COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 10.6.2016

COM(2016) 383 final

2016/0180(NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și de abrogare a Recomandării Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

(1)să stabilească, până în 2010, corespondențe între sistemele și nivelurile lor de calificare și cele opt niveluri ale CEC;

(2)să indice nivelul CEC pe noile certificate/diplome eliberate și/sau pe certificatele/diplomele suplimentare până în 2012.

Nu toate țările au corelat întregul lor sistem de calificări cu CEC, în pofida caracterului general al acestuia din urmă

Unele țări și-au concentrat activitățile de corelare doar asupra calificărilor în materie de educație și de formare profesională (EFP), în timp ce alte țări nu au inclus în acest proces propriul sistem de învățământ general. Situația este și mai eterogenă în cazul calificărilor private, non-formale și internaționale, care în unele țări sunt integrate în cadrul național al calificărilor, iar în altele nu. Actuala recomandare nu propune nicio modalitate pentru a garanta că toate tipurile de calificări (inclusiv cele din sectorul privat) fac parte din cadrele naționale ale calificărilor. În plus, sistemele și cadrele de calificare se schimbă de-a lungul timpului și recomandarea nu include o invitație adresată statelor membre pentru a păstra actualizată corespondența între cadrul lor național și CEC.

Variații considerabile de la o țară la alta în ceea ce privește descrierea conținutului unor calificări similare

Nu există un model european comun pentru descrierea calificărilor și a rezultatelor învățării care le corespund, ceea ce îngreunează comparabilitatea acestora. În plus, informațiile privind conținutul unei calificări sunt adesea greu de găsit, deoarece, în general, ele nu sunt nici incluse în mod sistematic în bazele de date și în registrele de calificări și nici partajate la nivel european. Comisia și statele membre au convenit, pe plan tehnic, să prezinte un set minim de informații. Acesta ar trebui să conțină nu numai informații privind rezultatele învățării, ci și informații privind asigurarea calității și creditele posibile.

Limitarea conceptului de „competențe” la sensul de „autonomie și responsabilitate”

Termenul „competențe”, astfel cum este utilizat în contextul descriptorilor rezultatelor învățării, în cea de a treia coloană a descriptorilor CEC 2 din anexa II la recomandarea din 2008 referitoare la CEC, se limitează la sensul de „autonomie și responsabilitate”. Acest sens nu este compatibil cu definiția generală a competenței, utilizată pe larg în politicile europene în materie de educație și de formare, astfel cum este formulată în anexa I la recomandarea din 2008 referitoare la CEC: „competență înseamnă capacitatea dovedită de a utiliza cunoștințe, abilități și capacități personale, sociale și/sau metodologice în situații de muncă sau de studiu și pentru dezvoltarea profesională și personală”.

Încrederea în calitatea și în nivelul calificărilor corelate cu CEC

Această încredere este esențială pentru a sprijini mobilitatea cursanților și a lucrătorilor atât în interiorul, cât și în afara frontierelor sectoriale și geografice. Cu toate acestea, actualele principii comune privind asigurarea calității se referă la asigurarea calității în general, și nu în mod specific la calificările corelate cu CEC. În plus, în pofida caracterului general al CEC, principiile sale de asigurare a calității (anexa III la recomandarea din 2008 referitoare la CEC) se referă doar la EFP și la învățământul superior și, prin urmare, nu se aplică în cazul:

–calificărilor rezultate din învățământul general;

–calificărilor rezultate în urma validării învățării non-formale și informale din sectorul privat;

–calificărilor internaționale (sectoriale sau nu).

În acest fel, se împiedică crearea unui climat de încredere între statele membre în ceea ce privește întregul spectru al calificărilor.

Lipsa unui regim comun pentru transferul și acumularea creditelor pentru calificările corelate cu CEC

Deși CEC are drept obiectiv promovarea unor parcursuri de învățare flexibile și se concentrează pe rezultatele învățării indiferent de locul în care au fost dobândite calificările (în orice sector al educației formale sau prin validarea învățării non-formale și informale), nu există un regim comun pentru transferul și acumularea creditelor corespunzătoare calificărilor corelate cu CEC. Prin urmare, este mai dificil să se treacă de la un context de învățare la altul, atât în interiorul statelor membre, cât și între acestea. Aceste schimbări sunt însă fundamentale pentru persoanele care trec prin mai multe tranziții în cadrul parcursurilor lor de învățare și al carierelor lor profesionale.

Numărul tot mai mare de calificări internaționale (sectoriale) bazate pe standarde elaborate de întreprinderi internaționale sau de organizații sectoriale

Internaționalizarea din ce în ce mai mare a lanțurilor valorice ale produselor și serviciilor a generat un număr tot mai mare de calificări internaționale (sectoriale) și de certificări rezultate în urma formărilor în cadrul întreprinderilor, bazate pe standarde elaborate de întreprinderi internaționale sau de organizații sectoriale, precum cadrul competențelor digitale sau cadrele sectoriale existente în domeniul bancar și în cel al sudurii.

Actuala recomandare prevede că organizațiile sectoriale internaționale ar trebui să fie în măsură să-și raporteze propriile sisteme de calificări la un punct comun european de referință, arătând astfel relația dintre calificările internaționale sectoriale și sistemele naționale de calificări. Totuși, ea nu a prevăzut dispoziții explicite privind modul în care ar trebui stabilită o astfel de legătură directă cu CEC. În lipsa unei proceduri comune, unele state membre au inclus anumite calificări internaționale (sectoriale) în propriul cadru național al calificărilor. În consecință, aceeași calificare ar trebui să urmeze toate procedurile naționale, ceea ce generează un risc important de inconsecvențe între țări, în special riscul ca aceeași calificare să fie încadrată la diferite niveluri ale CEC. Aceasta generează o sarcină administrativă considerabilă și pentru organizațiile internaționale (sectoriale), întrucât ele vor trebui, de asemenea, să adere la toate procedurile și cerințele naționale de asigurare a calității.

Cadre comune de formare bazate pe nivelurile CEC

Directiva privind recunoașterea calificărilor profesionale (2005/36/CE) prevede că Comisia poate institui, prin intermediul unor acte delegate, cadre comune de formare pentru profesiile reglementate la nivel național, sub forma unui set minim de rezultate ale învățării bazate pe nivelurile CEC. Calificările conforme cadrului comun de formare corespunzător vor fi recunoscute automat în întreaga UE. Această dispoziție este nouă și cadrele comune de formare nu au fost încă stabilite. Directiva nu stipulează modul în care nivelurile CEC vor fi atribuite cadrelor comune de formare.

Relațiile dintre CEC și cadrele naționale ale calificărilor din țările terțe

CEC a fost o sursă de inspirație pentru elaborarea unor cadre naționale ale calificărilor și a unor cadre generale în afara UE. Mai multe țări terțe și-au exprimat interesul de a-și corela sau de a-și alinia propriile sisteme cu CEC pentru a permite comparabilitatea calificărilor lor cu cele ale UE. În pofida intensificării fluxurilor de cursanți și de lucrători care intră și ies din UE, recomandarea referitoare la CEC nu conține nicio dispoziție care să permită o aliniere formală cu cadrele țărilor terțe. În practică, acest lucru împiedică o comparare formală a calificărilor obținute în țările terțe cu cele acordate în UE.

Lipsa de comparabilitate a calificărilor acordate în UE cu cele obținute în țările terțe afectează încrederea în calificările obținute în străinătate și face mai dificilă recunoașterea lor. Ea îi plasează pe migranții care dețin o calificare obținută în străinătate (inclusiv pe refugiați) într-o situație dezavantajoasă în raport cu populația locală în perspectiva unei eventuale angajări și constituie un obstacol în calea posibilităților lor de dezvoltare profesională și de promovare. Acest lucru este valabil atât pentru persoanele cu calificări obținute în țări terțe care sosesc în UE, cât și pentru persoanele cu calificări obținute în UE care merg în țări terțe. La un nivel mai instituțional, acordurile de asociere dintre UE și țări terțe precum Maroc, Ucraina, Georgia și Moldova conțin dispoziții privind cooperarea în materie de corelare cu CEC. Cu toate acestea, nu au fost introduse mecanisme de guvernanță pentru a se asigura punerea în aplicare a acestor dispoziții.

Guvernanța CEC

În urma adoptării în 2008 a recomandării referitoare la CEC, Comisia a instituit un grup informal de experți (denumit în continuare „Grupul consultativ pentru CEC“) pentru a asigura o coerență globală și pentru a promova transparența procesului de corelare a sistemelor de calificări cu CEC. Recomandarea din 2008 referitoare la CEC a invitat statele membre să creeze centre naționale de coordonare ale CEC la nivel național pentru a sprijini și a coordona o corelare transparentă a sistemelor naționale de calificări cu CEC.

Grupul consultativ pentru CEC s-a dovedit o platformă eficientă pentru sprijinirea schimbului de informații și pentru crearea de rețele între țări și a susținut procesul de corelare prin stabilirea unor criterii de corelare. Cu toate acestea, lipsa de coordonare a structurilor de guvernanță ale UE în ceea ce privește activitățile legate de competențe și de calificări în ansamblul lor împiedică îmbunătățirea eficienței și crearea de sinergii între CEC și alte instrumente de transparență la nivelul UE și la nivel național (precum Europass și ESCO).

–consolidarea procesului actual de corelare a sistemelor și a nivelurilor naționale de calificări cu CEC;

–îmbunătățirea transparenței, a comparabilității și a inteligibilității calificărilor deținute de cetățeni;

–asigurarea unei mai bune coerențe a punerii în aplicare a CEC de către diferitele țări;

–îmbunătățirea difuzării și a comunicării referitoare la CEC;

–sprijinirea unor parcursuri de învățare flexibile și facilitarea tranzițiilor între sistemele de educație și de formare și în interiorul acestora, precum și între educație și formare, pe de o parte, și încadrarea în muncă, pe de altă parte;

–într-o etapă ulterioară, îmbunătățirea transparenței, a inteligibilității și a comparabilității calificărilor obținute în țările terțe cu cele acordate în UE;

–asigurarea unei guvernanțe mai eficace a CEC la nivelul UE și la nivel național.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

–recomandarea Consiliului care invită statele membre să instituie o garanție privind competențele 3 . Garanția privind competențele va fi oferită adulților care au părăsit ciclul de educație sau de formare inițială fără a fi absolvit învățământul liceal sau echivalent (nivelul 4 al CEC). Ea le va acorda acces la filiere de perfecționare profesională care le vor permite să dobândească un nivel minim de competențe alfabetice, matematice și digitale și/sau o gamă mai largă de competențe, în vederea obținerii unei calificări de nivelul 4 al CEC.

–Decizia nr. 2241/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru comunitar unic pentru transparența calificărilor și competențelor, care prevede un cadru menit să îi ajute pe cetățeni să își prezinte competențele și calificările 4 ;

–noile priorități ale cadrului strategic de cooperare europeană în domeniul educației și al formării până în anul 2020, astfel cum sunt prevăzute în raportul comun „Educație și formare 2020”, adoptat în 2015 5 . Raportul recomandă dezvoltarea în continuare a CEC pentru a consolida transparența și comparabilitatea calificărilor;

–Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării nonformale și informale 6 , care invită statele membre să pună în aplicare măsuri pentru validarea învățării non-formale și informale legate de cadrele naționale ale calificărilor. Aceste măsuri ar trebui să fie în conformitate cu CEC și să fie puse în aplicare cel târziu în 2018. Potrivit recomandării, persoanele ar trebui să poată obține calificări complete sau parțiale pe baza rezultatelor validate ale învățării dobândite în afara sistemelor formale de educație și de formare;

–clasificarea europeană multilingvă a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO). Atât ESCO, cât și CEC vor utiliza același format pentru publicarea electronică a informațiilor referitoare la calificări (format inclus în anexa VI la propunere);

–standardele și orientările europene pentru asigurarea calității în învățământul superior 7 , elaborate în contextul Spațiului european al învățământului superior, precum și Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind stabilirea unui cadru european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET) 8 ;

–Registrul European independent pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior 9 , elaborat în contextul Spațiului european al învățământului superior, ce constă într-un registru al agențiilor de asigurare a calității care respectă în esență standardele și orientările europene;

–Sistemul european de credite transferabile (ECTS) 10 , elaborat în contextul Spațiului european al învățământului superior, și Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (SECEFP), instituit prin Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 11 ;

–Procesul de la Bologna privind învățământul superior: dintre cele 48 de țări europene ale Spațiului european al învățământului superior, 38 participă la CEC. Propunerea este compatibilă cu Cadrul de calificări al Spațiului european al învățământului superior (QF-EHEA). În special, descriptorii nivelurilor 5-8 ale CEC sunt compatibili cu descriptorii de la Dublin pentru cele trei cicluri ale QF-EHEA, inclusiv ciclul scurt, care este integrat în primul ciclu sau legat de acesta. Practicile actuale de corelare arată că cele mai multe țări au realizat corelarea cu CEC și autocertificarea în conformitate cu QF-EHEA în cadrul unui singur proces;

–Convenția Consiliului Europei privind recunoașterea calificărilor din învățământul superior în regiunea Europei (Convenția de la Lisabona privind recunoașterea calificărilor) și Recomandarea privind utilizarea cadrelor de calificări pentru recunoașterea calificărilor obținute în străinătate, care se referă în mod explicit la CEC ca la un instrument care trebuie utilizat în scopul recunoașterii academice;

–politicile și inițiativele privind ocuparea forței de muncă, precum Regulamentul EURES și recomandările Consiliului privind garanția pentru tineret și șomajul de lungă durată;

–Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale 12 , astfel cum a fost modificată prin Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 13 . În temeiul directivei, Comisia poate institui cadre comune de formare, sub forma unui set comun de rezultate minime ale învățării necesare pentru exercitarea unei anumite profesii. Cadrele comune de formare trebuie să fie bazate pe nivelurile CEC.

•Coerența cu celelalte politici ale Uniunii

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

•Temei juridic

încurajarea recunoașterii academice a diplomelor și a perioadelor de studiu;

dezvoltarea schimbului de informații și de experiență privind problemele comune sistemelor educaționale din statele membre.

•Subsidiaritatea (pentru competență neexclusivă)

•Proporționalitatea

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluări ex post/verificări ale adecvării legislației existente

–ar trebui îmbunătățită transparența și coerența corelării cu CEC, ținând seama de natura schimbătoare a sistemelor de calificări;

–ar trebui consolidat rolul și impactul cadrelor de calificări bazate pe rezultatele învățării la nivel național și european;

–clarificarea descriptorului „competență” poate favoriza o mai mare coerență a procesului de corelare;

–ar trebui îmbunătățită comunicarea privind CEC pentru a sensibiliza mai mult cursanții, lucrătorii și alte părți interesate;

–ar trebui consolidată legătura dintre cadrele de calificări și sistemele de asigurare a calității;

•Consultări cu părțile interesate

–reuniuni;

–răspuns la un document de reflecție care prezintă în detaliu problemele și căile de urmat posibile pentru revizuirea CEC;

–parte a documentului general de reflecție privind Noua agendă pentru competențe.

–un format comun pentru rezultatele învățării, care să țină cont în același timp de diversitatea abordărilor naționale;

–includerea unor principii comune în materie de asigurare a calității, legate de toate tipurile și nivelurile de calificări corelate cu CEC;

–principii comune referitoare la sistemele de credite legate de CEC;

–necesitatea de a actualiza recomandarea ținând cont de realitatea actuală și de a recurge la revizuire pentru a clarifica recomandarea.

•Evaluarea impactului

–Îmbunătățirea calității și a coerenței procesului de corelare: CEC ar fi consolidat în măsura în care statele membre și Comisia ar fi invitate să se asigure că procesul de corelare este efectuat în mod coerent atât la nivelul sistemelor, cât și la cel al calificărilor, cu o recunoaștere explicită a criteriilor aplicate în cadrul acestui proces. Ar deveni explicit faptul că procesul de corelare nu este un proces punctual cu un singur termen (în prezent, anul 2010), ci un proces continuu, care impune statelor membre să se asigure că informațiile publicate privind corelarea sunt actualizate și adaptate la evoluțiile de la nivel național.

–Termenul „competențe” din titlul celei de a treia coloane a descriptorilor CEC (anexa II la recomandarea din 2008 referitoare la CEC) ar fi înlocuit cu „responsabilitate/autonomie”, deoarece utilizarea sa în recomandarea din 2008 referitoare la CEC nu este consecventă. Eliminarea acestei inconsecvențe conceptuale ar consolida abordarea bazată pe rezultatele învățării promovată de CEC.

–Îmbunătățirea difuzării și a comunicării referitoare la CEC: statele membre ar fi invitate să publice rezultatele procesului de corelare, precum și informații referitoare la calificări la nivel național și european. Informațiile de bază care trebuie publicate cu privire la fiecare calificare ar urma să fie compilate utilizând un format comun. Ar fi elaborată, de asemenea, o soluție pentru a vizualiza nivelurile CEC pe certificate și pe diplome.

–Recomandarea referitoare la CEC ar urma să stabilească principii comune de asigurare a calității pentru calificările care vor fi corelate cu CEC. Responsabilitatea statelor membre în ceea ce privește mecanismele de asigurare a calității aplicabile calificărilor naționale 20 ar fi pe deplin respectată în cadrul acestui proces, în conformitate cu principiul subsidiarității.

–Ar fi formulate principii pentru sistemele de credite legate de CEC pentru a se asigura o mai bună comunicare între sistemele de credite și calificări. Astfel ar fi îmbunătățită transferabilitatea rezultatelor învățării (componentelor) calificărilor obținute în diferite contexte de învățare, inclusiv a rezultatelor învățării obținute prin învățarea non-formală și informală.

–dialoguri structurate cu țările din vecinătatea UE care au un acord de asociere cu UE, ceea ce ar putea duce la corelarea cadrelor lor naționale de calificări cu CEC;

–alinierea CEC la cadrele naționale bine stabilite ale calificărilor, incluzând comparații între diferitele niveluri;

–alinierea CEC la cadrele regionale bine stabilite ale calificărilor din întreaga lume, incluzând comparații între diferitele niveluri;

–sprijinul UE (de exemplu, prin intermediul ajutorului pentru dezvoltare) acordat țărilor care elaborează cadre naționale ale calificărilor.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

–statelor membre li se recomandă să utilizeze CEC drept instrument de referință pentru a compara nivelurile calificărilor din cadrul diferitelor sisteme naționale de calificări;

–statelor membre li se recomandă să coreleze sistemele de calificări și nivelurile de calificare cu CEC într-un mod transparent, utilizând o abordare bazată pe rezultatele învățării;

–statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a se asigura că toate noile certificate, diplome sau documente suplimentare referitoare la calificări eliberate de autoritățile competente conțin o trimitere clară la nivelul corespunzător al CEC, astfel încât cetățenii și angajatorii să poată constata avantajele zilnice ale unei mai mari transparențe a calificărilor.

–statelor membre li se va recomanda să actualizeze procesul de corelare în mod periodic. În acest fel, comparația dintre nivelurile calificărilor naționale și cele ale CEC va rămâne relevantă și în conformitate cu sistemele naționale de calificări;

–statelor membre li se va recomanda să aplice metodele de corelare pentru a asigura o punere în aplicare coerentă a CEC în diferitele statele membre;

–termenul „competențe” utilizat în cadrul descriptorilor CEC (anexa II) pentru a indica un tip de rezultat al învățării se înlocuiește cu „autonomie și responsabilitate”, pentru a fi mai fidel descriptorilor corespunzători ai rezultatelor învățării;

–criteriile de corelare a cadrelor naționale ale calificărilor cu CEC, elaborate începând din 2008 de Grupul consultativ pentru CEC, au fost incluse în anexa III la recomandare;

–recomandarea propune o revizuire a anexei privind principiile de asigurare a calității care urmează să fie aplicate calificărilor ce trebuie corelate cu CEC (anexa IV). Aceste principii respectă pe deplin responsabilitatea statelor membre în ceea ce privește modalitățile naționale de asigurare a calității aplicabile în cazul calificărilor naționale, în conformitate cu principiul subsidiarității. Aceste principii comune sunt compatibile cu standardele și orientările europene pentru asigurarea calității în Spațiul european al învățământului superior, precum și cu cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET). Principiile de asigurare a calității aplicabile învățământului general la nivel european fac obiectul discuțiilor în curs în temeiul cadrului „Educație și formare 2020”;

–se adaugă o anexă privind principiile aplicabile sistemelor de credite legate de CEC (anexa V);

–propunerea invită statele membre să pună rezultatele procesului de corelare la dispoziția publicului după încheierea acestui proces. Statele membre ar trebui să se asigure, de asemenea, că informațiile referitoare la calificări și la rezultatele învățării aferente acestora sunt accesibile și publicate. În acest scop, se propune includerea în anexa VI a unor elemente menite să descrie calificările conform unui format comun;

–propunerea invită Comisia, în cooperare cu statele membre și cu părțile interesate, să analizeze posibilitatea de a crea un registru european al organismelor de monitorizare a sistemelor de asigurare a calității calificărilor, în afara domeniului învățământului superior. Un astfel de registru ar fi similar Registrului European pentru Asigurarea Calității menționat mai sus;

–propunerea invită Comisia să elaboreze o soluție standardizată pentru a vizualiza modalitățile de comunicare ale CEC. Astfel s-ar asigura o mai mare sensibilizare a cursanților, a lucrătorilor și a altor părți interesate;

–recomandarea revizuită pune bazele pentru stabilirea unor corelații între cadrele naționale și regionale ale calificărilor din țările terțe și CEC, chiar dacă acestea nu constituie principala prioritate a punerii în aplicare. Orice astfel de corelații ar trebui să fie în conformitate cu acordurile internaționale;

–Comisia intenționează să creeze un grup de experți pentru a dispune de platforma de cooperare necesară între Comisie, statele membre și părțile interesate relevante în cadrul punerii în aplicare și al monitorizării prezentei recomandări. El va prelua sarcinile executate de Grupul consultativ pentru CEC începând din 2008;

–propunerea invită statele membre să intensifice coordonarea punerii în aplicare a CEC la nivel național;

2016/0180 (NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și de abrogare a Recomandării Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 165 și 166,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Calificările au numeroase finalități. Ele le semnalează angajatorilor care sunt, în principiu, cunoștințele și capacitățile titularilor calificărilor, cunoscute sub denumirea de „rezultate ale învățării”. Ele pot constitui o condiție de acces la anumite profesii reglementate și ajută autoritățile responsabile cu educația și formarea și prestatorii de servicii în acest domeniu să stabilească nivelul și conținutul învățării dobândite de o persoană. Ele sunt, de asemenea, importante pe plan personal, ca expresie a realizării personale. Prin urmare, calificările joacă un rol important, prin creșterea șanselor de ocupare a unui loc de muncă și prin facilitarea mobilității și a accesului la educația continuă.

(2)Calificările sunt rezultatul formal al unui proces de evaluare și de validare din partea unui organism competent și, de regulă, iau forma unor documente ușor de recunoscut, precum certificatele sau diplomele. Ele indică faptul că o persoană a obținut rezultate ale învățării corespunzătoare anumitor standarde. Aceste rezultate ale învățării pot fi dobândite pe căi variate, în contexte de învățare formală, non-formală sau informală. Informațiile referitoare la rezultatele învățării ar trebui să fie ușor accesibile și transparente.

(3)Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții 23 (denumită în continuare „recomandarea din 2008 referitoare la CEC”) a creat un cadru de referință comun cuprinzând opt niveluri de calificare, exprimate ca rezultate ale învățării cu niveluri ale capacităților aflate în creștere. Aceste niveluri servesc drept instrument de traducere între diferite sisteme și niveluri de calificări. Scopul Cadrului european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții (CEC) este acela de a îmbunătăți transparența, comparabilitatea și transferabilitatea calificărilor cetățenilor.

(4)Obiectivele mai generale ale recomandării constau în a contribui la modernizarea sistemelor de educație și de formare, precum și în a spori șansele de ocupare a unui loc de muncă, mobilitatea și integrarea socială a lucrătorilor și a cursanților. Recomandarea vizează, de asemenea, o mai bună corelare a învățării formale, nonformale și informale, pentru a conduce la validarea rezultatelor învățării obținute din experiență.

(5)Statele membre au elaborat cadre naționale ale calificărilor pe baza rezultatelor învățării și le-au raportat la CEC printr-un proces denumit „corelare”. Nivelurile CEC și descriptorii rezultatelor învățării au contribuit la îmbunătățirea transparenței și a comparabilității calificărilor la nivelul sistemelor. Ele au contribuit, de asemenea, la reorientarea generală a educației și formării către rezultatele învățării.

(6)Calificările deținute de cetățeni sunt mai transparente și mai ușor de comparat dacă sunt prezentate în documente care menționează nivelul relevant și aplicabil al CEC și care includ o descriere a rezultatelor învățării obținute.

(7)În punerea în aplicare a CEC la nivelul Uniunii și la nivel național ar trebui să fie implicată o gamă largă de părți interesate, pentru a se asigura un sprijin larg. Principalele părți interesate sunt: furnizorii de educație și formare (formală sau informală), autoritățile responsabile cu calificarea, angajatorii, sindicatele, camerele de industrie, de comerț și de meserii, organismele implicate în recunoașterea diplomelor de studii și a calificărilor profesionale, serviciile de ocupare a forței de muncă și serviciile responsabile cu integrarea migranților.

(8)În raportul său către Parlamentul European și Consiliu din 19 decembrie 2013 privind evaluarea CEC 24 , Comisia concluzionează că CEC este recunoscut pe scară largă drept un punct de referință pentru stabilirea cadrelor de calificări, pentru implementarea abordării bazate pe rezultatele învățării, precum și pentru îmbunătățirea transparenței și a recunoașterii aptitudinilor și a competențelor. Ea subliniază faptul că UE ar trebui să permită cursanților și lucrătorilor să îmbunătățească vizibilitatea propriilor competențe, indiferent de locul în care aceștia le-au dobândit.

(9)Transparența și recunoașterea competențelor și a calificărilor reprezintă una dintre noile priorități ale cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale până în 2020 (ET 2020), adoptat în 2015 25 . Raportul subliniază necesitatea dezvoltării în continuare a CEC pentru a consolida transparența și comparabilitatea calificărilor. În ceea ce privește migranții sosiți recent, instrumentele existente în materie de transparență ar putea, de asemenea, să contribuie la o mai bună înțelegere în UE a calificărilor acordate în străinătate și viceversa.

(10)CEC și cadrele naționale ale calificărilor cu care acesta a fost corelat pot sprijini practicile existente de recunoaștere, datorită încrederii sporite, inteligibilității și comparabilității calificărilor pe care le permit. Ele facilitează astfel procesul de recunoaștere în scopuri profesionale și de învățare.

(11)Cadrele și sistemele naționale de calificări variază în timp și corelarea lor cu CEC ar trebui să fie actualizată în mod periodic.

(12)Încrederea în calitatea și în nivelul calificărilor corelate cu CEC este esențială pentru sprijinirea mobilității cursanților și a lucrătorilor în interiorul și în afara frontierelor sectoriale și geografice. Recomandarea din 2008 referitoare la CEC prevede principii comune pentru asigurarea calității în învățământul superior și în educația și formarea profesională. Aceste principii ar trebui, de asemenea, să respecte pe deplin responsabilitatea statelor membre în ceea ce privește modalitățile de asigurare a calității aplicabile în cazul calificărilor naționale, în conformitate cu principiul subsidiarității. Standardele și orientările pentru asigurarea calității în Spațiul european al învățământului superior 26 și Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională 27 constituie o bază pentru aceste principii comune 28 .

(13)Sistemele de credite ajută cetățenii să avanseze în procesul de învățare prin facilitarea transferului între diferitele niveluri și tipuri de educație și de formare, precum și dincolo de frontierele naționale. Ele facilitează definirea, realizarea și evaluarea rezultatelor învățării în cazul calificărilor complete sau al unor componente ale calificărilor. Ele permit cursanților să combine rezultate ale învățării dobândite în diferite contexte de învățare, inclusiv prin învățarea digitală, non-formală și informală.

(14)Majoritatea sistemelor de credite existente la nivel național și european funcționează în contexte instituționale, precum învățământul superior sau educația și formarea profesională. La nivel european, Sistemul european de credite transferabile a fost dezvoltat pentru învățământul superior 29 în Spațiul european al învățământului superior. În ceea ce privește educația și formarea profesională, Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională 30 a fost instituit printr-o recomandare a Parlamentului European și a Consiliului. Există o necesitate crescândă de a asigura permeabilitatea sistemelor de educație și de formare, precum și parcursuri de învățare mai flexibile. Pentru a răspunde acestei necesități, sunt necesare sinergii mai strânse între cadrele de calificări și sistemele de credite, iar funcționarea comună a sistemelor de credite trebuie îmbunătățită.

(15)Deși acquis-ul UE în materie de migrație legală și de azil prevede egalitatea de tratament în raport cu resortisanții statelor membre în ceea ce privește recunoașterea calificărilor (și chiar în ceea ce privește măsurile de facilitare în cazul beneficiarilor unei protecții internaționale 31 ), resortisanții țărilor terțe care au absolvit învățământul terțiar se confruntă în continuare cu niveluri ridicate de supracalificare și cu ocuparea unui loc de muncă necorespunzător. Cooperarea dintre Uniune și țările terțe cu privire la transparența calificărilor poate promova integrarea migranților pe piețele muncii din Uniune. Având în vedere creșterea fluxurilor de migrație către și dinspre Uniunea Europeană, este necesară o mai bună înțelegere a calificărilor acordate în afara Uniunii. Un număr tot mai mare de țări încearcă să stabilească legături mai strânse între propriile cadre de calificări și CEC.

(16)Articolul 49a din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului 32 prevede că un „cadru comun de formare” pentru profesiile reglementate, înțeles drept un set comun de cunoștințe, abilități și competențe, poate fi instituit printr-un act delegat al Comisiei. Cadrul comun de formare „se bazează pe nivelurile din CEC”. La elaborarea actelor delegate, Comisia ar trebui să garanteze că se va utiliza expertiza existentă privind punerea în aplicare a CEC. Referirea la nivelurile de calificare prevăzute în Cadrul european al calificărilor nu ar trebui să afecteze accesul pe piața muncii, în cazul în care calificările profesionale au fost recunoscute în conformitate cu Directiva 2005/36/CE.

(17)Cadrul calificărilor pentru Spațiul european al învățământului superior 33 prevede descriptori pentru primul, al doilea și al treilea ciclu din învățământul superior. Fiecare descriptor de ciclu prezintă un enunț al realizărilor și al abilităților asociate cu calificările acordate la sfârșitul ciclului respectiv. CEC este compatibil cu Cadrul de calificări al Spațiului european al învățământului superior și cu descriptorii săi de ciclu. Nivelurile 5-8 din CEC corespund primului ciclu (inclusiv ciclul scurt, care este integrat în primul ciclu sau legat de acesta), celui de al doilea și, respectiv, celui de al treilea ciclu din Cadrul de calificări al Spațiului european al învățământului superior, după cum se precizează în anexa II.

(18)Decizia nr. 2241/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru comunitar unic pentru transparența calificărilor și competențelor (Europass) îi ajută pe cetățeni să își prezinte mai bine propriile competențe și calificări 34 .

(19)Clasificarea europeană multilingvă a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor („clasificarea ESCO”) facilitează o mai bună corelare între educație și încadrarea în muncă. Informațiile referitoare la calificările corelate cu CEC vor fi reflectate în ESCO.

(20)Informațiile referitoare la procesul de corelare a cadrelor de calificări cu CEC și la calificările corelate cu CEC ar trebui să fie ușor accesibile publicului, inclusiv prin intermediul cadrului Europass. Utilizarea unei structuri de date, a unor formate și a unor metode de autentificare comune pentru descrierea calificărilor ar veni în sprijinul acestui obiectiv, facilitând totodată înțelegerea și utilizarea informațiilor publicate referitoare la calificări.

(21)Pentru ca CEC să devină mai vizibil și pentru a-i sensibiliza mai mult pe utilizatori, documentele precum certificatele și diplomele referitoare la noile calificări corelate cu CEC ar trebui să conțină o referire vizuală la nivelul corespunzător al CEC.

(22)Ar trebui să existe coerență, complementaritate și sinergii la nivel național și la nivelul Uniunii între punerea în aplicare a CEC, cadrele naționale ale calificărilor și instrumentele actuale și viitoare privind transparența și recunoașterea competențelor și a calificărilor, inclusiv cele pentru asigurarea calității, acumularea și transferul de credite și cele elaborate în Spațiul european al învățământului superior.

(23)Prezenta recomandare consolidează CEC în calitatea sa de cadru comun de referință cu opt niveluri, exprimate în termeni de rezultate ale învățării, care servesc drept instrument de traducere între diferitele cadre, sisteme și niveluri de calificări.

(24)Comisia intenționează să creeze o platformă de cooperare între Comisie, statele membre și părțile interesate relevante în ceea ce privește punerea în aplicare și monitorizarea prezentei recomandări. Ea va prelua sarcinile executate de Grupul consultativ pentru CEC începând din 2008.

(25)Statele membre ar trebui să asigure coordonarea sarcinilor executate de centrele naționale de coordonare ale CEC începând din 2008,

RECOMANDĂ STATELOR MEMBRE:

(1)să utilizeze Cadrul european al calificărilor drept instrument pentru a compara toate tipurile și nivelurile de calificări din Uniune;

(2)să-și coreleze propriile sisteme și cadre de calificări naționale cu Cadrul european al calificărilor, în special prin corelarea propriilor niveluri de calificare cu nivelurile CEC stabilite în anexa II și prin utilizarea criteriilor stabilite în anexa III;

(3)să actualizeze corelarea nivelurilor din cadrul național al calificărilor cu nivelurile CEC stabilite în anexa II utilizând criteriile stabilite în anexa III, în mod periodic și la un interval de maximum cinci ani;

(4)să garanteze că respectivele calificări corelate respectă principiile comune pentru asigurarea calității prezentate în anexa IV, fără a aduce atingere principiilor naționale de asigurare a calității aplicabile în cazul calificărilor naționale;

(5)să garanteze că sistemele de credite legate de cadrele și de sistemele naționale de calificări sunt conforme cu principiile comune privind sistemele de credite prevăzute în anexa V, fără a aduce atingere deciziilor naționale privind utilizarea sistemelor de credite;

(6)să ia măsuri pentru a se asigura că toate noile certificate, diplome sau documente suplimentare referitoare la calificări eliberate de autoritățile competente conțin o trimitere clară la nivelul corespunzător al CEC;

(7)să pună la dispoziția publicului, la nivel național și la nivelul Uniunii, rezultatele procesului de corelare și să se asigure că informațiile referitoare la calificări și la rezultatele învățării aferente acestora sunt accesibile și publicate, utilizând formatul comun prevăzut în anexa VI;

(8)să încurajeze utilizarea CEC de către partenerii sociali, serviciile publice de ocupare a forței de muncă, furnizorii de servicii educaționale și autoritățile publice, pentru a favoriza compararea calificărilor și a contribui la transparența rezultatelor învățării aferente acestora;

(9)să consolideze punerea în aplicare la nivel național a prezentei recomandări, ținând cont de învățămintele extrase în urma operațiunilor efectuate de organismele naționale care susțin dezvoltarea competențelor,

RECOMANDĂ COMISIEI, ÎN COLABORARE CU STATELE MEMBRE ȘI CU PĂRȚILE INTERESATE:

(10)să susțină o punere în aplicare coerentă a CEC în toate statele membre, prin elaborarea de metode privind crearea de condiții echivalente între calificările naționale;

(11)să elaboreze metode de utilizare și de aplicare a rezultatelor învățării în calificări;

(12)să analizeze posibilitatea de a crea un registru al organismelor de monitorizare a sistemelor de asigurare a calității calificărilor, în afara domeniului învățământului superior;

(13)să elaboreze un format standard pentru descrierea rezultatelor învățării, care urmează a fi utilizat în scopuri de comparație;

(14)să elaboreze metode standardizate de comunicare cu privire la CEC, în special în ceea ce privește modul de prezentare a CEC pe noile certificate, diplome și documente suplimentare referitoare la calificări;

(15)să susțină dezvoltarea progresivă și aplicarea unor criterii și proceduri care să permită comparații între cadrele naționale și regionale ale calificărilor din țările terțe și CEC, în conformitate cu acordurile internaționale;

(16)să instituie evaluări inter pares și schimburi de bune practici între statele membre;

(17)să asigure dezvoltarea CEC în deplină coerență cu cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale, în temeiul cadrului strategic ET 2020;

(18)să se asigure că programul Erasmus+ este utilizat pentru a sprijini punerea în aplicare a prezentei recomandări,

RECOMANDĂ COMISIEI:

(19)să comunice progresele înregistrate în urma adoptării prezentei recomandări, după caz, în contextul cadrelor strategice relevante privind educația/formarea și ocuparea forței de muncă;

(20)să examineze și să evalueze, în cooperare cu statele membre și după consultarea părților interesate, măsurile luate ca urmare a prezentei recomandări și, până în 2022, să prezinte un raport Consiliului privind experiența acumulată și implicațiile pentru viitor, incluzând, dacă este necesar, o posibilă analiză și revizuire a prezentei recomandări.

Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții este abrogată.

Adoptată la Bruxelles,

(1) JO C 111, 6.5.2008, p. 1.

(2) În contextul CEC, „competența” este descrisă din perspectiva responsabilității și a autonomiei.

(3) Propunere de recomandare a Consiliului referitoare la stabilirea unei garanții privind competențele, COM(2016) 382.

(4) JO L 390, 31.12.2004, p. 6.

(5) JO C 417, 15.12.2015, p. 25.

(6) JO C 398, 22.12.2012, p. 1.

(7) http://www.enqa.eu/wp-content/uploads/2015/11/ESG_2015.pdf.

(8) JO C 155, 8.7.2009, p. 1.

(9) https://www.eqar.eu/.

(10) http://ec.europa.eu/education/library/publications/2015/ects-users-guide_en.pdf .

(11) JO C 155, 8.7.2009, p.11.

(12) JO L 255, 30.9.2005, p. 22.

(13) JO L 354, 28.12.2013, p. 132.

(14) COM(2016) 377 din 7.6.2016, Planul de acțiune privind integrarea resortisanților țărilor terțe.

(15) http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2009_2014/documents/cult/dv/esstudyeurqualifframewimplem/esstudyeurqualifframewimplemen.pdf .

(16) http://ec.europa.eu/ploteus/sites/eac-eqf/files/DG%20EAC%20-%20Evaluation%20EQF%20-%20Final%20Report%20-%20Final%20Version.pdf .

(17) Au avut loc consultări specifice privind revizuirea recomandării referitoare la CEC, cu Grupul consultativ pentru CEC la 19 ianuarie 2016 și cu partenerii sociali ai UE la 20 ianuarie 2016. Pentru mai multe detalii cu privire la rezultatele acestor consultări, a se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind baza analitică a unei noi agende pentru competențe în Europa, SWD(2016) 195.

(18) http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/more_info/consultations/documents/skills-results_en.pdf .

(19) Document de lucru al serviciilor Comisiei privind baza analitică a unei noi agende pentru competențe în Europa, SWD(2016) 195.

(20) Principiile sunt pe deplin compatibile cu standardele și orientările europene pentru asigurarea calității în Spațiul european al învățământului superior, precum și cu cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET). Principiile de asigurare a calității aplicabile învățământului general la nivelul UE fac obiectul discuțiilor în curs în temeiul cadrului „Educație și formare 2020”.

(21) Această opțiune nu ar aduce atingere procedurilor naționale de includere a calificărilor în cadrele naționale ale calificărilor.

(22) SWD (2016) 195.

(23) JO C 111, 6.5.2008, p. 1.

(24) COM(2013) 897 final.

(25) JO C 417, 15.12.2015, p. 25.

(26) http://www.enqa.eu/wp-content/uploads/2015/11/ESG_2015.pdf .

(27) JO C 155, 8.7.2009, p. 1.

(28) Principiile de asigurare a calității aplicabile învățământului general la nivel european fac obiectul discuțiilor în curs în temeiul cadrului „Educație și formare 2020”.

(29) http://ec.europa.eu/education/library/publications/2015/ects-users-guide_en.pdf .

(30) JO C 155, 8.7.2009, p.11.

(31) Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate.

(32) Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale, JO L 255, 30.9.2005, p. 22.

(33) http://www.ehea.info/Uploads/qualification/QF-EHEA-May2005.pdf .

(34) JO L 390, 31.12.2004, p. 6.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 10.6.2016

COM(2016) 383 final

ANEXE

la

Propunerea de recomandare a Consiliului

privind Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și de abrogare a Recomandării Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții

ANEXA I

Definiții

Definițiile care se aplică în contextul prezentei recomandări sunt următoarele:

(a)calificare: un rezultat formal al unui proces de evaluare și de validare, care este obținut atunci când un organism competent stabilește că o persoană a obținut, ca urmare a învățării, rezultate la anumite standarde;

(b)sistem național de calificări: toate aspectele activității unui stat membru legate de recunoașterea educației și a altor mecanisme care corelează educația și formarea cu piața muncii și cu societatea civilă. Acesta include dezvoltarea și punerea în aplicare a acordurilor și a proceselor instituționale legate de asigurarea calității, de evaluare și de acordarea calificărilor. Un sistem național de calificări poate fi format din mai multe subsisteme și poate include un cadru național al calificărilor;

(c)cadru național al calificărilor: un instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învățare atinse, al cărui scop este integrarea și coordonarea subsistemelor naționale de calificări și îmbunătățirea transparenței, a accesului, a progresului și a calității calificărilor în raport cu piața muncii și cu societatea civilă;

(d)calificare internațională: un certificat, o diplomă sau un titlu acordat de un organism internațional (sau de un organism național acreditat de un organism internațional) și utilizat în mai multe țări, care include rezultatele învățării bazate pe standardele elaborate de un organism, o organizație sau o societate internațională;

(e)calificare internațională sectorială: o calificare internațională relevantă pentru un sector de activitate economică, elaborată de o organizație sectorială internațională sau de o societate internațională;

(f)rezultatele învățării: ceea ce cunoaște, înțelege și poate face cursantul la terminarea procesului de învățare;

(g)cunoștințe: rezultatul asimilării de informații prin învățare. Cunoștințele reprezintă ansamblul de fapte, principii, teorii și practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studiu. În contextul Cadrului european al calificărilor, cunoștințele sunt descrise ca teoretice și/sau faptice;

(h)abilități: capacitatea de a aplica și de a utiliza cunoștințe pentru a aduce la îndeplinire sarcini și pentru a rezolva probleme. În contextul Cadrului european al calificărilor, abilitățile sunt descrise ca fiind cognitive (implicând utilizarea gândirii logice, intuitive și creative) sau practice (implicând dexteritate manuală și utilizarea de metode, materiale, unelte și instrumente);

(i)responsabilitate/autonomie: în contextul CEC, capacitatea cursantului de a aplica în mod autonom și responsabil cunoștințele și abilitățile deținute;

(j)validarea învățării non-formale și informale: procesul de confirmare de către un organism autorizat a faptului că o persoană a obținut rezultate ale învățării, măsurate prin raportarea la un standard relevant, proces care constă în următoarele patru etape distincte: identificarea, prin dialog, a experiențelor specifice ale unei persoane, documentarea (pentru a face vizibile experiențele persoanei), o evaluare formală a acestor experiențe și o certificare a rezultatelor evaluării, care poate conduce la o calificare parțială sau completă;

(k)recunoașterea formală a rezultatelor învățării: procesul în baza căruia o autoritate competentă acordă un statut oficial rezultatelor învățării dobândite, în vederea unor studii suplimentare sau a încadrării în muncă, prin: i) acordarea de calificări (certificate, diplome sau titluri); ii) validarea învățării non-formale și informale; iii) acordarea de echivalențe, de credite sau de derogări;

(l)credite: unități care demonstrează că o parte a unei calificări, constând într-un set coerent de rezultate ale învățării, a fost evaluată și validată de un organism autorizat, în conformitate cu un standard convenit. Creditele sunt acordate de organismele competente atunci când persoana în cauză dovedește, prin intermediul unor evaluări corespunzătoare, că a dobândit rezultatele învățării definite. Creditul poate fi exprimat cu o valoare cantitativă (de exemplu, credite sau puncte de credit), care indică volumul de muncă estimat a fi necesar pentru ca o persoană obișnuită să dobândească rezultatele învățării corespunzătoare;

(m)sisteme de credite: sisteme pentru recunoașterea creditelor. Aceste sisteme pot cuprinde, printre altele, echivalențe, derogări, unități/module care pot fi acumulate și transferate, o autonomie a furnizorilor care pot individualiza parcursurile de învățare, precum și validarea învățării non-formale și informale;

(n)transfer de credite: procesul care le permite persoanelor care au acumulat credite într-un anumit context să le valorizeze și să le recunoască într-un alt context.

ANEXA II

Descriptori de definire a nivelurilor Cadrului european al calificărilor (CEC)

Fiecare dintre cele 8 niveluri este definit de un set de descriptori care indică rezultatele învățării 1 relevante pentru calificările de la nivelul respectiv în orice sistem de calificări.
	Cunoștințe		Abilități		Responsabilitate/autonomie
	În contextul CEC, cunoștințele sunt descrise ca fiind teoretice și/sau faptice.		În contextul CEC, abilitățile sunt descrise ca fiind cognitive (implicând utilizarea gândirii logice, intuitive și creative) sau practice (implicând dexteritate manuală și utilizarea de metode, materiale, unelte și instrumente).		În contextul CEC, responsabilitatea/autonomia este descrisă ca fiind capacitatea cursantului de a aplica cunoștințele și abilitățile deținute în mod autonom și responsabil
Nivelul 1 Rezultatele învățării corespunzătoare nivelului 1 sunt:	Cunoștințe generale de bază		Abilități de bază necesare pentru a executa sarcini simple		Munca sau studiul sub supraveghere directă într-un context structurat
Nivelul 2 Rezultatele învățării corespunzătoare nivelului 2 sunt:	Cunoștințe faptice de bază într-un domeniu de muncă sau de studiu		Abilități cognitive și practice de bază, necesare pentru utilizarea informațiilor relevante în scopul executării sarcinilor și rezolvării problemelor de rutină prin utilizarea unor reguli și instrumente simple		Munca sau studiul sub supraveghere, cu un anumit grad de autonomie
Nivelul 3 Rezultatele învățării corespunzătoare nivelului 3 sunt:	Cunoștințe faptice, cunoașterea unor principii, procese și concepte generale dintr-un domeniu de muncă sau de studiu		O gamă de abilități cognitive și practice necesare pentru executarea sarcinilor și rezolvarea problemelor prin selectarea și aplicarea de metode, instrumente, materiale și informații de bază		Asumarea responsabilității pentru executarea sarcinilor într-un domeniu de muncă sau de studiu Adaptarea propriului comportament la circumstanțe, pentru rezolvarea problemelor
Nivelul 4 Rezultatele învățării corespunzătoare nivelului 4 sunt:		Cunoștințe faptice și teoretice în contexte largi, în cadrul unui domeniu de muncă sau de studiu		O gamă de abilități cognitive și practice necesare pentru găsirea de soluții la probleme specifice, într-un domeniu de muncă sau de studiu		Autogestionare cu ajutorul unor indicații în general previzibile în cadrul situațiilor de muncă sau de studiu, dar care se pot schimba Supravegherea activității de rutină a altor persoane, preluând o anumită responsabilitate pentru evaluarea și îmbunătățirea activităților de muncă sau de studiu
Nivelul 5* Rezultatele învățării corespunzătoare nivelului 5 sunt:		Cunoștințe faptice și teoretice cuprinzătoare, specializate, într-un domeniu de muncă sau de studiu și conștientizarea limitelor cunoștințelor respective		O gamă amplă de abilități cognitive și practice necesare pentru conceperea de soluții creative la probleme abstracte		Gestionare și supraveghere în situații de muncă sau de studiu în care schimbările sunt imprevizibile Revizuirea și dezvoltarea performanțelor proprii și ale altora
Nivelul 6** Rezultatele învățării corespunzătoare nivelului 6 sunt:		Cunoștințe avansate într-un domeniu de muncă sau de studiu, care implică înțelegerea critică a teoriilor și principiilor		Abilități avansate, care denotă control și inovație, necesare pentru a rezolva probleme complexe și imprevizibile într-un domeniu de muncă sau de studiu specializat		Gestionarea de activități sau proiecte tehnice sau profesionale complexe, prin asumarea responsabilității pentru luarea deciziilor în situații de muncă sau de studiu imprevizibile Asumarea responsabilității pentru gestionarea dezvoltării profesionale a indivizilor și a grupurilor
Nivelul 7*** Rezultatele învățării corespunzătoare nivelului 7 sunt:		Cunoștințe foarte specializate, unele dintre ele situându-se în avangarda nivelului de cunoștințe dintr-un domeniu de muncă sau de studiu, ca bază a unei gândiri și/sau cercetări originale Conștientizare critică a cunoștințelor dintr-un domeniu și a cunoștințelor aflate la granița dintre diferite domenii		Abilități specializate pentru rezolvarea problemelor în materie de cercetare și/sau inovare, pentru dezvoltarea de noi cunoștințe și proceduri și pentru integrarea cunoștințelor din diferite domenii		Gestionarea și transformarea situațiilor de muncă sau de studiu care sunt complexe, imprevizibile și necesită noi abordări strategice Asumarea responsabilității pentru a contribui la cunoștințele și practicile profesionale și/sau pentru revizuirea performanței strategice a echipelor
Nivelul 8**** Rezultatele învățării corespunzătoare nivelului 8 sunt:		Cunoștințe la cel mai avansat nivel dintr-un domeniu de muncă sau de studiu și cunoștințe aflate la granița dintre diferite domenii		Abilitățile și tehnicile cele mai avansate și specializate, inclusiv abilitatea de sinteză și evaluare, necesară pentru rezolvarea problemelor critice de cercetare și/sau inovare și pentru extinderea și redefinirea cunoștințelor sau a practicilor profesionale existente		Demonstrarea unui nivel ridicat de autoritate, de inovare, de autonomie, de integritate științifică și profesională, precum și a unui angajament susținut pentru dezvoltarea de noi idei sau procese aflate în avangarda unor situații de muncă sau de studiu, inclusiv în materie de cercetare

Compatibilitatea cu Cadrul calificărilor din Spațiul european al învățământului superior

Cadrul calificărilor din Spațiul european al învățământului superior prevede descriptori pentru cele trei cicluri de învățământ convenite de miniștrii responsabili pentru învățământul superior cu ocazia reuniunii de la Bergen din mai 2005, în cadrul procesului Bologna. Fiecare descriptor de ciclu prezintă un enunț generic al așteptărilor tipice cu privire la realizările și abilitățile asociate cu calificările care reprezintă sfârșitul ciclului respectiv.

*    Descriptorul pentru ciclul scurt (integrat în primul ciclu sau legat de acesta) elaborat de Inițiativa comună pentru calitate în cadrul procesului Bologna corespunde rezultatelor învățării pentru nivelul 5 al CEC.

**    Descriptorul pentru primul ciclu corespunde rezultatelor învățării pentru nivelul 6 al CEC.

***    Descriptorul pentru al doilea ciclu corespunde rezultatelor învățării pentru nivelul 7 al CEC.

ANEXA III

Criterii și proceduri pentru corelarea cadrelor și sistemelor naționale de calificări cu Cadrul european al calificărilor

1.Autoritățile competente stabilesc în mod clar și fac publice responsabilitățile și/sau competențele legale ale tuturor organismelor naționale relevante implicate în procesul de corelare.

2.Există o legătură clară și demonstrabilă între nivelurile calificărilor din cadrul sau sistemul național al calificărilor și descriptorii nivelurilor CEC.

3.Cadrul sau sistemul național al calificărilor și calificările sale sunt bazate pe principiul și obiectivul rezultatelor învățării și sunt legate de mecanisme de validare a învățării non-formale și informale, precum și de sisteme de credite, atunci când acestea există.

4.Procedurile pentru includerea calificărilor în cadrul național al calificărilor sau pentru descrierea poziției calificărilor în sistemul național de calificări sunt transparente.

5.Sistemul (sistemele) național(e) de asigurare a calității în domeniul educației și formării profesionale se referă la cadrul sau sistemul național al calificărilor și este (sunt) conform(e) cu principiile de asigurare a calității specificate în anexa IV la prezenta recomandare.

6.Procesul de corelare include acordul explicit al organismelor relevante de asigurare a calității privind conformitatea raportului de corelare cu dispozițiile și practicile naționale relevante de asigurare a calității.

7.Procesul de corelare implică experți internaționali, iar rapoartele de corelare conțin o declarație scrisă referitoare la procesul de corelare, semnată de cel puțin doi experți internaționali din două țări diferite.

8.Organismul sau organismele naționale competente certifică respectiva corelare a cadrului sau sistemului național al calificărilor cu CEC. Organismele naționale competente publică un raport detaliat care descrie procesul de corelare, precum și elementele care stau la baza acestuia, și analizează separat fiecare dintre criterii. Același raport poate fi utilizat pentru autocertificarea în temeiul Cadrului de calificări al Spațiului european al învățământului superior, în conformitate cu criteriile de autocertificare ale acestuia din urmă.

9.În mod ideal, în termen de 3 luni de la aprobarea raportului de corelare sau de la actualizarea sa, statele membre și alte țări participante publică raportul de corelare și furnizează informațiile relevante în scopuri de comparație pe site-urile europene relevante.

10.După încheierea procesului de corelare, toate noile certificate, diplome sau documente suplimentare referitoare la calificări eliberate de autoritățile competente conțin o trimitere clară, prin intermediul cadrului sau al sistemului național de calificări, la nivelul corespunzător al CEC.

ANEXA IV

Principii de asigurare a calității calificărilor corelate cu Cadrul european al calificărilor 2

Educația și formarea profesională, învățământul superior, învățarea non-formală și informală din sectorul privat, precum și calificările internaționale corelate cu CEC ar trebui să fie supuse unei proceduri de asigurare a calității pentru a spori încrederea în calitatea și în nivelul acestor forme de învățământ. Principiile de asigurare a calității aplicabile învățământului general la nivel european fac obiectul discuțiilor în curs în contextul ET 2020.

Fără a aduce atingere regimurilor naționale de asigurare a calității care se aplică în cazul calificărilor naționale, asigurarea calității calificărilor corelate cu CEC:

1.vizează definirea calificărilor, precum și aplicarea abordării bazate pe rezultatele învățării;

2.vizează procesul de certificare, asigurând o evaluare valabilă și fiabilă, în conformitate cu standarde aprobate și transparente bazate pe rezultatele învățării;

3.constă în mecanisme de raportare și în proceduri de îmbunătățire continuă;

4.implică participarea tuturor părților interesate în toate etapele procesului;

5.este compusă din metode coerente de evaluare, asociind autoevaluarea cu revizuirea externă;

6.face parte integrantă din gestionarea internă (incluzând activitățile subcontractate) a organismelor care eliberează calificări corelate cu CEC;

7.se bazează pe obiective, standarde și orientări clare și măsurabile;

8.este susținută de resurse adecvate;

9.include o evaluare sistematică și ciclică, efectuată de organisme de monitorizare externe și bazată cel puțin pe principiile enunțate în prezenta anexă, a sistemelor interne de asigurare a calității referitoare la calificări;

10.include publicarea rezultatelor evaluărilor sale, accesibile și pe cale electronică la nivel național și european.

Organismele sau agențiile de monitorizare externe menționate la punctul 9 ar trebui să facă obiectul unei evaluări externe ciclice din partea autorităților competente. Rezultatul acestei evaluări externe, în afara domeniului învățământului superior, ar trebui să fie accesibil publicului și disponibil pe cale electronică prin intermediul unui registru european.

ANEXA V

Principii aplicabile sistemelor de credite legate de Cadrul european al calificărilor 

Atunci când sunt completate cu sisteme de credite, CEC și cadrele naționale ale calificărilor îi pot ajuta mai bine pe cetățeni să se miște i) între diferitele niveluri ale educației și formării, ii) în interiorul sectoarelor educației și formării și între acestea, iii) între educație și formare și piața forței de muncă și iv) în interiorul și în afara granițelor. Diferitele sisteme de credite, strâns legate de sistemele și cadrele de calificări, ar trebui să funcționeze în sinergie pentru a facilita tranzițiile și progresia persoanelor care studiază.

În acest scop, sistemele de credite asociate calificărilor corelate cu CEC ar trebui să fie conforme cu următoarele principii:

1.Ar trebui instituite sisteme de credite care să permită crearea unor parcursuri de învățare flexibile, în beneficiul cursanților.

2.La definirea și la elaborarea calificărilor, ar trebui să se utilizeze în mod sistematic abordarea bazată pe rezultatele învățării și dispozițiile relevante în materie de credite, pentru a facilita transferul (componentelor) calificărilor și progresia în procesul de învățare.

3.Sistemele de credite ar trebui să faciliteze transferul rezultatelor învățării și progresia cursanților dincolo de frontierele instituționale și naționale.

4.Sistemele de credite trebuie să se bazeze pe dispoziții explicite și transparente în materie de asigurare a calității.

5.Creditele dobândite de o persoană ar trebui să fie înregistrate într-un document care să specifice rezultatele învățării dobândite, nivelul lor, denumirea instituției competente de acordare a creditelor și, dacă este cazul, valoarea creditelor.

6.Ar trebui create sinergii între sistemele de transfer și de acumulare de credite și mecanismele de validare a învățării non-formale și informale, astfel încât funcționarea lor comună să faciliteze și să promoveze transferul și progresia persoanelor care studiază.

7.Sistemele de credite ar trebui să fie dezvoltate și îmbunătățite prin cooperarea între părțile interesate la nivel național și european.

ANEXA VI

Elemente indicative ale unui format comun pentru publicarea electronică a informațiilor referitoare la calificări

DATE			Obligatoriu / facultativ
Titlul calificării			Obligatoriu
Materie*			Obligatoriu
Țara/regiunea (cod)			Obligatoriu
Nivelul CEC			Obligatoriu
Descrierea calificării	Fie	Cunoștințe	Obligatoriu
		Abilități	Obligatoriu
		Responsabilitate/autonomie	Obligatoriu
	Fie	Câmp ce permite introducerea unui text liber pentru a descrie ceea ce ar trebui să cunoască, să înțeleagă și să fie capabil să facă cursantul	Obligatoriu
Organism de acordare a calificării**			Obligatoriu
Puncte de credit sau volum de muncă estimat a fi necesar pentru a obține rezultatele învățării			Facultativ
Procese interne de asigurare a calității			Facultativ
Organism de monitorizare extern			Facultativ
Alte informații referitoare la calificare			Facultativ
Sursa informațiilor			Facultativ
Link către documentul suplimentar referitor la calificare			Facultativ
Adresa URL a calificării			Facultativ
Limba informațiilor (cod)			Facultativ
Condiții de acces			Facultativ
Data expirării (dacă este cazul)			Facultativ
Modalități de obținere a calificării			Facultativ
Legătura cu ocupațiile			Facultativ

* ISCED FoET2013

** Informațiile minime obligatorii privind organismul de acordare a calificării ar trebui să faciliteze găsirea de informații privind organismul respectiv. Aceste informații ar putea consta în denumirea organismului de acordare a calificării sau, după caz, în denumirea grupului de organisme de acordare a calificării, completată cu o adresă URL sau cu informații de contact.

(1) Rezultatele învățării înseamnă ceea ce cunoaște, înțelege și poate face cursantul la terminarea procesului de învățare. Ele sunt, în general, clasificate drept „cunoștințe, abilități și competențe”. În contextul CEC, ultimul element este limitat la „responsabilitate/autonomie”, întrucât descriptorii menționați aici reflectă declarațiile convenite de statele membre pentru aplicarea prezentei recomandări, iar acestea nu corespund în totalitate definițiilor conceptuale.

(2) Aceste principii comune sunt pe deplin compatibile cu standardele și orientările europene pentru asigurarea calității în Spațiul european al învățământului superior, precum și cu Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET).