COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 18.5.2016
COM(2016) 321 final
COMUNICARE A COMISIEI
Semestrul european 2016: recomandări specifice fiecărei țări
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 18.5.2016
COM(2016) 321 final
COMUNICARE A COMISIEI
Semestrul european 2016: recomandări specifice fiecărei țări
1.Introducere
Stimularea investițiilor, continuarea reformelor structurale și menținerea unor politici responsabile în domeniul finanțelor publice constituie măsuri esențiale pentru sprijinirea redresării Europei și modernizarea economiilor sale.
Aceste trei domenii de acțiune prioritare - „triunghiul virtuos” - au fost confirmate în analiza anuală a creșterii pentru 2016 și stau la baza recomandărilor specifice fiecărei țări și a deciziilor adoptate în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere care au fost prezentate astăzi de Comisie. Acest pachet se bazează pe evaluarea programelor naționale prezentate de statele membre în lunile martie și aprilie 2016 în cadrul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice și include datele din cele mai recente previziuni economice ale Comisiei
1
. În paralel cu acest pachet, Comisia lansează și o consultare formală cu părțile contractante la Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța referitoare la transpunerea pactului bugetar.
La nivel european, Comisia colaborează intens cu celelalte instituții ale UE pentru a institui condițiile-cadru adecvate pentru crearea de locuri de muncă și creșterea economică. Se înregistrează progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a programului de lucru al Comisiei pentru 2016. Comisia va publica în săptămânile următoare un bilanț al progreselor realizate în ceea ce privește Planul de investiții pentru Europa, uniunea piețelor de capital, piața unică digitală și Strategia pentru piața unică, toate acestea fiind elemente esențiale pentru stimularea creării de locuri de muncă și a creșterii economice. Eforturile depuse la nivelul UE se bazează pe Agenda pentru o mai bună reglementare. La nivel național, s-au putut constata progrese, însă acestea rămân inegale. Este responsabilitatea statelor membre să pună în aplicare măsurile recomandate de Consiliu pentru a îmbunătăți situația economiilor lor și a Uniunii Europene în ansamblul său.
Economia europeană își continuă traiectoria de redresare moderată, iar sursele interne de creștere trebuie să se impună progresiv. Producția economică, impulsionată în primul rând de consumul privat, a beneficiat de prețurile scăzute ale petrolului, de condițiile favorabile de finanțare și de cursul de schimb scăzut al euro din ultimul timp. Întrucât este posibil ca în curând acești factori favorizanți să dispară, este esențial să fie stimulate alte surse interne de creștere, în special investițiile productive, în conformitate cu Planul de investiții pentru Europa, având în vedere capacitatea acestora de a susține cererea de azi și oferta de mâine. Nivelul investițiilor, atât din surse publice, cât și din surse private, este încă scăzut comparativ cu nivelurile din perioada anterioară crizei, însă se înscrie pe o curbă ascendentă și în prezent este evidentă inversarea tendinței. Pentru a putea avansa în continuare în această direcție este nevoie să se ia măsuri de contracarare a efectului cumulat al unor factori precum cererea scăzută, nivelul ridicat al datoriei private, mediul de afaceri dificil din unele țări și încrederea în general încă fragilă a sectorului privat.
Structura creșterii economice mondiale se schimbă odată cu mediul internațional, oferind Uniunii Europene atât oportunități, cât și provocări. Se preconizează menținerea unei creșteri modeste a economiilor emergente, în contextul volatilității sporite de pe piețele financiare.
În perioada recentă, și principalele economii avansate au cunoscut o încetinire a ritmului de creștere. Aceste elemente creează nesiguranță și evidențiază necesitatea ca UE să își consolideze capacitatea de creștere și să stimuleze cererea în cadrul vastei sale economii integrate.
Este necesar să se accelereze ritmul reformelor structurale, inclusiv printr-o etapizare adecvată a măsurilor, astfel încât să se stimuleze redresarea și să se susțină potențialul de creștere pe termen lung al economiilor UE. Acest lucru este valabil mai ales având în vedere moștenirea crizei economice, tendințele demografice slabe și creșterea relativ scăzută a productivității. Comisia a susținut în mod repetat ideea că trebuie mobilizate toate instrumentele de politică - monetară, fiscală și structurală - pentru a stimula încrederea și a consolida redresarea. În acțiunile sale, Comisia a pus accentul pe promovarea convergenței între statele membre către cele care înregistrează cele mai bune rezultate), pentru a stimula crearea de locuri de muncă și a reduce sărăcia și excluziunea socială. Întrucât o dezvoltare susținută și echilibrată nu se poate obține doar printr-o politică monetară acomodativă, iar marja de manevră fiscală este încă limitată în multe state membre, reformele structurale sunt esențiale pentru modernizarea economiei și pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în tratatele UE, care combină creșterea economică echilibrată și durabilă cu ocuparea integrală a forței de muncă și cu progresul social.
Dacă sunt bine gândite și etapizate, reformele pot avea pe termen mediu, prin efectul lor de creștere a productivității, un impact pozitiv semnificativ asupra creșterii economice potențiale și pot spori capacitatea de ajustare. Impactul lor pe termen scurt asupra creșterii poate fi maximizat atunci când punerea în aplicare rapidă a reformelor stimulează încrederea și atunci când sunt însoțite de măsuri complementare care susțin cererea internă, în special investițiile.
Criza a ridicat semne de întrebare cu privire la validitatea modelelor sociale, care trebuie acum modernizate și consolidate printr-o combinare adecvată a elementelor de flexibilitate și securitate, inclusiv prin modalități viabile de întoarcere și integrare pe piața muncii. Cu toate că nivelul de ocupare a forței de muncă a crescut față de 2013 cu peste 5,5 milioane de persoane, iar rata șomajului este într-o scădere accentuată, situându-se în prezent la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, majoritatea statelor membre se confruntă în continuare cu moștenirea socială acută a crizei. Șomajul de lungă durată este în continuare ridicat, 10,5 milioane de persoane din UE aflându-se în prezent în această situație, în timp ce numărul celor considerați a fi expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială 2 este de 122 de milioane de persoane. În zona euro, venitul real pe cap de locuitor al gospodăriilor se situează în continuare sub nivelul din 2008. În plus, dacă privim în viitor, pentru a face față efectelor îmbătrânirii populației este necesară modernizarea în continuare a îngrijirii de lungă durată, a pensiilor și a asistenței medicale, nu doar din perspectiva gradului lor de acoperire , ci și din punctul de vedere al finanțării lor. Pentru a contribui la soluționarea unora dintre aceste probleme și pentru a încuraja convergența către țările cu cele mai bune rezultate, Comisia a început să lucreze la crearea unui pilon european al drepturilor sociale 3 , care se înscrie în eforturile mai ample de adâncire a uniunii economice și monetare și de clădire a acesteia pe principii mai echitabile.
Afluxul important de refugiați și de migranți din ultimul an are o serie de consecințe sociale și economice asupra UE. Pe termen scurt, se estimează că afluxul de refugiați va antrena cheltuieli publice suplimentare și va stimula cererea internă, ceea ce se va reflecta pozitiv la nivelul PIB-ului. Efectul pe termen mediu asupra ocupării forței de muncă și a creșterii depinde de reușita integrării sociale și pe piața muncii a refugiaților, inclusiv prin sprijin educațional.
Este esențial ca UE să dețină o forță de muncă calificată pentru a face față concurenței la nivel mondial, pentru a promova incluziunea socială și pentru a-și menține standardele de viață ridicate. O forță de muncă cu calificări superioare ar stimula productivitatea, iar, la rândul său, creșterea productivității ar permite majorarea salariilor și creșterea puterii de cumpărare a europenilor. Se impun măsuri urgente pentru a ne asigura că forța de muncă a UE deține competențele necesare pentru a ține pasul cu evoluția rapidă a pieței muncii. În timp ce unii angajatori au dificultăți în a recruta persoane cu competențele potrivite, peste patru milioane de tineri sunt încă în căutarea unui loc de muncă, iar satisfacerea necesităților prezente și viitoare de pe piața muncii reprezintă o provocare la toate nivelurile. Acest lucru este, de asemenea, crucial din perspectiva evoluției demografice.
Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) a început să dea rezultate pe teren. Până în prezent, Banca Europeană de Investiții (BEI) a aprobat 57 de proiecte de finanțare în cadrul FEIS, care reprezintă un volum de finanțare de 7,8 miliarde EUR.
Noi proiecte sunt selecționate în fiecare lună pentru a beneficia de finanțare. Dintre proiectele aprobate până în prezent, aproximativ jumătate susțin energia din surse regenerabile, eficiența energetică, eficiența utilizării resurselor și alte investiții care contribuie la creșterea economică cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Celelalte proiecte privesc cercetarea și dezvoltarea (C&D), inovarea industrială, infrastructura digitală și socială, transporturile, precum și accesul la finanțare al întreprinderilor de dimensiuni mici. Fondul European de Investiții (FEI) a aprobat peste 165 de acorduri de finanțare pentru IMM-uri, fondurile totale alocate în cadrul FEIS ridicându-se la 3,4 miliarde EUR. Se preconizează că de aceste fonduri vor beneficia aproximativ 136 000 de IMM-uri și întreprinderi mici cu capitalizare medie. Se așteaptă ca aceste măsuri să atragă, cumulat, investiții totale în valoare de 82,1 miliarde EUR.
O altă sursă importantă de sprijin acordat de UE pentru investiții o constituie fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), cu o valoare a investițiilor planificate ale UE până în 2020 de 454 de miliarde EUR, direcționate către domeniile care sunt motoare ale creării de locuri de muncă și ale creșterii. Odată cu încheierea la sfârșitul anului 2015 a generației precedente de programe, vom asista în 2016 la accelerarea executării programelor finanțate din fondurile ESI în perioada 2014-2020. Comisia, împreună cu statele membre, va monitoriza îndeaproape executarea acestor programe.
2.Punerea în aplicare a noilor elemente ale semestrului european 2016
O mai bună integrare a dimensiunii zonei euro și a dimensiunii naționale
Semestrul european 2016 este primul ciclu de elaborare a politicilor în care Comisia a propus recomandări pentru zona euro împreună cu analiza anuală a creșterii. Aceste recomandări au fost adoptate ulterior de către Consiliu înainte de publicarea recomandărilor specifice fiecărei țări. Cele cinci recomandări evidențiază acțiunile care trebuie întreprinse la nivel de politici în zona euro în domeniul reformelor structurale, al politicii fiscal-bugetare și al piețelor financiare. Aceste recomandări au constituit un etalon coerent pentru elaborarea recomandărilor specifice fiecărei țări, asigurând o ancorare mai solidă a dimensiunii zonei euro în politicile și reformele interne. Astfel, recomandările specifice fiecărei țări propuse de Comisie au obiectivul de a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor privind zona euro 4 . Este, în special, cazul recomandărilor referitoare la orientarea fiscală generală, excedentele de cont curent, piețele forței de muncă, creditele neperformante și cadrele de insolvență.
Recomandări specifice fiecărei țări mai focalizate
Recomandările specifice fiecărei țări stabilesc obiectivele de politică pentru următoarele 12 până la 18 luni.
Pentru a spori asumarea reformelor și a contribui la o mai bună aplicare a acestora, Comisia a introdus în 2015 o mai mare specificitate în recomandările sale, reducând semnificativ numărul acestora și consacrându-le doar priorităților-cheie, care au o relevanță macroeconomică și socială și care necesită o atenție imediată din partea statelor membre.
Recomandările au pus, de asemenea, accentul pe obiectivele care trebuie atinse, lăsând la latitudinea statelor membre alegerea modalităților de realizare a acestora. În acest fel, recomandările ghidează statele membre, lăsându-le în același timp marja de manevră necesară. Recomandările din 2016 consolidează această abordare și țin cont și de dialogul intens purtat cu celelalte instituții ale UE, cu autoritățile naționale și cu părțile interesate în urma publicării rapoartelor de țară în luna februarie 2016
5
.
Comisia va continua să monitorizeze o gamă largă de evoluții ale politicilor economice și sociale. Rapoartele de țară acoperă un spectru mai larg de teme și provocări cu relevanță economică și socială pentru statele membre, în timp ce recomandările specifice fiecărei țări ghidează și direcționează eforturile de reformă, păstrându-și focalizarea asupra unei sfere mai restrânse. Recomandările asigură, totodată, o diferențiere corespunzătoare între statele membre, în funcție de natura și anvergura problemelor. Acest lucru se reflectă atât în numărul de recomandări adresate fiecărei țări în parte, cât și în gradul lor de specificitate.
O procedură privind dezechilibrele macroeconomice consolidată
Au fost aduse mai multe clarificări privind natura dezechilibrelor macroeconomice cu care se confruntă statele membre și comunicarea în această privință a fost ameliorată. Astfel cum se indică în comunicarea sa publicată în urma rapoartelor de țară 6 , Comisia a luat măsuri pentru a îmbunătăți transparența procedurii privind dezechilibrele macroeconomice și clasificarea dezechilibrelor din statele membre. Concluziile la care s-a ajuns în urma bilanțurilor aprofundate ale statelor membre vizate de procedură au fost prezentate într-un mod mai clar și mai eficace în rapoartele de țară. În acest fel a fost consolidată legătura dintre provocări și măsurile de politică luate pentru remedierea lor și au fost identificate lacunele nesoluționate în materie de politici. Un rol important îl joacă în acest sens și reducerea numărului categoriilor de dezechilibre macroeconomice de la șase la patru și stabilizarea acestor patru categorii (nu există dezechilibre, dezechilibre, dezechilibre excesive și dezechilibre excesive cu măsuri corective). La fel ca în ciclurile anterioare, gravitatea și natura dezechilibrelor identificate se reflectă în propunerile de recomandări specifice fiecărei țări, adresându-se recomandări mai focalizate în special țărilor cu dezechilibre excesive.
Va fi lărgită sfera de monitorizare a principalelor evoluții economice și de politică pentru a putea corecta dezechilibrele. În cadrul simplificării semestrului european, s-a decis, de asemenea, ca, începând cu următorul ciclu, să existe o monitorizare specifică a tuturor statelor membre în care au fost identificate dezechilibre macroeconomice și dezechilibre macroeconomice excesive.
La fel ca în ciclurile anterioare, această monitorizare este menită să contribuie la măsuri de politică mai prompte și mai cuprinzătoare în vederea corectării dezechilibrelor identificate, prin intensificarea dialogului dintre Comisie și autoritățile naționale, susținut de misiuni de experți și de rapoarte periodice privind progresele înregistrate. Aceste contacte vor contribui, de asemenea, la monitorizarea punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări în statele membre vizate. Monitorizarea va varia în intensitate în funcție de gravitatea provocărilor cu care se confruntă statele respective.
Semestrul european se concentrează mai mult acum pe rezultatele în materie de ocupare a forței de muncă și pe performanțele în domeniul social. Evaluarea și recomandările formulate în cadrul semestrului european țin seama în mod sistematic de situația ocupării forței de muncă și de condițiile sociale. Includerea în tabloul de bord al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice a trei noi variabile privind ocuparea forței de muncă ilustrează angajamentul Comisiei de a-și lărgi sfera analizei asupra dezechilibrelor macroeconomice. Indicatorii sunt adăugați pentru a reflecta mai bine dimensiunea de ocupare a forței de muncă și cea socială a proceselor de ajustare. Se acordă o atenție sporită echității sociale a programelor de ajustare macroeconomică.
O utilizare mai sistematică a examinărilor încrucișate și a evaluării comparative
Sunt în curs de a fi dezvoltate și alte instrumente de comparare între țări. Convergența poate fi promovată prin evaluarea comparativă și urmărirea celor mai bune practici. Comisia a început progresiv să propună exerciții de evaluare comparativă și de examinare încrucișată între diferite domenii de politică sau sfere tematice, pentru a promova o înțelegere comună a provocărilor și a măsurilor de politică adoptate ca răspuns la acestea și pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a reformelor. Au avut loc sau au fost inițiate la nivel politic și la nivelul comitetelor în cadrul formațiunilor Consiliului mai multe discuții utile în acest sens, care vor fi dezvoltate în continuare în cadrul următoarei runde a semestrului european. Realizarea de analize comparative între țări a devenit astfel un instrument important pentru sprijinirea consilierii în materie de politici oferite de Comisie în recomandările specifice fiecărei țări, facilitând o discuție transparentă cu privire la cele mai bune practici și rezultatele obținute în diverse domenii de politică. Valorificând experiența dobândită de statele membre ale UE în cadrul semestrului european, Comisia își intensifică de asemenea sprijinul pentru îmbunătățirea guvernanței economice și a competitivității în țările implicate în procesul de aderare.
Un sprijin sporit în favoarea reformelor prin intermediul fondurilor UE și al asistenței tehnice
Există în prezent o legătură explicită între utilizarea bugetului UE în statele membre și promovarea reformelor în materie de politici. În conformitate cu cadrul juridic care reglementează fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI)
7
, programele cofinanțate prin fondurile ESI în perioada
2014-2020 acoperă toate recomandările specifice fiecărei țări relevante, formulate în contextul semestrului european. Programele operaționale au fost aliniate îndeaproape cu recomandările specifice fiecărei țări formulate în anii anteriori, iar pentru a facilita utilizarea și eficacitatea fondurilor ESI, aprobarea lor a fost condiționată de punerea în aplicare a unor reforme (condiționalități ex ante). Până în 2017, Comisia va monitoriza îndeaproape progresele înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor convenite și va prezenta rapoarte cu privire la acestea. De asemenea, Comisia intenționează să poarte discuții cu statele membre cu privire la eficacitatea programelor derulate în sprijinul reformelor astfel încât să asigure în timp alinierea deplină a acestora, în conformitate cu dispozițiile privind condiționalitatea macroeconomică a fondurilor ESI. Comisia va purta cu statele membre o discuție mai detaliată cu privire la necesitățile lor în materie de asistență tehnică și se va asigura că cele 5 miliarde EUR din fondurile ESI dedicate consolidării capacității administrative sunt mobilizate în vederea sprijinirii reformelor necesare.
Aplicarea eficace a reformelor este sprijinită și prin asistența tehnică acordată de Comisie prin intermediul recent înființatului Serviciu de sprijin pentru reforme structurale. Pe baza experienței dobândite cu ocazia sprijinului oferit Ciprului și Greciei, a fost prezentată în luna noiembrie a anului trecut o propunere legislativă pentru finanțarea acordării de sprijin tehnic statelor membre care ar solicita un astfel de sprijin, propunere care este în prezent în curs de negociere cu colegiuitorii. Programul propus de sprijin pentru reforme structurale (SRSP) va oferi UE un instrument specific prin care să furnizeze un sprijin cuprinzător și direcționat statelor membre, la cererea acestora, pentru a le ajuta să dezvolte și să pună în aplicare reforme instituționale, structurale și administrative.
Programul de sprijin pentru reforme structurale va permite mobilizarea de sprijin tehnic pentru o gamă largă de domenii-cheie de reformă. În cazul reformei administrative generale, se poate furniza, de exemplu, sprijin pentru îmbunătățirea guvernanței, a eficienței și a calității, inclusiv privind măsurile de combatere a corupției și a fraudei. Sprijinul în domeniul politicii fiscal-bugetare ar putea cuprinde, de exemplu, asistența acordată pentru îmbunătățirea gestionării finanțelor publice, precum și sprijinul acordat pentru asigurarea unei colectări mai eficiente a impozitelor și a contribuțiilor de asigurări sociale. Reforma mediului de afaceri ar putea beneficia de asistență în procesul de simplificare a sistemului de reglementare și în aplicarea unor politici de promovare a inovării, a spiritului antreprenorial, a investițiilor străine directe și a exporturilor. Sprijinul în domeniul piețelor financiare poate include asistență la elaborarea și punerea în aplicare a legislației privind insolvența persoanelor fizice și juridice și a cadrelor de securitizare în contextul uniunii piețelor de capital. Asistența tehnică acordată pentru reformele din domeniul pieței forței de muncă și al politicii sociale ar putea fi mobilizată, de exemplu, pentru a spori eficiența și eficacitatea sistemelor de protecție socială având în vedere riscurile de sustenabilitate pe termen lung.
Legitimitatea și responsabilitatea democratică
Legitimitatea și responsabilitatea democratică efectivă sunt esențiale pentru consolidarea asumării procesului semestrului european. Dialogul cu părțile implicate la nivel național (guverne, parlamente, parteneri sociali, societatea civilă) și cu Parlamentul European în momente-cheie ale procesului semestrului european a fost consolidat semnificativ, atât la nivel tehnic, cât și la nivel politic.
Publicarea timpurie a rapoartelor de țară a oferit mai mult timp părților pentru a purta discuții aprofundate înainte de publicarea de către Comisie a propunerilor sale de recomandări specifice fiecărei țări. La rândul lor, statele membre implică din ce în ce mai mult parlamentele naționale și partenerii sociali în acest proces. Rolul parlamentelor naționale ar trebui consolidat și mai mult, asigurându-se o interacțiune sporită cu acestea în cadrul discuțiilor pe marginea recomandărilor specifice fiecărei țări adresate statelor membre și în cadrul procedurii bugetare anuale. Pe tot parcursul anului, Comisia a participat în mod activ la dezbaterile naționale, atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic. Aceste contacte s-au intensificat după publicarea rapoartelor de țară, înainte de prezentarea programelor naționale și a pachetului de astăzi.
Implicarea strânsă a partenerilor sociali de la toate nivelurile în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor este importantă pentru a asigura succesul acestora. Implicarea partenerilor sociali este consacrată deja la nivel european, chiar dacă aceasta poate fi sporită și mai mult la nivel național, în procesul de elaborare a reformelor . Comisia a invitat permanent statele membre să poarte consultări strânse partenerii sociali de la nivel național atunci când își elaborează programele naționale de reformă. Statele membre s-au consultat cu partenerii sociali de la nivel național cu privire la programele naționale de reformă, iar unele au transmis Comisiei pozițiile exprimate de acești parteneri.
Instituțiile UE au contribuit la imprimarea direcției semestrului european. Parlamentul European a adoptat rezoluții cu privire la trei rapoarte distincte referitoare la semestrul european, care priveau aspecte din analiza anuală a creșterii 2016 8 , chestiuni legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale 9 și guvernanța pieței unice 10 . În cadrul Consiliului, au avut loc discuții aprofundate în cadrul diferitelor formațiuni, care au precedat adoptarea recomandărilor privind zona euro și aprobarea acestora de către Consiliul European în februarie. La 17 martie, Consiliul European 11 a aprobat domeniile de acțiune prioritare din analiza anuală a creșterii și a precizat că statele membre vor reflecta aceste priorități în viitoarele lor programe naționale de reformă și programe de stabilitate sau de convergență.
3.Progresele generale înregistrate pe calea reformelor și în direcția corectării dezechilibrelor
Statele membre au avansat pe calea reformelor în cursul anului trecut, însă ritmul acestora trebuie accelerat. În general, statele membre au realizat progrese limitate în ceea ce privește remedierea aspectelor identificate în recomandările specifice fiecărei țări formulate în 2015
12
. Prin urmare, progresele înregistrate s-au menținut anul trecut la un nivel similar cu cel din anul precedent.
Punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări variază de la un domeniu de politică la altul. Acest lucru este posibil să se datoreze complexității reformelor care trebuiau întreprinse, cum ar fi reforma piețelor forței de muncă și produselor, a sistemelor de pensii și a sectorului bancar. Progresele cele mai notabile s-au înregistrat în ceea ce privește recomandările formulate în domeniul serviciilor financiare și al politicilor active în domeniul pieței forței de muncă. În schimb, ar fi fost de așteptat să se realizeze progrese sporite în ceea ce privește crearea unui mediu de reglementare favorabil afacerilor și ocupării forței de muncă, sporirea participării femeilor pe piața forței de muncă și reducerea barierelor în sectorul serviciilor. Au fost constatate progrese mai substanțiale în punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări în statele membre care se confruntă cu dezechilibre, spre deosebire de statele membre în care nu au fost observate dezechilibre, probabil datorită nevoii mai mari de reformă, dialogului mai intens privind măsurile de politică și, în unele cazuri, ca răspuns la presiunea mai puternică a piețelor.
Statele membre fac progrese în ceea ce privește corectarea dezechilibrelor din economiile lor, în ciuda contextului defavorabil. În țările cu un nivel ridicat al datoriilor externe, deficitele mari de cont curent din perioada anterioară crizei au fost reduse în mod considerabil sau chiar au fost transformate în excedente. În alte state membre persistă excedentele și valoarea acestora continuă să fie considerabilă. Competitivitatea costurilor s-a îmbunătățit în general și există dovezi ale ajustării structurale sub forma orientării resurselor către sectorul comercial. Șomajul este în scădere, deși în grade diferite de la un stat membru la altul. În majoritatea țărilor, se înregistrează progrese în procesul de ajustare a bilanțurilor, prin reducerea gradului de îndatorare la nivelul gospodăriilor și al întreprinderilor și prin îmbunătățirea capitalizării băncilor. În majoritatea țărilor, reducerea gradului de îndatorare este legată în principal de reducerea nivelului cheltuielilor, în timp ce în unele țări nivelul relativ al datoriei a scăzut ca urmare a unei creșteri economice solide. În acest context, vulnerabilitățile legate de îndatorarea persistentă în anumite sectoare rămân o sursă de îngrijorare, în timp ce sectorul financiar este afectat de profitabilitatea scăzută, combinată cu numărul mare de credite neperformante moștenite și cu nevoia adaptării la un mediu de reglementare mai strict.
Comparativ cu anul trecut, ca urmare a simplificării clasificării dezechilibrelor în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) și a supravegherii mai focalizate în cadrul acestei proceduri, a scăzut numărul statelor membre care se consideră că se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. Pentru șase state membre care au făcut obiectul unui bilanț aprofundat, s-a ajuns la concluzia că acestea nu se confruntă cu dezechilibre din punctul de vedere al PDM. S-a constatat că șapte state membre se confruntă încă cu dezechilibre, iar șase state membre - cu dezechilibre excesive. Pentru Croația și Portugalia, care au dezechilibre excesive, Comisia a anunțat în luna martie că își va revizui evaluarea ținând cont de nivelul de ambiție al programelor naționale de reformă ale acestor state. Pe baza evaluării angajamentelor în materie de politică asumate de ambele state membre, Comisia concluzionează că nu este necesar, în acest stadiu, să se accelereze procedura privind dezechilibrele macroeconomice, cu condiția aplicării rapide și integrale a reformelor prevăzute în recomandările specifice adresate acestor țări.
4. Obiectivele-cheie ale recomandărilor din 2016
Un cadru coerent în materie de politică reprezintă un important factor de stabilizare. Pentru a consolida redresarea și a stimula convergența economică și socială către țările cu cele mai bune rezultate, Comisia își întemeiază propunerile de recomandări specifice fiecărei țări pe cei trei piloni principali identificați în analiza anuală a creșterii pentru 2016. Aceste recomandări și deciziile adoptate în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere și al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice alcătuiesc un pachet integrat de măsuri, care reunește diverse instrumente de guvernanță economică, asigurând astfel o coordonare mai eficace a politicilor. În plus, recomandările privind zona euro constituie și un ghid important pentru statele membre din zona euro.
Viziunea pe termen lung definită în Strategia Europa 2020 este ferm ancorată în semestrul european. Strategia Europa 2020 a oferit întotdeauna o perspectivă pe termen lung în ceea ce privește eforturile în materie de ocupare a forței de muncă și creștere economică. Principiile-cheie ale Strategiei Europa 2020 rămân și astăzi la fel de valabile ca întotdeauna. Acestea stabilesc direcția recomandărilor specifice fiecărei țări și stau, de asemenea, la baza cadrului financiar multianual și a fondurilor structurale și de investiții europene. Tabelul 2 anexat la prezenta comunicare oferă o imagine de ansamblu asupra progreselor înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020.
Eliminarea barierelor în calea finanțării și susținerea investițiilor publice și private
Trebuie garantate oportunități de finanțare pentru o gamă mai largă de întreprinderi. În multe state membre, nivelurile ridicate ale datoriei private și rata ridicată a creditelor neperformante continuă să frâneze redresarea mai puternică a activității de creditare. Statele membre ar trebui să utilizeze uniunea piețelor de capital ca instrument în vederea dezvoltării piețelor europene pentru titlurile garantate cu active ale IMM-urilor, astfel încât un număr mare de întreprinderi să poată beneficia de îmbunătățirea condițiilor de finanțare și de creșterea creditului. În plus, ar trebui să fie dezvoltate în continuare piețele pentru alte forme de finanțare disponibile pe piețele de capital, cum ar fi capitalul de risc, inclusiv prin revizuirea cadrului de reglementare din statele membre. Comisia recomandă Germaniei, Ciprului, Portugaliei și Sloveniei să întreprindă acțiuni în acest domeniu.
Curățarea bilanțurilor bancare contribuie la crearea condițiilor pentru un acces mai bun la finanțare. Băncile au realizat progrese substanțiale în ceea ce privește ajustarea bilanțurilor lor și majoritatea instituțiilor bancare sunt bine capitalizate și dispun de lichidități. Cu toate acestea, în sectorul bancar din unele țări proporția creditelor neperformante și a activelor depreciate este încă ridicată. Dacă nu se iau măsuri, aceste deficiențe pot avea drept efect o creștere modestă a creditului. În plus, din cauza întârzierilor în procesul de refinanțare a datoriilor neperformante, sunt disponibile mai puține resurse pentru proiecte noi, ceea ce conduce la o alocare suboptimă a creditelor. În anumite țări, reformarea cadrului de insolvență poate contribui la accelerarea rezoluției datoriilor toxice, permițând o curățare mai rapidă a bilanțurilor băncilor, inclusiv prin crearea unor condiții mai favorabile securitizării creditelor neperformante. Din aceste motive, Comisia a recomandat luarea de măsuri suplimentare în vederea reducerii creditelor neperformante, inclusiv cu ajutorul reformelor cadrelor de insolvență, în țări precum Bulgaria, Irlanda, Croația, Italia, Cipru, Portugalia și Slovenia.
Deblocarea investițiilor înseamnă mult mai mult decât creșterea finanțării. Până acum, investițiile nu au reușit să devină un vector puternic pentru redresare. În țările în care acest lucru e posibil, de exemplu, în Germania, statele membre ar trebui să profite de marja de manevră fiscală pe care o dețin pentru a spori investițiile publice în domenii favorabile creșterii, precum infrastructura, educația și cercetarea. Totodată, statele membre sunt încurajate să asigure un climat favorabil investițiilor productive. O analiză realizată de Comisie cu privire la barierele naționale în calea investițiilor arată că cele mai multe astfel de bariere sunt legate de existența unor blocaje, cum ar fi nivelul scăzut de eficiență și transparență a administrației publice, ineficiența sistemelor judiciare și deficiențele mediului de afaceri. Printre aceste bariere se numără sarcinile de reglementare și administrative oneroase, lipsa unui cadru de reglementare previzibil și a unor reglementări sectoriale specifice (care presupun proceduri de aprobare anevoioase și îndelungate), care pot descuraja investițiile în proiectele mari de infrastructură.
Sistemele fiscale, achizițiile publice, sistemele judiciare și cadrele de insolvență sunt încă afectate de ineficiență. De exemplu, Comisia recomandă Ungariei să elimine taxele sectoriale care generează distorsiuni, iar Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României și Slovaciei să asigure o mai bună conformare fiscală. Italia ar trebui să reducă durata procedurilor judiciare în materie civilă prin reforme și printr-o gestionare eficace a dosarelor și să amelioreze cadrul de insolvență și recuperarea datoriilor. Belgia ar putea să simplifice sistemul fiscal și să elimine cheltuielile fiscale care generează distorsiuni. În plus, sunt necesare reforme care să asigure accesul la surse mai largi și mai diversificate de finanțare și este nevoie să se includă în sfera priorităților și alte elemente decât infrastructura tradițională, cu un caracter mai puțin tangibil, cum ar fi capitalul uman și investițiile sociale aferente. Sporirea adaptabilității piețelor forței de muncă și produselor joacă și ea un rol în acest sens. Realizarea de progrese presupune, de asemenea, consolidarea pieței unice, identificarea unei rezerve stabile de proiecte, atât naționale, cât și transfrontaliere, și asigurarea coordonării și planificării la toate nivelurile administrației. În același timp, Comisia ia inițiative în vederea deblocării întregului potențial al investițiilor în Europa prin punerea în aplicare a Planului de investiții pentru Europa și consolidarea suplimentară a pieței unice.
Îmbunătățirea mediului de afaceri și a productivității
Creșterea economică pe termen lung depinde de creșterea productivității. Pentru aceasta e nevoie ca UE să își sporească investițiile în domenii precum tehnologia, inovarea și capitalul uman. Din cauza nivelului modest al investițiilor de-a lungul mai multor ani, s-a ajuns la un decalaj acumulat semnificativ, în special în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC). Productivitatea și competitivitatea ar putea fi susținute prin reforme structurale, care ar permite o alocare mai eficientă a resurselor, adoptarea mai rapidă a noilor tehnologii, promovarea unei economii mai circulare și introducerea unor modele de afaceri inovatoare.
Un mediu de reglementare mai favorabil întreprinderilor și ocupării forței de muncă ar încuraja investițiile private. Îmbunătățirea practicilor din administrația publică, eliminarea corupției, introducerea unor reglementări transparente, neîmpovărătoare și previzibile contribuie la creșterea competitivității și la impulsionarea creșterii economice și a creării de locuri de muncă. De exemplu, Comisia recomandă Franței să își continue programul de simplificare, Italiei să își reformeze administrația publică și Austriei să reducă barierele administrative și de reglementare care inhibă investițiile, în special în domeniul serviciilor.
Evoluția rapidă a economiei impune o alocare flexibilă a resurselor. Aspectele calitative ale reformelor sunt importante pentru succesul acestora. O alocare eficientă a resurselor către întreprinderile mai productive ar spori productivitatea și ratele de creștere. În plus, aceasta ar duce la creșterea investițiilor efectuate de întreprinderi mai eficiente, consolidând potențialul de creștere pe termen lung al economiilor statelor membre. Reformele întreprinse pe piața produselor, a serviciilor și a forței de muncă necesită timp pentru a da rezultate, însă ele declanșează această realocare a resurselor prin activarea investițiilor și prin modernizarea bazei de producție a economiei UE.
Potențialul de creștere ar fi sporit prin îmbunătățirea rezultatelor în sectorul serviciilor pentru întreprinderi. În sectoarele serviciilor, numărul restricțiilor rămâne ridicat în multe state membre ale UE, ceea ce are un impact negativ asupra investițiilor, a creșterii și a locurilor de muncă. Contribuția sectorului serviciilor pentru întreprinderi la productivitatea sectorului de producție și a altor sectoare este esențială pentru modernizarea economiilor din UE. Amploarea, nivelul și numărul restricțiilor care există în sectorul serviciilor pentru întreprinderi și în profesiile reglementate, în special în inginerie, contabilitate, arhitectură și în serviciile juridice, merită o atenție specială. Cu privire la acest aspect, Comisia propune o serie de recomandări statelor membre, inclusiv Belgiei, Germaniei, Luxemburgului și Austriei. Intensificarea reformelor în vederea reducerii barierelor de reglementare din sectorul comerțului cu amănuntul și al construcțiilor ar avea, de asemenea, un impact pozitiv considerabil în mai multe state membre.
Este nevoie de o cooperare mult mai strânsă între întreprinderi și mediul academic. Inovarea este un motor al modernizării economiei, prin faptul că sporește productivitatea, atrage investiții și sprijină creșterea economică. Crearea condițiilor propice inovării necesită o combinație între stimulente financiare, cadre de reglementare favorabile și legături mai strânse între mediul de afaceri și mediul academic. Legătura între mediul academic, cercetare și inovarea la nivelul întreprinderilor trebuie să fie consolidată în multe state membre, cum ar fi Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Spania și Portugalia. Comisia recomandă Belgiei să stimuleze investițiile în capitalul de cunoștințe și să își consolideze capacitatea generală de inovare. Estonia și Letonia ar trebui să promoveze investițiile private în cercetare, dezvoltare și inovare.
Adaptarea finanțelor publice pentru ca acestea să susțină în mai mare măsură creșterea economică
Actuala orientare fiscală agregată a zonei euro este, în ansamblu, adecvată. În general, se preconizează că orientarea politicii fiscale a zonei euro va deveni ușor expansionistă în 2016. Atunci când este evaluată în raport cu dublul obiectiv al sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice și al nevoii de a sprijini redresarea economică, în special pentru a face tranziția de la sursele externe de creștere economică la cele interne, orientarea preconizată a politicii fiscale la nivel agregat a zonei euro în acest an poate fi considerată ca fiind în general corespunzătoare în contextul nivelului persistent foarte scăzut al inflației. Pe de altă parte, orientarea fiscală a diferitelor state membre nu asigură întotdeauna un echilibru corespunzător între cele două obiective menționate mai sus.
Comisia a întreprins, de asemenea, o serie de acțiuni în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere În primul rând, Comisia recomandă Ciprului, Irlandei și Sloveniei să iasă din procedura aplicabilă deficitelor excesive. Aceasta înseamnă că șase state membre, față de 24 în 2011, vor face în continuare obiectul componentei corective a PSC după această rundă a semestrului. În al doilea rând, Comisia a adoptat rapoarte pentru Belgia, Italia și Finlanda în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE, în care examinează respectarea de către aceste state a criteriului din tratat privind datoria. Cu toate că țările respective par să nu respecte valoarea de referință privind datoria și nici ritmul de referință stabilit pentru reducerea acestei valori, după analiza factorilor relevanți, rapoartele sugerează că ar trebui să se considere că Pactul de stabilitate și de creștere este în prezent respectat. În cazul Italiei, Comisia își va revizui evaluarea factorilor relevanți într-un nou raport prevăzut a fi prezentat până în luna noiembrie a acestui an, care va integra informațiile suplimentare care vor fi disponibile între timp privind reluarea în 2017 a traiectoriei de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu.
În ceea ce privește Portugalia și Spania, Comisia recomandă Consiliului să recomande o corectare durabilă a deficitului excesiv în 2016 și, respectiv, în 2017, prin luarea măsurilor structurale necesare și utilizarea tuturor profiturilor neașteptate pentru reducerea deficitului și a datoriei. Conform responsabilității sale de monitorizare a punerii în aplicare a procedurii aplicabile deficitelor excesive în temeiul articolului 126 din tratat, Comisia va reanaliza situația acestor două state membre la începutul lunii iulie.
Politica fiscal-bugetară rămâne un element important pentru consolidarea redresării. Nivelurile deficitului au fost reduse cu succes în unele state membre, iar politicile ar trebui să pună accentul în principal pe realizarea de noi progrese în materie de reforme structurale în vederea consolidării potențialului de creștere pe termen mediu. Totodată, sunt necesare în continuare eforturi suplimentare de consolidare într-o serie de state membre în vederea ancorării solide a ratelor datoriei publice pe o traiectorie descendentă, în special în țările cu datorii mari, care este posibil să fie și mai vulnerabile la fluctuațiile pieței financiare.
Componentele de venituri și cheltuieli ale finanțelor publice pot fi ajustate pentru a sprijini într-o mai mare măsură creșterea economică și echitatea. În contextul actual, asigurarea unui echilibru adecvat între diferitele componente ale finanțelor publice este esențială pentru menținerea caracterului favorabil creșterii al acestora. În ceea ce privește veniturile, chiar dacă au fost luate unele măsuri decisive, statele membre ar putea să își intensifice și mai mult eforturile astfel încât sistemul fiscal să devină mai echitabil, mai transparent și mai eficace în a furniza stimulentele atât de necesare pentru crearea de locuri de muncă. Pornind de la progresele înregistrate în combaterea evaziunii fiscale și în îmbunătățirea administrării fiscale, sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca sistemele fiscale să devină mai echitabile și mai eficace, pentru a elimina factorii care descurajează crearea de locuri de muncă, a acorda prioritate cheltuielilor favorabile creșterii și a menține investițiile publice productive. Comisia formulează recomandări în acest sens unor state membre precum Italia, Polonia și Suedia. În ceea ce privește cheltuielile, statele membre ar trebui să urmărească atât o mai mare eficiență în această privință, cât și rezultatele surselor individuale de cheltuieli. Creșterea eficienței poate crea premisele reducerii cheltuielilor globale, asigurând, totodată, furnizarea unui nivel adecvat de servicii sociale și bunuri publice. Îmbătrânirea populației necesită reforme în ceea ce privește îngrijirile de lungă durată, pensiile și asistența medicală care să asigure viabilitatea și/sau gradul de adecvare a sistemelor de securitate socială din state membre precum Malta, Austria și Slovenia.
Îmbunătățirea practicilor în materie de achiziții publice poate contribui semnificativ la îmbunătățirea calității cheltuielilor publice și la introducerea de stimulente în favoarea inovării și
a eficienței din punctul de vedere al costurilor. În plus, statele membre ar trebui să se concentreze asupra surselor de cheltuieli care vor stimula în viitor capacitatea de productivitate și vor avea efecte pozitive puternice asupra economiei în sens larg - cum ar fi educația, cercetarea și dezvoltarea, transporturile și comunicațiile. De exemplu, Irlanda ar trebui să acorde prioritate cheltuielilor publice destinate cercetării și dezvoltării și infrastructurii publice. Țările de Jos trebuie, de asemenea, să își intensifice eforturile în vederea reorientării cheltuielilor publice către C&D.
Statele membre ar trebui să abordeze problema sarcinii fiscale ridicate asupra costului forței de muncă. Această recomandare vizează în special Belgia, Republica Cehă, Germania, Franța, Letonia, Lituania și Ungaria. Sarcina fiscală ridicată asupra costului forței de muncă este împovărătoare și reduce venitul net al salariaților, inhibând atât cererea, cât și oferta de forță de muncă. În ciuda anumitor reforme menite să reducă impozitele percepute asupra forței de muncă într-o serie de state membre, sarcina fiscală asupra costului forței de muncă este în continuare ridicată în unele țări din UE, afectând în special persoanele cu venituri reduse.
Îmbunătățirea ocupării forței de muncă, a capitalului uman, a incluziunii sociale și a protecției sociale
Primele rezultate ale reformelor privind piața muncii sunt pozitive. Condițiile de pe piața forței de muncă se îmbunătățesc în continuare, odată cu creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și cu scăderea moderată a șomajului. UE a înregistrat, de asemenea, rate stabile de participare la forța de muncă pe fondul creșterii ratei de activitate a femeilor și a lucrătorilor în vârstă, ceea ce reprezintă o evoluție pozitivă. Reformele recente privind piața forței de muncă din numeroase state membre, cum ar fi programele de lucru mai flexibile, îmbunătățirea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă și negocierea descentralizată a salariilor au contribuit la o mai mare flexibilitate a pieței forței de muncă și o mai bună aliniere a salariilor la evoluția productivității, susținând astfel cererea de forță de muncă. Sunt necesare în continuare eforturi de reformă într-o serie de țări pentru a îmbunătăți funcționarea piețelor forței de muncă ale acestora. De exemplu, Belgia ar trebui să se asigure că salariile pot evolua în pas cu productivitatea. Franța și România ar trebui să se asigure că evoluțiile salariului minim corespund obiectivelor de promovare a ocupării forței de muncă și a competitivității. Finlanda ar trebui să se asigure că pe piața forței de muncă se iau măsuri active bine direcționate și suficiente.
Piețele forței de muncă trebuie să asigure un echilibru adecvat între flexibilitate și securitate. Persistența șomajului va continua probabil să se reflecte negativ asupra eficienței corelării cererii și ofertei pe piața muncii, a dependenței de sistemul de protecție socială și a capcanei salariului mic. În ciuda exigențelor tot mai mari în materie de competențe pe piața forței de muncă, lucrătorii cu un nivel scăzut de calificare tind să nu participe la programele de învățare pe tot parcursul vieții. Situația tinerilor și a șomerilor de lungă durată a fost identificată de Consiliu 13 ca necesitând o atenție specială.
Este necesar să se amelioreze capacitatea de a crea locuri de muncă și, astfel, de a reduce nivelul ridicat al șomajului. Acest lucru este esențial pentru stimularea creării de locuri de muncă, pentru remedierea distorsiunilor, cum ar fi nivelurile ridicate ale șomajului structural, segmentarea și necorelarea competențelor, și pentru îmbunătățirea coeziunii sociale. Unele state membre trebuie să adapteze, de asemenea, rolul pe care îl joacă serviciile publice de ocupare a forței de muncă și să promoveze și mai mult crearea de locuri de muncă, inclusiv prin promovarea spiritului antreprenorial și a activităților independente. Existența unei game largi de politici active în domeniul pieței forței de muncă, care să fie bine definite și bine direcționate, este, de asemenea, importantă pentru a se obține rate ridicate de ocupare a forței de muncă. Ungaria ar trebui să faciliteze tranziția de la programul de lucrări publice la piața primară a forței de muncă. Este necesar să se combată șomajul de lungă durată prin combinarea asistenței sociale eficace cu măsuri menite să sporească șansele persoanelor în cauză de a găsi un loc de muncă, în special în Bulgaria, Spania și Portugalia. Participarea pe piața muncii a lucrătorilor în vârstă și a femeilor trebuie, de asemenea, să fie promovată în țări precum Republica Cehă, Germania, Austria și Slovacia. Segmentarea piețelor muncii ar trebui redusă prin promovarea unor tipuri mai permanente de locuri de muncă în Țările de Jos, Polonia și Portugalia.
Investițiile în capitalul uman contribuie la o mai mare convergență. Șomajul structural și de lungă durată este cauzat, în parte, de numărul mare de persoane care nu pot fi încadrate în muncă deoarece nu dețin competențe suficiente sau relevante. Aceste deficite și necorelări de competențe frânează capacitatea de inovare și competitivitate a Europei. De exemplu, Comisia recomandă Regatului Unit să abordeze necorelările de competențe și să permită progresia competențelor, iar Franței să reformeze sistemele de ucenicie și formare profesională, acordând o atenție deosebită lucrătorilor slab calificați. Statele membre trebuie să se angajeze într-un proces de analiză a sistemelor lor de învățământ și formare bazată pe date concrete, să inițieze reforme menite să îmbunătățească rezultatele școlare, în special în Ungaria și Slovacia, și să utilizeze mai eficient fondurile publice. Mai multe țări se confruntă cu probleme legate de includerea grupurilor vulnerabile, în special a romilor, dar și a altor categorii, precum elevii proveniți din familii de migranți, în învățământul general.
Sistemele de protecție socială au fost puse la încercare. Protecția socială, inclusiv pensiile și serviciile precum asistența medicală, îngrijirea copiilor și îngrijirea de lungă durată, rămâne esențială pentru a avea o creștere economică echilibrată și favorabilă incluziunii. Aceste elemente pot contribui la prelungirea vieții active, pot îmbunătăți ocuparea forței de muncă și pot reduce disparitatea de gen. Promovarea dialogului social și implicarea partenerilor sociali în elaborarea politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă ar trebui să faciliteze punerea în aplicare a acestor politici și să le sporească eficacitatea. Reformele trebuie să promoveze o modernizare a protecției sociale și favorizarea unor politici de activare care să îmbine flexibilitatea, securitatea, adecvarea și viabilitatea. Pentru aceasta este, de asemenea, nevoie să se consolideze capacitatea de a se furniza venituri adecvate, servicii de sprijin de calitate și măsuri de activare eficace prin intermediul indemnizației de șomaj și al asistenței sociale. Acest lucru poate fi realizat prin extinderea sferei de acțiune și a adecvării politicilor și, de asemenea, prin asigurarea unei finanțări durabile și printr-o mai bună direcționare a fondurilor destinate protecției sociale, astfel cum s-a recomandat, de exemplu, Italiei. Creșterea echilibrată și favorabilă incluziunii poate fi consolidată și prin reforme prin care să se asigure sisteme de sănătate accesibile, eficace și viabile.
5. Concluzii
Setul de recomandări specifice fiecărei țări a fost elaborat de Comisie pornind de la recomandările privind zona euro, în lumina rezultatelor dialogului bilateral purtat cu statele membre după publicarea rapoartelor de țară și după examinarea programelor naționale de reformă și a programelor de stabilitate sau de convergență prezentate de statele membre. Provocările identificate și recomandările propuse sunt cele pe care Comisia le consideră a fi cele mai presante și necesare pentru a menține statele membre și Uniunea Europeană în ansamblul său pe calea reformelor, a creării de locuri de muncă și a creșterii.
Comisia invită Consiliul să aprobe abordarea propusă în ceea ce privește recomandările specifice fiecărei țări pentru perioada 2016-2017 și deciziile aferente acestora adoptate în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere și solicită statelor membre să le pună în aplicare pe deplin și în timp util. Comisia va continua să colaboreze cu părțile interesate de la toate nivelurile pentru a garanta larga asumare de către acestea a obiectivelor respective și punerea în aplicare eficace a recomandărilor și a deciziilor în cauză.
Tabelul 1 - Prezentare generală a aspectelor incluse în recomandările specifice fiecărei țări pentru perioada 2016-2017
Tabelul 2 - Progrese în direcția îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020
|
Obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru UE |
Date din 2010 |
Cele mai recente date disponibile |
În 2020, pe baza tendințelor recente |
|
1. Creșterea ratei de ocupare a populației în vârstă de 20-64 de ani la cel puțin 75 % |
68,6 % |
70,1 % (2015) |
Atingerea țintei este improbabilă. |
|
2. Creșterea la 3 % din PIB a investițiilor cumulate ale sectoarelor public și privat în C&D |
1,93 % |
2,03 % (2014) |
Atingerea țintei este improbabilă |
|
3a. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20 % față de nivelurile din 1990 |
Reducere de 14,3 % |
Reducere de 23 % (2014) |
Atingerea țintei este probabilă |
|
3b. Mărirea la 20 % a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie |
12,8 % |
16 % (2014) |
Atingerea țintei este probabilă |
|
3c. Urmărirea unei creșteri cu 20 % a eficienței energetice |
Creștere de 5,6 % (pentru consumul de energie primară) |
Creștere de 15,7 % (2014) |
Atingerea țintei este probabilă |
|
4a. Reducerea ratelor de părăsire timpurie a școlii la mai puțin de 10 % |
13,9 % |
11,2 % (2014) |
Atingerea țintei este probabilă |
|
4b. Creșterea la cel puțin 40 % a proporției absolvenților de învățământ terțiar în rândul populației cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani |
33,8 % |
38,7 % (2015) |
Atingerea țintei este probabilă |
|
5. Scăderea cu cel puțin 20 de milioane a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie și excluziune socială |
Creștere de 1,4 milioane (comparativ cu anul de referință 2008) |
Creștere de 4,5 milioane (2014) |
Atingerea țintei este improbabilă |
Pentru informații specifice fiecărei țări, vă rugăm să consultați:
http://ec.europa.eu/eurostat/web/europe-2020-indicators/europe-2020-strategy/headline-indicators-scoreboard