Bruxelles, 15.6.2016

COM(2016) 402 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind alimentele destinate sportivilor


Cuprins

1.    Introducere    

2.    Piața alimentelor pentru sportivi    

2.1.Produse prezente pe piață, dimensiunea pieței, valoare și prețuri

2.2.Structura pieței, canalele de distribuție

2.3.Comercializarea alimentelor pentru sportivi

3.    Înțelegerea de către consumatori și obiceiurile de consum    

4.    Privire de ansamblu asupra legislației aplicabile alimentelor pentru sportivi până la 20 iulie 2016    

4.1.Alimentele pentru sportivi clasificate ca „produse alimentare cu destinații nutriționale speciale”

4.2.Alimentele pentru sportivi clasificate ca produse alimentare destinate consumului uzual și reglementate prin norme orizontale relevante ale legislației în domeniul alimentelor

5.    Modificări introduse prin Regulamentul ASG    

6.    Rezumatul aspectelor referitoare la alimentele pentru sportivi după 20 iulie 2016    

6.1.Aspecte ale siguranței alimentelor

6.2.Aspecte privind informarea consumatorilor

6.3.Aspecte referitoare la compoziție

6.4.Aspecte ale notificării solicitate de către autoritățile naționale competente

6.5.Aspecte suplimentare

7.    Rezumat al pozițiilor autorităților naționale competente și al părților interesate    

8.    Concluzie    

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind alimentele destinate sportivilor

1.Introducere

Prezentul raport este menit să îndeplinească obligația Comisiei în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale și înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutății [denumit în continuare „Regulamentul AGS” (alimentele destinate unor grupuri specifice)] 1 . În conformitate cu respectivul articol, Comisia are obligația de a prezenta Parlamentului European și Consiliului, după consultarea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), un raport privind necesitatea, dacă aceasta există, a unor dispoziții privind alimentele destinate sportivilor (denumite în continuare „alimente pentru sportivi”).

Obligația de a prezenta acest raport este legată de abrogarea de către Regulamentul ASG a cadrului privind produsele alimentare cu destinații nutriționale speciale 2 , cu începere de la 20 iulie 2016. Acest cadru a fost stabilit printr-o Directivă a Consiliului 3 în 1989 și completat prin Directiva 2009/39/CE reformată.

Alimentele pentru sportivi pot fi clasificate în prezent ca (1) „produse alimentare cu destinații nutriționale speciale” în temeiul Directivei 2009/39/CE sau (2) produse alimentare destinate consumului uzual reglementate de norme orizontale relevante ale legislației în domeniul alimentelor. Regulamentul AGS nu include în domeniul său de aplicare alimentele pentru sportivi deoarece se axează pe produsele alimentare destinate unor grupuri vulnerabile de consumatori.

Prin urmare, întrucât clasificarea ca produse alimentare cu destinații nutriționale speciale nu va mai fi disponibilă în cazul alimentelor pentru sportivi, acest tip de alimente va fi exclusiv reglementat de norme orizontale ale legislației în domeniul alimentelor începând cu 20 iulie 2016.

Prezentul raport analizează consecințele potențiale ale modificării statutului alimentelor pentru sportivi.

El se bazează pe un studiu de piață realizat de Consorțiul de evaluare a lanțului alimentar (Food Chain Evaluation Consortium – FCEC) (studiul FCEC) 4 în perioada ianuarie 2015 – iunie 2015. Acest studiu include informații mai detaliate despre constatările prezentate în acest raport. În contextul pregătirii prezentului raport, a fost efectuată o consultare a autorităților naționale competente și a altor părți interesate.

Comisia Europeană a consultat Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) care furnizează asistență științifică și tehnică în ceea ce privește alimentele pentru sportivi 5 . EFSA a compilat avize științifice existente în domeniul mențiunilor nutriționale și de sănătate și valorile dietetice de referință pentru adulți care sunt relevante pentru sportivi și a informat Comisia că recomandările sale subsecvente nu diferă de recomandările cuprinse în Raportul Comitetului științific pentru alimentație (Scientific Committee on Food – SCF) adoptat în 2001 privind compoziția și specificațiile alimentelor care asigură necesarul caloric din cadrul unui efort muscular intens, în special în cazul sportivilor 6 .

2.Piața alimentelor pentru sportivi

Alimentele pentru sportivi nu sunt definite în legislația UE. În scopurile prezentului raport, ținând seama, de asemenea, de analiza efectuată în contextul studiului FCEC, s-au folosit următoarele definiții:

alimente pentru sportivi: toate alimentele destinate sportivilor, indiferent de legislația UE în baza căreia sunt introduse pe piață;

sportivi: persoane care practică sport o dată pe săptămână sau mai des 7 ;

utilizatori în cadrul stilului de viață: persoane care practică sport mai rar decât o dată pe săptămână sau deloc 8 .

2.1.Produse prezente pe piață, dimensiunea pieței, valoare și prețuri

Diferite părți interesate și organisme științifice au introdus de-a lungul timpului diferite clasificări ale alimentelor pentru sportivi destinate nevoilor acestora 9 . Luând în considerare acest aspect, precum și piața actuală, studiul FCEC 10 , 11 a identificat următoarele trei categorii de alimente pentru sportivi: (1) băuturi pentru sportivi; (2) produse (pe bază de proteine) de întărire a musculaturii, de creștere a masei musculaturii și de recuperare în urma efortului și (3) produse de creștere a energiei și a performanței și produse destinate utilizării continue ca suplimente de către sportivi.

Piața la nivelul întregii UE pentru alimentele și băuturile destinate sportivilor valora 3,07 miliarde EUR (valoarea de vânzare cu amănuntul) în 2014 12 , 13 . Piața alimentelor pentru sportivi la nivelul UE a crescut cu 11,2 % între 2009 și 2014, ceea ce reprezintă o rată de creștere anuală combinată de 2,2 %. Această creștere a fost determinată în principal de produsele pe bază de proteine, care au crescut cu 68 % în respectiva perioadă. Produsele de creștere a energiei și a performanței au crescut cu 54 %, în timp ce băuturile pentru sportivi au scăzut cu 8 % 14 .

Numărul de produse alimentare pentru sportivi prezente pe piață poate fi estimat, pe baza ratei de inovare la nivelul UE 15 , între aproximativ 20 000 și 30 000, cel mai mare număr de produse fiind în categoria alimentelor pentru sportivi pe bază de proteine 16 .

În ceea ce privește valoarea de piață în UE, 61 % din totalul alimentelor pentru sportivi se încadrează în categoria băuturilor pentru sportivi, 26 % în categoria produselor pe bază de proteine și 13 % în cea a produselor de creștere a energiei și a performanței 17 .

Prețul de consum al alimentelor pentru sportivi este destul de uniform în cadrul diferitelor canale de distribuție. Totuși, prețurile de vânzare cu ridicata la care producătorul vinde produsele pe diverse canale de distribuție poate varia în mod semnificativ. Cea mai scumpă categorie este în mod clar cea a produselor (pe bază de proteine) de întărire a musculaturii, de creștere a masei musculaturii și de recuperare în urma efortului, urmată de produsele de creștere a energiei și a performanței și de produsele destinate utilizării continue ca suplimente de către sportivi. Cea mai puțin costisitoare categorie de alimente pentru sportivi este categoria băuturilor pentru sportivi 18 .

2.2.Structura pieței, canalele de distribuție

Constatările arată că marile societăți multinaționale domină piața băuturilor pentru sportivi, în timp ce IMM-urile 19 se concentrează integral sau în mare măsură pe nutriția sportivilor 20 .

61,2 % dintre utilizatorii în cadrul stilului lor de viață și 44,3 % dintre sportivi au considerat că supermagazinele/magazinele generale sunt cel mai important canal de distribuție a alimentelor pentru sportivi, urmate de supermagazinele pentru sportivi. Importanța canalelor online și a internetului nu este încă semnificativă atunci când se cumpără alimente pentru sportivi, dar utilizarea lor în rândul utilizatorilor în cadrul stilului lor de viață este mai mare decât în rândul sportivilor 21 . Alte canale de distribuție a alimentelor pentru sportivi includ magazine specializate, farmacii și centrele de fitness 22 .

2.3.Comercializarea alimentelor pentru sportivi

Informațiile de pe etichetă au fost identificate ca fiind una dintre cele mai importante tehnici de comercializare în acest sector 23 . Informațiile de pe etichetă se pot referi la (1) denumirea de vânzare: descriere clară a funcției produsului (ex. „batoane de energie”); (2) firma și ambalajul (ex. utilizarea fotografiilor unor sportivi); (3) instrucțiuni clare de utilizare (ex. „în cursul activității fizice sau după”); (4) compoziție și ingrediente; (5) utilizarea unor informații cum ar fi „conținut mare de energie”, „sursă de glucoză”; (6) utilizarea unor informații care sugerează efecte benefice pentru sănătatea sportivilor ca urmare a caracteristicilor particulare ale produsului.

Sportivii și utilizatorii în cadrul stilului lor de viață au identificat următoarele elemente ca fiind importante pentru etichetă: lista ingredientelor, urmată de rezultatele/efectele preconizate și de instrucțiuni de consum, efectele secundare, avertizări cu privire la posibilele supradozări și utilizarea de ingrediente/proceduri naturale la preparare 24 . Cu toate acestea, cele două grupuri de consumatori au interese ușor diferite atunci când ierarhizează importanța informațiilor menționate. De exemplu, informațiile privind rezultatele preconizate sau efectele produsului sunt mai relevante pentru sportivi, în timp ce utilizatorii în cadrul stilului lor de viață sunt mai interesați de efectele secundare sau de utilizarea ingredientelor naturale 25 .

3.Înțelegerea de către consumatori și obiceiurile de consum

Sportivii și utilizatorii în cadrul stilului lor de viață au un nivel foarte diferit de informare cu privire la nevoile lor nutriționale în cadrul activităților sportive și de cunoaștere cu privire la produse și la proprietățile lor 26 . Cu cât este mai generală utilizarea preconizată a unui aliment pentru sportivi, cu atât mai larg răspândită este utilizarea în rândul unor diferite grupuri de consumatori 27 .

Sportivii consumă mai multe alimente pentru sportivi în cadrul activităților sportive decât în cadrul altor activități 28 și sunt dispuși să cheltuiască mai mult pe astfel de produse decât utilizatorii în cadrul stilului lor de viață 29 . Tendința este inversată în ceea ce privește consumul care nu are legătură cu sportul sau cu activitățile fizice 30 . Mai puțini sportivi decât utilizatori în cadrul stilului lor de viață consumă alimente pentru sportivi în cadrul altor eforturi fizice decât sportul 31 . Creșterea energiei și recuperarea sunt principalele motive declarate de ambele grupuri de consumatori în cazul consumului de alimente pentru sportivi 32 .

Totuși, motivele pentru consum nu se reflectă neapărat în utilizarea prevăzută a alimentelor pentru sportivi, ceea ce este valabil în special în cazul utilizatorilor în cadrul stilului lor de viață 33 .

Informațiile cu privire la caracteristicile nutriționale speciale ale alimentelor pentru sportivi și la efectele benefice ale acestora pentru sănătatea sportivilor pot fi furnizate fie în temeiul articolului 9 din Directiva 2009/39/CE, ca cerință obligatorie, în cazul în care alimentele pentru sportivi sunt clasificate ca produse alimentare cu destinații nutriționale speciale, fie ca mențiune autorizată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 34 , în cazul în care alimentele pentru sportivi sunt clasificate ca alimente destinate consumului uzual și reglementate de normele orizontale ale legislației în domeniul alimentelor. Prin urmare, consumatorii, în general, nu dispun de mijloacele necesare pentru a identifica în temeiul cărei legislații se furnizează astfel de informații și nici pentru a identifica dacă o mențiune a fost autorizată sau nu în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 35 . Rezultatele sondajului realizat în rândul consumatorilor indică faptul că încrederea consumatorilor în mențiunile neautorizate nu este mai mică decât încrederea în mențiunile autorizate 36 . Deși informațiile cu privire la rezultatele preconizate sau la efectele alimentelor pentru sportivi au fost identificate ca fiind importante pentru sportivi 37 pe baza sondajului realizat în rândul consumatorilor, influența prezenței unei mențiuni atunci când se cumpără alimente pentru sportivi poate fi pusă sub semnul întrebării 38 .

4.Privire de ansamblu asupra legislației aplicabile alimentelor pentru sportivi până la 20 iulie 2016

Alimentele pentru sportivi trebuie să respecte dispozițiile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 178/2002 39 (așa-numitul „act legislativ general în domeniul alimentelor”). Totuși, ca urmare a posibilității de a clasifica alimentele pentru sportivi fie ca (1) „produse alimentare cu destinații nutriționale speciale” în temeiul Directivei 2009/39/CE până la data de 20 iulie 2016, când această directivă va fi abrogată, fie ca (2) produse alimentare destinate consumului uzual reglementate prin norme orizontale relevante ale legislației în domeniul alimentelor, tratarea alimentelor pentru sportivi variază între statele membre. Unele state membre solicită notificarea alimentelor pentru sportivi clasificate ca produse alimentare cu destinații nutriționale speciale în conformitate cu Directiva 2009/39/CE și au stabilit alte norme specifice (de exemplu, cu privire la definiție, compoziție, etichetare). În ceea ce privește alimentele pentru sportivi care nu sunt clasificate ca produse alimentare cu destinații nutriționale speciale și care sunt reglementate prin norme orizontale, statele membre ar putea solicita notificarea la nivel național în temeiul legislației vizând produsele alimentare îmbogățite și suplimentele alimentare 40 .

4.1.Alimentele pentru sportivi clasificate ca „produse alimentare cu destinații nutriționale speciale”

Alimentele pentru sportivi pot fi clasificate ca „produse alimentare cu destinații nutriționale speciale” dacă se încadrează în definiția stabilită în Directiva 2009/39/CE. Astfel de produse alimentare sunt definite ca produse alimentare care (1) au o compoziție specială sau sunt obținute printr-un proces de producție special, (2) se pot distinge ușor de produsele alimentare destinate consumului uzual, (3) sunt adecvate scopului nutrițional declarat și (4) sunt comercializate astfel încât această adecvare să fie indicată.

Articolul 3 din Directiva 2009/39/CE stabilește cerința generală ca natura și compoziția produselor în cauză să fie astfel încât produsul să fie adecvat pentru destinația nutrițională specială. Articolul 4 din Directiva 2009/39/CE prevede obligația de a adopta în cadrul ei directive suplimentare specifice vizând anumite grupe de produse alimentare cu destinații nutriționale speciale, printre altele „alimentele adaptate pentru un consum muscular intens, în special destinate sportivilor”. Totuși, începând cu 1989, când a fost stabilit conceptul de produse alimentare cu destinații nutriționale speciale, nu au fost adoptate norme specifice vizând alimentele pentru sportivi. Prin urmare, în cazul în care sunt clasificate ca produse alimentare cu destinații nutriționale speciale, astfel de produse trebuie să fie conforme numai cu normele mai generale din Directiva 2009/39/CE.

Articolul 9 din Directiva 2009/39/CE prevede, ca regulă generală, că produsele alimentare cu destinații nutriționale speciale trebuie să fie conforme cu cerințele de etichetare din Directiva 2000/13/CE referitoare la etichetarea, prezentarea și publicitatea produselor alimentare 41 (Directiva 2000/13/CE a fost înlocuită cu Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare 42 ). În plus, în Directiva 2009/39/CE au fost prevăzute unele cerințe specifice privind etichetarea și compoziția acestor produse, care vor fi analizate în detaliu în capitolul 6 din prezentul raport. Autoritățile naționale competente sunt responsabile cu verificarea respectării de către produsele alimentare cu destinații nutriționale speciale a dispozițiilor Directivei 2009/39/CE.

4.2.Alimentele pentru sportivi clasificate ca produse alimentare destinate consumului uzual și reglementate prin norme orizontale relevante ale legislației în domeniul alimentelor

În cazul în care alimentele pentru sportivi nu sunt clasificate ca produse alimentare cu destinații nutriționale speciale, ele ar trebui să respecte cerințele relevante prevăzute în unele dintre următoarele măsuri ale legislației orizontale în domeniul alimentelor: (1) Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare; (2) Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 privind adaosul de vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produsele alimentare 43 (așa-numitele „produse alimentare îmbogățite”); (3) Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare; (4) Directiva 2002/46/CE privind suplimentele alimentare 44 și (5) Regulamentul (CE) nr. 258/97 privind alimentele și ingredientele alimentare noi 45 (regulamentul va fi abrogat începând cu 1 ianuarie 2018 prin Regulamentul (UE) 2015/2283 privind alimentele noi 46 ). În comparație cu cadrul legislativ al Directivei 2009/39/CE, există diferențe în ceea ce privește modul în care pot fi furnizate informații consumatorului și care informații pot fi furnizate, precum și în ceea ce privește compoziția produsului în cauză. Aceste diferențe vor fi analizate în detaliu în capitolul 6 din prezentul raport.

5.Modificări introduse prin Regulamentul ASG

În 2011, Comisia a adoptat o propunere legislativă menită să simplifice cadrul juridic aplicabil produselor alimentare cu destinații nutriționale speciale 47 . Propunerea viza eliminarea conceptului de produse alimentare cu destinații nutriționale speciale prin abrogarea Directivei 2009/39/CE, inclusiv a directivelor specifice adoptate în temeiul acestui cadru și înlocuirea ei cu un nou cadru care să cuprindă numai produsele alimentare destinate anumitor grupuri vulnerabile de consumatori, pentru care se justificau norme specifice privind compoziția și informarea. Această modificare a fost relevantă mai ales în ceea ce privește alimentele pentru sportivi deoarece era adesea foarte dificil să se înțeleagă dacă un produs alimentar specific trebuia considerat un produs alimentar cu destinații nutriționale speciale care să fie consumat de sportivi sau un produs alimentar destinat consumului uzual, îmbogățit cu anumiți nutrienți și promovat printr-o mențiune de sănătate care viza sportivii. Aceasta a condus, de asemenea, la situația în care s-a raportat așa-numita „conformare discreționară”, situație în care operatorii aleg să respecte, în mod discreționar, Directiva 2009/39/CE sau alte norme orizontale ale legislației în domeniul alimentelor, astfel cum este descris în capitolul 4 punctul 4.2.

Pe baza evaluării impactului efectuată de Comisie în pregătirea propunerii Comisiei, alimentele pentru sportivi au fost excluse din domeniul de aplicare al acesteia 48 . Prin urmare, propunerea prevede că alimentele pentru sportivi introduse în prezent pe piață în temeiul Directivei 2009/39/CE ar trebui să respecte alte norme orizontale relevante ale legislației UE din domeniul alimentelor după 20 iulie 2016, când Regulamentul ASG intră în vigoare.

6.Rezumatul aspectelor referitoare la alimentele pentru sportivi după 20 iulie 2016

Prezentul capitol conține o analiză detaliată privind modul în care alimentele pentru sportivi clasificate în prezent ca produse alimentare cu destinații nutriționale speciale ar fi afectate prin normele orizontale ale legislației în domeniul alimentelor în absența unei legislații specifice după 20 iulie 2016 (dată la care Directiva 2009/39/CE se abrogă) și dacă există necesitatea unei legislații specifice care să vizeze produsele în cauză. Nu s-ar schimba nimic în cazul alimentelor pentru sportivi considerate în prezent produse alimentare destinate consumului uzual și reglementate prin norme orizontale relevante ale legislației în domeniul alimentelor.

6.1.Aspecte ale siguranței alimentelor

Articolul 14 din Actul legislativ general în domeniul alimentelor prevede că produsele alimentare nu pot fi puse pe piață dacă sunt nesigure și stabilește cerințele referitoare la modul în care se determină dacă un produs alimentar este nesigur. În conformitate cu articolul 17 din Actul legislativ general în domeniul alimentelor, responsabilitatea de a respecta respectivele dispoziții revine operatorilor din sectorul alimentar, iar statele membre sunt responsabile cu aplicarea măsurilor de asigurare a respectării lor. Respectivele dispoziții se aplică deja în prezent în cazul alimentelor pentru sportivi, la fel cum se aplică și în cazul oricăror altor alimente.

Ținând cont de cele de mai sus, nu va exista nicio modificare care să vizeze alimentele pentru sportivi clasificate în prezent ca produse alimentare cu destinații nutriționale speciale în ceea ce privește cerințele generale de siguranță atunci când sunt reglementate prin normele orizontale ale legislației din domeniul alimentelor.

6.2.Aspecte privind informarea consumatorilor

În prezent, alimentele pentru sportivi clasificate ca produse alimentare cu destinații nutriționale speciale trebuie să respecte cerințele suplimentare și specifice privind informarea, spre deosebire de alimentele pentru sportivi care nu sunt clasificate ca atare. După 20 iulie 2016, evoluția alimentelor pentru sportivi poate fi descrisă după cum urmează.

Informații privind caracteristicile nutriționale speciale ale alimentelor pentru sportivi și adecvarea

În conformitate cu articolul 9 din Directiva 2009/39/CE, este obligatoriu să se indice caracteristicile nutriționale speciale și elementele compoziției sau procesul de producție special care conferă produselor caracteristicile lor nutriționale speciale. În plus, Directiva 2009/39/CE prevede că produsele alimentare cu destinații nutriționale speciale trebuie să fie comercializate astfel încât să se indice caracterul adecvat scopului nutrițional declarat. Astfel de indicații în temeiul Directivei 2009/39/CE pot implica beneficii nutriționale și de sănătate, totuși, nu este necesar să fie autorizate.

După 20 iulie 2016, informarea consumatorilor cu privire la alimentele pentru sportivi va trebui să fie realizată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1169/2011. În plus, informațiile care se încadrează în definiția mențiunilor nutriționale și de sănătate utilizate pentru astfel de produse în mod voluntar vor trebui să fie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1924/2006. În consecință, numai mențiunile nutriționale și de sănătate autorizate în temeiul respectivului regulament vor fi autorizate spre utilizare în cazul alimentelor pentru sportivi.

În prezent, există deja șapte mențiuni de sănătate autorizate care vizează sportivii, precum și unele suplimentare care pot fi relevante 49 , 50 . Mențiunile de sănătate care vizează sportivii trebuie să fie susținute de dovezi științifice specifice pentru acest grup-țintă și nu pentru populația în ansamblul ei. Există substanțe pentru care nu au fost autorizate mențiuni 51 , uneori în pofida unei concluzii favorabile din partea EFSA 52 în ceea ce privește efectul benefic pentru sportivi al produsului în cauză, deoarece s-a considerat că mențiunea nu este benefică pentru populația generală din punctul de vedere al politicii în domeniul sănătății (de exemplu, „bogată în sodiu”).

Informații privind desemnarea alimentelor pentru sportivi și a utilizării lor prevăzute

Directiva 2009/39/CE prevede, pe lângă indicarea caracteristicilor nutriționale speciale, că produsele alimentare care intră în domeniul ei de aplicare, au destinații nutriționale speciale și că ele pot fi distinse în mod clar de produsele alimentare destinate consumului uzual. Pe această bază, operatorii au desemnat produsele ca fiind „alimente pentru sportivi” sau „produse adecvate activităților sportive” și au furnizat instrucțiuni de utilizare, specificând utilizarea adecvată a produselor (de exemplu, înainte, în timpul sau după exercițiile fizice).

În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, denumirea produsului alimentar trebuie să fie furnizată în mod obligatoriu, iar aceasta este denumirea sa juridică, în cazul în care este definită la nivel național sau la nivelul UE sau, în lipsa acesteia, denumirea sa uzuală sau, în cazul în care o astfel de denumire uzuală nu este utilizată, o denumire descriptivă. Respectiva dispoziție s-ar aplica desemnării „alimente pentru sportivi”. În ceea ce privește instrucțiunile de utilizare, articolul 9 alineatul (1) litera (j) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 prevede indicarea obligatorie a acestora atunci când, în lipsa unor astfel de informații, este dificil pentru consumator să utilizeze în mod adecvat astfel de alimente. Instrucțiunile de utilizare, conform articolului 27 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, sunt indicate astfel încât să permită o utilizare adecvată a respectivului produs alimentar. În plus, la dispoziția consumatorilor pot fi puse în mod voluntar informații referitoare la alimente, în conformitate cu capitolul V din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.

6.3.Aspecte referitoare la compoziție

Astfel cum se explică în capitolul 4, punctul 4.1 din prezentul raport, produsele alimentare cu destinații nutriționale speciale trebuie în prezent să respecte cerința generală conform căreia compoziția lor trebuie să fie astfel încât produsul să fie adecvat destinațiilor sale nutriționale speciale prevăzute. În temeiul Directivei 2009/39/CE, Regulamentul (CE) nr. 953/2009 53 conține, în anexă, anumite categorii de substanțe care pot fi adăugate cu scopuri nutriționale speciale în anumite produse alimentare cu destinații nutriționale speciale, inclusiv în alimentele pentru sportivi. Cu toate acestea, nu sunt prevăzute dispoziții specifice cu privire la valorile referitoare la aceste substanțe, atunci când sunt adăugate.

Ținând seama de faptul că nu au fost stabilite cerințe specifice privind compoziția alimentelor pentru sportivi clasificate ca produse alimentare cu destinații nutriționale speciale, numai cerințele menționate mai sus se aplică în ceea ce privește compoziția lor.

După 20 iulie 2016, un aliment pentru sportivi clasificat ca produs alimentar cu destinații nutriționale speciale va fi considerat în temeiul normelor orizontale ale legislației în domeniul alimentelor fie ca supliment alimentar, în cazul în care se încadrează în definiția din Directiva 2002/46/CE, fie, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1925/2006, ca produs alimentar îmbogățit.

În cazul produselor alimentare îmbogățite, articolul 6 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 prevede că vitaminele și mineralele adăugate în produsele alimentare ar trebui să fie prezente cel puțin într-o „cantitate semnificativă”, în conformitate cu definiția din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011. În cazul alimentelor pentru sportivi, vitaminele și mineralele sunt, uneori, adăugate la un nivel mai mic decât respectiva „cantitate semnificativă”, pentru a se asigura că compoziția produsului satisface în cel mai optim mod cerințele organismului atunci când se practică un anumit sport. În contextul respectiv, ar trebui să se țină seama de faptul că Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 prevede posibilitatea de a acorda o derogare de la cerința privind „cantitatea semnificativă” în cazuri justificate pentru anumite categorii de produse alimentare. În consecință, există o bază adecvată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1925/2006 care ar permite ca alimentele pentru sportivi clasificate în prezent ca produse alimentare cu destinații nutriționale speciale să poată continua să conțină mai puțin decât cantitățile semnificative de vitamine și minerale după 20 iulie 2016.

În ceea ce privește adaosul de alte substanțe decât vitaminele sau mineralele, nu s-a realizat nicio armonizare până în prezent în cazul produselor alimentare îmbogățite în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1925/2006 și al suplimentelor alimentare în temeiul Directivei 2002/46/CE. Prin urmare, statele membre au posibilitatea de a introduce norme naționale în acest sens, în conformitate cu articolele 34 – 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene 54 , la fel ca în cazul oricărui produs alimentar clasificat în prezent ca supliment alimentar sau produs alimentar îmbogățit. În cazul în care statele membre intenționează să adopte astfel de norme, se aplică articolele 11 și 12 din Regulamentul (CE) nr. 1925/2006. Situația este similară în ceea ce privește nivelul maxim de vitamine și minerale, armonizarea nefiind realizată nici în aceste cazuri. După 20 iulie 2016, când alimentele pentru sportivi clasificate anterior ca produse alimentare cu destinații nutriționale speciale vor fi reglementate prin norme orizontale, astfel de dispoziții naționale se vor aplica alimentelor pentru sportivi.

6.4.Aspecte ale notificării solicitate de către autoritățile naționale competente

Articolul 11 alineatul (1) din Directiva 2009/39/CE prevede obligația de notificare pentru produsele alimentare cu destinații nutriționale speciale care nu aparțin vreunui grup menționat în anexa I la directivă. Anexa I cuprinde acele grupuri specifice de produse alimentare cu destinații nutriționale speciale pentru care a fost necesară stabilirea unor dispoziții specifice. Deși alimentele pentru sportivi sunt cuprinse în această anexă, nu au fost adoptate norme specifice. Din acest motiv, statele membre au introdus diferite abordări în ceea ce privește notificarea, unele solicitând-o în cazul alimentelor pentru sportivi clasificate ca produse alimentare cu destinații nutriționale speciale, iar altele nu.

După 20 iulie 2016, alimentele pentru sportivi clasificate anterior ca produse alimentare cu destinații nutriționale speciale vor trebui să respecte norme orizontale privind suplimentele alimentare sau produsele alimentare îmbogățite. În ceea ce privește suplimentele alimentare și produsele alimentare îmbogățite, statele membre pot solicita notificarea în scopuri de monitorizare. Dacă se va solicita o posibilă cerință de renotificare a alimentelor pentru sportivi clasificate anterior ca produse alimentare cu destinații nutriționale speciale, ea va depinde de deciziile statelor membre. În această privință, ar fi fost de așteptat să existe diferențe; totuși, ar trebui remarcat că, inclusiv în contextul Directivei 2009/39/CE, notificarea nu este considerată o sarcină administrativă semnificativă pentru operatori 55 .

6.5.Aspecte suplimentare

După 20 iulie 2016, toate alimentele pentru sportivi vor avea același statut juridic. Acest fapt ar încuraja concurența între producători și, în același timp, ar influența pozitiv competitivitatea sectorului în cauză. Acestea pot avea un efect pozitiv asupra prețului alimentelor pentru sportivi. Cu toate acestea, ar putea exista unele implicații negative asupra competitivității din sectorul specific al producătorilor de alimente pentru sportivi care în prezent funcționează în temeiul Directivei 2009/39/CE, și anume faptul că și-ar pierde poziția specifică.

Costurile cu reetichetarea și renotificarea (în cazul în care se introduc obligații pentru astfel de notificări) nu vor fi semnificative, dar ar putea apărea costuri suplimentare generate de anumite reformulări ale alimentelor pentru sportivi considerate în prezent alimente destinate unor utilizări nutriționale speciale, în vederea conformării cu cerințele Regulamentului (CE) nr. 1925/2006 56 , 57 , 58 . În contextul cererilor de autorizare a mențiunilor de sănătate pot fi preconizate și alte costuri suplimentare în cazul alimentelor pentru sportivi introduse în prezent pe piață în temeiul Directivei 2009/39/CE. Nu se preconizează modificări ale practicilor de asigurare a respectării legislației de către autoritățile competente în raport cu situația actuală 59 .

7.Rezumat al pozițiilor autorităților naționale competente și al părților interesate

Majoritatea autorităților naționale competente consideră că normele orizontale existente ale legislației din domeniul alimentelor sunt fie destul de adecvate, fie foarte adecvate pentru reglementarea alimentelor pentru sportivi 60 . Șase autorități naționale competente au recunoscut necesitatea unor norme specifice care să vizeze alimentele pentru sportivi 61 .

Operatorii sunt în mod clar divizați în ceea ce privește întrebarea dacă este necesară o legislație specifică care să vizeze alimentele pentru sportivi sau dacă acestea ar trebui să fie reglementate de normele orizontale din legislația din domeniul alimentelor 62 .

Un grup din industrie care este în favoarea unor dispoziții specifice ar dori să asigure, prin introducerea unor cerințe specifice referitoare la definiție, compoziție și informații de pus la dispoziție în cazul alimentelor pentru sportivi, că astfel de produse alimentare se disting în mod clar de produsele alimentare uzuale. Potrivit acestui grup, în cadrul actualelor norme orizontale ale legislației în domeniul alimentelor, calitatea produsului, inclusiv siguranța și adecvarea sa pentru grupul-țintă, precum și comunicarea corespunzătoare cu privire la alimentele pentru sportivi, nu pot fi garantate, în special în ceea ce privește Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate. Poziția exprimată de acest grup afirmă că acest fapt ar descuraja inovarea întrucât e posibil ca autorizarea unor noi mențiuni de sănătate să depășească posibilitățile operatorilor 63 .

Dimpotrivă, un alt grup din industrie consideră că normele orizontale aplicabile ale legislației din domeniul alimentelor sunt suficiente pentru a reglementa diferitele aspecte (de exemplu, siguranța, compoziția și informațiile referitoare la alimente) ale alimentelor pentru sportivi și că absența unei legislații specifice previne „conformarea discreționară”. În opinia sa, alimentele pentru sportivi nu vizează anumite grupuri de persoane vulnerabile, ci sunt destinate grupului mare din populație care desfășoară activități sportive în scopuri diferite (de exemplu, sportivi profesioniști din motive profesionale, utilizatori în cadrul stilului lor de viață și în scop recreațional pentru sănătate și bună stare). Acest grup de operatori consideră că introducerea unor norme specifice, inclusiv o definiție a alimentelor pentru sportivi, ar putea duce la reglementări excesive care ar avea un impact negativ asupra inovării 64 . Totuși, acest grup de operatori consideră că unele aspecte specifice, în special în ceea ce privește mențiunile nutriționale și de sănătate nu sunt abordate în mod adecvat în cadrul normelor orizontale ale legislației din domeniul alimentelor.

Este o preocupare generală a operatorilor din sectorul alimentar faptul că legislația, fie orizontală, fie specifică, ar trebui să permită furnizarea în mod adecvat a informațiilor relevante referitoare la alimentele pentru sportivi, acordând o atenție deosebită caracteristicilor nutriționale și utilizării prevăzute. Este, de asemenea, convenit faptul că anumite măsuri introduse la nivel național, de exemplu în ceea ce privește suplimentele alimentare și produsele alimentare îmbogățite, pot conduce la obstacole în piața internă și ar influența în mod negativ comerțul transfrontalier în UE 65 .

În cele din urmă, ar trebui menționat faptul că operatorii din sectorul alimentar au ridicat problema utilizării substanțelor dopante. Totuși, acest fapt nu prezintă relevanță pentru legislația europeană în domeniul alimentelor și ar trebui să fie abordat pe baza unor standarde internaționale și voluntare 66 .

8.Concluzie

Există indicii clare că sportul a devenit o ocupație importantă în rândul populației generale. În consecință, persoanele care desfășoară activități sportive pot fi cu greu caracterizate ca fiind un grup vulnerabil specific de consumatori, însă pot fi caracterizate ca un grup-țintă din populația generală care este protejat la un nivel corespunzător de legislația orizontală.

Având în vedere progresul în ceea ce privește completarea normelor orizontale ale legislației din domeniul alimentelor care a avut loc în ultimii ani, există în prezent un cadru legislativ adecvat care asigură faptul că alimentele pentru sportivi clasificate în prezent ca alimente cu destinații nutriționale speciale pot rămâne pe piață și își pot îndeplini rolurile. Normele orizontale ale legislației din domeniul alimentelor oferă garanțiile necesare pentru aceste produse în ceea ce privește siguranța alimentară, compoziția alimentelor, informarea consumatorilor și securitatea juridică. Drept urmare, nu doar că alimentele pentru sportivi vor fi supuse acelorași cerințe juridice, dar ele vor avea același nivel de armonizare ca și alte produse alimentare care fac obiectul normelor orizontale ale legislației din domeniul alimentelor. Se preconizează că, prin simplificarea și clarificarea cadrului juridic aplicabil alimentelor pentru sportivi, securitatea juridică va fi consolidată, iar fragmentarea actuală bazată pe diferitele cadre juridice va fi diminuată.

Pe baza prezentei analize, se poate concluziona că nu există necesitatea existenței unor dispoziții specifice care să vizeze alimentele pentru sportivi. Cu toate acestea, alimentele pentru sportivi pot include unele elemente de specificitate, iar analiza din prezentul raport demonstrează faptul că acest lucru trebuie să fie luat în considerare de către Comisie în contextul aplicării și implementării normelor orizontale, astfel încât astfel de specificități să poată fi abordate în mod adecvat. Comisia va asigura aplicarea corespunzătoare a legislației orizontale și va monitoriza evoluțiile după data de 20 iulie 2016.

(1)

   JO L 181, 29.6.2013, p. 35.

(2)

   JO L 124, 20.5.2009, p. 21.

(3)

     Directiva Consiliului privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la produsele alimentare    cu destinații nutriționale speciale, JO L 186, 30.6.1989, p. 27.

(4)

   Studiu privind alimentele destinate sportivilor – Raport final – Food Chain Evaluation Consortium (FCEC) – http://ec.europa.eu/food/safety/labelling_nutrition/special_groups_food/sportspeople/index_en.htm .

(5)

   EFSA, Raport tehnic privind asistența științifică și tehnică referitoare la alimentele destinate sportivilor, aprobat la 24.9.2015, http://www.efsa.europa.eu/en/supporting/pub/871e .

(6)

   Raportul SCF a concluzionat: „conceptul de dietă bine echilibrată este cerința nutrițională de bază a sportivilor”. În plus, raportul precizează că „luând în considerare aspectele efortului muscular intens (...) persoanele pot beneficia de alimente speciale și de ingrediente alimentare care nu sunt cuprinse în ghidurile de dietă recomandate pentru populația generală” și a prezentat o serie de recomandări cu privire la natura și la compoziția esențială a alimentelor pentru sportivi 28.2.2001 http://ec.europa.eu/food/fs/sc/scf/out64_en.pdf .

(7)

   În scopurile sondajului realizat în rândul consumatorilor, definiția sportivilor include cerința de a consuma alimente pentru sportivi cel puțin o dată în cursul anului precedent, studiul FCEC, secțiunea 3.3.1.

(8)

   Studiul FCEC, secțiunea 3.3.1.

(9)

   Studiul FCEC, secțiunea 3.1.1.1.

(10)

   Studiul FCEC, secțiunea 3.1.1.2, tabelul 3.1.

(11)

   Există anumite cazuri de produse de graniță care pot fi utilizate de sportivi și care ar putea lăsa impresia că sunt de interes pentru aceștia. Totuși, din cauza faptului că vizează populația generală, astfel de produse de graniță nu au fost considerate ca fiind alimente pentru sportivi atunci când a fost analizată piața în cadrul studiului FCEC, studiul FCEC, secțiunea 3.1.1.3.

(12)

   Studiul FCEC, pe baza datelor provenite de la Euromonitor, secțiunea 3.2.1.1.

(13)

   Cele mai mari piețe la nivel de stat membru au fost: (1) UK (732 milioane EUR), (2) Spania (491 milioane EUR ), (3) Germania (452 milioane EUR), (4) Italia (358 milioane EUR), (5) Suedia (185 milioane EUR), (6) Țările de Jos (153 milioane EUR) și (7) Franța (128 milioane EUR), studiul FCEC pe baza datelor provenite de la Euromonitor, secțiunea 3.2.1.1.

(14)

   Studiul FCEC, secțiunea 3.2.1.1.

(15)

   Metoda cea mai adecvată identificată pentru estimarea numărului de produse alimentare destinate sportivilor de pe piață se bazează pe inovare. Potrivit persoanelor din industrie intervievate, inovarea la nivelul UE în ceea ce privește noile produse reprezintă între 8 % și 12 % din produsele pe piață dintr-un anumit an.”, studiul FCEC, secțiunea 3.1.1.4.

(16)

   Studiul FCEC, secțiunea 3.1.1.4.

(17)

   Studiul FCEC, secțiunea 3.1.1.5, tabelul 3.4.

(18)

   Studiul FCEC, secțiunea 3.1.3.

(19)

   Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definiția microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și a celor mijlocii, JO L 124, 20.5.2003, p. 36.

(20)

   Studiul FCEC, secțiunea 3.2.1.4, tabelul 3.13.

(21)

   Studiul FCEC, secțiunea 3.3.2, figura 3-7.

(22)

   Studiul FCEC, secțiunea 3.3.2.

(23)

   Alte tehnici de comercializare utilizate în cazul alimentelor pentru sportivi sunt: sponsorizarea evenimentelor sportive, susținerea acordată de sportivi renumiți, publicitate în presa specializată, mass-media, publicitatea verbală, publicitate online și comunicare prin internet, studiul FCEC, secțiunea 3.3.3.

(24)

   28 % lista de ingrediente, 19 % rezultate/efecte preconizate, 18 % instrucțiuni de consum, 14 % efecte secundare, 13 % avertismente privind potențiale supradozări și 9 % utilizarea de ingrediente/proceduri naturale la preparare, studiul FCEC, secțiunea 3.3.3, figura 3-8.

(25)

   Studiul FCEC, secțiunea 3.3.3, figura 3-9.

(26)

   Studiul FCEC, secțiunea 3.3.1.

(27)

   Studiul FCEC, secțiunea 3.3.1.1.

(28)

   68 % dintre sportivi consumă alimente pentru sportivi în cadrul activităților sportive, comparativ cu doar 15,6 % dintre utilizatorii în cadrul stilului lor de viață, studiul FCEC, secțiunea 3.3.1.1, figura 3-3.

(29)

   Studiul FCEC, secțiunea 3.3.1.2.

(30)

   57,7 % dintre utilizatorii în cadrul stilului lor de viață nu folosesc alimente pentru sportivi nici în contextul sportului, nici al activităților fizice, ceea ce este valabil doar pentru 16,1 % dintre sportivi, studiul FCEC, secțiunea 3.3.1.1, figura 3-3.

(31)

   15,9 % dintre sportivi au indicat că ei consumă alimente pentru sportivi în cadrul altor eforturi fizice decât sportul, comparativ cu 26,7 % dintre utilizatorii în cadrul stilului lor de viață, studiul FCEC, secțiunea 3.3.1.1, figura 3-3.

(32)

   Anexele studiului FCEC, sondaj realizat în rândul consumatorilor, secțiunea 6.5, figura 6-9.

(33)

   20 % dintre produsele care cresc performanțele și 14,6 % dintre produsele pe bază de proteine sunt consumate de către utilizatori în cadrul stilului lor de viață pentru a-și menține sănătatea și buna stare. Preferințele de gust au fost indicate ca fiind cel mai important motiv care stă la baza consumului de băuturi pentru sportivi (24 % dintre utilizatorii în cadrul stilului lor de viață și 9,4 % dintre sportivi; procente care confirmă și justifică eforturile pe care le depun operatorii pentru a inova în principal în ceea ce privește gustul și aroma). Preferințele de gust au fost indicate de către 11,5 % dintre utilizatorii în cadrul stilului lor de viață ca fiind motivul consumării batoanelor pentru sportivi care cresc energia, în comparație cu 4,8 % dintre sportivi, care consumă aceste produse în principal pentru creșterea energiei (27 %) și recuperarea energiei (24 %), anexele studiului FCEC, sondaj realizat în rândul consumatorilor, secțiunea 6.5, figura 6-9.

(34)

   Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare, JO L 404, 30.12.2006, p. 9.

(35)

   Studiul FCEC, secțiunea 3.3.3.

(36)

   Studiul FCEC, secțiunea 3.3.3, studiul FCEC, anexele, sondajul realizat în rândul consumatorilor, secțiunea 6.10, tabelul 6.3.

(37)

   Studiul FCEC, secțiunea 3.3.3, figura 3-9.

(38)

   Studiul FCEC, anexele, sondajul realizat în rândul consumatorilor, secțiunea 6.11, tabelul 6.4.

(39)

   Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare, JO L 31, 1.2.2002, p. 1.

(40)

   Studiul FCEC, secțiunea 3.4.1.1.

(41)

   Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la etichetarea și prezentarea produselor alimentare, precum și la publicitatea acestora, JO L 109, 6.5.2000, p. 29.

(42)

   Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei, JO L 304, 22.11.2011, p. 18.

(43)

   Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind adaosul de vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produsele alimentare, JO L 404, 30.12.2006, p. 26.

(44)

   Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 iunie 2002 referitoare la apropierea legislațiilor statelor membre privind suplimentele alimentare, JO L 183, 12.7.2002, p. 51.

(45)

   Regulamentul (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 ianuarie 1997 privind alimentele și ingredientele alimentare noi, JO L 43, 14.2.1997, p. 1.

(46)

   Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015    privind alimentele noi, JO L 327, 11.12.2015, p. 1.

(47)

   Comisia Europeană, 2011, Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică și alimentele destinate unor scopuri medicale speciale, COM(2011) 353.

(48)

   Document de lucru al serviciilor Comisiei, Evaluare a impactului care însoțește documentul „Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică și alimentele destinate unor scopuri medicale speciale”,    
http://ec.europa.eu/food/safety/docs/labelling_nutrition-special_groups_food-impact_assessment_en.pdf .

(49)

   Studiul FCEC, secțiunea 3.3.4.1.

(50)

   Mențiunile relevante pentru sportivi cu privire la cafeină sunt în curs de a fi discutate. Grupul EFSA pentru produse dietetice, nutriție și alergii, 2011, Aviz științific privind o listă de mențiuni de sănătate în temeiul articolului 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, EFSA Journal 2011; 9(4):2054; Grupul EFSA pentru produse dietetice, nutriție și alergii, 2015, Aviz științific privind siguranța cafeinei, EFSA Journal 2015: 13(5):4102

(51)

   Studiul FCEC, secțiunea 3.3.4.1.

(52)

   Asistența științifică și tehnică EFSA referitoare la alimentele destinate sportivilor, 29.9.2015, http://www.efsa.europa.eu/en/supporting/pub/871e .

(53)

     Regulamentul (CE) nr. 953/2009 al Comisiei din 13 octombrie 2009 privind substanțele care pot fi adăugate cu anumite scopuri nutriționale în produsele alimentare destinate unei alimentații speciale, JO L 269, 14.10.2009, p. 9.

(54)

   JO C 326, 26.10.2012, p. 47.

(55)

   Studiul FCEC, secțiunea 4.2.1.1.

(56)

    Operatorii au raportat costuri singulare cu reetichetarea alimentelor pentru sportivi care anterior au fost introduse pe piață ca alimente dietetice. De asemenea, s-a raportat că operatorii își reetichetează periodic produsele, studiul FCEC, secțiunea 4.2.1.1.

(57)

   Necesitatea de reformulare ar putea proveni, de asemenea, din unele dispoziții naționale, de exemplu, niveluri maxime de vitamine și minerale din suplimentele alimentare care vor afecta numai alimentele pentru sportivi în momentul abrogării Directivei 2009/39/CE, studiul FCEC, secțiunea 4.2.1.1.

(58)

   Astfel de costuri ar putea avea un impact proporțional mai mare asupra IMM-urilor decât asupra societăților mai mari, studiul FCEC, secțiunea 4.2.2.

(59)

   Pe baza sondajului efectuat în rândul autorităților naționale competente, 41 % dintre acestea nu prevăd nicio modificare a practicilor de asigurare a respectării legislației în cadrul acestei opțiuni, iar 18 % prevăd doar modificări minore. Opt autorități competente (36 % dintre respondenți) prevăd modificări moderate în cadrul acestei opțiuni și una dintre ele prevede modificări majore, studiul FCEC, secțiunea 4.4.2.1.

(60)

   Studiul FCEC, secțiunea 4.4.1.1.

(61)

   Studiul FCEC, secțiunea 4.1.2.1.

(62)

   Aceste diferențe pot fi observate în întreg studiul FCEC.

(63)

   Studiul FCEC, secțiunea 4.2.3.

(64)

   Studiul FCEC, secțiunea 4.2.3.

(65)

   Studiul FCEC, secțiunea 4.1.2.2.

(66)

     Studiu privind prevenirea dopajului, Comisia Europeană, 12. decembrie 2014,

http://bookshop.europa.eu/en/study-on-doping-prevention-pbNC0514065/