COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 14.6.2016
COM(2016) 375 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU
Raport privind progresele înregistrate subsecvent Concluziilor Consiliului privind cooperarea vamală cu țările din vecinătatea estică
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 14.6.2016
COM(2016) 375 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU
Raport privind progresele înregistrate subsecvent Concluziilor Consiliului privind cooperarea vamală cu țările din vecinătatea estică
CUPRINS
1.Introducere
2.Concluziile Consiliului privind progresele înregistrate în ceea ce privește cooperarea vamală cu țările din vecinătatea estică
3.Imagine de ansamblu a progreselor înregistrate
3.1.Cooperarea vamală cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina
3.2.Cooperarea vamală cu Belarus
3.3.Cooperarea vamală cu Rusia
3.4.Discuțiile trilaterale între UE, Rusia și Ucraina
3.5.Uniunea Economică Eurasiatică
3.6.Cooperarea vamală cu Armenia și Azerbaidjan
3.7.Activitățile din cadrul Parteneriatului estic
4.Concluzii
1.Introducere
Scopul prezentului document este de a evalua progresele realizate în ceea ce privește domeniile prioritare identificate de Consiliul Uniunii Europene în „Concluziile Consiliului privind progresele înregistrate în ceea ce privește cooperarea vamală cu țările din vecinătatea estică” (denumite în continuare „concluziile Consiliului”), adoptate în cadrul Consiliului Afaceri Economice și Financiare, reunit la Bruxelles la 28 ianuarie 2014.
Documentul prezintă o actualizare privind relațiile cu partenerii estici și cu Rusia de la ultimul raport al Comisiei privind progresele înregistrate subsecvent Concluziilor Consiliului privind cooperarea vamală cu țările din vecinătatea estică [Bruxelles, 21.11.2013, SWD (2013) 487 final].
2.Concluziile Consiliului privind progresele înregistrate în ceea ce privește cooperarea vamală cu țările din vecinătatea estică
Cele trei domenii prioritare, și anume „dezvoltarea unor căi comerciale sigure și fluente”, „promovarea gestionării riscurilor și a combaterii fraudei” și „investițiile în modernizarea vămilor din regiune” au fost convenite în cadrul seminarelor la nivel înalt privind cooperarea vamală la frontiera de est a UE, desfășurate la Budapesta, în perioada 14-15 aprilie 2011, și la Cracovia în perioada 20-21 octombrie 2011, și identificate în concluziile Consiliului privind cooperarea vamală cu țările din vecinătatea estică (adoptate în cadrul reuniunii Consiliului la Bruxelles, în data de 5 decembrie 2011).
În acest context, în concluziile sale din 28 ianuarie 2014, Consiliul a invitat Comisia și statele membre să coopereze cu țările din vecinătatea estică pentru:
1.a dezvolta căi comerciale sigure și fluente, mai ales:
prin definirea condițiilor, inclusiv a cerințelor privind protecția datelor, și lansarea unui (unor) proiect-pilot (proiecte-pilot) privind schimburile de informații vamale prealabile dintre țările din vecinătatea estică și statele membre, care să ducă la controale mai bine direcționate și la facilitarea comerțului;
prin sprijinirea țărilor din vecinătatea estică în vederea dezvoltării sistemelor de operatori economici autorizați și a pregătirii condițiilor juridice prealabile necesare pentru posibila recunoaștere reciprocă cu UE;
prin încurajarea și oferirea de asistență țărilor din vecinătatea estică în parcurgerea principalelor etape pentru aderarea la convențiile privind un regim de tranzit comun și simplificarea formalităților în comerțul cu mărfuri, inclusiv în ceea ce privește înființarea unui grup de proiect, efectuarea unei analize a lacunelor, pregătirea unei foi de parcurs, furnizarea de programe de formare pentru lucrătorii vamali și furnizarea de informații pentru întreprinderi și examinarea instrumentelor de sprijin financiar;
încercând să asigure funcționarea corectă și transparentă a Convenției TIR din 1975 și să creeze condiții favorabile pentru operațiunile de tranzit la frontiera de est a UE.
2.a promova gestionarea riscurilor și a combaterii fraudei, în mod deosebit prin:
consolidarea cooperării operaționale, organizând noi operațiuni vamale comune (OVC) care să implice țări din vecinătatea estică, pe baza celor mai bune practici și a recomandărilor formulate, inter alia, de OVC ROMOLUK (2013);
definirea normelor pentru monitorizarea proporționalității dintre volumul produselor din tutun fabricate și al cererii legitime.
3.a încuraja modernizarea vămilor, mai ales prin:
identificarea diferențelor în materie de legislație și proceduri vamale, în special în cele mai importante domenii, precum declarațiile vamale, tranzitul, determinarea valorii în vamă, originea mărfurilor, clasificarea mărfurilor, gestionarea riscurilor și autorizațiile emise de autoritățile vamale în vederea dezvoltării și a punerii în aplicare a agendelor de apropiere a legislației, utilizând setul revizuit de orientări practice ale UE în domeniul vamal (customs blueprints) și exemple de bune practici;
utilizarea deplină a oportunităților oferite de instrumentele de finanțare actuale și viitoare ale UE în vederea finanțării echipamentelor, a proiectelor de înfrățire, a formării lucrătorilor vamali, a schimbului de experiență și de bune practici.
4.a continua discuțiile cu autoritățile vamale ruse cu privire la evaluarea proiectului-pilot privind schimbul de informații și mecanismul de alertă timpurie, care ar permite notificarea prealabilă a situațiilor care pot perturba fluxurile comerciale dintre UE și Rusia și de a propune soluții practice.
5.a se implica într-un dialog tehnic informal referitor la chestiuni vamale cu instituțiile supranaționale instituite în urma creării uniunii vamale dintre Belarus, Kazahstan și Rusia, cu scopul de a face schimb de informații, de a soluționa probleme practice sau de a face posibilă convergența legislațiilor în domeniul vamal.
6.a examina posibilitatea pregătirii și a adoptării unor cadre strategice și a înființării unor grupuri de lucru privind cooperarea vamală cu Armenia, Azerbaidjan, Belarus și Georgia, a continua cooperarea cu Rusia, Republica Moldova și Ucraina în conformitate cu cadrele strategice respective.
7.a continua monitorizarea atentă a progreselor realizate în domeniile menționate mai sus și a dialogului dintre UE și țările din vecinătatea estică în cadrul seminarelor la nivel înalt privind cooperarea vamală la frontiera de est a UE și/sau al altor forumuri dedicate domeniului vamal în vederea asigurării relevanței acțiunilor efectuate și a coordonării și a adaptării asistenței furnizate.
În cele din urmă, Consiliul a invitat Comisia să evalueze, împreună cu statele membre, progresele realizate în domeniile prioritare ale cooperării vamale cu țările din vecinătatea estică, ținând seama, inter alia, de inițiativele și de bunele practici ale statelor membre. De asemenea, Comisia a fost invitată să înainteze Consiliului un raport privind progresele, pentru ca aceasta să propună o monitorizare a acestor acțiuni până la sfârșitul anului 2015.
3.Imagine de ansamblu a progreselor înregistrate
Relațiile cu Georgia 1 , Republica Moldova 2 și Ucraina 3 au fost aduse la un nivel superior în 2014 odată cu semnarea acordurilor de asociere care includ prevederi referitoare la zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (AA/DCFTA). Aceste acorduri vizează o asociere politică progresivă cu aceste țări și integrarea lor economică cu UE, prin punerea în aplicare a reformelor și a angajamentelor. Evoluțiile politice din regiune, și anume conflictul din Ucraina și tensiunile dintre UE și Rusia, precum și apariția și extinderea Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), au influențat nivelul de angajament al UE față de țările din regiune.
3.1.Cooperarea vamală cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina
Cooperarea cu Georgia și cu Republica Moldova a înregistrat progrese de la aplicarea provizorie a acordului de asociere /prevederilor referitoare la zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA) începând cu 1 septembrie 2014, în timp ce pentru Ucraina aplicarea provizorie a acestei părți a acordului a fost amânată până la sfârșitul anului 2015.
Cooperarea vamală cu Republica Moldova, Ucraina și Georgia se bazează pe cadrele strategice, aprobate împreună cu Republica Moldova în octombrie 2011, cu Ucraina în mai 2012 și semnate cu Georgia în martie 2015. Punerea în aplicare a acțiunilor convenite de comun acord și a sprijinului a fost organizată în cadrul programului Vamă 2020. A avut loc un dialog constant în ceea ce privește domeniul vamal, pentru a oferi o perspectivă strategică.
Noile acorduri au instituit subcomitete vamale cu putere de decizie, pentru a monitoriza convergența legislației și a procedurilor în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul DCFTA. Acestea urmăresc să obțină un nivel ridicat de cooperare și de apropiere a reglementărilor între părțile contractante. Având în vedere rezultatele primelor reuniuni ale comitetelor cu Georgia și cu Republica Moldova (martie/mai 2015), ambele țări sunt pe calea cea bună în ceea ce privește respectarea angajamentelor vamale în termenele convenite în cadrul noului acord.
În ceea ce privește Ucraina, cooperarea în domeniul vamal a fost influențată atât de evoluția politică a țării, cât și de schimbările organizaționale care au avut loc în cadrul administrației vamale ucrainene. În această perioadă, au existat proiecte sprijinite de Comisie și de statele membre în legătură cu care pot fi raportate anumite progrese.
În paralel cu alinierea legislației vamale la acquis-ul UE în domeniul vamal, UE se axează pe:
-dezvoltarea unor sisteme de gestionare a riscurilor, inclusiv a unui program pentru operatorii economici autorizați, precum și promovarea schimburilor de informații vamale;
-acordarea de asistență în vederea aderării la Convenția privind un regim de tranzit comun, pentru a institui un tranzit neîntrerupt către centrul UE;
-acordarea de asistență pentru aderarea la Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale paneuromediteraneene, promovând astfel integrarea economică regională pentru comerțul cu bunuri.
Dezvoltarea statutului de operator economic autorizat (AEO) în conformitate cu legislația UE reprezintă unul dintre angajamentele asumate de Georgia, de Republica Moldova și de Ucraina în noile acorduri de asociere. În prezent se pune accent pe efectuarea, de către experții Comisiei și ai statelor membre, a unei analize comparative a diferitelor legislații care reglementează statutul de AEO. Schimbul de experiență și de bune practici va avea loc prin participarea la reuniunile rețelei AEO și efectuarea de vizite de studiu în statele membre ale UE.
În plus, la 1 iulie 2015 a fost lansat, pentru o perioadă inițială de șase luni, un proiect-pilot privind recunoașterea AEO din UE la unul dintre punctele de trecere a frontierei (PTF) dintre Republica Moldova și România; proiectul-pilot are ca obiectiv să ofere beneficii suplimentare pentru AEO din UE la PTF Leușeni (reducerea timpului de procesare, ameliorarea identificării riscurilor, reducerea numărului de controale fizice și documentare).
În vederea îmbunătățirii gestionării riscurilor și a facilitării comerțului dintre UE și vecinii săi din est s-a decis să se lanseze, cu Moldova și Ucraina, un proiect-pilot privind transmiterea de date privind tranzitul către aceste țări, în scopul punerii în aplicare a proiectului în 2016.
Viitoarea aderare a vecinilor din est la regimul de tranzit comun ar însemna un pas important în direcția integrării regionale a sistemelor de tranzit; aceasta ar simplifica procesul, ar accelera controalele la frontieră și ar îmbunătăți gestionarea riscurilor. În ianuarie 2015 a fost lansat un proiect de tranzit pe termen scurt în Ucraina, principal său obiectivul fiind acela de a oferi sprijin și consultanță fiscului pentru pregătirile în vederea aderării la convenție. Ca măsură ulterioară, a fost recomandat un proiect de înfrățire. Este în curs de elaborare, pentru Republica Moldova, fișa unui proiect de înfrățire în vederea alinierii la noul sistem computerizat de tranzit (NCTS).
Au fost organizate seminare pe tema Convenției privind un regim de tranzit comun, la Varșovia în septembrie 2013, la Kiev în aprilie 2015 și la Tbilisi în iunie 2015; aceste seminare au fost completate de vizite de studiu în statele membre. Georgia, Republica Moldova și Ucraina au statutul de observator neoficial în cadrul grupului de lucru UE-AELS privind tranzitul comun și simplificarea formalităților în comerțul cu mărfuri, în care acestea furnizează în mod regulat informații actualizate privind progresele înregistrate.
Convenția paneuromediteraneeană cu privire la regulile de origine preferențiale (PEM), ca zonă de cumul al proceselor de fabricație cu UE și cu alți membri ai PEM, favorizează integrarea economică regională a comerțului cu mărfuri. La 28 mai 2015, Republica Moldova a ratificat Convenția PEM; aceasta a devenit parte la convenție la 1 septembrie 2015. Georgia a solicitat aderarea la Convenția PEM în octombrie 2015; Ucraina a informat Comisia cu privire la discuțiile interne pe tema aderării sale la convenție. În 2014 și 2015 au fost organizate o serie de seminare privind regulile de origine pentru aceste trei țări (la Kiev, la 5 iunie 2014, la Chișinău la 3 noiembrie 2014 și la Tbilisi la 17 martie 2015).
Combaterea contrabandei cu țigări și a altor forme de comerț ilicit cu produse din tutun rămâne în continuare o prioritate majoră pentru UE în relațiile sale cu vecinii din est. Comisia este implicată activ în punerea în aplicare a planului de acțiune menționat în comunicarea privind intensificarea luptei împotriva contrabandei cu țigări și a altor forme de comerț ilicit cu produse din tutun, în strânsă cooperare cu statele membre.
Pe baza experienței pozitive dobândite în cadrul precedentei operațiuni vamale comune (ROMOLUK I), la care au participat Republica Moldova și Ucraina, OLAF a organizat o altă operațiune vamală comună (ROMOLUK II) privind contrabanda cu țigări în 2015.
Asistența oferită de UE Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei pentru a sprijini punerea în aplicare a AA/DCFTA și îmbunătățirea capacităților vamale ale partenerilor estici este esențială. Misiunea UE de asistență la frontieră în Moldova și Ucraina (EUBAM) a oferit un sprijin considerabil privind legislația și practicile vamale, inclusiv în ceea ce privește activitățile antifraudă.
3.2.Cooperarea vamală cu Belarus
Având în vedere o serie de măsuri pozitive luate de Belarus începând din 2014, care au dus la o îmbunătățire a relațiilor dintre UE și Belarus, Consiliul a convenit, la 15 februarie 2016, să elimine majoritatea măsurilor restrictive împotriva Belarus și să accelereze punerea în aplicare a listei de măsuri concrete care vizează aprofundarea politicii UE de implicare cu menținerea unui punct de vedere critic față de Belarus. Această listă de măsuri a fost aprobată de COREPER în ianuarie 2015 și include activități din domeniul vamal.
În acest context, Comisia a propus reluarea contactelor la nivel de experți.
De asemenea, UE a finanțat proiecte în cadrul programului „Parteneriatul estic”.
3.3.Cooperarea vamală cu Rusia
Actuala criză politică și obstacolele din domeniul vamal și cel comercial au afectat cooperarea. Rusia a pus în aplicare măsuri care creează obstacole cu efect negativ asupra operatorilor din UE:
- începând din iulie 2013, Rusia a restricționat aplicarea geografică a Convenției TIR la câteva puncte de trecere a frontierei dintre UE și Rusia și a solicitat garanții (naționale) suplimentare pentru mărfurile aflate în tranzit pe teritoriul său. Aceste disfuncționalități continuă până în prezent;
- timp de mai multe luni în 2014, autoritățile de frontieră ruse au instituit, de asemenea, măsuri de control consolidate care i-au vizat pe transportatorii rutieri lituanieni, iar acest fapt a condus, la rândul său, la perturbări;
- din septembrie 2014, au existat, de asemenea, perturbări ale tranzitului între UE și țările din Asia Centrală și Caucazul de Sud, efectuat prin Rusia, din cauza interdicției la import impuse de Rusia asupra produselor agricole din UE, ca răspuns la sancțiunile adoptate de UE în urma intervenției Rusiei în Ucraina.
Cadrul strategic de cooperare vamală, aprobat în noiembrie 2010, a oferit orientarea generală privind cooperarea, însă punerea în aplicare a acestuia a rămas foarte limitată. Mecanismul de alertă timpurie nu a făcut obiectul unor măsuri subsecvente, iar evaluarea comună a proiectului-pilot privind schimbul de informații nu a fost finalizată. Cu toate acestea, o nouă foaie de parcurs pentru punerea în aplicare a cadrului strategic a fost pregătită la sfârșitul anului 2015 și adoptată la începutul anului 2016.
3.4.Discuțiile trilaterale între UE, Rusia și Ucraina
Discuțiile menite să răspundă preocupărilor Rusiei privind punerea în aplicare a DCFTA UE – Ucraina au început în mod informal în noiembrie 2013 între UE și Rusia, înainte de semnarea AA/DCFTA (27 iunie 2014); la aceste discuții a participat și Ucraina în iunie 2014.
Declarația de la Minsk, din 12 februarie 2015, a celor patru lideri din formatul Normandia privind chestiunea de ordin mai general a crizei din Ucraina face trimitere la discuțiile trilaterale privind AA/DCFTA, menționând că obiectivul este de a „găsi soluții practice pentru preocupările exprimate de Rusia cu privire la implementarea DCFTA”.
În ceea ce privește aspectele vamale, Rusia nu a putut demonstra modul în care dispozițiile DCFTA ar putea provoca o creștere a riscului de fraudă în comerțul bilateral dintre Ucraina și Rusia și de ce preocupările privind posibilele cazuri de fraudă nu pot fi soluționate în cadrul acordurilor și al cadrelor de cooperare vamală existente la nivel bilateral (și anume, între Ucraina și Rusia, între UE și Rusia și între UE și Ucraina).
Începând cu 1 ianuarie 2016, Rusia a suspendat preferințele comerciale acordate Ucrainei în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI); de asemenea, Rusia a interzis importurile agricole din Ucraina și a introdus sancțiuni suplimentare, care restricționează tranzitul din Ucraina în Kazahstan prin Rusia. În schimb, Ucraina a introdus, de asemenea, restricții privind importul și tranzitul mărfurilor din Rusia.
3.5.Uniunea Economică Eurasiatică
Tratatul de instituire a UEE a fost semnat la 29 mai 2014 de către Belarus, Kazahstan și Rusia și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015. Armenia a aderat la 2 ianuarie 2015 și Kârgâzstan la 12 august 2015. UEE a fost creată în temeiul uniunii vamale formate în 2010 de Rusia, Belarus și Kazahstan.
Între serviciile Comisiei Europene și cele ale Comisiei economice eurasiatice au avut loc anumite contacte la nivel tehnic.
3.6.Cooperarea vamală cu Armenia și Azerbaidjan
În octombrie 2014 Armenia a semnat Tratatul de aderare la Uniunea Economică Eurasiatică, care a intrat în vigoare la 2 ianuarie 2015. În urma deciziei Armeniei din 2013 de a nu parafa acordul de asociere negociat cu UE, care includea prevederi referitoare la DCFTA, Armenia și UE își continuă dialogul politic și comercial, în domeniile în care acest dialog este compatibil cu noile obligații ale Armeniei. În decembrie 2015 au demarat negocierile cu privire la un nou acord între UE și Armenia, obligatoriu din punct de vedere juridic și cuprinzător, care să îmbunătățească relațiile bilaterale, bazate în prezent pe un acord de parteneriat și cooperare.
Cooperarea vamală dintre UE și Azerbaidjan a fost destul de limitată din momentul în care Azerbaidjan a decis să suspende negocierile privind acordul de asociere. Cu ocazia reuniunii la nivel înalt a Parteneriatului estic de la Riga (din mai 2015), Azerbaidjan și-a confirmat interesul pentru un nou acord între UE și Azerbaidjan. Această inițiativă a fost salutată de către UE în conformitate cu politica europeană de vecinătate revizuită, care prevede o nouă abordare diferențiată a UE față de țările din cadrul Parteneriatului estic, menită să răspundă nevoilor și priorităților lor specifice. Discuțiile privind domeniul de aplicare al viitorului acord au început în decembrie 2015, cu scopul de a obține un mandat de începere a negocierilor înainte de finalul anului 2016. Acest acord ar include cooperarea vamală.
3.7.Activitățile din cadrul Parteneriatului estic
Parteneriatul estic (PE) este o inițiativă comună întreprinsă de UE, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina pentru a sprijini în continuare procesele de reformă durabilă din aceste țări.
În cadrul celei de a doua platforme a Parteneriatului estic, denumită „Integrare economică și convergență cu politicile UE”, au fost inițiate o serie de cursuri pentru manageri din cadrul vămilor, privind aspecte legate de facilitarea comerțului. Au avut loc două evenimente, în septembrie 2014 la Varșovia și în septembrie 2015 la Cracovia. 48 de participanți din șase țări care fac parte din Parteneriatul estic au fost instruiți cu privire la verificarea originii, clasificare, evaluare, protecția drepturilor de proprietate intelectuală, auditul postvămuire, etică și măsurile de combatere a corupției. Au fost furnizate 160 de ore de cursuri, prezentări, exerciții și studii de caz. În acest domeniu este necesar sprijinul continuu al statelor membre.
Grupul de experți ai Parteneriatului estic privind gestionarea integrată a frontierelor (GIF) urmărește să faciliteze schimbul de bune practici privind GIF și să consolideze cooperarea dintre serviciile vamale și polițiștii de frontieră din țările partenere. Inițiativa emblematică a Parteneriatului estic privind gestionarea integrată a frontierelor le-a oferit posibilitatea țărilor membre ale Parteneriatului estic să depună propuneri de proiecte care vizează modernizarea vămilor și facilitarea comerțului. Proiectele dezvoltate în cadrul acestei inițiative vor ajuta țările membre ale Parteneriatului estic să pună în aplicare strategii în domeniul GIF, să garanteze integritatea, să faciliteze comerțul, să gestioneze riscurile, să detecteze drogurile și contrabanda cu țigări/produse din tutun, să protejeze drepturile de proprietate intelectuală și să lupte împotriva corupției 4 .
Noua ediție a orientărilor practice în domeniul vamal (Customs Blueprints), recent publicată și elaborată de Comisia Europeană cu sprijinul experților vamali din statele membre și din țările candidate, ar trebui folosită pentru a contribui la îmbunătățirea și consolidarea capacității administrative și operaționale a serviciilor vamale din țările Parteneriatului estic (în special în Georgia, Republica Moldova și Ucraina). Orientările practice sunt destinate să fie utilizate ca și criterii de referință pe baza cărora țările Parteneriatului Estic pot evalua lacunele existente în diferite domenii de activitate și, ulterior, să aducă îmbunătățiri. Conținutul orientărilor practice a fost prezentat Grupului de experți ai Parteneriatului estic privind gestionarea integrată a frontierelor la Riga, în iunie 2015. În viitor pot fi organizate activități subsecvente, de exemplu sub formă de ateliere.
4.Concluzii
Au fost înregistrate progrese semnificative de la ultimul raport al Comisiei privind progresele înregistrate subsecvent concluziilor Consiliului privind cooperarea vamală cu țările din vecinătatea estică [Bruxelles, 21.11.2013, SWD (2013) 487 final].
Cooperarea vamală cu țările din Parteneriatul estic, mai ales cu Ucraina, Republica Moldova și Georgia s-a intensificat. Comisia s-a axat pe punerea în aplicare a AA/DCFTA și a cadrelor strategice pentru cooperarea vamală, sprijinind reformele în domeniul vamal. S-au înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor privind operatorii economici autorizați (AEO), aderarea la regimul de tranzit comun și aderarea la Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale paneuromediteraneene. Țările în cauză au participat la programul Vamă 2020, la activități legate de Instrumentul de asistență tehnică și schimb de informații (TAIEX) și la proiecte de înfrățire, care le-au sprijinit pentru a înțelege mai bine activitățile vamale ale UE și, prin urmare, pentru a pune în aplicare bune practici. Statele membre au sprijinit activitățile de consolidare a capacităților.
Cooperarea vamală cu Rusia a fost limitată în cursul acestei perioade și a fost influențată de evoluția situației politice și comerciale. Comisia a insistat ca Rusia să pună în aplicare pe deplin Convenția TIR și să nu efectueze controale vamale nejustificate. Dialogul este important pentru a evita perturbări ale fluxurilor comerciale.
Cooperarea în domeniul vamal cu Belarus și Uniunea Economică Eurasiatică a fost limitată.