COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 15.6.2016
COM(2016) 396 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Consultare privind posibilitățile de pescuit pentru 2017 în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului
{SWD(2016) 199 final}
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 15.6.2016
COM(2016) 396 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Consultare privind posibilitățile de pescuit pentru 2017 în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului
{SWD(2016) 199 final}
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Consultare privind posibilitățile de pescuit pentru 2017
în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului
Introducere
Prezenta comunicare prezintă principiile care stau la baza propunerilor Comisiei privind posibilitățile de pescuit pentru 2017. Statele membre, consiliile consultative, părțile interesate și publicul sunt invitate să prezinte sugestii referitor la aceste orientări de politică până la data de 1 septembrie 2016. Comunicarea conține, de asemenea, raportul anual privind punerea în aplicare a obligației de debarcare, progresele înregistrate în atingerea producției maxime durabile (maximum sustainable yield, MSY) și situația stocurilor de pește 1 .
Posibilitățile de pescuit pentru 2017 vor fi stabilite în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) din 2014 și pe baza celor mai bune avize științifice disponibile 2 . Conform PCP, presiunea exercitată de pescuit asupra stocurilor de pește în cauză trebuie aliniată, cât mai curând posibil și cel târziu până în 2020, la obiectivul producției maxime durabile (MSY) în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din PCP. În cazul în care nu există avize științifice, Comisia va aplica abordarea preventivă în conformitate cu obiectivele PCP.
Prezenta comunicare este elaborată în contextul acordului la care au ajuns colegiuitorii la începutul anului 2016 cu privire la un plan multianual pentru stocurile din Marea Baltică 3 . Planul respectiv va constitui baza propunerilor privind captura maximă admisibilă (total allowable catch, TAC) pentru stocurile vizate.
Pentru Marea Mediterană, deși posibilitățile de pescuit nu sunt stabilite la nivelul UE prin TAC 4 , pescuitul excesiv rămâne predominant. Comisia consideră că sunt necesare acțiuni urgente pentru a schimba această situație.
Un element suplimentar de avut în vedere este introducerea obligației de debarcare, în zona Mării Baltice și în cazul pescuitului speciilor pelagice (2015), precum și, treptat, în cazul pescuitului unor specii demersale specifice în Oceanul Atlantic și în bazinul Mării Nordice (2016). În 2017, vor fi acoperite mai multe activități de pescuit din aceste din urmă bazine maritime și mai multe flote demersale din bazinele Mării Mediterane și Mării Negre.
Acord privind un plan multianual pentru stocurile din Marea Baltică
Un pas important către îndeplinirea obiectivelor PCP îl reprezintă acordul Parlamentului European și al Consiliului cu privire la propunerea privind un plan multianual pentru Marea Baltică. Planul specifică obiective privind MSY, cu termene-limită pentru stocurile vizate și introduce intervale ale ratei de mortalitate prin pescuit corespunzătoare realizării MSY (FMSY). Intervalele respective, furnizate de avize științifice 5 , acoperă toate nivelurile ratei de mortalitate prin pescuit care au ca rezultat o MSY pe termen lung în Marea Baltică.
Intervalele FMSY acoperă două părți. În circumstanțe normale, posibilitățile de pescuit ar trebui stabilite în partea de interval cu valori mai scăzute ale FMSY. Partea de interval cu valori mai ridicate poate fi utilizată pentru stabilirea TAC în anumite circumstanțe specifice 6 : în cazul în care, pe baza avizelor sau a dovezilor științifice, acest lucru este necesar pentru atingerea obiectivelor PCP în situații de pescuit mixt sau în cazul în care există o amenințare de afectare gravă a unui stoc cauzată de dinamica intra sau interspecii a stocurilor. Partea superioară a intervalului poate fi utilizată și pentru limitarea variațiilor de la an la an ale TAC (la maximum 20 %). Atunci când un stoc scade sub nivelurile determinate științific, sunt prevăzute măsuri de remediere pentru restabilirea stocului peste nivelul care permite atingerea unor MSY pe termen lung
Acest acord reprezintă un progres major în punerea în aplicare a PCP, care consideră adoptarea de planuri multianuale ca fiind o prioritate. În continuarea acestuia, Comisia va accelera elaborarea de propuneri privind planuri multianuale pentru alte bazine maritime din UE.
Pescuitul în Marea Mediterană
Comisia este în continuare deosebit de preocupată de situația din Marea Mediterană. Multe dintre stocurile evaluate sunt pescuite cu mult peste țintele MSY estimate. Marea Mediterană se confruntă cu provocări semnificative în atingerea MSY pentru majoritatea stocurilor până în 2020. Comisia a solicitat tuturor părților interesate să întreprindă acțiuni urgente pentru a inversa tendințele în ceea ce privește capturile și biomasa 7 . Toți cei implicați (statele membre, organisme internaționale precum Consiliul General pentru Pescuit în Marea Mediterană – CGPM, părțile interesate) trebuie să își asume responsabilitatea și să elaboreze măsuri concrete pentru a atinge durabilitatea.
Comisia va continua să promoveze acțiuni prin intermediul CGPM pentru îmbunătățirea stocurilor exploatate în comun cu țări terțe (și anume, stocurile demersale din Canalul Siciliei, sau stocurile demersale și stocurile pelagice mici din Marea Ionică și Marea Egee) și va accelera pregătirea propunerilor privind planurile multianuale ale UE pentru stocurile pescuite aproape exclusiv de către pescarii din UE (pescuitul speciilor pelagice mici în Marea Adriatică și pescuitul speciilor demersale în vestul Mării Mediterane). În paralel, statele membre ar trebui să finalizeze urgent revizuirea planurilor naționale de gestionare 8 , incluzând țintele MSY.
Propuneri privind capturile totale admisibile (TAC) pentru 2017
Stocuri pentru care există o evaluare a MSY
Pentru atingerea MSY până cel târziu în 2020, cota stocurilor pescuite la niveluri corespunzătoare cu MSY trebuie să crească. În acest sens, Comisia le-a solicitat organismelor științifice consultative să monitorizeze evoluția ratei mortalității prin pescuit și starea stocurilor în toate bazinele maritime ale UE, în vederea realizării obiectivului de atingere a MSY până în 2020.
O etapă importantă pentru realizarea acestui lucru o constituie intenția Comisiei de a propune TAC în conformitate cu atingerea MSY în 2017. Acest lucru va necesita angajamentul Consiliului de a-și alinia deciziile la această abordare. MSY permite o captură maximă, pe o perioadă nedeterminată, fără a afecta stocul.
În ceea ce privește stocurile pentru care există o evaluare a MSY (cu excepția stocurilor din Marea Baltică), Comisia intenționează să utilizeze în continuare valorile în puncte disponibile pentru MSY în cazul propunerilor de TAC pentru 2017, până la adoptarea unor noi planuri multianuale pentru alte bazine maritime.
O întârziere în atingerea MSY dincolo de 2017 ar fi acceptabilă doar în circumstanțe bine fundamentate, în care reduceri foarte mari ale posibilităților de pescuit ar periclita în mod grav durabilitatea socială și economică a flotelor de pescuit vizate. În aceste cazuri excepționale, Comisia invită statele membre în cauză să furnizeze dovezi concrete ale unor astfel de impacturi sociale și economice.
Creșterea numărului de stocuri de pește care sunt pescuite conform MSY, existența unor stocuri mai robuste și perspectiva unei producții mai ridicate coincid cu o situație generală îmbunătățită în ceea ce privește performanța economică a flotei UE. Un exemplu de pescuit din UE care prezintă creșteri ale rentabilității ca urmare a pescuitului durabil îl reprezintă pescuitul de limbă-de-mare și de cambulă de Baltica în Marea Nordului. Performanța economică a flotelor dependente de cambula de Baltica s-a îmbunătățit în mod semnificativ datorită planului de gestionare care a orientat pescuitul în direcția MSY. Având în vedere faptul că stocul a fost exploatat la nivelul MSY, debarcarea pe unitate de efort și valoarea pe unitate de efort s-au mărit pentru toate segmentele, în special pentru traulerele din Regatul Unit și din Țările de Jos. Se observă o tendință economică pozitivă și în cazul unor flote implicate în pescuitul de eglefin. Pentru detalii, a se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.
Acolo unde planurile multianuale existente corespund unui pescuit conform cu atingerea MSY în 2017, acestea ar trebui puse în aplicare. Pentru planurile care nu mai sunt compatibile cu obiectivul MSY, deoarece includ, de exemplu, un obiectiv mai puțin ambițios, Comisia intenționează să adopte propuneri de TAC pe baza atingerii MSY în 2017.
În ceea ce privește stocurile (pentru care există o evaluare a MSY) exploatate în comun cu țări terțe, Comisia intenționează să ajungă la un acord cu partenerii săi pe baza aceleiași abordări. Pentru stocurile gestionate prin organizații regionale de gestionare a pescuitului (ORGP-uri), Comisia urmează abordarea stabilită de Consiliu în directivele de negociere pentru ORGP-uri, urmând aceleași standarde și principii ca în UE.
Alte stocuri
În ceea ce privește stocurile pentru care nu există o evaluare completă a MSY, se vor lua în considerare parametri alternativi. Propunerile de TAC se vor baza pe avizele biologice disponibile, fără a aduce atingere conservării stocurilor. Pentru astfel de stocuri, pot fi identificate mai multe cazuri distincte.
Stocuri pentru care există date care permit stabilirea de indicatori ai MSY
Aceste stocuri sunt evaluate utilizând modele de prognoză a tendinței, iar ICES furnizează avize cantitative privind capturile 9 . Abordarea va fi similară celei pentru stocurile pentru care există o evaluare completă a MSY.
Stocuri ale căror tendințe sunt evaluate prin anchete sau utilizând serii cronologice ale capturilor
În lipsa unei evaluări a MSY, avizul științific propune limite de captură. Comisia va utiliza avizul ICES pentru stocurile respective și va lua în considerare situația de la caz la caz, aplicând abordarea preventivă și propunând reduceri proporționale, după caz.
Stocuri cu o prezumție de stabilitate
În 2013, Consiliul a decis menținerea neschimbată a TAC pentru 26 de stocuri, până în 2018, cu excepția cazului în care avizele biologice indică necesitatea unei ajustări. În general, acestea sunt stocuri exploatate numai ca și capturi accidentale, cu niveluri scăzute de utilizare a cotelor, cu importanță economică redusă și cu informații limitate în ceea ce privește starea stocului. Comisia intenționează să continue această abordare, ținând seama de posibilele recomandări de revizuire din partea ICES și propunând ajustări ale TAC atunci când acestea vor fi în conformitate cu recomandările respective.
Stocuri pentru care nu există avize biologice
În absența unor avize biologice, ar trebui să fie aplicate propuneri de TAC adecvate conform abordării preventive, într-un mod sistematic, predefinit și transparent, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din PCP. ICES lucrează pentru a dezvolta în continuare instrumente care să abordeze lacunele existente.
TAC și obligația de a debarca toate capturile
În conformitate cu normele PCP, posibilitățile de pescuit pentru stocurile care fac obiectul obligației de debarcare trebuie să fie stabilite luând în considerare mai degrabă capturile decât debarcările, pe baza avizelor biologice. Acest lucru nu ar trebui să pericliteze obiectivul MSY sau să mărească rata de mortalitate prin pescuit.
Feedback-ul primit din partea operatorilor și a statelor membre a subliniat importanța ajustărilor TAC pentru a evita așa-numitul efect al speciilor de blocaj – situații în care utilizarea completă a cotelor pentru un stoc ar putea conduce la întreruperea pescuitului, în pofida disponibilității de cote pentru alte stocuri. Ajustările TAC fac parte din pachetul general de măsuri pentru punerea în aplicare a obligației de debarcare, care include îmbunătățirea strategiilor în materie de schimb de cote și limitarea în continuare a aruncării înapoi în mare, conform excepției de minimis și scutirii legate de rata de supraviețuire Ajustarea măsurilor tehnice și adaptarea regionalizată a abordărilor privind selectivitatea și evitarea trebuie să joace și ele un rol important în evitarea efectelor speciilor de blocaj în viitor. Propunerea Comisiei privind un nou cadru de măsuri tehnice 10 contribuie, de asemenea, la atenuarea acestei probleme.
Grupurile de state membre din diferite bazine maritime se pregătesc pentru continuarea introducerii progresive a obligației de debarcare în 2017, pentru care se așteaptă acoperirea suplimentară a stocurilor semnificative care definesc pescuitul, astfel cum este prevăzut la articolul 15 alineatul (1) din PCP pentru 2014. La fel ca în 2016, Comisia preconizează ajustări ale TAC pentru stocurile care fac obiectul obligației de debarcare începând cu 2017. Comisia va prezenta spre avizare Comitetului său științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) metoda utilizată pentru calcularea ajustărilor TAC din anul anterior. În cazurile în care nu sunt disponibile date complete sau validate privind capturile aruncate înapoi în mare, Comisia intenționează să calculeze ajustările TAC prin extrapolarea datelor, dacă acest lucru este acceptabil din punct de vedere metodologic
Nu sunt necesare ajustări ale TAC în 2017 pentru stocurile sau capturile pentru care obligația de debarcare intră în vigoare abia în anii următori. În cazul în care ajustările TAC sunt prevăzute pentru stocuri gestionate în comun cu parteneri internaționali (țări terțe, ORGP-uri), ajustările trebuie să facă obiectul consultării și al negocierilor cu partenerii respectivi.
Evoluția stării stocurilor
Progresele înregistrate în atingerea MSY
Pentru a raporta progresele înregistrate în atingerea MSY, CSTEP a evaluat progresul în atingerea țintelor MSY pe baza stocurilor individuale și per bazin maritim. Evaluarea furnizează indicații cu privire la numărul de stocuri exploatate conform MSY, la nivelurile de mortalitate prin pescuit și la parametri relevanți de biomasă. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei, care însoțește prezenta comunicare, furnizează detalii cu privire la analiza CSTEP pentru 2016 11 .
Evaluare globală și regională
Conform CSTEP, s-au înregistrat progrese globale în atingerea MSY 12 . În toate regiunile TAC, rata pescuitului peste nivelul MSY a scăzut în mod considerabil. Pescuitul 13 în comparație cu FMSY s-a situat la nivelul de 104 % în 2014 (în scădere de la 147 % în 2003 și 120 % în 2008). Cea mai bună performanță a fost înregistrată în Marea Nordului (în sens larg), unde, în 2014, rata medie a mortalității prin pescuit înregistrată de flote a fost de 92 % în comparație cu FMSY (față de 148 % în 2003 și de 123 % în 2008). În pofida tendințelor descendente semnificative, alte regiuni și activități de pescuit continuă să se confrunte cu pescuitul excesiv în comparație cu FMSY.
Comunicarea din 2015 privind posibilitățile de pescuit 14 a raportat că 32 din 62 de stocuri evaluate MSY au fost exploatate conform MSY în 2013 15 . Conform analizei din raportul CSTEP pentru anul curent 16 , 31 dintr-un total de 59 de stocuri evaluate din punctul de vedere al MSY au fost pescuite în conformitate cu MSY în 2014 17 . În ceea ce privește datele pentru anii 2013 și 2014, raportul CSTEP pare a indica faptul că tendința istorică a progresului semnificativ către atingerea MSY este posibil să încetinească. Este posibil ca acest lucru să nu fie cauzat doar de pescuitul excesiv, ci și de schimbările condițiilor de mediu sau de alți factori biologici.
Cu toate acestea, în Marea Mediterană și în Marea Neagră, stocurile sunt în mare parte pescuite în exces și/sau se află într-o situație precară. În Marea Mediterană, acest lucru este valabil în special pentru stocurile exploatate în principal sau exclusiv de operatori din UE.
Marea Baltică
Pentru 2016, în Marea Baltică au fost stabilite patru TAC-uri la nivelul MSY (heringul din zona centrală și de vest, cambula de Baltica) sau sub nivelul MSY (somonul din bazinul principal). TAC-ul pentru codul vestic, care a avut un nivel scăzut timp de câțiva ani, a fost redus din nou cu 20 % în 2016, stocul continuând să ofere motive de îngrijorare.
Reducerile TAC-urilor pentru heringul din Golful Botnic (-24 %), heringul din Golful Riga (-10 %), șprot (-5 %), precum și menținerea cantităților pentru somonul din Golful Finlandei vor îndrepta pescuitul în direcția MSY. Somonul din Golful Finlandei are un TAC de precauție, iar codul estic face obiectul unei abordări de tip „date insuficiente”. TAC-ul pentru somonul din bazinul principal este menținut stabil, la un nivel scăzut, cu scopul de a contribui în continuare la îmbunătățirea stocurilor în râurile cele mai sărace în somon.
Marea Nordului
Codul va fi pescuit pentru prima dată în conformitate cu MSY în 2016, ceea ce va permite o mărire cu 15 % a TAC, iar stocul își revine în prezent la nivelurile observate la mijlocul anilor 1980. TAC-urile pentru eglefin și cod saithe în 2016 sunt, de asemenea, în conformitate cu MSY. Acest lucru a permis o creștere de 30 % pentru eglefin, dar a necesitat o reducere de 6 % pentru codul saithe. TAC-ul pentru langustina din Skagerrak, Fladen Ground, Firth of Forth și Moray Firth vor fi pescuite în conformitate cu MSY.
Celelalte stocuri fie sunt exploatate la niveluri mai ridicate decât FMSY, fie nu dispun de o evaluare MSY. Codul din Kattegat rămâne la un nivel scăzut, dar biomasa a crescut din 2009.
Stocurile pelagice din Atlanticul de Nord-Est
Majoritatea stocurilor de hering (Marea Nordului, Marea Irlandei și Marea Celtică) sunt exploatate în conformitate cu MSY, ele dispunând de TAC-uri corespunzător pentru 2016. Situația este pozitivă și pentru stocurile de stavrid negru sudic și vestic, iar TAC-urile permit exploatarea acestor stocuri la niveluri corespunzătoare cu MSY în 2016.
Pe baza acordului din 2014 încheiat între Insulele Feroe, Norvegia și UE privind gestionarea durabilă a macroului și luând în considerare o strategie de gestionare prezentată ICES în 2016, pentru anul 2016 a fost convenit un TAC corespunzând unui nivel cu 20 % mai mic decât nivelul din 2015. Pescuitul rămâne peste nivelul FMSY. Pentru putasu, nu există niciun acord între statele de coastă. UE și Insulele Feroe și-au bazat cotele unilaterale pe nivelul FMSY, în timp ce Norvegia și Islanda și-au bazat cotele pe o cifră mai ridicată. În 2016 pescuitul va fi cu mult peste nivelul FMSY. Nu există niciun acord între statele de coastă pentru heringul atlantico-scandinav, dar toate cele 5 părți au convenit să-și bazeze cotele unilaterale pe nivelul FMSY. Pescuitul în 2016 se va situa ușor peste nivelul FMSY, din cauza cotei unilaterale mai ridicate a Insulelor Feroe.
Zona iberico-atlantică și Golful Biscaya
Stocul de merluciu din regiunile nordice prezintă în continuare o tendință de creștere. Stocurile de bacaliar albastru și de cardină albă depășesc limitele biologice de siguranță, dar sunt pescuite peste nivelul MSY. Stocul de pește-pescar este pescuit în mod durabil și este în stare bună. Stocurile de langustină (Marea Cantabrică și nordul Peninsulei Iberice) sunt în continuare epuizate, dar în partea de sud stocul este stabil sau în creștere.
Stocul de hamsie din Golful Biscaya este exploatat în mod durabil, prezintă o capacitate de reproducere completă și o dimensiunea peste medie recentă. Rata de mortalitate prin pescuit a limbii-de-mare a crescut recent, dar stocul se află în limitele de siguranță. Pentru Golful Biscaya și apele ibero-atlantice este disponibil, în general, doar un număr limitat de evaluări ale stocurilor.
Vestul Scoției, Marea Irlandei și Marea Celtică
Stocurile de eglefin din vestul Scoției și din Marea Irlandei prezintă semne de ameliorare, dar codul și merlanul rămân la niveluri scăzute și prezintă rate ridicate atât în ceea ce privește mortalitatea prin pescuit, cât și aruncarea capturilor înapoi în mare. Statele membre și industria de profil au elaborat măsuri tehnice pentru a reduce mortalitatea codului și a evita capturile nedorite (de exemplu, în Marea Irlandei). Vor fi necesare eforturi considerabile pentru a soluționa dificultățile potențiale în ceea ce privește obligația de debarcare. Sunt necesare eforturi mai mari pentru a îmbunătăți cunoștințele și evaluarea analitică pentru mai multe stocuri, de exemplu pentru merlanul și codul din zona VI și pentru codul din Marea Irlandei.
TAC-urile pentru codul și eglefinul din Marea Celtică au fost reduse ca rezultat al dispariției recente a recrutărilor semnificative. Îmbunătățirea recrutării în 2013 ar trebui să conducă la un nivel mai ridicat al biomasei de cod pentru 2017. În cazul eglefinului, aruncarea capturilor înapoi în mare reprezintă în continuare o problemă, deși aceasta a scăzut, printre altele, cu ajutorul dispozitivelor obligatorii de evitare. În cazul merlanului (care face obiectul obligației de debarcare în 2016), TAC-ul a crescut în mod substanțial. Majoritatea stocurilor de langustină fac în prezent obiectul avizelor MSY. Stocul de langustină din Porcupine Bank continuă să fie gestionat prin intermediul unui sub-TAC și al închiderii sezoniere.
Mai multe stocuri, printre care cel de cod din Marea Irlandei și cel de langustină din anumite părți ale zonei IX, sunt la niveluri îngrijorător de scăzute. Stocul de limbă-de-mare din estul Canalului Mânecii este încă într-o stare precară, iar în 2015 a fost pusă în aplicare o strategie de gestionare pentru recuperarea acestuia.
Specii de adâncime
Posibilitățile de pescuit pentru stocurile de specii de adâncime sunt stabilite în cadrul unui ciclu de doi ani, iar în noiembrie vor fi negociate TAC-urile pentru 2017 și 2018. Comisia monitorizează angajamentele statelor membre pentru anii 2015 și 2016 și va continua să ia în considerare caracteristicile specifice ale acestor stocuri.
Marea Mediterană și Marea Neagră
În Marea Mediterană, anumite stocuri de pește sunt exploatate în principal de către nave de pescuit din UE, în timp ce altele sunt exploatate în comun cu țări din afara UE. Nivelul global al pescuitului excesiv este, în general, de 2 până la 3 ori mai mare decât FMSY 18 . Aproximativ 9 % din stocuri sunt pescuite la niveluri mai scăzute decât cel al MSY, iar 9 % din stocuri sunt exploatate la niveluri apropiate de cel al MSY 19 . În pofida îmbunătățirilor recente, numărul stocurilor cu o stare necunoscută rămâne ridicat. În ceea ce privește stocuri precum cele de merluciu, de barbun, de pește-pescar cu burta neagră și de putasu, ratele actuale de mortalitate prin pescuit sunt de peste șase ori mai mari decât MSY. Comisia lucrează la îmbunătățirea colectării de date pentru toate stocurile relevante și a solicitat avize din partea CSTEP în legătură cu stocurile noi.
Pentru stocurile exploatate în comun cu țări terțe, situația este și mai problematică. În prezent sunt pregătite acțiuni atât la nivelul UE, cât și la nivel internațional pentru luarea de măsuri în vederea atingerii țintelor MSY.
În ceea ce privește impactul economic al orientării către MSY, aceleași beneficii potențiale rezultând din pescuitul durabil, care au fost identificate în Marea Nordului și în Oceanul Atlantic, se pot observa și în cazul pescuitului în Marea Mediterană, unde stocurile sunt în mod special epuizate și rata de mortalitate prin pescuit trebuie să scadă în mod semnificativ pentru a se situa sub nivelul FMSY.
Există exemple de pescuit în Marea Mediterană unde stocurile sunt exploatate la rate corespunzătoare realizării MSY, iar flotele prezintă tendințe pozitive, în special în ceea ce privește debarcările (crevetele roz de adâncime și barbunul din sudul și centrul Mării Tireniene). Având în vedere caracterul extrem de mixt al pescuitului în Marea Mediterană, efectele regenerării stocurilor nu sunt vizibile imediat la nivelul profitabilității și al ocupării forței de muncă, acest lucru datorându-se mai multor motive, printre care condițiile de piață și fluctuațiile de preț.
La reuniunea la nivel înalt cu privire la starea stocurilor din Marea Mediterană (Catania, februarie 2016), s-a convenit că sunt necesare acțiuni urgente pentru inversarea tendințelor de declin, având în vedere provocarea majoră reprezentată de atingerea MSY pentru toate stocurile până în 2020. S-a convenit că statele membre și părțile interesate trebuie să lucreze împreună cu Comisia pentru a identifica stocuri și activități de pescuit-cheie care să facă obiectul unei intervenții, instrumente adecvate pentru fiecare dintre acestea și un program pentru a inversa tendința de scădere: au fost identificate implementarea și aplicarea normelor curente, precum și ameliorarea colectării, a disponibilității și a analizei datelor.
Marea Neagră se confruntă în continuare cu provocări importante în materie de guvernanță și de gestionare a resurselor, în parte din cauza exploatării stocurilor în comun cu țări terțe. Comisia colaborează cu statele membre și cu CGPM pentru a ameliora situația.
Raport privind implementarea obligației de debarcare 20
Regulamentul 2015/812 (denumit în continuare „regulamentul Omnibus”) 21 a introdus obligația Comisiei de a raporta anual cu privire la punerea în aplicare a obligației de debarcare 22 . Raportul vizează anul 2015 și se bazează pe informații primite de la statele membre, de la consiliile consultative și din alte surse (asociații industriale, ONG-uri).
În general, statele membre utilizează o gamă largă de măsuri pentru promovarea respectării obligației de debarcare, inclusiv site-uri web, forumuri de discuții, publicarea de orientări și consultații privind noile cerințe. Unele state membre au informat în mod activ, altele efectuează ajustări în ceea ce privește acordarea de permise interne și gestionarea cotelor sau explorează gestionarea simplificată a pescuitului și reducerea sarcinii de reglementare asupra pescarilor. Înțelegerea obligațiilor de către industria de profil a fost îngreunată de întârzierile înregistrate cu privire la așa-numitul regulament Omnibus.
În ceea ce privește controlul și conformitatea, unele state membre au amânat aplicarea până la adoptarea regulamentului Omnibus, dar, în general, conformitatea a început în ianuarie 2015. Aceasta a contribuit la acumularea de experiență cu privire la realitatea obligației de debarcare, în pofida incertitudinii în ceea ce privește aplicarea de către statele membre. Controlul și conformitatea au fost caracterizate în general de „învățarea prin practică”, existând loc pentru îmbunătățire și adaptare. Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului și-a oferit sprijinul, iar statele membre au lucrat împreună la planuri comune de desfășurare. Statele membre identifică în prezent riscurile la nivel regional și strategiile aferente de monitorizare și aplicare, cu scopul de a asigura condiții echitabile. Sunt raportate puține încălcări.
În pregătirea obligațiilor de debarcare a speciilor demersale pentru 2016, industria de profil și autoritățile colaborează la efectuarea unor teste ale instrumentelor de control (de exemplu, sistemul electronic de monitorizare la distanță și CCTV), la analize de ultim moment pentru examinarea riscului de neconformitate și la teste privind capturile, în special pentru planurile de evaluare a riscului. În unele regiuni au avut loc discuții privind flexibilitatea interspecii.
Evaluarea impactelor socioeconomice ale obligației de debarcare este dificilă în etapa timpurie de aplicare a acestei obligații. Sunt în curs de derulare anumite proiecte cu privire la evaluările economice. Rapoartele sporesc un volum de muncă probabil deja ridicat (de exemplu, din cauza manipulărilor și a transportului capturilor nedorite), iar veniturile din vânzările capturilor subdimensionate sunt, de regulă, insuficiente pentru a acoperi costurile suplimentare. Micile nave de pescuit pelagic raportează pierderi atunci când capturează cantități mari din speciile pentru care nu au cote: industria de profil subliniază că închirierea cotelor este cu mult mai costisitoare decât în trecut.
Sunt disponibile puține indicații specifice privind nevoia de a ajusta condițiile de lucru la bord și spațiile de depozitare, dar unele informații invocă nevoi specifice, cum ar fi revizuirea practicilor de pescuit pentru a asigura perioade de odihnă suficiente pentru echipaj, precum și aspecte referitoare la stabilitatea navei. Schimbările la bord ale navelor frigorifice includ plasarea de grătare peste orificiile de evacuare (pentru a evita pomparea de pește în afară) sau etanșarea jgheaburilor de aruncare înapoi în mare.
Capturile subdimensionate debarcate nu pot fi utilizate pentru consumul uman direct. Posibila utilizare a acestor capturi depinde de piețe (locale) și de cererea cumpărătorilor sau a firmelor de prelucrare. Se așteaptă ca statele membre să sprijine industria în căutarea de noi piețe de desfacere (inclusiv prin utilizarea fondurilor FEPAM); nu au fost raportate acțiuni semnificative. Statele membre au solicitat o interpretare a termenului „consum uman direct”, iar Comisia a facilitat un dialog în legătură cu acest aspect. Se așteaptă ca printr-o mai bună selectivitate și evitare să se reducă în continuare nivelurile de capturi nedorite pe parcursul timpului.
În cadrul Fondului european pentru pescuit (2007-2013), au fost finanțate o serie de proiecte privind infrastructura portuară în vederea obligației de debarcare. În cadrul programelor operaționale recent adoptate pentru perioada 2014-2020, este prevăzut un sprijin din partea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime pentru punerea în aplicare a obligației de debarcare.
În acest stadiu incipient, nu au fost raportate dificultăți semnificative sau vreun impact major asupra operațiunilor de pescuit care fac obiectul obligației de debarcare pelagice sau baltice. În contextul planului multianual privind Marea Baltică, o ajustare convenită în ceea ce privește marja de toleranță existentă în cadrul pescuitului pelagic industrial va aborda preocupările cu privire la nivelurile actuale aparent neviabile.
Pe scurt, până în prezent au fost depuse eforturi semnificative din partea industriei de profil și a administrațiilor pentru a îndeplini cerințele obligației de debarcare. Introducerea obligației de debarcare demersală începând din 2016 aduce în prim-plan așa-numitele specii de blocaj, ca principală provocare pentru succesul implementării obligației de debarcare. Preocupările industriei se referă la faptul că speciile de blocaj ar putea conduce la reducerea sau la întârzierea schimbului de cote – un instrument important pentru adaptarea la obligația de debarcare. Diferitele măsuri de implementare disponibile în temeiul PCP ar trebui să contribuie la atenuarea problemei. Cu toate acestea, administratorii și industria de profil vor trebui să coopereze pentru a identifica combinația optimă de măsuri disponibile, în vederea unei obligații de debarcare viabile și realizabile. Pentru detalii, a se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.
Concluzii
Comisia va continua implementarea ambițioasă a PCP 2014 și va propune, în general, pentru 2017, posibilități de pescuit în conformitate cu țintele MSY din PCP, pentru a asigura atingerea țintelor sale cât mai curând posibil. Aplicarea primului plan multianual în temeiul PCP 2014 pregătește terenul pentru introducerea progresivă a acestui instrument de gestionare prioritar în alte bazine maritime ale Uniunii, ca mijloc de facilitare a atingerii obiectivelor principale ale PCP.
Uniunea Europeană și flotele sale înregistrează progrese în ceea ce privește durabilitatea și atingerea obiectivului MSY în timp util. Progresele înregistrate în ceea ce privește tendința din apele nordice pot părea a încetini, dar, dată fiind reducerea continuă a ratei de mortalitate prin pescuit pentru toate speciile, nu există semnale care să arate că progresul în vederea atingerii obiectivului MSY pentru 2020 ar fi pus în pericol. Situația din Marea Mediterană este foarte diferită, cu un progres lent atât în ceea ce privește cunoștințele referitoare la resurse, cât și exploatarea durabilă. Uniunea trebuie să își intensifice eforturile în domeniile care înregistrează progresele cele mai lente.
În ceea ce privește punerea în aplicare a obligației de debarcare, nu au reieșit probleme majore din informațiile inițiale primite din partea statelor membre și a părților interesate cu privire la introducerea acesteia în 2015. Există însă o serie de provocări viitoare, care vor necesita eforturi concentrate atât din partea industriei, cât și din partea administrațiilor.
Calendar
Calendarul planificat al acțiunilor este următorul:
|
Lună (luni) |
Acțiune |
|
Iunie – septembrie |
Consultare publică privind comunicarea |
|
Mai/iunie/octombrie |
Avizul ICES privind stocurile |
|
Iulie |
Seminar cu părțile interesate pe tema avizului privind stocurile |
|
Septembrie |
Adoptarea propunerilor de TAC pentru Marea Baltică |
|
Octombrie |
Consiliu privind TAC pentru Marea Baltică |
|
Adoptarea propunerilor de TAC pentru stocurile de specii de adâncime |
|
|
Noiembrie |
Consiliu privind TAC pentru stocurile de specii de adâncime |
|
Adoptarea propunerilor de TAC pentru Oceanul Atlantic/Marea Nordului/Marea Neagră |
|
|
Decembrie |
Consiliu privind TAC pentru Oceanul Atlantic/Marea Nordului/Marea Neagră |
Regulamentul (UE) 2015/812 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015.