COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 14.9.2016

COM(2016) 587 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă - către o societate europeană a gigabiților

{SWD(2016) 300 final}

1.Introducere

În decursul ultimului deceniu, politica UE în domeniul comunicațiilor electronice a reușit să stimuleze concurența, să determine scăderea prețurilor și să extindă posibilitățile oferite întreprinderilor și consumatorilor. Cu toate acestea, consumatorii și întreprinderile se confruntă în continuare cu fragmentarea piețelor de comunicații electronice de-a lungul frontierelor naționale și cadrul de reglementare actual nu a privilegiat în mod sistematic instalarea de către toți actorii de pe piață a rețelelor de foarte mare capacitate.

Mai mult decât atât, în sectorul comunicațiilor electronice au avut loc schimbări semnificative de la ultima revizuire în anul 2009 a cadrului european de reglementare în materie de telecomunicații. Modelele de consum și nevoile se schimbă radical, telefonia vocală pierde tot mai mult teren în fața accesului la internet la puncte fixe și mobile, transmis către o serie de dispozitive conectate (telefoane inteligente, tablete, computere, televizoare) care oferă acces la o gamă tot mai extinsă de servicii digitale 1 , fapt care impune o presiune crescândă asupra rețelelor prin intermediul cărora sunt furnizate aceste servicii. Iar aceste exigențe vor continua și în anii următori, pe măsură ce serviciile și aplicațiile bazate pe internetul obiectelor, tehnologia de tip cloud computing și realitatea virtuală și augmentată se vor dezvolta și extinde.

Toate avantajele economice și sociale oferite de această transformare digitală vor fi valorificate doar dacă Europa poate asigura instalarea și adoptarea pe scară largă a rețelelor de foarte mare capacitate, în zonele rurale, precum și în zonele urbane și la nivelul întregii societăți. Prin urmare, unul dintre principalele obiective ale Strategiei privind piața unică digitală adoptată de Comisia Europeană în mai 2015 a fost acela de a crea mediul și condițiile propice pentru instalarea unor rețele digitale avansate – de foarte mare capacitate. Întrucât sectorul telecomunicațiilor este în prezent un catalizator pentru ansamblul economiei și societății digitale, Europa trebuie să acționeze rapid pentru a-și asigura în viitor competitivitatea la nivel mondial și prosperitatea.

2.Necesitatea unei conectivități la internet de înaltă performanță în cadrul pieței unice digitale

În următorii 10 ani, se estimează că, la nivel mondial, până la 50 de miliarde de obiecte, de la locuințe până la autovehicule și ceasuri de mână, vor fi conectate, în marea lor majoritate, fără fir 10 . Soluțiile care induc transformări bazate pe conectivitatea la internet – printre care cloud computing, internetul obiectelor, tehnica de calcul de înaltă performanță și analiza volumelor mari de date – vor preschimba procesele comerciale și vor influența interacțiunile sociale. Televiziunea de generație următoare ar putea fi un motor important al cererii de bandă largă pentru gospodăriile populației în următorii ani. Noile aplicații digitale – precum realitatea virtuală și augmentată, conducerea autovehiculelor într-un mod din ce în ce mai conectat și automatizat, chirurgia de la distanță, inteligența artificială, agricultura de precizie – vor necesita viteză, calitate și capacitate de reacție care pot fi obținute numai cu ajutorul rețelelor de bandă largă de foarte mare capacitate 11 . 

Analiza tendințelor în ceea ce privește tehnologia și cererea arată faptul că furnizarea mai multor produse, servicii și aplicații va fi sustenabilă numai în cazul în care rețelele de fibră optică sunt instalate până la un anumit punct de acces fix sau fără fir, aflat aproape de utilizatorul final 12 . În prezent, cablurile din fibre optice sunt, totodată, mediul recomandat pentru legătura dintre rețeaua centrală și subrețelele finale pentru accesul 5G fără fir 13 .

Rețelele de foarte de mare capacitate sunt necesare și pentru valorificarea la maximum a potențialului de creștere al economiei digitale europene. Transmiterea instantanee și fiabilitatea ridicată vor permite cooperarea în timp real a sute de echipamente în contexte industriale, profesionale sau casnice. Omniprezența va face ca autovehiculele să circule în mod autonom. Capacitatea de reacție și fiabilitatea sunt factori esențiali cu ajutorul cărora medicii pot să efectueze intervenții chirurgicale de la distanță și orașele pot să adapteze consumul de energie sau semafoarele pentru a reflecta nevoile în timp real. Vitezele ridicate de încărcare/descărcare vor permite întreprinderilor să organizeze videoconferințe de înaltă definiție (HD) cu mai mulți participanți aflați în locuri diferite sau să lucreze cu aplicații software comune în mediul cloud. Studenții vor fi în măsură să urmeze cursuri oferite de universități situate în alte state membre.

Rețelele de foarte de mare capacitate sunt necesare pentru coeziunea teritorială; cu ajutorul lor, fiecare cetățean din fiecare comunitate din Europa va putea să participe la piața unică digitală și să beneficieze de ea.

3.Construirea unei viziuni și a obiectivelor pentru viitoarea conectivitate la internet în cadrul pieței unice digitale

Obiectivele stabilite de Agenda digitală pentru Europa evidențiază avantajele fixării unor obiective pe termen lung, întrucât acestea au devenit, progresiv, un punct de referință pentru politicile publice, de exemplu, pentru normele și orientările privind fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și ajutoarele de stat pentru comunicațiile în bandă largă. Deși nu au caracter obligatoriu, aproape toate planurile naționale ale statelor membre privind banda largă au adoptat până acum aceste obiective 18 . Și planurile de investiții din sectorul privat și eforturile de cercetare și de inovare s-au aliniat adesea la aceste obiective.

3.1.Conectivitatea la nivel de gigabit 19  

Pentru optimizarea investițiilor în noi rețele de foarte mare capacitate, este important ca prioritățile să fie calibrate. Locurile fizice sau platformele online în care oamenii se reunesc sau pe care le vizitează pentru a învăța, a lucra și a avea acces la serviciile publice și în care o conexiune unică oferă internet mai multor utilizatori generează evoluții socioeconomice. Aceste locuri reprezintă piatra de temelie pentru creșterea economică, educație, inovare și coeziune în Europa; în plus față de întreprinderi, printre astfel de locuri se numără, de regulă, școli și biblioteci, centre de cercetare și diverse servicii publice. Într-o lume digitală, acestea trebuie să fie în avangarda conectivității la nivel de gigabit pentru a oferi acces la cele mai bune servicii și aplicații pentru cetățenii europeni.

Metodele inovatoare de predare și învățare 20 necesită conectivitate la nivel de gigabit pentru a beneficia de materiale de învățare, instrumente și tehnici actualizate și pentru a înzestra elevii și studenții cu competențe digitale. Deja în prezent, pentru a profita pe deplin de serviciile educaționale disponibile online, o școală cu 20 de clase, fiecare având 25 de elevi, ar avea nevoie de viteze de 700 Mbps pentru utilizări simultane.

Un număr tot mai mare de întreprinderi și industrii, în special întreprinderile cu un grad mare de dezvoltare digitală 21 , vor avea nevoie de conectivitate la nivel de gigabit pentru a crea noi aplicații și modele de afaceri în vederea producerii, distribuirii și vânzării de bunuri și servicii într-un mod mai competitiv. De la sistemele de producție la procesele de comandare și livrare, de la stocarea și analiza datelor la comunicările interne și externe, competitivitatea lor viitoare necesită un acces eficient din punctul de vedere al costurilor la o astfel de conectivitate.

Pe măsură ce serviciile publice se orientează tot mai mult spre mediul online, administrațiile publice au nevoie de o conectivitate la nivel de gigabit pentru a furniza servicii neîntrerupte pentru mulți cetățeni și multe întreprinderi în paralel. Pentru nodurile de transport, conectivitatea la nivel de gigabit facilitează utilizarea transportului intermodal pe baza unor aplicații inovatoare.

Ca efect secundar pozitiv, prin faptul că le oferă cetățenilor o ocazie de a încerca și testa cele mai avansate instrumente digitale, inclusiv prin oferirea de acces la internet prin conexiuni Wi-Fi publice, locurile precum bibliotecile, gările sau birourile de ocupare și de formare a forței de muncă pot, de asemenea, să promoveze cunoașterea și cererea de acces la internet la nivel de gigabit.

Asigurarea conectivității la nivel de gigabit în aceste puncte centrale – de exemplu, cel puțin 200 000 de școli și 200 000 de clădiri ale autorităților publice, precum și parcuri comerciale în care sunt grupate întreprinderi mai mici – va ajunge la un număr semnificativ de utilizatori limitând totodată costurile și va avea efecte secundare pozitive asupra economiei și a societății în sens mai larg. Este probabil să se stimuleze extinderea rețelelor fixe locale, care, la rândul lor, vor sprijini îmbunătățirea acoperirii 5G fără fir prin creșterea capacităților de tip backhaul. Ambele efecte ar trebui să permită unui număr sporit de întreprinderi mai mici și de gospodării să beneficieze de oferte comerciale fixe și mobile mai bune, iar expunerea utilizatorilor finali la o ofertă competitivă asigurată prin rețele de foarte mare capacitate este de natură să stimuleze cererea, îmbunătățind astfel argumentele economice în favoarea investițiilor noi 22 . De investițiile în conectivitatea la internet pentru acești factori socioeconomici va beneficia, prin urmare, un număr mult mai important de utilizatori potențiali din economia și societatea digitale europene.

3.2.Conectivitatea 5G de înaltă performanță

Pe lângă aplicațiile media care necesită o conectivitate din ce în ce mai mare, comunicațiile la nivel profesional din sectoarele industriale și de servicii, cum ar fi industria autovehiculelor, transporturile, industria prelucrătoare, sănătatea, precum și serviciile de siguranță și de urgență de generație următoare vor necesita o infrastructură partajată fixă și fără fir, fără sincope care oferă utilizatorului posibilitatea de a alege dintr-o gamă de niveluri diferite în materie de fiabilitate și de calitate a serviciilor, în funcție de nevoile specifice ale întreprinderilor.

Comunicațiile 5G se vor baza pe conectivitatea de date mobile 4G, precum și pe rețelele fixe – care permit, în prezent, ca infrastructuri separate să își integreze serviciile în „rețele virtuale” de înaltă calitate, globale, omniprezente și programabile. Aceasta va necesita exploatarea timpurie a spectrului de frecvențe radio armonizate la nivelul UE, disponibilitatea rapidă a unor noi benzi de frecvențe, cum ar fi banda de 700 MHz pentru acoperirea zonelor rurale și utilizarea în interior în orașe, și o mai bună coordonare a alocării spectrului de frecvențe în întreaga Europă 24 pentru a se poziționa din timp în frunte; în plus, va fi necesară generalizarea rețelelor de fibră optică pentru a asigura servicii de tip backhaul de foarte mare capacitate utilizând stâlpi și microcelule.

Noile servicii anticipate vor partaja infrastructura centrală și o tehnologie 5G comună și vor permite utilizatorilor și obiectelor „în mișcare” 25 să rămână pe deplin conectate în orice moment, în transportul urban, de-a lungul coridoarelor interurbane sau chiar în aer (de exemplu, drone pentru logistică). Se estimează că zonele industriale, coridoarele rutiere și legăturile feroviare vor fi domenii-cheie pentru prima fază a noilor aplicații 26 . Viabilitatea unora dintre aceste noi aplicații va depinde de disponibilitatea simultană a serviciilor 5G în toate statele membre, pentru a permite continuitatea serviciilor dincolo de frontiere și economii de scară suficiente. Prin urmare, Comisia propune în continuare un obiectiv intermediar comun pentru a sprijini calendarul comun de instalare a rețelelor propuse în cadrul planului de acțiune privind 5G.

Un studiu recent 27  estimează că instalarea cu succes a tehnologiei 5G ar putea aduce beneficii de aproximativ 113 miliarde EUR pe an în patru sectoare industriale (sectorul autovehiculelor, al sănătății, al transporturilor și al utilităților), aceste avantaje fiind răspândite la scară largă în rândul întreprinderilor, al consumatorilor și al societății în general. În plus, instalarea tehnologiei 5G ar putea sprijini crearea a peste două milioane de locuri de muncă în UE.

3.3.Îmbunătățirea conectivității în zonele rurale

În zonele rurale și cele mai izolate, conectivitatea la internet poate avea un rol esențial în prevenirea decalajului digital, a izolării și a depopulării prin reducerea costurilor de livrare de bunuri și de servicii și, parțial, prin compensarea poziției îndepărtate. Întreprinderile își pot reduce costurile prin organizarea de videoconferințe, accesul la administrație online, comerțul electronic sau stocarea de date în cloud. Dezvoltarea rurală și agricultura modernă se bazează din ce în ce mai mult pe aplicații online care susțin turismul, monitorizarea prin senzori a culturilor și utilizarea dronelor în comerț și agricultură.

Toate gospodăriile europene, rurale sau urbane, ar trebui să aibă acces la un nivel minim de conectivitate fixă sau fără fir. Pentru a fi considerată adecvată în 2025, conectivitatea va trebui să atingă o capacitate mult mai mare decât în prezent. În momentul de față, deși Europa introduce rețele fixe de generație următoare și rețele mobile 4G, zonele rurale înregistrează o întârziere pe ambele planuri.

Acoperirea ultimelor 5 procente din totalul gospodăriilor și întreprinderilor este în continuare cea mai mare provocare, însă pe baza unor soluții fără fir și fixe este posibilă o modernizare eficientă din punctul de vedere al costurilor. Pornind de la obiectivele pentru 2020 ale Agendei digitale pentru Europa, până în 2025 ar trebui ca toate gospodăriile să dispună de conexiuni de 100 Mbps, urmând să existe o nouă cale de dezvoltare care să permită creșterea capacității de furnizare a datelor. Acest obiectiv trebuie privit în contextul unei ambiții mai mari, și anume aceea că ar trebui să existe un acces la o conectivitate de date mobile pe întreg teritoriul, în toate locurile în care oamenii trăiesc, muncesc, călătoresc și se reunesc.

4.Conectivitate la internet la nivel de gigabit pentru piața unică digitală

4.1.Un cadru de reglementare adecvat pentru conectivitate

Stimulentele pentru instalarea și adoptarea rețelelor de foarte mare capacitate pe piețe competitive

Norme privind spectrul pentru conectivitatea mobilă și 5G

UE a fost prima zonă în care s-a dezvoltat tehnologia 4G fără fir, dar instalarea s-a desfășurat cu întârziere față de alte regiuni avansate. O alocare întârziată și fragmentată a spectrului de frecvențe radio pertinent de către statele membre are un impact negativ direct asupra acoperirii și penetrării rețelelor fără fir în toată Europa. Astfel de întârzieri, dacă situația se repetă, vor pune în pericol succesul introducerii tehnologiei 5G în Europa și instalarea unor noi servicii inovatoare.

În plus față de procesele mai rapide menite să desemneze spectrul pentru comunicațiile electronice, cu termene clare pentru momentul în care spectrul urmează să fie pus la dispoziție pe piață, investitorii în următoarea generație de bandă largă fără fir necesită o mai mare previzibilitate și coerență în ceea ce privește viitoarele modele de acordare a licențelor și condițiile-cheie pentru alocarea sau reînnoirea drepturilor de utilizare a spectrului la nivel național. Printre acestea se numără cel puțin durata minimă a licenței pentru a se asigura randamentul investițiilor, un domeniu de aplicare mai extins pentru comercializarea și închirierea spectrului, precum și consecvența și obiectivitatea măsurilor de reglementare care vizează modelarea pieței (prețuri de rezervă, model de licitație, blocuri de frecvențe și plafoane, rezervări excepționare de spectru sau obligații de acces pentru piața cu ridicata). Pe de altă parte, operatorii ar trebui să se angajeze să utilizeze spectrul care le-a fost alocat în mod eficient.

Obligațiile de acoperire în cadrul licențelor pentru spectru constituie un instrument util pentru a remedia lacunele în materie de conectivitate fără fir și pentru a asigura o acoperire de înaltă calitate a populației și a teritoriului UE. Deși obligațiile de acoperire sunt deja utilizate pe scară largă, este necesar să fie mai bine orientate către îndeplinirea obiectivelor pentru 2025 prevăzute de prezenta comunicare, în special în ceea ce privește căile de transport principale și zonele rurale. Operatorii trebuie să poată dezvolta rapid rețele mai dense, bazate pe microcelule. Autoritățile de reglementare au nevoie de instrumente suplimentare pentru a aborda lacunele localizate în materie de acoperire (spațiile albe), cum ar fi facilitarea partajării rețelelor.

Utilizarea în comun a spectrului de frecvențe, fie pe baza autorizației generale, fie pe baza drepturilor individuale de utilizare, poate să permită exploatarea mai eficientă și intensivă a acestei resurse limitate. Acesta este un aspect deosebit de relevant pentru noile benzi de spectru cu rază foarte scurtă de acțiune (milimetrice) prevăzute pentru comunicațiile 5G. Utilizatorii spectrului de frecvențe radio care beneficiază de o autorizație generală necesită un nivel mai ridicat de protecție în materie de reglementare împotriva interferențelor dăunătoare în interiorul benzii; vor fi eliminate obstacolele în calea instalării punctelor de acces Wi-Fi și se va facilita accesul utilizatorilor finali la conexiuni Wi-Fi comune.

Încurajarea adoptării grație unor piețe competitive și pe baza posibilității de alegere oferite consumatorilor și a unor tarife accesibile

Rețelele de foarte mare capacitate produc investiții rentabile și beneficii economice mai extinse doar dacă sunt folosite de cetățeni și întreprinderi. Deși numeroși factori joacă un rol, normele trebuie să asigure competitivitatea piețelor și posibilitatea de alegere a consumatorului. Codul propus se asigură, printre altele, că utilizatorii finali pot beneficia pe deplin de drepturile lor de transfer, inclusiv atunci când încheie contracte pentru pachete de servicii de acces la internet sau pentru servicii de comunicații și alte bunuri sau servicii (cum ar fi dispozitive sau conținut).

Chiar dacă accentul se îndreaptă spre instalarea și adoptarea unei conectivități de foarte mare capacitate, nimeni nu ar trebui exclus de la accesul la o conectivitate de bază. Deși alte instrumente de politică sunt mai potrivite pentru promovarea extinderii rețelelor în zonele excluse, serviciul universal ar trebui utilizat pentru a garanta că membrii grupurilor sociale vulnerabile pot avea acces la servicii de bază accesibile ca preț în cazul în care piața nu satisface această necesitate.

Norme adaptate la noi servicii de comunicații și la piața internă

Conectivitatea la internet a permis noi forme de servicii de comunicații online, cu beneficii importante pentru utilizatorii finali. Normele sectoriale nu ar trebui să denatureze concurența între operatorii tradiționali și noile platforme de comunicații, dar ar trebui să abordeze chestiunile rămase pentru utilizatorii finali într-un mod proporțional și nediscriminatoriu, pe baza caracteristicilor relevante ale serviciilor în cauză. Atât furnizorii de servicii, cât și utilizatorii finali ar trebui să beneficieze în condiții de egalitate de o veritabilă piață internă a serviciilor, cu protecție corespunzătoare în domenii precum securitatea. Condițiile de concurență echitabile ar trebui, de asemenea, să asigure că operatorii de rețea nu sunt dezavantajați în momentul în care furnizează și ei servicii de comunicații.

Un model de guvernanță care să asigure stabilitate și coerență în materie de reglementare

Un sistem de guvernanță eficace se bazează pe cooperarea dintre autorități naționale de reglementare puternice și independente cu competențe adecvate, care lucrează împreună cu Comisia într-o structură instituțională consolidată (OAREC) cu sarcini corespunzătoare, precum și pe recurgerea într-o manieră mai structurată la expertiza strategică în ceea ce privește politica în domeniul spectrului (prin intermediul Grupului pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio). Obiectivul comun ar trebui să fie acela de a se asigura că, pe baza experienței și a competențelor tehnice acumulate de OAREC și de autoritățile naționale de reglementare în ceea ce privește punerea în aplicare a cadrului actual, noul cod este aplicat în mod consecvent, previzibil și dintr-o perspectivă largă, în interesul pe termen lung al utilizatorilor finali, pe o piață internă competitivă.

4.2.Planul de acțiune privind 5G

Comisia propune totodată un plan de acțiune privind 5G menit să favorizeze o abordare coordonată pentru instalarea infrastructurilor 5G care vor avea un rol important în viitoarea conectivitate la internet a Europei. Acesta va deschide noi posibilități de a inova, nu numai în sectorul comunicațiilor, ci și în întreaga economie și societate. Înființarea noii infrastructuri 5G necesită un grad adecvat de coordonare între statele membre, precum și între sectoarele relevante în vederea stimulării investițiilor. Planul de acțiune are scopul de a realiza o astfel de coordonare pe baza unei serii de acțiuni specifice, în mare parte cu caracter voluntar. Împreună cu codul propus, acesta ar trebui să ofere Europei instrumentele necesare pentru a conduce în cursa pentru 5G în beneficiul competitivității sale pe plan internațional.

4.3.Sprijinul public pentru investiții

Acțiunile legislative și de reglementare pot să elimine barierele, să consolideze capacitățile concurențiale, să ofere o mai mare predictibilitate pentru investitori și să scadă costurile pentru instalarea rețelei. Obiectivele în materie de conectivitate la internet pentru 2025 sunt stabilite la un nivel prin care se urmărește ca acestea să fie în mare măsură la îndemâna operatorilor comerciali. Totuși, va fi nevoie de finanțare publică pentru îmbunătățirea posibilităților de afaceri pentru promotorii privați din zonele cele mai dificile.

Până în prezent, finanțarea din fondurile ESI pentru investițiile în bandă largă a fost, în mare parte, sub formă de granturi; cadrul de reglementare aferent fondurilor ESI pentru perioada 2014-2020 a introdus o posibilitate nouă pentru utilizarea instrumentelor financiare în acest domeniu, după cum se subliniază în Comunicarea privind Planul de investiții pentru Europa, care a solicitat o dublare a utilizării instrumentelor financiare în cadrul acestor fonduri. Mecanismul pentru interconectarea Europei și Fondul european pentru investiții strategice oferă instrumente financiare personalizate pentru proiecte în bandă largă de dimensiuni mici și, respectiv, mari sau pot fi combinate pentru a sprijini anumite fonduri și platforme. Se poate furniza asistență tehnică prin intermediul Platformei europene de consiliere în materie de investiții.

Deseori, în zonele cele mai îndepărtate este nevoie de finanțare sub formă de granturi pentru banda largă, în caz contrar, aceasta putând fi nerentabilă. Totuși, o contribuție publică prin intermediul instrumentelor financiare poate atrage investiții private suplimentare pe termen lung, reducând riscurile pe termen scurt pentru instalare în zonele în care situația comercială poate deveni avantajoasă pe termen lung. În cadrul unei abordări mixte – cu alte cuvinte, combinând ambele forme de finanțare publică în zonele cu potențial comercial global pentru rețelele de foarte mare capacitate – granturile pot fi limitate la minimul necesar pentru a crea un interes comercial în subregiunile nerentabile, maximizând totodată implicarea sectorului privat în zone mai vaste.

Pentru a profita la maximum de efectul de levier al finanțării publice în cazul unei abordări mixte a investițiilor în rețelele de foarte mare capacitate în întreaga Europă, statele membre trebuie să utilizeze o combinație adecvată de granturi și de instrumente financiare, precum și acțiuni complementare între diferitele programe de finanțare europene și naționale 31 .

Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) este instrumentul UE dedicat în mod special sprijinirii rețelelor transeuropene. Bugetul actual al acestuia este totuși în măsură să sprijine numai o subcategorie specifică a proiectelor în bandă largă, și anume proiecte inovatoare, bazate pe tehnologii de ultimă oră, cu un potențial de multiplicare și folosind doar instrumente financiare. Instrumentele de finanțare ale UE existente și viitoare, indiferent de nivel, ar trebui să fie simplificate și să devină mai flexibile pentru a permite combinarea instrumentelor financiare și a granturilor. În contextul revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 32 , Comisia propune măsuri pentru a facilita combinarea fondurilor ESI cu FEIS în toate domeniile, inclusiv banda largă.

În pregătirea programării financiare pentru perioada de după 2020, Comisia va examina cu atenție necesitățile viitoare în materie de sprijin financiar în cadrul diferitelor programe de investiții ale UE ținând seama de obiectivele pentru 2025.

Sprijinul public național pentru investiții care nu este în conformitate cu condițiile de piață intră sub incidența normelor privind ajutoarele de stat, astfel cum se prevede la articolul 107 alineatul (1) din TFUE. Orientările privind ajutoarele de stat în domeniul serviciilor în bandă largă permit acordarea de finanțare publică pentru instalarea de rețele care oferă îmbunătățiri substanțiale în raport cu rețelele existente (principiul „schimbării radicale” în ceea ce privește disponibilitatea serviciilor în bandă largă). Riscurile de denaturare a concurenței sunt abordate cu ajutorul unor cerințe precum utilizarea mecanismului de finanțare publică ce denaturează cel mai puțin concurența și asigurarea accesului liber la infrastructura finanțată de stat.

Obiectivele Agendei digitale pentru Europa pentru 2020 sunt deja reflectate în orientări: se consideră că ajutoarele de stat pentru o schimbare radicală constând în înlocuirea rețelelor în bandă largă clasice cu rețele de acces de generație următoare (NGA) de bază (care oferă în general între 30 Mbps și 100 Mbps) contracarează disfuncționalitățile pieței în absența instalării comerciale a rețelelor de mare capacitate. Orientările prevăd și alte posibile schimbări radicale, de exemplu, îmbunătățiri, prin extinderea conexiunii prin fibră optică pentru a fi mai aproape de utilizatorul final sau servicii în bandă largă „ultrarapide”, de cel puțin 100 Mbps, sub rezerva verificării privind cererea nesatisfăcută în cazurile în care rețeaua NGA de bază există deja sau este planificată.

La evaluarea planurilor naționale de sprijinire a rețelelor de foarte mare capacitate, Comisia va ține seama de nevoile și obiectivele identificate în prezenta comunicare și de elementele care demonstrează că există de mult timp o cerere pentru astfel de rețele pe care piața ar putea să nu o satisfacă într-o măsură suficientă. În conformitate cu principiul intervenției bine orientate a statului care se limitează la minimul necesar pentru a corecta disfuncționalitățile de pe piață și pentru a atinge obiectivele de interes european, Comisia susține utilizarea unei abordări mixte în ceea ce privește instrumentele de finanțare și în regiunile în care aceasta generează o schimbare radicală în favoarea rețelelor în bandă largă ultrarapide. Astfel se pot reduce riscurile legate de investițiile în rețelele de foarte mare capacitate, ceea ce va permite diminuarea costurilor pentru public și reducerea, în același timp, la minimum a denaturărilor concurenței.

4.4.Wi-Fi pentru Europa

Accesul la internet prin Wi-Fi permite conectarea cu ușurință a mai multor utilizatori și numeroase autorități locale oferă deja acces gratuit la internet în spații publice. Comisia dorește să sprijine și să încurajeze furnizarea de acces gratuit cetățenilor la Wi-Fi în toate serviciile publice (de exemplu, administrații publice, școli, biblioteci, centre medicale, muzee, parcuri și piețe) pentru o mai bună integrare a comunităților în cadrul pieței unice digitale, pentru a le permite utilizatorilor să își formeze o idee despre societatea gigabiților, pentru a crește gradul de alfabetizare digitală și a completa serviciile publice furnizate în aceste spații.

4.5.Măsuri de însoțire menite să susțină conectivitatea la internet și convergența

Îndeplinirea obiectivelor în materie de conectivitate la internet în Europa va necesita și politici naționale sau regionale proactive, bazate pe planurile naționale privind banda largă 33 . Este esențial să se îmbunătățească transparența planificării, să se consolideze guvernanța pe mai multe niveluri și să se facă schimb de bune practici în beneficiul furnizorilor de infrastructură, al autorităților publice și al utilizatorilor de conectivitate.

Astfel cum a demonstrat inițiativa „Comunități conectate” 34 , elaborată de Comisie în 2014, există un nivel ridicat de interes din partea factorilor de decizie de la nivel local și regional în ceea ce privește consolidarea cooperării dintre actorii publici și privați din domeniul conectivității, asistență tehnică sporită și o difuzare mai vastă a bunelor practici și a instrumentelor disponibile. Cartografierea rețelelor prezente și viitoare le va permite, de asemenea, autorităților publice de la toate nivelurile de guvernare să aibă o imagine mai clară în legătură cu disfuncționalitățile pieței și lacunele în materie de conectivitate și le va oferi ocazia de a lansa inițiative publice bine orientate. Însă reușita depinde totodată de implicarea lor în încurajarea participării active a cetățenilor în activitățile digitale.

Pentru a facilita asigurarea eficace a fondurilor ESI alocate pentru proiectele în bandă largă, Comisia a propus crearea unei rețele la nivelul UE de birouri cu competențe în materie de bandă largă (BCO) 35 . Aceasta are ca scop accelerarea schimburilor de bune practici între statele membre/regiuni și acordarea de asistență tehnică cu privire la modalitățile de a investi în mod eficient în proiectele în bandă largă, ori de câte ori este posibil în combinație cu instrumente financiare.

Limitarea costurilor lucrărilor de construcții civile, care reprezintă până la 80 % din investițiile în rețelele în bandă largă, ar putea facilita și mai mult extinderea benzii largi. Directiva 2014/61/CE 36 („Directiva privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă”) are ca obiectiv să sporească utilizarea în comun a infrastructurilor fizice existente și reutilizarea acestora, în diferite sectoare de activitate (energie, transport etc.) și să faciliteze sinergiile cu lucrările publice; și impune ca toate clădirile noi sau renovate să fie accesibile pentru serviciile în bandă largă. Sinergiile și cooperarea între diferite servicii de utilități, care suscită un interes crescut din partea altor sectoare, au dat deja rezultate bune. Comisia îndeamnă statele membre să accelereze procesul de transpunere și să asigure punerea efectivă în aplicare a directivei, astfel încât să se poată valorifica întregul potențial al măsurilor și, în special, cel al sinergiilor transsectoriale.

5.Concluzii

Pentru economie și pentru societate, accesul la internet este în prezent tot la fel de important cum era accesul la energie electrică în perioada celei de a doua revoluții industriale. Conectivitatea la internet de foarte mare capacitate este esențială pentru a valorifica următorul val de competitivitate și inovare și pentru ca întreprinderile și cetățenii Europei să poată beneficia pe deplin de avantajele oferite de piața unică digitală. Prezenta comunicare și măsurile de însoțire sunt menite să ofere Europei instrumentele necesare pentru atingerea acestui rezultat.

Comisia încurajează statele membre, în strânsă cooperare cu toate părțile interesate relevante, să sprijine din punct de vedere politic, normativ și financiar ideea unei societății europene a gigabiților expusă în prezenta comunicare și invită:

-Consiliul European și Parlamentul European să aprobe obiectivele strategice pentru conectivitatea la internet în cadrul pieței unice digitale;

-Parlamentul European și Consiliul să avanseze rapid dezbaterile legislative referitoare la propunerea privind Codul european al comunicațiilor digitale care însoțește prezenta comunicare în vederea ajungerii la un acord politic până la sfârșitul anului 2017 și a punerii în aplicare în statele membre cu mult înainte de 2020.

Comisia va elabora un raport privind progresele înregistrate de inițiativele descrise în prezenta comunicare, ca parte a rapoartelor sale periodice referitoare la piața unică digitală.

ANEXĂ

Furnizarea conectivității la internet de înaltă performanță în cadrul pieței unice digitale

Inițiativă	Acțiuni și calendar
Măsuri privind cadrul de reglementare
Propunere legislativă de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice	Parlamentul European și Consiliul avansează rapid discuțiile legislative în vederea ajungerii la un acord politic până la sfârșitul anului 2017 și a punerii în aplicare în statele membre cu mult înainte de 2020.
Propunere legislativă de instituire a Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice
Măsuri de sprijin și de altă natură
Obiective strategice pentru conectivitate la internet	Consiliul European și Parlamentul European aprobă, până la sfârșitul anului 2016, obiectivele strategice pentru conectivitatea la internet în cadrul pieței unice digitale.
Un plan de acțiune privind 5G în Europa	Stabilirea unui calendar comun și a unui set de acțiuni coordonate care să permită lansarea rețelelor 5G în Europa.
Fondul pentru banda largă, pornind de la MIE și FEIS	Comisia, în cooperare cu Banca Europeană de Investiții, lansează un fond pentru banda largă până la sfârșitul anului 2016.
Opțiuni de finanțare pentru activitățile legate de Strategia privind piața unică digitală	Comisia examinează o inițiativă privind opțiunile de finanțare, inclusiv în ceea ce privește combinarea diferitelor surse de finanțare pentru proiectele europene de interes comun în materie de conectivitate la internet până în 2025.
Programarea financiară pentru perioada de după 2020	Comisia evaluează necesitatea unor resurse bugetare adecvate pentru o finanțare eficientă a benzii largi în zonele insuficient deservite din cadrul MIE, precum și necesitatea de a acorda sprijin din fondurile structurale, eventual cu o cotă orientativă, pentru transformarea digitală a economiei și societății europene.
Wi-Fi pentru Europa	Comisia instituite un sistem de bonuri valorice pentru Wi-Fi care să le permită autorităților publice să ofere gratuit conexiuni Wi-Fi în spațiile de viață socială.
Planurile naționale privind banda largă	Până la sfârșitul anului 2017, statele membre revizuiesc și actualizează planurile naționale privind banda largă având ca orizont de timp anul 2025, în conformitate cu obiectivele strategice stabilite în prezenta comunicare și în planul de acțiune privind 5G.
Platformă participativă pentru comunicații în bandă largă	Comisia, în cooperare cu Comitetul Regiunilor, înființează până la sfârșitul anului 2016 o platformă participativă pentru comunicații în bandă largă în scopul de a asigura un nivel ridicat de angajament și de cooperare între entitățile publice și cele private în vederea unor investiții în rețelele în bandă largă și a înregistrării de progrese în punerea în aplicare a planurilor naționale privind banda largă.
Rețeaua UE de birouri cu competențe în materie de bandă largă la nivel regional/național	Statele membre și regiunile înființează și sprijină, până la sfârșitul anului 2016, rețeaua UE de birouri cu competențe în materie de bandă largă la nivel regional/național.
Evaluarea Directivei privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă și orientări privind promovarea bunelor practici	Comisia, până în iulie 2018, evaluează punerea în aplicare a Directivei privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă, estimează impactul asupra costului proiectelor în bandă largă finanțate din fonduri UE și elaborează orientări privind promovarea bunelor practici.
Ajutoare de stat	Comisia ține cont de evoluția previzibilă a cererii pe termen lung în momentul aplicării abordării bazate pe o „schimbare radicală” a orientărilor privind ajutoarele de stat în domeniul serviciilor în bandă largă, în coroborare cu obiectivele strategice stabilite în prezenta comunicare, și susține finanțarea mixtă eficientă care contribuie la reducerea intensității ajutoarelor și la diminuarea riscurilor de denaturare a concurenței, în cadrul evaluării sale cu privire la intervențiile sub formă de ajutoare de stat.

(1)  De exemplu, rețelele sociale, jocurile pe platforme mobile, aplicațiile și transmisiile video prin flux continuu, digitalizarea continuă a activității economice și a serviciilor publice, aplicațiile vocale și de mesagerie bazate pe IP și stocarea și extragerea la distanță a datelor pentru consumatori și întreprinderi.

(2)

Rezoluția Parlamentului European din 19 ianuarie 2016 referitoare la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală [ 2015/2147(INI) ].

(3)

Concluziile Consiliului European, 28 iunie 2016 (EUCO 26/16).

(4) 5G se referă la următoarea generație de tehnologii de rețea care oferă perspective pentru noi modele digitale economice și de afaceri.

(5) Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice.

(6)

Comunicarea Comisiei „Un plan de acțiune privind 5G în Europa”.

(7)

Indicele economiei și societății digitale: acoperirea tehnologiilor de acces de generație următoare (NGA) de bază fixe (cu viteze de descărcare de cel puțin 30 Mbps).

(8)

La o viteză de cel puțin 2 Mbps.

(9)

Asociația GSM: http://www.gsmamobileeconomy.com/GSMA_Global_Mobile_Economy_Report_2015.pdf , p. 8 și 13.

(10)

Rapoarte separate elaborate de Ericsson, Cisco, GSMA și Gartner prevăd o creștere masivă a unor asemenea obiecte conectate. A se vedea secțiunea 2.2. din documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei.

(11)

„Rețea de foarte de mare capacitate” înseamnă o rețea de comunicații electronice care fie este compusă în întregime din elemente din fibre optice, cel puțin până la punctul de distribuție din locul de deservire, fie este capabilă să ofere, în condiții obișnuite în orele de vârf, performanțe similare de rețea în ceea ce privește lărgimea de bandă disponibilă de legătură descendentă și ascendentă, reziliența, parametrii de eroare, precum și timpul de așteptare și evoluția. Performanțele rețelei pot fi considerate similare indiferent dacă experiența utilizatorului final diferă în funcție de caracteristicile în mod inerent diferite ale mijlocului de comunicare prin care rețeaua, în cele din urmă, se conectează cu punctul terminus al rețelei.

(12)

 Fibra optică transmite semnale cu viteza luminii și dispune de o rază de eficacitate pentru a oferi conexiuni simetrice, de calitate, pe zeci de kilometri. Cele mai promițătoare tehnologii îmbunătățite cu cupru au în prezent o rază de acțiune de circa 250 de metri și se bazează pe fibre în restul rețelei. Rețelele prin cablu modernizate (HFC), care utilizează familia de standarde DOCSIS pentru ameliorarea performanțelor, se bazează pe fibre, cel puțin în ceea ce privește așa-numitul nod optic.

(13)

Cunoscută și sub denumirea de „backhaul”. A se vedea punctul 4.3 din planul de acțiune privind 5G.

(14)

Consultarea publică a avut loc în perioada 11 septembrie-7 decembrie 2015. Un raport complet de sinteză este disponibil la adresa https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/full-synopsis-report-public-consultation-needs-internet-speed-and-quality-beyond-2020 .

(15)

59 % dintre respondenți cred că în 2025 vor avea nevoie de viteze de descărcare mai mari de 1 Gbps cu o conexiune fixă; numai 8 % cred că vor avea nevoie de viteze de descărcare mai mici de 100 Mbps în 2025.

(16)

Un număr mare a reamintit importanța vitezelor de încărcare și a simetriei.

(17)

Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Luxemburg, Slovenia, Suedia, a se vedea figurile 22 și 23 din documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei.

(18)

A se vedea secțiunea 3.2. din documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei.

(19) Conectivitatea la nivel de gigabit trebuie înțeleasă ca o conectivitate la internet simetrică și eficientă din punctul de vedere al costurilor care oferă o legătură descendentă și o legătură ascendentă de cel puțin 1 Gbps.

(20)

Deschiderea educației: Metode inovatoare de predare și învățare pentru toți, facilitate de noile tehnologii și de resursele educaționale deschise, COM(2013) 654.

(21)

Întreprinderile cu un grad ridicat de integrare a tehnologiilor digitale, cum sunt schimbul electronic de informații sau platformele de comunicare socială.

(22)

Pentru a demonstra faptul că, în sectorul telecomunicațiilor, cererea răspunde ofertei și vitezele limitate pentru legătura descendentă și ascendentă pot să restricționeze tipurile de utilizări și de aplicații care ar putea apărea în condiții mai favorabile, a se vedea secțiunea 2.2 din documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei.

(23)

Printre aceștia se numără, de exemplu, școli primare și secundare, gări, porturi și aeroporturi, clădirile autorităților locale, universități, centre de cercetare, cabinete medicale și spitale, precum și stadioane.

(24) În conformitate cu propunerea de cod.

(25)

5G va coexista perfect cu tehnologiile complementare deja instalate, de exemplu, comunicațiile cu rază scurtă de acțiune pentru vehicul-vehicul și vehicul-infrastructură (ITS-G5). 

(26)

Pentru căile de transport terestre și în funcție de serviciul de transport avut în vedere, trebuie să se țină seama de investițiile în curs în tehnologiile C-ITS, garantându-se totodată coordonarea cu părțile interesate relevante (acțiunea 4 din planul de acțiune privind 5G).

(27)

Identificarea și cuantificarea principalelor date socioeconomice menite să sprijine planificarea strategică pentru introducerea tehnologiei 5G în Europa, SMART 2014/0008.

(28)

În conformitate cu definiția: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/European_cities_%E2%80%93_the_EU-OECD_functional_urban_area_definition .

(29)

Autostrăzi, drumuri și căi ferate naționale, în conformitate cu definiția rețelelor transeuropene de transport.

(30)

Pe baza studiului realizat de Analysis Mason (SMART 2015/0068) și a estimărilor Comisiei. Pentru detalii suplimentare, a se vedea documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei, secțiunea 4.4.

(31)

Pentru mai multe informații cu privire la complementaritatea dintre fondurile ESI și FEIS, a se vedea: http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/thefunds/fin_inst/pdf/efsi_esif_compl_en.pdf  

(32)

Planul de investiții pentru Europa: Fondul european pentru investiții strategice se prelungește după succesul din primul an ( IP-16-1933 ) și Noi orientări pentru combinarea fondurilor structurale și de investiții europene cu Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) ( IP-16-329 )

(33)  Comisia prezintă situația referitoare la elaborarea planurilor naționale privind banda largă în cadrul rapoartelor sale privind progresele înregistrate în mediul digital.

(34) https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/connected-communities-initiative Pentru mai multe informații privind inițiativa „Comunități conectate”, a se vedea: .

(35)

Pentru mai multe informații despre inițiativa BCO, a se vedea: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/broadband-competence-offices .

(36)  Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind măsuri de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză.