în 6,8 state membre ale UE. În cinematografe, decalajul dintre filmele europene (2,6) și filmele din SUA (9,7) este chiar mai mare (Observatorul European al Audiovizualului, „How do films circulate on VOD services and in cinemas in the European Union?”, mai 2016).
În ceea ce privește filmele care au fost difuzate în cinematografele din UE între 2005 și 2014, situația se prezintă astfel: 47 % din filmele din UE (5 046 de filme din 10 828) sunt disponibile pe cel puțin o platformă de video la cerere, față de 87 % din filmele din SUA (2 404 de filme din 2 748) (Observatorul European al Audiovizualului, „How do films circulate on VOD services and in cinemas in the European Union?”, mai 2016).
ISAN (International Standard Audiovisual Number) și EIDR (Entertainment Identifier Registry).
Până la sfârșitul anului 2016, Comisia va propune, de asemenea, ca sprijinul oferit prin subprogramul MEDIA să fie condiționat de utilizarea unui identificator standard comun.
Pentru anumite opere audiovizuale, platformele internaționale impun un număr minim de versiuni lingvistice.
Potrivit unui raport recent al Observatorului European al Audiovizualului („How do films circulate on VOD services and in cinemas in the European Union?”, mai 2016), coproducțiile circulă mai bine decât media filmelor europene. Filmele europene sunt disponibile, în medie, în 2,8 țări, în timp ce coproducțiile europene sunt disponibile în 3,6 țări.
Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale având în vedere evoluția realităților pieței, COM(2016) 287 final.
Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind drepturile de autor pe piața unică digitală, COM(2016) 593.
Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind drepturile de autor pe piața unică digitală, COM(2016) 593.
Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind anumite utilizări permise ale operelor și altor obiecte protejate prin drepturi de autor și drepturi conexe în beneficiul persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate și de modificare a Directivei 2001/29/CE privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională, COM(2016) 596, și Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind schimbul transfrontalier între Uniune și țările terțe de exemplare în format accesibil ale anumitor opere și altor obiecte protejate prin drepturi de autor și drepturi conexe în beneficiul persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate, COM(2016) 595.
Tratatul de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate, semnat în numele UE la 30 aprilie 2014.
Cauza C-176/15, Vereniging Openbare Bibliotheken/Stichting Leenrecht.
Comunicarea Comisiei intitulată „Platforme online și piața unică digitală – Oportunități și provocări pentru Europa”, COM(2016) 288 final.
Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind drepturile de autor pe piața unică digitală, COM(2016) 593.
A se vedea http://ec.europa.eu/growth/industry/intellectual-property/enforcement/ .
Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală.
Se vorbește de un sistem de încălcare a DPI la scară comercială atunci când se produc, distribuie și promovează contra cost bunuri și servicii care încalcă proprietatea intelectuală, precum și atunci când din promovarea și vânzarea unor astfel de bunuri și servicii se obțin venituri. Abordarea de „urmărire a pistei banilor” implică în protecția DPI diferite tipuri de furnizori intermediari de servicii, întrucât cuprinde elaborarea unor măsuri de politică prin care să se identifice și să se întrerupă fluxul de venituri din activități de încălcare.
Declarația Comisiei privind facilitarea și monitorizarea memorandumurilor de înțelegere menite să descurajeze activitățile de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală la scară comercială pe piața internă: http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/18023/