COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 14.9.2016

COM(2016) 584 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind evaluarea la jumătatea perioadei a aplicării Deciziei nr. 466/2014/UE în ceea ce privește garanția UE acordată Bancii Europene de Investiții pentru pierderile rezultate din operațiuni de finanțare care sprijină proiecte de investiții în afara Uniunii

{SWD(2016) 294 final}
{SWD(2016) 295 final}

1.INTRODUCERE

Raportul este prezentat Parlamentului European și Consiliului în conformitate cu articolul 19 din Decizia 466/2014/UE („decizia”) adoptată la 16 aprilie 2014. Articolul 19 prevede următoarele: „Până la 31 decembrie 2016, Comisia, în cooperare cu BEI, prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare la jumătatea perioadei a punerii în aplicare a prezentei decizii în primii ani, însoțit, dacă este cazul, de o propunere de modificare. Raportul la jumătatea perioadei se bazează pe o evaluare externă independentă și pe contribuția din partea BEI.

Raportul cuprinde, în special:

a)o evaluare a aplicării politicii de alocare;

b)o evaluare a rapoartelor BEI și, după caz, recomandări privind modalitatea de îmbunătățire a acestora;

c)o evaluare a REM, inclusiv a indicatorilor și criteriilor de performanță, precum și a contribuției acestora la realizarea obiectivelor stabilite de prezenta decizie;

d)o evidență detaliată a criteriilor avute în vedere pentru recomandarea privind posibila activare în totalitate sau în parte a cuantumului suplimentar opțional.”

Prezentul raport se bazează pe o evaluare externă independentă efectuată de un consultant extern și pe contribuția BEI. Raportul descrie analiza Comisiei cu privire la rezultatele evaluării externe și rezumă constatările care stau la baza unei propuneri de modificare a deciziei.

Raportul consultantului este disponibil la următoarea adresă:

http://ec.europa.eu/dgs/economy_finance/evaluation/completed/index_en.htm

Pe lângă acest raport, Comisia prezintă:

o propunere legislativă pentru revizuirea deciziei, reflectând modificările propuse până la finalul mandatului;

un document de lucru al serviciilor Comisiei referitor la evaluarea la jumătatea perioadei;

un alt document de lucru al serviciilor Comisiei, care constituie Raportul anual privind operațiunile de finanțare externă ale BEI în 2015.

2.SITUAȚIA MANDATULUI DE ACORDARE A ÎMPRUMUTURILOR EXTERNE LA SFÂRȘITUL ANULUI 2015

Mandatul de acordare a împrumuturilor externe a sprijinit agenda de politică externă a Uniunii, dovedind suficientă flexibilitate și reactivitate la provocările geopolitice, astfel cum s-a demonstrat în cazul Ucrainei (criza din Ucraina), în cazul Egiptului și Marocului („Primăvara arabă”) și în cazul Iordaniei (criza refugiaților). Mandatul a jucat un rol în stabilizarea economică și, prin urmare, politică a țărilor afectate de o criză politică 1 .

Până la sfârșitul anului 2015, după un an și jumătate de activități de finanțare în baza mandatului 2014-2020 (21 % din timpul de implementare s-a scurs), împrumuturile semnate cumulate în cadrul mandatului s-au ridicat la 6,9 miliarde EUR, corespunzând unei rate de utilizare de 26 %. Rata de utilizare în țările din vecinătatea estică depășește deja 50 %, țările respective fiind urmate de cele din Asia și America Latină și din Africa de Sud cu 41 % și, respectiv, 36 %. Nivelul scăzut de absorbție de până în prezent consemnat în țările aflate în fază de preaderare este generat de factori ciclici, care se disipează deja și nu reflectă nevoile preconizate. Nivelul scăzut de absorbție din regiunea mediteraneeană se datorează faptului că, în 2014, banca a semnat operațiuni în valoare de aproape 1 miliard EUR pentru a utiliza integral mandatul anterior. Această situație a lăsat foarte puțin loc pentru noi operațiuni în 2014 în cadrul mandatului actual de acordare a împrumuturilor externe (2014-2020) și reduce drastic, prin urmare, capacitatea mandatului de a răspunde priorităților Uniunii și posibilelor provocări viitoare în unele regiuni.

Tabelul 1. Utilizarea plafoanelor stabilite pentru mandatul de acordare a împrumuturilor externe 2014-2020, după un an și jumătate, la 31.12.2015

    milioane EUR

Regiunea operațiunii	Plafon	Suma netă a împrumuturilor semnate	Suma netă a împrumuturilor semnate ca % din plafonul mandatului
Țări aflate în faza de preaderare	8 739	1 157	13 %
Țări mediteraneene	9 606	1 656	17 %
Țări din vecinătatea estică, Rusia	4 831	2 571	53 %
Țări din Asia și America Latină	3 407	1 386	41 %
Africa de Sud	416	150	36 %
Total	27 000	6 920	26 %

În plus, în martie 2014, Uniunea s-a angajat să acorde Ucrainei un pachet financiar de sprijin și a solicitat BEI să contribuie cu investiții de ordinul a 3 miliarde EUR pentru perioada 2014-2016. Trebuie notat faptul că, până la sfârșitul anului 2016, BEI își va fi respectat, cel mai probabil, angajamentul de a spori activitățile de creditare în Ucraina cu 3 miliarde EUR pe o perioadă de trei ani.

Previziunile BEI privind utilizarea mandatului de 27 de miliarde EUR în diferite regiuni sunt ilustrate în tabelul 1 . Se poate remarca faptul că, printr-o astfel de contribuție la împrumuturile acordate Ucrainei, BEI epuizează plafonul pentru țările de vecinătatea estică mai rapid decât se estimase la momentul stabilirii inițiale a plafoanelor. Plafonul pentru țările din vecinătatea estică va fi atins la jumătatea anului 2017, iar BEI nu va mai putea continua să acorde împrumuturi în regiune pentru întreaga perioadă a mandatului de acordare a împrumuturilor externe. De exemplu, menținerea până în 2020 a nivelurilor de activitate actuale de 1,5 miliarde EUR în țările din vecinătatea estică (în special în Ucraina) ar necesita o suplimentare cu 5,2 miliarde EUR a mandatului de acordare a împrumuturilor externe. În plus, având în vedere categoriile de risc în care sunt incluse țările din vecinătatea estică, posibilitatea de a conta pe facilitățile de finanțare pe risc propriu ale BEI pentru acordarea de împrumuturi în regiune este limitată.

Tabelul 2. Mandatul actual de acordare a împrumuturilor externe 2014-2020 – Execuție și previziuni

milioane EUR

Mandate de acordare a împrumuturilor externe	2014 (începând cu luna iulie)	2015	2016	2017	2018	2019	2020	Total 2014-2020	Plafonul mandatului de acordare a împrumuturilor externe
Țări aflate în faza de preaderare	200	957	1 400	1 532	1 550	1 550	1 550	8 739	8 739
Vecinătate și parteneriat	1 480	2 757	3 000	2 370	1 610	1 610	1 610	14 437	14 437
Țări mediteraneene	390	1 276	1 500	1 610	1 610	1 610	1 610	9 606	9 606
Țări din vecinătatea estică	1 090	1 481	1 500	760	0	0	0	4 831	4 831
Țări din Asia și America Latină	415	971	752	590	508	171	0	3 407	3 407
Țări din Asia (excluzând Asia Centrală)	45	433	260	140	58	0	0	936	936
Țări din Asia Centrală	70	70	42	0	0	0	0	182	182
Țări din America Latină	300	468	450	450	450	171	0	2 289	2 289
Africa de Sud	0	150	100	70	70	26	0	416	416
Total general	2 095	4 835	5 252	4 562	3 738	3 357	3 160	27 000	27 000

Pe baza acestei evaluări, Comisia propune acordarea celor 3 miliarde EUR opționale la momentul evaluării la jumătatea perioadei, păstrând aceeași repartizare în funcție de plafonul regional ca înainte. În plus, s-a considerat esențială sporirea flexibilității BEI de a efectua schimburi între sumele din cadrul plafoanelor regionale alocate (de la 10 % în prezent între regiuni la un nivel de 20 %), însă numai din nevoia de a răspunde urgențelor și situațiilor de criză care ar putea apărea în perioada mandatului și care sunt recunoscute ca priorități importante pentru politica externă a Uniunii, în special în Ucraina și în regiunile vizate de răspunsul la criza migrației, sau oricăror provocări viitoare care pot apărea în cursul mandatului 2014-2020 2 . Realocarea nu s-ar putea aplica în cazul noului mandat de 2,3 miliarde EUR destinat sectorului privat în ceea ce privește migrația și nici în cazul celor 1,4 miliarde EUR destinate proiectelor sectorului public care abordează criza migrației.

3.CONTEXTUL POLITIC ACTUAL, INCLUSIV INIȚIATIVA BEI PRIVIND REZILIENȚA

Recent, au apărut și au evoluat vectori politici clari pentru acțiunile Uniunii în materie de politică externă; aceștia trebuie luați în considerare în evaluarea la jumătatea perioadei a mandatului BEI de acordare a împrumuturilor externe, în special:

activitatea urgentă privind dimensiunea externă a crizei migranților din UE și rolul potențial al BEI;

activități mai ample privind obiectivele de dezvoltare durabilă și finanțarea dezvoltării (Agenda de acțiune de la Addis Abeba, care reafirmă nevoia de a depăși asistența oficială pentru dezvoltare pentru a sprijini investițiile);

Agenda privind schimbările climatice, în special după Acordul COP 21 de la Paris;

activitatea desfășurată cu privire la diplomația economică, în sprijinul internaționalizării întreprinderilor din UE.

3.1 Dimensiunea externă a crizei migranților din UE

Recent, și la solicitarea Consiliului European din 18 martie 2016, BEI a propus o inițiativă de mobilizare de fonduri suplimentare în sprijinul unei creșteri sustenabile, al unei infrastructuri vitale și al coeziunii sociale în țările din vecinătatea sudică și din Balcanii de Vest, care sunt afectate de criza migranților. La 16 iunie 2016, ca răspuns la concluziile Consiliului European din 18 martie 2016, Consiliul BEI a purtat discuții cu privire la un document care a stat la baza propunerii prezentate de acesta Consiliului European. În concluziile sale din 28 iunie 2016, Consiliul European a declarat că „inițiativa Băncii Europene de Investiții în țările din vecinătatea sudică și din Balcanii de Vest, ca prim pas în noul cadru de cooperare, va contribui la stimularea investițiilor în țările partenere și se bucură de sprijinul nostru deplin.”

Ca urmare a acestei crize, nevoile țărilor din vecinătatea sudică și din Balcanii de Vest sunt multiple, iar BEI vizează să participe în două domenii ce contribuie la reziliența economică și la protejarea dezvoltării durabile:

•abordarea nevoilor sporite privind infrastructura și serviciile conexe pentru a răspunde creșterii bruște a populației, prin furnizarea de sprijin din partea BEI pentru sectorul public (inclusiv municipalități și entități din sectorul public);

•stimularea oportunităților de ocupare a forței de muncă pentru comunitățile-gazdă și comunitățile de refugiați, vizând stimularea integrării economice și asigurarea autonomiei refugiaților. Această provocare ar putea fi abordată prin sprijinul acordat de BEI sectorului privat (IMM-uri, corporații, microfinanțare).

Propunerea BEI (așa-numita „Inițiativă privind reziliența”) se bazează pe trei componente:

­componenta 1: intensificarea activităților care pot fi desfășurate în cadrele existente;

­componenta 2: extinderea gamei de produse oferite în regiunile în cauză, în vederea sprijinirii, în principal, a sectorului public;

­componenta 3: extinderea gamei de produse oferite în regiunile în cauză, în vederea sprijinirii, în principal, a sectorului privat.

Componentele 2 și 3 trebuie direcționate complet către ajutorarea comunităților-gazdă și a comunităților de refugiați din zonele afectate de criză.

În ceea ce privește plafonul global al mandatului, pe baza constatărilor evaluării la jumătatea perioadei și având în vedere Inițiativa privind reziliența a BEI, Comisia propune următoarele:

•    acordarea celor 3 miliarde EUR opționale cu repartizarea în funcție de plafonul regional propusă în tabelul 3 . Comisia propune ca sprijinul în cuantum de 1,4 miliarde EUR acordat de BEI sectorului public și direcționat către comunitățile-gazdă și comunitățile de refugiați (componenta 2 din Inițiativa privind reziliența) să fie inclus în mandatul de 3 miliarde EUR opționale activat;

•    crearea unui plafon maxim suplimentar pentru mandatul BEI destinat sectorului privat, în cuantum de 2,3 miliarde EUR (componenta 3 din cadrul Inițiativei privind reziliența a BEI), cu introducerea, în același timp, a unei garanții globale pentru operațiunile sectorului privat legate direct de comunitățile-gazdă și comunitățile de refugiați, acoperirea garanției UE fiind astfel extinsă la riscurile comerciale;

•    asigurarea unei flexibilități sporite a BEI de a efectua schimburi între sumele din cadrul plafoanelor regionale alocate (de la 10 % în prezent între regiuni la un nivel de 20 %), însă numai în beneficiul regiunilor cu nivel ridicat de prioritate pentru Uniune, în special Ucraina și regiunile vizate de răspunsul la criza migrației sau în direcția eventualelor provocări viitoare care pot apărea în partea rămasă a mandatului 2014-2020. Flexibilitatea sporită nu se aplică noului mandat al BEI pentru sectorul privat prevăzut în Inițiativa privind reziliența a BEI.

Aceste modificări ar genera o creștere totală cu 5,3 miliarde EUR a garanției aferente mandatului de acordare a împrumuturilor externe, cuantum care include cele 3 miliarde EUR suplimentare opționale. În cadrul cuantumului opțional, Comisia propune menținerea procentajelor pentru regiunile Asia, America Latină și Africa de Sud. De asemenea, în cadrul aceluiași cuantum, ținând seama de previziunile BEI, Comisia propune divizarea celor 1,4 miliarde EUR menționate în Inițiativa privind reziliența între țările din faza de preaderare (500 de milioane EUR, numai țările din Balcanii de Vest) și țările mediteraneene (900 de milioane EUR). Partea rămasă din cuantumul opțional va fi alocată țărilor din vecinătatea estică (1 177 milioane EUR), procentajul alocat acestora devenind astfel mai mult decât dublu și permițând cel puțin parțial menținerea nivelurilor sporite de activitate în regiune, în special în Ucraina. În cele din urmă și având în vedere previziunile BEI, cuantumul de 2,3 miliarde EUR destinat operațiunilor BEI în sectorul privat pentru refugiați este împărțit între țările în faza de preaderare (440 de milioane EUR, de asemenea numai în țările din Balcanii de Vest) și regiunile mediteraneene (1 860 de milioane EUR).

(A se vedea repartizarea propusă la nivel regional și subregional în tabelul 3 ).

Tabelul 3. Propunere privind repartizarea la nivel regional 

În milioane EUR

Mandatul de acordare a împrumuturilor externe (32 300 de milioane EUR)	Împărțirea la nivel regional, Decizia 2014	27 de miliarde EUR împărțite în %	Cuantum suplimentar opțional 3(+ 3 miliarde) 4	3 miliarde EUR împărțite în %	Împărțirea la nivel regional a 30 de miliarde EUR	Componenta 3 2,3 miliarde EUR	Împărțirea la nivel regional a 32,3 miliarde EUR
Țări aflate în faza de preaderare	8 739	32 %	500	17 %	9 239	5440	69 679
Vecinătate și parteneriat	14 437	53 %	2 077	69 %	16 514	1 860	18 374
Țări mediteraneene	9 606	36 %	900	30 %	10 506	1 860	12 366
Țări din vecinătatea estică	4 831	18 %	1 177	39 %	6 008	0	6 008
Țări din Asia și America Latină	3 407	13 %	378	13 %	3 785	0	3 785
Țări din Asia (excluzând Asia Centrală)	936	3 %	104	3 %	1 040	0	1 040
Țări din Asia Centrală	182	1 %	20	1 %	202	0	202
Țări din America Latină	2 289	8 %	254	8 %	2 543	0	2 543
Africa de Sud	416	2 %	46	2 %	462	0	462
Total general	27 000	100 %	3 000	100 %	30 000	2 300	32 300

3.2 Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD)

Începând cu 2015, Uniunea s-a angajat să contribuie la atingerea ODD. Anul 2016 a deschis calea lansării oficiale a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă , adoptată de liderii mondiali în septembrie 2015 în cadrul ONU. Noua agendă solicită depunerea de eforturi pentru atingerea celor 17 obiective de dezvoltare durabilă în următorii 15 ani. Mai exact, obiectivele și operațiunile mandatului de acordare a împrumuturilor externe sunt aliniate în mare măsură cu ODD și se estimează că vor contribui direct la îndeplinirea unor obiective, precum apă curată și canalizare, energie curată și la prețuri accesibile, industrie, inovare și infrastructură, orașe și comunități sustenabile, politici climatice, muncă decentă și creștere economică. În plus, mandatul de acordare a împrumuturilor externe contribuie indirect la următoarele ODD, în mare parte prin dezvoltarea unor infrastructuri în anumite sectoare (agricultură, educație etc.) despre care se estimează că vor avea impact asupra următoarelor obiective: eradicarea sărăciei și a foametei, sănătate și bunăstare, educație de calitate, egalitate de gen, reducerea inegalităților, consumul și producția responsabile, viața de sub apă, pace, justiție și instituții și parteneriate solide pentru atingerea obiectivelor. În acest context, mandatul BEI trebuie să își consolideze contribuția la atingerea ODD, în special axându-se pe dezvoltarea economică durabilă, care este unul dintre cele trei obiective de nivel înalt ale mandatului.

3.3 Acordul de la Paris privind schimbările climatice

Prin Acordul de la Paris privind schimbările climatice, guvernele au convenit să limiteze încălzirea globală la mult sub nivelul de 2 °C peste nivelurile preindustriale și, prin urmare, să realizeze reduceri rapide ale emisiilor de gaze cu efect de seră utilizând cele mai bune tehnici disponibile. De asemenea, guvernele s-au angajat să acorde sprijin țărilor în curs de dezvoltare, în cadrul eforturilor acestora de adaptare la schimbările climatice.

În acest cadru, Uniunea ia deja măsuri pentru îndeplinirea obiectivului său de reducere a emisiilor cu cel puțin 40 % până în 2030. Operațiunile de finanțare ale BEI derulate în cadrul mandatului fac parte din acest efort. Mandatul contribuie în mod semnificativ la atingerea obiectivelor de combatere a schimbărilor climatice (unul dintre cele trei obiective de nivel înalt ale sale), cu un volum de fonduri ce reprezintă 40 % din totalul operațiunilor de finanțare ale BEI, axându-se puternic pe operațiunile de atenuare a schimbărilor climatice (92 % din operațiunile BEI) și pe adaptarea la schimbările climatice (8 % din operațiunile BEI). Mandatul este aliniat în mod corespunzător la efortul constant al Uniunii și al comunității internaționale de atingere a obiectivelor de combatere a schimbărilor climatice (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră).

3.4 Diplomația economică

Discuțiile în curs referitoare la strategia Uniunii în ceea ce privește internaționalizarea întreprinderilor europene vizează sprijinirea celor care doresc să desfășoare activități comerciale în străinătate, promovând standarde comune pentru întreprinderi și, în paralel, atrăgând investiții în Uniune. Discuțiile curente s-au axat pe nevoia de coordonare, de aliniere și de optimizare a efortului Uniunii în domeniul politicilor, precum și a actorilor și a instrumentelor care contribuie deja la diplomația economică. În al doilea rând, accesul la finanțare constituie obstacolul principal în calea internaționalizării întreprinderilor din Uniune. Diplomația economică a Uniunii ar trebui să se axeze pe condițiile de finanțare pentru a elimina obstacolele precum limitarea accesului la finanțare din calea internaționalizării întreprinderilor din UE. În acest domeniu, se estimează că BEI va juca un rol esențial, mai ales pentru că mandatul său vizează operațiuni în afara Uniunii și promovează operatori economici din UE, inclusiv IMM-uri, în străinătate.

4.    CONSTATĂRILE EVALUĂRII LA JUMĂTATEA PERIOADEI

Concluziile evaluării externe sunt următoarele:

Mandatul de acordare a împrumuturilor externe este aliniat în mod adecvat la prioritățile Uniunii, a asigurat suficientă flexibilitate pentru a răspunde evenimentelor de criză, grație unei marje suficiente a plafoanelor regionale și subregionale în primii ani de implementare a mandatului, ceea ce a dus, însă, la utilizarea excesivă a plafoanelor în unele regiuni (vecinătatea estică, Asia și Asia Centrală).

Operațiunile de finanțare au respectat normele politicii în materie de alocare, țările cu calificativ „investment grade” care au beneficiat de garanția UE fiind mai problematice.

După patru ani de implementare, cadrul BEI de măsurare a rezultatelor este adaptat în mod corespunzător la obiectivele operaționale.

De asemenea, una dintre concluzii a fost aceea că era posibilă o marjă de optimizare în ceea ce privește raportarea BEI către Uniune în contextul întocmirii raportului anual al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind operațiunile de finanțare derulate de BEI în temeiul Deciziei 466/2014/UE.

Coordonarea cu alte IFI, delegații ale UE în contextul mecanismului de finanțare mixtă a fost eficientă.

În ceea ce privește valoarea adăugată a operațiunilor de finanțare ale BEI în contextul operațiunilor derulate în cadrul mandatului de acordare a împrumuturilor externe, BEI a fost în măsură să finanțeze proiecte în țări cu rating scăzut. Valoarea adăugată a finanțării BEI este deosebit de relevantă în ceea ce privește rata dobânzii și scadența (în special în cazul sprijinului pentru IMM-uri), precum și beneficiile nefinanciare, de exemplu asistența tehnică, promovarea unor standarde adecvate, standardele în materie de achiziții.

Raportul indică faptul că lipsa finanțării în moneda locală reprezintă o limitare a valorii adăugate, debitorul urmând să suporte riscul de schimb valutar.

În ceea ce privește schimbările climatice, rezultatele la sfârșitul anului 2015 depășesc ținta de 25 % din totalul operațiunilor de finanțare ale BEI, volumul finanțării reprezentând 40 % din total.

Raportul a concluzionat că vizibilitatea Uniunii la nivelul beneficiarului final ar putea fi îmbunătățită.

5.    ELEMENTE-CHEIE ALE PROPUNERII COMISIEI

Pe baza analizei Comisiei cu privire la constatările evaluării la jumătatea perioadei, prezentată în capitolul 4, și având în vedere contextul politic, inclusiv Inițiativa BEI privind reziliența, astfel cum este prezentată în capitolul 3, noile elemente care trebuie introduse în noua decizie pot fi rezumate după cum urmează:

activarea cuantumului suplimentar opțional de 3 miliarde EUR: Acest mandat opțional va majora plafoanele regionale pe o bază proporțională, inclusiv cele 1,4 miliarde EUR din Inițiativa privind reziliența a BEI (componenta 2) pentru operațiuni care implică contrapartide publice;

se adaugă un nou obiectiv orizontal de nivel înalt, care acoperă răspunsul la criza migranților;

cuantumul suplimentar opțional de 3 miliarde EUR va include cele 1,4 miliarde EUR legate de Inițiativa privind reziliența a BEI (componenta 2) pentru operațiuni care implică contrapartide publice. Respectivele 1,4 miliarde EUR vor fi repartizate între țările în faza de preaderare și țările mediteraneene;

majorarea plafonului global cu 2,3 miliarde EUR pentru operațiunile BEI de finanțare a sectorului privat (componenta 3), aplicabilă proiectelor care vin în sprijinul comunităților-gazdă și/sau al comunităților de refugiați. Cuantumul respectiv va fi repartizat, de asemenea, în conformitate cu previziunile BEI, între regiunile țărilor în faza de preaderare și ale țărilor mediteraneene. În acest context și pentru cuantumul menționat, acoperirea asigurată de garanția UE pentru respectivele operațiuni este extinsă pentru a cuprinde toate plățile datorate BEI, dar neprimite de aceasta („garanția globală”), nu numai garanția împotriva riscurilor politice, așa cum se prevede în decizie în prezent. Garanția globală aferentă acestui nou mandat va fi remunerată. Veniturile vor fi transferate fondului de garantare pentru acțiuni externe. Plafonul maxim pentru operațiunile BEI acoperite de garanția UE este, așadar, majorat la 32,3 miliarde EUR.

în ceea ce privește cadrul de măsurare a rezultatelor, BEI trebuie să elaboreze și să implementeze indicatori pentru proiecte care oferă un răspuns strategic la criza migranților. În contextul raportării anuale a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu cu privire la operațiunile de finanțare ale BEI, este inclusă o evaluare a impactului operațiunilor de finanțare ale BEI ca răspuns la criza migranților.

revizuirea listei privind eligibilitatea țărilor: eliminarea țărilor cu venituri ridicate și cu calificativ „high-investment grade” precum Brunei, Islanda, Israel, Singapore, Chile și Coreea de Sud din lista țărilor eligibile, precum și a Regiunilor Administrative Speciale ale Chinei, Hong Kong și Macao;

introducerea unui grad sporit de flexibilitate, permițând BEI să majoreze realocarea fondurilor între regiuni și subregiuni în cursul mandatului. Este necesară mai multă flexibilitate pentru a permite abordarea situațiilor urgente și ca răspuns la situațiile de criză care ar putea apărea într-o regiune sau alta pe perioada mandatului. Realocarea între regiuni este majorată de la 10 % la 20 %. Realocarea nu se aplică în cazul cuantumului de 2,3 miliarde EUR alocat mandatului ce vizează sectorul privat și nici în cazul celor 1,4 miliarde EUR legate de proiectele sectorului public menite a soluționa criza migranților.

consolidarea dimensiunii schimbărilor climatice în cadrul mandatului. Volumul operațiunilor BEI care vizează atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea ar trebui să contribuie la creșterea de la 25 % la 35 %, până în 2020, a proporției împrumuturilor acordate de BEI în sprijinul investițiilor legate de climă în țările în curs de dezvoltare. Pe perioada vizată de decizie, care reflectă noile priorități ale mandatului, volumul minim al respectivelor operațiuni ar trebui să fie în continuare de 25 % din totalul operațiunilor de finanțare ale BEI; concomitent, BEI ar trebui să vizeze menținerea actualului nivel înalt de performanță. Se introduce o referire la acordul de la Paris, adoptat în contextul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.

sprijinul acordat de BEI IMM-urilor din Uniune trebuie consolidat (internaționalizarea întreprinderilor din UE);

se subliniază contribuția directă a mandatului BEI la îndeplinirea unora dintre ODD.

6.    IMPACTUL BUGETAR AL MAJORĂRII PLAFONULUI GLOBAL

Propunerea prevede o majorare a plafonului global al operațiunilor de finanțare ale BEI în baza garanției UE pentru întreaga perioadă 2014-2020, prin activarea cuantumului opțional de 3 miliarde EUR menționat în decizie și prin adăugarea unui nou mandat de acordare de împrumuturi sectorului privat pentru proiecte care răspund la criza migranților, în valoare de 2,3 miliarde EUR. Plafonul global va atinge nivelul total de 32,3 miliarde EUR și urmează să fie defalcat în plafoane și subplafoane regionale.

Necesarul bugetar suplimentar pentru provizionarea fondului de garantare implicat de majorarea totală a plafonului global al mandatului (+5,3 miliarde EUR) va fi finanțat din linia din bugetul Uniunii destinată provizionării fondului de garantare în contextul cadrului financiar multianual. Impactul necesarului de provizionare a fondului de garantare se calculează pe baza tiparelor preconizate ale plăților și rambursărilor împrumuturilor garantate care vor fi întinse pe durata cadrului macrofinanciar actual și a celui următor, astfel cum se descrie în tabelul 4 .

Tabelul 4. Total sume restante pe perioada 2014-2026 în ceea ce privește împrumuturile BEI, AMF și EURATOM

În milioane EUR

TOTAL SUME RESTANTE (BEI+AMF+EURATOM)	Executare		Previziuni
	Sfârșitul anului 2014	Sfârșitul anului 2015	Sfârșitul anului 2016	Sfârșitul anului 2017	Sfârșitul anului 2018	Sfârșitul anului 2019	Sfârșitul anului 2020	Sfârșitul anului 2021	Sfârșitul anului 2022	Sfârșitul anului 2023	Sfârșitul anului 2024	Sfârșitul anului 2025	Sfârșitul anului 2026
Scenariu Total pentru mandatul de acordare a împrumuturilor externe 27 miliarde EUR	26 353	28 451	30 695	32 377	34 277	35 074	35 365	35 359	34 752	33 435	31 135	29 249	27 192
Scenariu Total pentru mandatul de acordare a împrumuturilor externe 32,3 miliarde EUR	26 353	28 451	30 744	32 730	35 198	36 654	37 713	38 278	37 981	36 841	34 568	32 562	30 320

Scăderea sumei restante începând cu 2021 este legată de absența previziunilor pentru următoarea perioadă a mandatului BEI.

Tabelul 5 ilustrează necesarul bugetar anual suplimentar ce rezultă din impactul majorării plafonului global al mandatului la 32,3 miliarde EUR. Prin urmare, în perioada 2018-2020 (în CFM actual), necesarul bugetar suplimentar ar trebui limitat la 115 milioane EUR (a se vedea tabelul 5 ).

Tabelul 5. Necesarul de provizionare suplimentar pentru plafonul de 32,3 miliarde EUR

În milioane EUR

	Buget 2014-2016						Proiect de buget 2017	Previziuni
	Sfârșitul anului 2014		Sfârșitul anului 2015		Sfârșitul anului 2016		Sfârșitul anului 2017	Sfârșitul anului 2018		Sfârșitul anului 2019		Sfârșitul anului 2020		Sfârșitul anului 2021		Sfârșitul anului 2022		Sfârșitul anului 2023		Sfârșitul anului 2024		Sfârșitul anului 2025		Sfârșitul anului 2026		Sfârșitul anului 2027		Sfârșitul anului 2028
Necesarul bugetar anual 27 miliarde EUR	58		144		257		241	229		185		171		103		2		-71		-104		-138		-229		-257		-215
Necesarul bugetar anual 32,3 miliarde EUR	58		144		257		241	234		216		249		209		99		-29		-132		-191		-254		-239		-190
Necesarul de provizionare suplimentar	-		-		-		-	4		32		78		106		97		42		-27		-54		-25		18		25
Necesarul suplimentar total de 296 de milioane EUR				Necesarul de provizionare suplimentar de 114 milioane EUR în CFM actual									Necesarul de provizionare suplimentar de 182 de milioane EUR după anul 2020

În ceea ce privește impactul extinderii garanției UE (garanția globală) la unele proiecte ale BEI din sectorul privat legate de criza migranților, în limita a 2,3 miliarde EUR (componenta 3), profilul de risc ar crește mai mult decât expunerea actuală a mandatului în cazul operațiunilor în sectorul privat. Având în vedere această situație, impactul ar fi atenuat prin prime de risc aplicate de BEI debitorilor privați. Veniturile din primele de risc generate de operațiunile de finanțare ale BEI în sectorul privat în contextul sprijinului acordat pentru criza migranților ar fi incorporate în fondul de garantare și ar trebui să constituie o nouă sursă de venituri pentru fond, sub rezerva revizuirii Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 7 privind constituirea fondului de garantare pentru acțiuni externe. Aceste noi intrări vizează să garanteze că plafoanele operațiunilor de finanțare ale BEI în temeiul deciziei sunt susținute la un nivel adecvat în anii rămași din perioada 2014-2020.

(1)

A se vedea pagina 13 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei referitor la evaluarea la jumătatea perioadei a aplicării mandatului BEI de acordare a împrumuturilor externe.

(2)

A se vedea și capitolul 3.

(3)

Sumele includ împrumuturile în cuantum de 1,4 miliarde EUR din componenta 2 menționate în Inițiativa privind reziliența a BEI.

(4)

JO L 145, 10.6.2009, p. 10-14.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 14.9.2016

COM(2016) 584 final

ANEXĂ

Calcularea necesarului de provizionare suplimentar pentru fondul de garantare prin majorarea plafonului global de 5,3 miliarde EUR

la

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind evaluarea la jumătatea perioadei a aplicării Deciziei nr. 466/2014/UE în ceea ce privește garanția UE acordată Bancii Europene de Investiții pentru pierderile rezultate din operațiuni de finanțare care sprijină proiecte de investiții în afara Uniunii

{SWD(2016) 294 final}
{SWD(2016) 295 final}

ANEXA I

Calcularea necesarului de provizionare suplimentar pentru fondul de garantare prin majorarea plafonului global de 5,3 miliarde EUR

În prezent, fondul de garantare pentru acțiuni externe este provizionat de la bugetul Uniunii, pentru a se menține nivelul fondului la suma-țintă stabilită în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 480/2009 la 9 % din totalul împrumuturilor BEI, MFA (asistență macrofinanciară) și Euratom nerambursate.

În ceea ce privește impactul activării sumei de 3 miliarde EUR și impactul Inițiativei privind reziliența asupra provizionării fondului de garantare, normele care reglementează funcționarea fondului au fost aplicate în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 480/2009 din 25 mai 2009 privind constituirea Fondului de garantare pentru acțiuni externe. Conform regulamentului menționat, împrumuturile sunt provizionate pe baza sumelor totale garantate restante, după cum urmează:

­    suma de provizionare pentru fondul de garantare se calculează la începutul anului t1, ca diferență între suma-țintă a fondului (9 % din totalul sumelor garantate restante plus dobânda acumulată) și valoarea activelor nete ale fondului la sfârșitul anului t0. Valoarea activelor nete ale fondului la sfârșitul fiecărui an include veniturile din lichiditatea investită a fondului și continuarea efectului generat de neîndeplinirea obligațiilor de plată de către Siria.

­    În contextul procesului de planificare bugetară în anul t1, suma de provizionare respectivă se introduce în bugetul preliminar pentru t2 și se înscrie în bugetul final.

­    Fondul este provizionat printr-o singură tranzacție de plată la începutul anului t2 din linia bugetară 01.03.06.