COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 30.8.2016

COM(2016) 546 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport anual privind Fondul de solidaritate al Uniunii Europene pentru anul 2015

CUPRINS

1.Introducere

2.Cereri în curs din 2014

3.Cereri noi primite în 2015

4.Finanțare

5.Monitorizare

6.Închideri

7.Concluzii

1.Introducere

Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (denumit în continuare „regulamentul”) prevede prezentarea unui raport referitor la activitatea fondului din anul anterior, adresat Parlamentului European și Consiliului. Prezentul raport prezintă activitățile Fondului de solidaritate al UE (denumit în continuare „FSUE” sau „Fondul”) în cursul anului 2015: tratarea cererilor noi și evaluarea rapoartelor privind execuția în vederea pregătirii acestora pentru închidere. Ca urmare a modificării Regulamentului privind FSUE 1 , cererile înaintate către Comisie după luna iunie 2014 au fost evaluate pe baza noilor criterii, astfel cum sunt prevăzute în regulament.

În 2015, Comisia a primit un număr relativ mic de cereri de asistență din FSUE. În decursul anului au fost depuse numai trei cereri privind două cazuri de inundații în Grecia și un caz de condiții de iarnă severă în Bulgaria. Comisia a evaluat favorabil toate cele trei cereri.

Deoarece revizuirea din 2014 a Regulamentului privind FSUE a introdus posibilitatea efectuării unor plăți în avans către statele potențial beneficiare, Comisia a creat condițiile bugetare necesare în bugetul UE pe 2015 și astfel a putut aproba plățile în avans pentru cele trei cereri primite în decursul anului.

În plus, Comisia a finalizat evaluarea celor patru cereri primite în 2014 din partea României (două cereri), a Bulgariei și a Italiei. Comisia a evaluat favorabil toate cele patru cereri.

Din punct de vedere financiar, în cursul anului 2015, Comisia a aprobat o asistență din FSUE în valoare totală de 82 780 615 euro, reprezentând șapte cereri. Dacă se ia în calcul și asistența financiară aprobată deja la sfârșitul anului precedent în valoare de 126 724 968 de euro (dar pentru care creditele bugetare au trebuit reportate pe anul 2015), Comisia a plătit o sumă totală de 209 505 583 de euro.

Au fost înregistrate progrese semnificative și în ceea ce privește închiderea celor opt intervenții FSUE deschise în anii precedenți.

Anexa I prezintă pragurile pentru mobilizarea Fondului în caz de „catastrofă majoră” aplicabile în 2015, iar anexa II oferă „o prezentare generală a cererilor” mobilizate în decursul anului, inclusiv informațiile financiare relevante.

2.Cereri în curs din 2014

Evaluarea următoarelor patru cereri primite în 2014 a fost finalizată în 2015. Deoarece aceste cereri au fost primite după intrarea în vigoare a modificării Regulamentului privind FSUE în iunie 2014, ele au fost evaluate pe baza dispozițiilor Regulamentului privind FSUE revizuit.

ROMÂNIA - inundațiile din primăvara anului 2014

În lunile aprilie și mai 2014, părți extinse ale României au fost afectate de inundații pe scară largă, care au cauzat distrugerea infrastructurii publice și private, a locuințelor private, precum și pagube în agricultură. România a depus cererea pentru asistență din FSUE la 9 iulie 2014, în termenul de 12 săptămâni de la data înregistrării primei daune, la 19 aprilie 2014.

Cererea a fost bazată pe criteriul de „stat învecinat”, invocându-se faptul că părți din România au fost afectate de aceeași catastrofă care a avut loc în Serbia începând cu 14 mai 2014, și care a fost considerată anterior de Comisie drept catastrofă majoră. După evaluarea condițiilor meteorologice, Comisia a concluzionat, totuși, că informațiile furnizate de autoritățile române nu permit atribuirea tuturor daunelor menționate (care au survenit încă de la 19 aprilie) aceleiași catastrofe care a afectat Serbia. Prin urmare, Comisia a solicitat României să își revizuiască și să își actualizeze cererea și să excludă daunele care s-au produs înainte de 14 mai 2014.

La 29 septembrie 2014, România a înaintat o cerere revizuită, limitată la daunele survenite după 14 mai 2014 și menționând daune directe totale în valoare de 167,927 milioane de euro. Această sumă reprezenta 0,13 % din venitul național brut (VNB) al României. Având în vedere că daunele directe totale s-au situat sub pragul de catastrofă majoră 2 și că pragul de catastrofă regională prevăzut la articolul 2 alineatul (3) din regulament nu a fost atins 3 , cererea a fost evaluată favorabil în temeiul „dispoziției privind statul învecinat” de la articolul 2 alineatul (4). La 9 aprilie 2015, Comisia a decis să propună autorităților bugetare (Parlamentul și Consiliul) mobilizarea FSUE pentru suma de 4 198 175 de euro. Contribuția financiară a fost plătită României la 21 august 2015.

ROMÂNIA - inundațiile din vara anului 2014

România a depus o a doua cerere pentru asistență din FSUE pentru daune cauzate de precipitațiile masive și inundațiile și alunecările de teren care au urmat în partea de sud-vest a României, în perioada cuprinsă între sfârșitul lunii iulie și mijlocul lunii august 2014. Catastrofa a cauzat daune infrastructurii publice și private, întreprinderilor și sectorului agricol, precum și patrimoniului cultural și locuințelor private.

Cererea a fost primită de Comisie la 3 octombrie 2014, în termenul de 12 săptămâni de la data înregistrării primei daune la 28 iulie 2014. La cererea Comisiei, o serie de informații suplimentare, inclusiv referitoare la cifrele privind daunele, au fost furnizate la 13 ianuarie 2015.

Autoritățile române au estimat daunele directe totale provocate de catastrofă la 171,911 milioane de euro, reprezentând 0,13 % din VNB-ul României și rămânând, prin urmare, sub pragul de catastrofă majoră.

În consecință, cererea a fost analizată pe baza criteriilor pentru „catastrofe regionale”. Cererea României s-a referit la o singură regiune de nivel NUTS 2, și anume, „Oltenia de sud-vest”. Daunele directe raportate de 171,911 milioane de euro au reprezentat 1,64 % din PIB-ul acestei regiuni (10 480 de milioane de euro, conform cifrelor din 2011), depășind astfel pragul fixat pentru catastrofele regionale și îndeplinind, prin urmare, criteriile pentru o contribuție din Fond.

La 9 aprilie 2015, Comisia a decis să propună autorității bugetare mobilizarea FSUE pentru suma de 4 297 775 de euro. Contribuția financiară a fost plătită României la 21 august 2015.

BULGARIA - inundațiile din vara anului 2014

Similar evenimentelor din România, Bulgaria a fost afectată de precipitațiile îndelungate și abundente de la sfârșitul lunii iulie și începutul lunii august 2014, care au cauzat daune considerabile infrastructurii publice și private, întreprinderilor, locuințelor și bunurilor private și au prejudiciat sectorul agricol.

Bulgaria și-a înaintat cererea Comisiei la 23 octombrie 2014, în termenul de 12 săptămâni de la data înregistrării primei daune la 31 iulie 2014. Informațiile actualizate necesare pentru finalizarea evaluării au fost furnizate la 12 noiembrie 2014.

Autoritățile bulgare au estimat daunele directe totale provocate de catastrofă la 79,344 milioane de euro, reprezentând 0,20 % din VNB-ul Bulgariei. În consecință, cererea a fost analizată pe baza criteriilor pentru „catastrofe regionale”. Cererea Bulgariei se referea la o singură regiune de nivel NUTS 2, și anume „Severozapaden”, în nord-vestul Bulgariei, una dintre cele mai sărace regiuni ale UE. Daunele directe raportate de 79,344 milioane de euro au reprezentat 2,9 % din PIB-ul acestei regiuni (2 732 de milioane de euro, conform datelor din 2011), depășind astfel pragul de 1,5 % din PIB, fixat pentru catastrofele regionale. Prin urmare, cererea Bulgariei a îndeplinit criteriile pentru o contribuție din Fond.

La 9 aprilie 2015, Comisia a decis să propună autorității bugetare mobilizarea FSUE pentru suma de 1 983 600 de euro. Contribuția financiară a fost plătită Bulgariei la 21 august 2015.

ITALIA - inundațiile din toamna anului 2014

Între 9 octombrie -18 noiembrie 2014, părți întinse din nord-vestul Italiei au fost afectate de perioade recurente de condiții meteorologice nefavorabile, marcate de precipitații abundente urmate de inundații și alunecări de teren, care au cauzat daune considerabile infrastructurii publice și private, întreprinderilor, locuințelor și bunurilor private și au prejudiciat sectorul agricol.

Cererea a fost prezentată Comisiei la 23 decembrie 2014, în termenul de 12 săptămâni de la data înregistrării primei daune, la 9 octombrie 2014. La solicitarea Comisiei, o serie de informații suplimentare, incluzând cifre ușor revizuite privind daunele, au fost furnizate la 3 februarie 2015.

Autoritățile italiene au estimat daunele directe totale provocate de catastrofă la 2 241 052 milioane de euro, ceea ce se situează sub pragul de „catastrofă majoră” pentru mobilizarea FSUE aplicabil Italiei în 2014 (adică 3 miliarde de euro la prețurile din 2011).

În consecință, cererea a fost analizată pe baza criteriilor pentru „catastrofe regionale”. Au fost afectate direct cinci regiuni de nivel NUTS 2 din Italia, și anume Emilia-Romagna, Liguria, Lombardia, Piemont și Toscana. Pe baza cifrelor prezentate de autoritățile italiene, daunele provocate în cele cinci regiuni au reprezentat 1,84 % din PIB-ul regional mediu ponderat, depășind astfel pragul de 1,5 % din PIB, fixat pentru catastrofele regionale. Prin urmare, cererea Italiei a fost eligibilă pentru o contribuție din FSUE.

La 9 aprilie 2015, Comisia a decis să propună autorității bugetare mobilizarea FSUE pentru suma de 56 026 300 de euro. Contribuția financiară din partea fondului a fost plătită la 2 octombrie 2015.

3.Cereri noi primite în 2015

În 2015, Comisia a primit trei cereri noi. Cele mai importante informații referitoare la aceste cereri noi sunt sintetizate mai jos.

BULGARIA - condițiile de iarnă severă din 2015

La sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii februarie 2015, părți extinse ale Bulgariei au fost afectate de precipitații abundente, zăpadă, inundații și alunecări de teren, care au cauzat daune considerabile infrastructurii publice, întreprinderilor, locuințelor și bunurilor private și au prejudiciat sectorul agricol. Numai în orașul Burgas au fost inundate peste 300 de clădiri. S-au rupt diguri, multe râuri (de exemplu râul Maritsa/Evros) au ieșit din albie și au inundat terenuri agricole și păduri. Rafalele de vânt au distrus păduri de pin, au provocat întreruperi de energie și au perturbat rețelele de comunicații, iar drumurile au fost blocate de copaci căzuți.

Bulgaria și-a înaintat cererea Comisiei la 24 aprilie 2015, în termenul de 12 săptămâni de la data înregistrării primei daune, la 30 ianuarie 2015.

Autoritățile bulgare au estimat daunele directe totale provocate de catastrofă la 243,305 milioane de euro, reprezentând 0,622 % din VNB-ul Bulgariei. Deoarece daunele directe totale estimate au depășit pragul, catastrofa a fost considerată „catastrofă naturală majoră”, în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulament.

La momentul depunerii cererii, Bulgaria a solicitat plata unui avans la contribuția anticipată din FSUE. În urma unei evaluări preliminare a cererii, Comisia a concluzionat că sunt îndeplinite condițiile pentru plata unui avans prevăzute la articolul 4a din regulament și a acordat un avans în valoare de 637 782 de euro (10 % din contribuția financiară anticipată din Fond). Acest avans a fost plătit la 15 iulie 2015.

După finalizarea evaluării, Comisia a decis la 10 iulie 2015 să propună autorității bugetare mobilizarea FSUE pentru suma de 6 377 815 de euro. Soldul contribuției financiare din Fond a fost plătit Bulgariei la 1 decembrie 2015.

GRECIA - inundațiile din Grecia centrală și Evros din 2015

De la începutul lunii februarie 2015, Grecia a fost afectată de inundații la scară largă în zona întinsă a râurilor Evros și Ardas, în Macedonia de est și în regiunea Tracia. În aceeași perioadă, părți extinse din centrul și vestul Greciei, incluzând regiunile Epir, Grecia de vest, Grecia centrală și Tesalia au fost afectate de evenimente similare, care au provocat daune și mai mari decât în Macedonia de est. Evenimentele au cauzat distrugeri în infrastructura esențială, clădiri publice, locuințe private, întreprinderi, precum și în domeniul agricol. Inundațiile din bazinul hidrografic al râului Evros au afectat în mod deosebit sectorul agricol. Aproximativ 17 500 ha de teren au fost inundate. Infrastructura agricolă, depozitele și culturile au fost distruse. 150 km de drumuri au fost deteriorate sau distruse. Infrastructura de aprovizionare cu apă și canalizare a fost deteriorată în 17 așezări. De asemenea, inundațiile au cauzat daune clădirilor publice (școli, săli de sport, biblioteci).

În părțile vestice, centrale și nordice ale Greciei, regiunile Epir, Aitoloakarnania, Evrytania, Fthiotida, Tesalia și Peloponez au fost afectate de precipitații și furtuni intense, precum și căderi masive de zăpadă în munți, vânturi puternice dinspre sud, atât în regiunile din largul mării, cât și în cele continentale. Evenimentul a cauzat întreruperi de energie, râurile au ieșit din albie, iar alunecările de teren extinse au avut ca rezultat izolarea unui număr de așezări montane, de unde locuitorii au trebuit evacuați. Catastrofa a afectat peste 60 % din rețeaua rutieră a regiunii Epir. Agricultura a suferit în urma pierderii culturilor de pe terenurile cultivate. Magazinele, locuințele, întreprinderile, unitățile de creștere a animalelor și fermele au fost afectate. Unele dintre bunurile care fac parte din patrimoniul cultural al Greciei s-au aflat în pericol.

Grecia a înaintat două cereri distincte pentru o contribuție financiară din FSUE. Ambele cereri au fost prezentate Comisiei la 23 aprilie 2015, în termenul de 12 săptămâni de la data înregistrării primei daune la 1 februarie (regiunile centrale și vestice) și 4 februarie 2015 (Evros). Cererile au fost formulate pentru „catastrofe regionale”, în temeiul articolului 2 alineatul (3) din regulament.

Totuși, evaluarea realizată de Comisie a relevat faptul că evenimentele din Grecia (și catastrofa majoră din Bulgaria) sunt legate și au avut aceleași origini meteorologice. Prin urmare, Comisia a decis să trateze cazurile prezentate de Grecia ca o singură catastrofă regională. Fuzionarea celor două cereri nu a avut niciun impact asupra valorii la care s-a ridicat contribuția financiară din FSUE, dar a redus considerabil sarcina administrativă care i-a revenit Greciei pentru punere în aplicare și raportare.

În total, cinci regiuni de nivel NUTS 2 au fost afectate de catastrofă: Macedonia de est și regiunea Tracia (inundațiile provocate de râul Evros), precum și regiunile Epir, Grecia de vest, Grecia centrală și Tesalia. Autoritățile elene au estimat daunele totale directe cumulate provocate de inundații la 395,878 milioane de euro. Această sumă a reprezentat 4,78 % din PIB-ul mediu ponderat al celor cinci regiuni de nivel NUTS 2 afectate, depășind astfel cu mult pragul de 1,5 % din PIB fixat pentru catastrofele regionale.

La momentul depunerii cererii, Grecia a solicitat plata unui avans la contribuția anticipată din FSUE. În urma unei evaluări preliminare a cererilor și înainte de a decide fuzionarea acestora, Comisia a concluzionat că în ambele cazuri au fost îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 4a din regulament. Comisia a acordat avansuri în valoare de 331 135 de euro pentru Evros și 658 560 de euro pentru Grecia centrală și de vest, sume care, în ambele cazuri, au reprezentat 10 % din contribuția financiară anticipată din Fond. Sumele au fost plătite la 15 iulie 2015.

După finalizarea evaluării, Comisia a decis, la 10 iulie 2015 să propună autorității bugetare mobilizarea FSUE pentru suma de 9 896 950 de euro. Soldul contribuției financiare din Fond a fost plătit Greciei la 27 noiembrie 2015.

4.Finanțare

În 2015, autoritatea bugetară a aprobat contribuții financiare din FSUE pentru patru cazuri privind cereri primite în 2014 și 2015.

Proiectul de buget rectificativ nr. 4 pentru anul 2015 a vizat patru cereri pentru ajutor din FSUE - două din România și câte una din Bulgaria și Italia - totalizând suma de 66 505 850 de euro și a fost adoptat la 7 iulie 2015 4 . Plățile au fost executate în lunile august și octombrie 2015.

Pentru cele trei cereri primite în 2015 - și anume una din Bulgaria și două din Grecia - Comisia a decis, la 23 iulie 2015 5 să propună mobilizarea FSUE, însă fără a prezenta un proiect de buget rectificativ, deoarece suma totală de 16 274 765 de euro necesară pentru aceste cazuri a putut fi acoperită de creditele în valoare de 50 de milioane de euro mobilizate deja în bugetul pe 2015 pentru posibile avansuri. Autoritatea bugetară a aprobat mobilizarea FSUE la 6 octombrie 2015 6 . Plățile au fost executate în lunile noiembrie și decembrie 2015.

În paralel cu procedura de mobilizare descrisă mai sus și ca urmare a cererilor din partea Greciei și a Bulgariei, Comisia a decis, la 24 iunie 2015 7 să acorde plăți în avans în valoare totală de 1 627 477 de euro. Acestea au fost executate din „rezerva” de 50 de milioane de euro pentru avansuri inclusă în bugetul pe 2015. Avansurile au fost plătite Greciei și Bulgariei la 15 iulie 2015.

Contribuții financiare din Fondul de solidaritate - buget rectificativ aprobat în 2015
Statul beneficiar	Catastrofa	Categoria	Suma (EUR)
România	Inundațiile din primăvara anului 2014	vecinătate	4 198 175
România	Inundațiile din vara anului 2014	regională	4 297 775
Bulgaria	Inundațiile din vara anului 2014	regională	1 983 600
Italia	Inundațiile din toamna anului 2014	regională	56 026 300
TOTAL			66 505 850
Contribuții financiare din Fondul de solidaritate - numai prin decizie de mobilizare în 2015
Statul beneficiar	Catastrofa	Categoria	Suma (EUR)
Bulgaria	Condițiile de iarnă severă din 2015	majoră	6 377 815
Grecia (2 cazuri)	Inundațiile din Grecia centrală și Evros din 2015	regională	9 896 950
TOTAL			16 274 765
TOTAL GENERAL			82 780 615

5.Monitorizare

În cursul anului 2015, Comisia a efectuat vizite de monitorizare în patru state beneficiare, pentru a avea discuții cu privire la sistemele de execuție instituite și pentru a răspunde la întrebări specifice formulate de autoritățile de execuție:

–în Varna (Bulgaria) la 24 septembrie 2015 în legătură cu 10,542 milioane de euro, reprezentând contribuția financiară primită în urma inundațiilor care au afectat orașul Varna în luna iunie 2014 (catastrofă majoră);

–în Belgrad (Serbia) la 1 octombrie 2015 în legătură cu 60,225 milioane de euro, reprezentând contribuția financiară primită în urma inundațiilor din luna mai 2014 (catastrofă majoră);

–în Cagliari (Italia) la 6 noiembrie 2015 în legătură cu 16,311 milioane de euro, reprezentând contribuția financiară primită în urma inundațiilor din luna noiembrie 2013 (catastrofă regională);

–în Zagreb (Croația), la 1 decembrie 2015, pentru a discuta două cazuri legate de contribuția financiară de 8,616 milioane de euro primită în urma catastrofelor produse de gheață și inundații în luna ianuarie 2014 și de contribuția financiară de 8,960 milioane de euro primită pentru inundațiile din luna mai 2014 (ambele catastrofe majore).

Toate cele patru vizite au indicat că autoritățile competente efectuează execuția și controalele într-o manieră transparentă și corectă, cu respectarea normelor prevăzute în Regulamentul privind FSUE, în deciziile de acordare a subvențiilor și în acordurile de execuție corespunzătoare. La primirea rapoartelor privind execuția, Comisia va efectua noi analize și va lua măsurile corespunzătoare, după caz.

6.Închideri

În cursul anului 2015, Comisia a închis opt intervenții FSUE, care au fost puse în aplicare în temeiul prevederilor Regulamentului nr. 2012/2002 înaintea revizuirii acestuia. În temeiul regulamentului, articolul 8 alineatul (2) prevede că în cel mult șase luni de la expirarea perioadei de execuție (un an de la plata contribuției financiare), statul beneficiar prezintă un raport privind execuția contribuției financiare („raport privind execuția”), împreună cu o declarație care justifică cheltuielile („declarație de validitate”). La finalul acestei proceduri, Comisia efectuează o operațiune de încheiere a asistenței din partea fondului.

(1)Cipru, seceta din anul 2008: contribuția financiară din Fond s-a ridicat la 7,605 milioane de euro. Comisia a primit raportul privind execuția și declarația de validitate cu o întârziere considerabilă, la 24 iulie 2012. A fost necesar să se solicite informații suplimentare din partea Ciprului pentru a finaliza evaluarea. În ianuarie 2015, Comisia a închis intervenția.

(2)Italia, inundațiile din Veneto din anul 2010: contribuția financiară din Fond s-a ridicat la 16,909 milioane de euro. Comisia a primit raportul privind execuția și declarația de validitate la 19 decembrie 2013, cu mult înainte de expirarea termenului de șase luni prevăzut în regulament. Raportul a fost considerat complet și a îndeplinit cerințele prevăzute în regulament, astfel că intervenția a fost închisă de Comisie în ianuarie 2015.

(3)Republica Cehă, inundațiile din primăvara anului 2010: contribuția financiară din Fond s-a ridicat la 5,111 milioane de euro. A fost necesar să se solicite informații suplimentare din partea autorităților cehe pentru a finaliza evaluarea. În plus, autoritățile cehe au raportat că la sfârșitul perioadei de execuție a rămas necheltuită suma de 794,69 euro (alocație neutilizată, plus dobânzi și returnări primite după închiderea contului FSUE). Comisia a recuperat această sumă și a închis intervenția în luna iunie 2015.

(4)Republica Cehă, inundațiile din toamna anului 2010: contribuția financiară din FSUE s-a ridicat la 10,912 milioane de euro. Ca și în cazul inundațiilor din primăvara anului 2010, autoritățile cehe au informat Comisia că suma de 932,64 euro (alocație neutilizată, plus dobânzi și returnări primite după închiderea contului FSUE) a rămas necheltuită. Comisia a recuperat această sumă și a închis intervenția în luna noiembrie 2015.

(5)Irlanda, inundațiile din anul 2009: contribuția financiară din FSUE s-a ridicat la 13,023 milioane de euro. Termenul de depunere a raportului privind execuția a fost luna iunie 2012: cu toate acestea, Irlanda a solicitat o prelungire a acestui termen. Raportul a fost primit la 20 decembrie 2013. Raportul a fost considerat complet și a îndeplinit cerințele prevăzute în regulament, astfel că intervenția a fost închisă de Comisie în septembrie 2015.

(6)Croația, inundațiile din septembrie 2010: contribuția financiară din FSUE s-a ridicat la 1,175 milioane de euro. Comisia a primit raportul privind execuția în luna iunie 2013. A fost necesar să se solicite informații suplimentare din partea Croației pentru a finaliza evaluarea. Intervenția a fost închisă în luna octombrie 2015.

(7)Italia, cutremurele din Emilia-Romagna survenite în 2012: contribuția financiară din Fond s-a ridicat la 670,192 milioane de euro. Termenul de depunere a raportului privind execuția a fost luna iunie 2014. Autoritățile italiene au solicitat o prelungire a acestui termen și au depus raportul în decembrie 2014. Raportul a fost considerat complet și a îndeplinit cerințele prevăzute în regulament, astfel că intervenția a fost închisă de Comisie în octombrie 2015.

(8)Austria, inundațiile din Lavamünd din anul 2012: contribuția financiară din FSUE s-a ridicat la 240 000 de euro. În martie 2015, Austria și-a prezentat raportul privind execuția, care a fost considerat complet și a îndeplinit cerințele prevăzute în regulament. Totuși, autoritățile austriece au informat Comisia că comuna Lavamünd consideră că operatorul de electricitate Verbund Hydro Power AG, care exploatează centrala hidroelectrică localizată în Lavamünd, a acționat neglijent și fără atenția cuvenită în cazul inundațiilor. Prin urmare, comuna a înaintat o acțiune pentru acordarea de despăgubiri împotriva Verbund Hydro Power AG la Tribunalul regional civil din Klangefurt. Cauza este pendinte. De asemenea, autoritățile austriece au explicat că solicitarea de despăgubiri nu are consecințe directe imediate și că, în prezent, nu se poate prevedea rezultatul sau durata acțiunii civile. Comisia a închis această intervenție în luna decembrie 2015 și a solicitat Austriei să informeze Comisia fără întârziere cu privire la rezultatul cauzei. În cazul în care costurile de reparare a daunelor ar reveni unei părți terțe, Comisia va solicita Austriei să ramburseze cuantumul corespunzător, astfel cum este stipulat la articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul nr. 2012/2002.

În 2015, Comisia a mai primit trei noi rapoarte privind execuția și declarații de validitate din partea Sloveniei și a Croației, cu referire la inundațiile din 2012, precum și din partea Austriei, în urma inundațiilor din 2013. La sfârșitul perioadei acoperite de prezentul raport anual, evaluarea acestor rapoarte privind execuția era în curs.

7.Concluzii

2015 a fost primul an complet de punere în aplicare a FSUE conform normelor prevăzute în regulamentul revizuit. Datorită numărului mic de cereri primite de la momentul intrării în vigoare a noilor dispoziții, este încă prematur să se emită o concluzie cu privire la eficacitatea rezultatelor scontate. Totuși, există indicii conform cărora criteriile revizuite pentru catastrofele regionale le oferă în prezent potențialilor solicitanți o idee mai clară cu privire la șansele ca cererea lor să fie acceptată și, astfel, îi scutesc de efortul inutil depus pentru o cerere care va fi respinsă, precum și de o posibilă dezamăgire. În temeiul vechilor dispoziții, mai puțin clare, aproximativ două treimi din cererile pentru catastrofe regionale erau evaluate ca fiind ineligibile. De la revizuire, rata de succes a cererilor pentru catastrofe regionale a fost de 100 %.

Intervalul de timp dintre producerea unei catastrofe și plata ajutorului constituie încă o problemă. Statele solicitante au tendința de a folosi în totalitate perioada de depunere a cererilor, extinsă acum până la 12 săptămâni. În unele cazuri, necesitatea de a traduce cererea într-una din limbile de lucru ale Comisiei necesită timp, la fel și procedura care se impune pentru adoptarea deciziei de mobilizare și a bugetului rectificativ corespunzător de către Consiliu și Parlament (care include o perioadă de control de opt săptămâni pentru parlamentele naționale). Pe de altă parte, noile dispoziții și orientări par să le ofere potențialilor solicitanți o înțelegere mai clară a modului în care decurge procesul de depunere a cererii, reducând astfel cazurile în care Comisia trebuie să solicite informații suplimentare pentru a putea finaliza evaluarea cererii. În cele din urmă, fuzionarea într-un singur act de punere în aplicare al Comisiei a deciziilor de acordare a subvenției și a acordurilor privind punerea în aplicare, care înainte funcționau separat, contribuie, de asemenea, la reducerea întârzierilor. Comisia depune eforturi pentru a reduce și mai mult aceste întârzieri prin simplificarea procedurilor administrative.

În exercițiul bugetar 2015, noua dispoziție privind plățile în avans a devenit operațională pentru prima dată, permițând Comisiei să plătească 10 % din valoarea anticipată a ajutorului înainte de mobilizarea formală a Fondului. Acest lucru s-a realizat cu succes pentru toate cele trei noi cereri din 2015.

Reducerea alocării bugetare anuale maxime la 500 de milioane de euro în cadrele financiare 2014-2020 nu a cauzat probleme, deoarece nu s-a produs nicio catastrofă deosebit de mare pe parcursul perioadei de raportare. Prin urmare, nu a fost nevoie să se aplice plafonarea ajutoarelor la două treimi din alocația anuală disponibilă, așa cum se prevede din 2014 pentru astfel de situații în comunicările către Comisie privind cererile pentru contribuții financiare. De fapt, plățile pe 2015 au putut fi executate în întregime din alocația rămasă necheltuită în 2014 și reportată, în timp ce suma de 287 de milioane de euro rămasă din alocația pe 2014 a expirat la sfârșitul anului 2015. În consecință, întreaga valoare a alocației pe 2015 a fost reportată pe 2016, creându-se astfel un dispozitiv de siguranță suplimentar pentru potențialele catastrofe din anul 2016.

(1)  Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, JO L 311 din 14.11.2002, p.3, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 661/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014, JO L 189 din 27.6.2014, p.143.

(2)  În sensul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2012/2002 al Consiliului, o „catastrofă naturală majoră” înseamnă orice catastrofă naturală care provoacă daune directe estimate fie la peste 3 000 000 000 EUR la prețurile din 2011, fie la peste 0,6 % din VNB al statului respectiv. Se aplică pragul cel mai scăzut dintre cele două.

(3)  În sensul articolului 2 alineatul (3) din Regulamentul nr. 2012/2002 al Consiliului, o „catastrofă naturală regională” înseamnă orice catastrofă naturală care provoacă într-o regiune de nivel NUTS 2 dintr-un stat eligibil pagube directe care depășesc 1,5 % din produsul intern brut (PIB) al regiunii respective. În cazul în care catastrofa naturală afectează mai multe regiuni de nivel NUTS 2, pragul se aplică la PIB-ul mediu al regiunilor respective ponderat în funcție de proporția din totalul daunelor care afectează fiecare regiune în parte.

(4)  Bugetul rectificativ (BR) nr. 4 pentru anul 2015 vizează mobilizarea Fondului de solidaritate al UE (FSUE) pentru suma de 66 505 850 de euro, reprezentând credite de angajament și de plată. Mobilizarea vizează două cazuri de inundații în România, unul în Bulgaria și unul în Italia. JO L 261 din 7.10.2015.

(5)  COM(2015)370 final din 23.7.2015.

(6)  Decizia (UE) 2015/1872 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 octombrie 2015 privind mobilizarea Fondului de solidaritate al UE (JO L 275, 20.10.2015, p. 30).

(7)  Grecia: C(2015) 4181 final și C(2015) 4180 final, Bulgaria: C(2015) 4179 final.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 30.8.2016

COM(2016) 546 final

ANEXE

la

Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu

Raport anual privind Fondul de solidaritate al Uniunii Europene pentru anul 2015

Anexa I:    Fondul de solidaritate al UE - Pragurile fixate pentru catastrofe majore aplicabile în 2015    (pe baza cifrelor Eurostat din 2013 pentru venitul național brut)

Pentru mobilizarea Fondului de solidaritate 1 se aplică praguri specifice fiecărei țări, definite ca daune directe totale care depășesc 0,6 % din VNB sau 3 miliarde de euro la prețurile din 2011 pe baza datelor Eurostat armonizate. Se aplică pragul cel mai scăzut.

   (în milioane EUR)

		VNB 2013	0,6 % din VNB	Pragul de catastrofă majoră pentru 2015
AT	ÖSTERREICH	310 887	1 865,324	1 865,324
BE	BELGIË/BELGIQUE	382 159	2 292,954	2 292,954
BG	BULGARIA	39 145	234,871	234,871
CY	KYPROS	16 159	96,954	96,954
CZ	ČESKÁ REPUBLIKA	139 591	837,545	837,545
DE	DEUTSCHLAND	2 813 780	16 882,680	3 247,296*
DK	DANMARK	258 831	1 552,985	1 552,985
EE	EESTI	18 084	108,502	108,502
EL	ELLADA	181 886	1 091,315	1 091,315
ES	ESPAÑA	1 014 902	6 089,412	3 247,296*
FI	SUOMI/FINLAND	194 581	1 167,486	1 167,486
FR	FRANCE	2 097 227	12 583,362	3 247,296*
HR	HRVATSKA	42 034	252,205	252,205
HU	MAGYARORSZÁG	91 760**	550,558	550,558
IE	ÉIRE/IRELAND	133 864**	803,186	803,186
IT	ITALIA	1 550 648	9 303,886	3 247,296*
LT	LIETUVA	33 499	200,992	200,992
LU	LUXEMBOURG (G.D.)	29 225**	175,347	175,347
LV	LATVIJA	23 317	139,901	139,901
MT	MALTA	6 811	40,865	40,865
NL	NEDERLAND	599 909	3 599,454	3 247,296*
PL	POLSKA	365 188**	2 191,125	2 191,125
PT	PORTUGAL	162 238	973,429	973,429
RO	ROMÂNIA	138 706	832,237	832,237
SE	SVERIGE	432 739	2 596,435	2 596,435
SK	SLOVENSKO	70 432	422,589	422,589
SL	SLOVENIJA	35 069	210,411	210,411
UK	UNITED KINGDOM	1 876 390	11 258,340	3 247,296*
ME	MONTENEGRO	3 327***	19,962	19,962
RS	SRBIJA	32 763	196,579	196,579
TR	TÜRKIYE	610 765	3 664,588	3 247,296*

* adică 3 miliarde de euro în prețurile din 2011

** Sursa: Cifrele referitoare la VNB pe 2012, nu există cifre pentru 2013*** Sursa: Cifrele referitoare la VNB pentru Muntenegru nu sunt disponibile; în locul lor se utilizează cifrele privind PIB-ul din baza de date AMECO (baza de date macroeconomice anuale a Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare/DG ECFIN a Comisiei Europene).

Anexa II: Fondul de solidaritate al UE - mobilizări în 2015 (inclusiv cereri în curs din 2014)

Anul producerii catastrofei	2014				2015
Statul solicitant	RO	RO	BG	IT	GR	GR	BG
Denumirea și natura catastrofei	Inundații de primăvară	Inundații de vară	Inundații de vară	Inundații de toamnă	Inundațiile din Grecia centrală	Inundațiile din Evros	Condițiile de iarnă severă din 2015
Data primelor daune	14.5.2014 2	28.7.2014	31.7.2014	9.10.2014	1.2.2015	4.2.2015	30.1.2015
Termen de depunere a cererilor	6.8.2014 3	20.10.2014	23.10.2014	1.1.2015	26.4.2015	29.4.2015	24.4.2015
Data cererii(primită de Comisie)	9.7.2014	3.10.2014	23.10.2014	23.12.2014	23.4.2015	23.4.2015	24.4.2015
Informații completedisponibile la	29.9.2014	13.1.2015	12.11.2014	3.2.2015	~	~	~
Pragul pentru catastrofe majore (în milioane EUR)	783,738		232,502	3 183,624	1 091,315		234,871
Daune directe totale acceptatede Comisie (în milioane EUR)	167,927	171,911	79,344	2 241,052	263,424	132,454	243,305
Categorie	vecinătate	regională	regională	regională	regională	regională	majoră
Daune/prag	21,43%	21,93%	34,13%	70,39%	24,14%	12,14%	103,59%
Daune/VNB	0,13%	0,13%	0,20%	0,14%	0,145%	0,073%	0,622%
Daune publice (în milioane EUR)	146,820	140,782	69,108	1 678,558	231,421	123,333	239,281
Daune publice/totale	87,43%	81,89%	87,10%	74,90%	87,85%	93,11%	98,35%
Costul operațiunilor eligibile (în milioane EUR)	145,527	93,955	69,108	434,314	218,265	90,180	239,225
Costul eligibil/totalul daunelor	86,66%	54,65%	87,10%	19,38%	82,86%	68,08%	98,32%
Ajutor/cost eligibil	2,88%	4,57%	2,87%	12,90%	3,02%	7,30%	2,67%
Nivelul ajutorului (% din totalul daunelor)	2,50%	2,50%	2,50%	2,50%	2,50%	2,50%	2,62%
Data deciziei de acordare a avansului	nu este disponibilă	nu este disponibilă	nu este disponibilă	nu este disponibilă	24.6.2015	24.6.2015	24.6.2015
Data comunicării	9.4.2015 4				10.7.2015 5
Data deciziei de acordare	5.8.2015	6.8.2015	5.8.2015	10.9.2015	11.11.2015		11.11.2015
Asistența financiară din FSUE (EUR)	4 198 175	4 297 775	1 983 600	56 026 300	9 896 950		6 377 815

O prezentare generală a tuturor cazurilor finanțate din Fondul de solidaritate al UE începând cu anul 2002 este disponibilă la următorul link:  http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/solidarity-fund/

(1)

     Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 661/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014, JO L 189/143 din 27.6.2014

(2) Dată acceptată de Comisie.

(3) Termenul de depunere a cererilor, 6.8.2014, se bazează pe data primelor daune acceptate, 14.5.2014.

(4) C(2015) 2285 privind patru cereri pentru o contribuție financiară din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, prezentate de România, Bulgaria și Italia, în legătură cu inundațiile din 2014.

(5) C(2015) 4627 privind trei cereri pentru o contribuție financiară din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, prezentate de Grecia, în legătură cu inundațiile și de Bulgaria, în legătură cu condițiile de iarnă severă din 2015.