COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 20.4.2016
COM(2016) 231 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Primul raport privind progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia
1.Introducere
Luna trecută, liderii europeni au luat măsuri decisive pentru a sparge ciclul fluxurilor necontrolate de migranți care generează o criză umanitară imposibil de gestionat. Scopul a fost acela de a elimina factorii care îi încurajează pe migranți și pe solicitanții de azil să încerce să intre pe rute ilegale în UE, prin luarea de măsuri cât mai aproape posibil de punctul de intrare al acestora în UE, respectiv în insulele grecești, și printr-o cooperare strânsă între UE și Turcia. Obiectivul final urmărit este restaurarea unui sistem de admisie legal și ordonat.
Am intrat, cu acest prilej, într-o nouă etapă a relațiilor dintre UE și Turcia, concretizată în Declarația UE-Turcia din 18 martie 2016, care se bazează pe Planul de acțiune comun UE-Turcia din 29 noiembrie 2015.
Criza refugiaților trebuie, de asemenea, integrată în contextul mai larg al conflictelor în desfășurare din regiune și al amenințărilor teroriste. Pe acest fundal, eforturile pe care le-am depus împreună cu Turcia pentru a găsi o soluție la această provocare comună ilustrează în mod convingător deschiderea noastră globală față de această țară, care este atât un candidat la aderare, cât și un partener strategic.
Din luna noiembrie 2015, când a fost activat Planul de acțiune comun UE-Turcia, redinamizarea relației noastre de cooperare ne-a permis să avem o relație mai strategică și mai amplă cu Turcia. Prezentul raport, care monitorizează punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia din 18 martie și urmează structura acesteia, este totodată și al patrulea raport privind punerea în aplicare a Planului de acțiune comun UE-Turcia.
Conform Declarației UE-Turcia, începând cu 20 martie 2016, toți migranții în situație neregulamentară și solicitanții de azil care sosesc din Turcia în insulele grecești și ale căror cereri de azil au fost declarate inadmisibile ar trebui returnați în Turcia. Această măsură temporară și extraordinară este menită să pună capăt suferinței umane prin evidențierea clară a faptului că migranții nu au nimic de câștigat dacă îi urmează pe cei care încearcă să îi introducă în mod ilegal în Europa. Măsurile convenite au făcut obiectul unui reflecții atente pentru a se asigura deplina lor conformitate cu dreptul UE și cu dreptul internațional. S-a indicat, de asemenea, cu claritate faptul că garanțiile de protecție a refugiaților vor continua să fie respectate pe deplin, fiecare cerere de azil urmând să fie procesată individual de către autoritățile elene, cu posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva deciziei pronunțate. Conform declarației, UE se angajează să relocheze un refugiat sirian din Turcia în UE pentru fiecare sirian returnat din Turcia în insulele grecești. Se acordă prioritate migranților, în cadrul angajamentelor existente, care nu au intrat sau nu au încercat să intre deja în mod neregulamentar în UE. Implementarea integrală a acestui mecanism „unu la unu” (1:1) este esențială atât pentru a ameliora situația din Turcia, cât și pentru a demonstra faptul că UE este hotărâtă să își îndeplinească responsabilitățile în ceea ce privește oferirea de căi de migrație legală victimelor crizei din Siria.
Situația actuală
Ulterior Declarației UE-Turcia, s-a înregistrat o scădere considerabilă a numărului migranților care încercau să ajungă în Grecia dinspre Turcia: în cele trei săptămâni dinainte ca Declarația UE-Turcia să înceapă să se aplice sosirilor în insulele grecești, numărul migranților sosiți în mod neregulamentar în insule a fost de 26 878 de persoane, în timp ce în primele trei săptămâni de după declarație numărul sosirilor a scăzut la 5 847. Persoanelor care introduc ilegal migranți le este din ce în ce mai greu să îi convingă pe migranți să traverseze marea din Turcia în Grecia.
O mai bună coordonare și un sprijin suplimentar acordat de Comisie
Consiliul European a subliniat faptul că punerea în practică a Declarației UE-Turcia este o responsabilitate comună a UE, care necesită un efort comun la nivelul UE. Acest lucru a însemnat mai exact că pentru prima oară s-a pus accentul pe sprijinirea eforturilor guvernului elen cu logistică, materiale și expertiză. Președintele Juncker l-a numit imediat pe directorul general al Serviciului de sprijin pentru reforme structurale în funcția de coordonator al UE și a consolidat echipa de experți ai Comisiei aflată deja la fața locului în Grecia. Coordonatorul UE răspunde de sprijinul acordat autorităților elene de către Comisie, agențiile UE și celelalte state membre ale UE. De asemenea, acesta coordonează acțiunile statelor membre în vederea punerii în aplicare a programului de relocare din Turcia. Coordonatorul UE este sprijinit de o echipă de coordonare responsabilă cu orientarea strategică generală și relațiile cu principalele părți interesate, de un grup pentru operațiuni care are sarcina de a analiza toate datele relevante, de a planifica și de a trimite pe teren experții din statele membre și de o echipă specializată în relocare.
Un comitet director, prezidat de Comisie alături de Grecia, Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), Frontex, Europol și reprezentanți ai Țărilor de Jos (președinția Consiliului), ai Franței, ai Regatului Unit și ai Germaniei, monitorizează punerea în aplicare a declarației în ceea ce privește returnările și relocarea și încearcă să remedieze eventualele probleme.
Cooperarea dintre UE și Turcia în vederea prevenirii migrației neregulamentare
Operațiunile desfășurate de Frontex și NATO în prezent au îmbunătățit activitățile de avertizare timpurie și de supraveghere și schimbul de informații operaționale cu paza de coastă greacă și turcă. Frontex detectează în prezent între 80 și 90 % dintre ambarcațiunile cu migranți care părăsesc coastele Turciei. Obiectivul este de a exploata activitatea NATO în Marea Egee pentru a asigura un nivel și mai ridicat de detectare și pentru a accelera schimbul de informații cu privire la eventualele incidente, precum și la rutele și metodele utilizate pentru introducerea ilegală de migranți. Paza de coastă turcă, a cărei capacitate de intervenție în Marea Egee este sporită în prezent prin achiziționarea unor ambarcațiuni rapide și a unor sisteme radar mobile, la care UE a contribuit cu un sprijin financiar de 14 milioane EUR, ar trebui să fie în măsură să împiedice cu mai multă eficiență activitatea de introducere ilegală de migranți în UE și plecările migranților din Turcia continentală. Poliția națională și jandarmeria turcă au înființat unități de combatere a introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane, iar Parlamentului i-a fost trimisă spre aprobare o propunere legislativă care prevede sancțiuni mai mari pentru persoanele care introduc ilegal migranți. Coordonarea schimbului de date și a activităților legate de analiza comună a riscului între autoritățile responsabile cu gestionarea frontierelor și alte autorități, inclusiv prin instituirea unui centru național de coordonare și analiză comună a riscului, reprezintă o evoluție recentă pozitivă.
Cooperarea a devenit operațională și prin schimbul de ofițeri de legătură. Un ofițer de legătură Frontex lucrează, de la 1 aprilie 2016, în Turcia cu scopul de a stimula schimbul de informații, activitățile analitice comune și operațiunile specifice, iar în curând un ofițer de legătură turc ar trebui să înceapă să lucreze la sediul Frontex. Europol și Poliția națională turcă au semnat la 21 martie un acord în vederea detașării unui ofițer de poliție turc la sediul Europol, activitatea acestuia urmând să se centreze pe acțiuni de combatere a crimei organizate, a persoanelor care introduc ilegal migranți și a terorismului. Delegația UE la Ankara, organizațiile internaționale și ofițerii de legătură în materie de imigrație trimiși la fața locului de statele membre contribuie, de asemenea, la o rețea de cooperare cu Turcia. De exemplu, ofițerii de legătură ai UE care provin din serviciile de poliție vor avea posibilitatea de a contacta direct birourile de legătură pe care Poliția turcă este pregătită să le înființeze pentru a face schimb de opinii cu privire la documentele de călătorie suspecte.
Este important ca migranții care ar putea fi tentați să călătorească în mod neregulamentar în Grecia să fie informați cu privire la dispozițiile Declarației UE-Turcia. Comisia a instituit un grup operativ interinstituțional privind Strategia de informare a migranților în vederea identificării canalelor utilizate de solicitanții de azil și de migranți pentru a obține informații, a identifica și a viza mesajele principale, precum și pentru a elabora și a disemina conținut. Se apelează la contradiscursuri pentru a ataca argumentele folosite de persoanele care introduc ilegal migranți. Turcia a fost una dintre cele cinci țări alese pentru etapa-pilot. Comisia colaborează, de asemenea, cu organizații cum ar fi UNHCR (Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați), care a elaborat o serie de materiale video cu relatări directe ale celor care au căzut victime persoanelor care introduc ilegal migranți și traficanților. Planul de comunicare prevede folosirea platformelor sociale de comunicare, a mijloacelor de comunicare audiovizuale și a pliantelor (în arabă, paștu, urdu și persană) pentru a le explica migranților implicațiile declarației. Frontex a repartizat un ofițer permanent în materie de informare în insulele grecești, iar EASO îi informează în mod activ pe migranți cu privire la relocări. Dezinformarea în legătură cu conținutul declarației trebuie să fie combătută direct printr-o campanie UE eficace.
2.Returnarea tuturor noilor migranți în situație neregulamentară din Grecia în Turcia
Primul element din declarație prevede ca toți noii migranți în situație neregulamentară și solicitanți de azil ale căror cereri au fost declarate inadmisibile să fie returnați dacă au trecut frontiera din Turcia în insulele grecești. Astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei din 16 martie 2016 privind următoarele etape operaționale ale cooperării dintre UE și Turcia în domeniul migrației, aceste returnări se efectuează strict în conformitate cu cerințele care decurg din dreptul UE și din dreptul internațional și cu respectarea deplină a principiului nereturnării. Procesul a început.
Stadiul realizării
Returnarea migranților în situație neregulamentară a început la 4 aprilie. În total 325 de persoane care au intrat în UE în mod neregulamentar după data de 20 martie și care nu au solicitat azil după această dată au fost returnați din Grecia în Turcia: 240 de pakistanezi, 42 de afgani, 10 iranieni, 7 indieni, 5 cetățeni din Bangladesh, 5 irakieni, 5 congolezi, 4 srilankezi, 2 sirieni, 1 somalez, 1 ivorian, 1 marocan, 1 egiptean și 1 palestinian. În baza Acordului bilateral de readmisie dintre Grecia și Turcia, în 2016 au fost returnați în total 1 292 de migranți, majoritatea operațiunilor de returnare având loc în luna martie.
Pentru a facilita aceste returnări și pentru a asigura continuitatea procesului, au fost necesare o serie de măsuri semnificative de ordin juridic și logistic.
2.1. Măsuri juridice
Pentru a asigura respectarea deplină a dreptului UE și a dreptului internațional, Grecia și Turcia au efectuat o serie de modificări legislative. La 3 aprilie, Grecia a adoptat o lege care stabilește dispozițiile juridice necesare în vederea aplicării depline a conceptelor de țară terță sigură și de primă țară de azil sigură și care prevede proceduri accelerate de examinare a cererilor de azil, inclusiv proceduri de introducere a căilor de atac. În prezent funcționează 20 de comitete de apel, care trebuie să examineze până la sfârșitul anului 2016 toate cererile de azil aflate pe rolul instanțelor de al doilea grad de jurisdicție. Conform recent adoptatei legi naționale, aceste comitete vor fi, de asemenea, responsabile cu examinarea, pentru o perioadă de tranziție de până la 6 luni, a tuturor căilor de atac introduse după data de 4 aprilie împotriva deciziilor luate de instanțele de prim grad de jurisdicție, până ce vor fi instituite și vor deveni operaționale noua autoritate de apel și noile comitete de apel. Se aduc în prezent modificări unor proiecte în curs, mai ales unui proiect de sprijinire a comitetelor de apel responsabile cu tratarea cererilor nesoluționate, astfel încât să se poată recurge la ajutorul acestor comitete pentru a prelua fluxul de activitate suplimentar din insule. Dispozițiile naționale prevăd și înființarea de noi comitete în viitor și utilizarea aplicațiilor de teleconferință și videoconferință pe durata procedurii de azil, la toate gradele de jurisdicție.
La 6 aprilie, Turcia a adoptat o lege în care se prevede că resortisanții sirieni care sunt returnați în temeiul noilor dispoziții pot solicita și primi protecție temporară, această dispoziție aplicându-se atât cetățenilor sirieni înregistrați anterior în Turcia, cât și celor neînregistrați. Pe lângă aceste modificări legislative, prin scrisoarea din 12 aprilie 2016, Turcia a dat asigurări că toți cetățenii sirieni returnați vor beneficia de protecție temporară în momentul returnării. Avansează promițător discuțiile legate de furnizarea unor astfel de garanții și altor resortisanți terți în afară de sirieni.
Returnarea persoanelor are loc în temeiul acordului bilateral de readmisie existent între Grecia și Turcia. Comisia a realizat noi progrese în ceea ce privește acordul de readmisie UE-Turcia, acordul bilateral urmând să fie înlocuit de Acordul de readmisie UE-Turcia încă de la 1 iunie (și nu de la 1 octombrie 2017, așa cum se prevăzuse inițial). La 1 aprilie, Comitetul mixt de readmisie UE-Turcia a adoptat decizia privind intrarea anticipată în vigoare, de la 1 iunie 2016, a dispozițiilor referitoare la readmisia resortisanților țărilor terțe, acestea urmând să devină aplicabile de îndată ce vor fi fost aprobate de Parlamentul turc. Comisia va continua să monitorizeze punerea în aplicare a acordului în ceea ce îi privește pe resortisanții turci și pregătirile întreprinse în vederea readmisiei resortisanților țărilor terțe și va organiza următoarea reuniune înainte de sfârșitul lunii aprilie. Turcia a convenit, de asemenea, cu Germania asupra unui protocol bilateral de punere în aplicare la Acordul de readmisie UE-Turcia și negociază în prezent astfel de instrumente cu Bulgaria și Grecia.
2.2. Măsuri operaționale
În ultimele săptămâni, Comisia a cooperat îndeaproape cu autoritățile elene și turce pentru a se asigura că demersurile logistice și practice și măsurile în materie de resurse umane beneficiază de îmbunătățirile necesare pentru efectuarea fără dificultăți a returnărilor. Comisia sprijină autoritățile elene cu expertiză și asistență financiară din bugetul UE, coordonează operațiunile la fața locului conduse de coordonatorul UE și utilizează sprijinul acordat de celelalte state membre și de agențiile UE.
Într-o primă etapă, autoritățile elene au transferat pe continent, în decursul unei săptămâni, majoritatea migranților care sosiseră pe insulele grecești înainte de data de 20 martie. Cu sprijinul Comisiei și al Frontex, au loc adaptări ale hotspoturilor pentru a facilita returnarea rapidă a migranților din insule în Turcia, precum și integrarea ofițerilor în materie de returnare și azil în infrastructura și fluxul de lucru al hotspoturilor. Totodată, cu toate că numărul de sosiri din Turcia a scăzut substanțial, fiecare nouă sosire pune o presiune suplimentară asupra capacităților de primire, deja suprasolicitate, în special având în vedere necesitatea de a acorda o atenție deosebită copiilor și grupurilor vulnerabile și de a garanta servicii esențiale, cum ar fi salubritatea, aprovizionarea cu alimente și asistența medicală.
Până de curând, doar un procent mic din migranții care soseau în Grecia solicitau azil în această țară. În fața perspectivei returnării rapide în Turcia, numărul cererilor de azil a crescut însă în ultimele două săptămâni, aproape 2 000 de cereri de azil fiind introduse în Grecia. Procedurile îndelungate riscă să pună o presiune și mai mare asupra capacităților deja suprasolicitate ale Serviciului elen pentru azil. Prin urmare, în insule se aplică în prezent proceduri accelerate în toate etapele solicitării de azil, de la primele interviuri la căile de atac, în conformitate cu cerințele Directivei privind procedurile de azil.
Pentru a oferi un sprijin suplimentar autorităților elene, EASO și Frontex au publicat la 19 martie două noi cereri de experți. Toate statele membre au furnizat indicații detaliate, inclusiv cifre exacte, cu privire la contribuțiile lor. Situația se prezintă după cum urmează:
|
|
Ofițeri de escortă
|
Experți în materie de returnare și de readmisie
|
|
Cererea Frontex
|
1 500
|
50
|
|
Angajamente
|
739
|
57
|
|
Experți identificați
|
724
|
57
|
|
Experți trimiși
|
318
|
21
|
|
|
Ofițeri de azil
|
Interpreți
|
|
Cererea EASO
|
472
|
400
|
|
Angajamente
|
470
|
86
|
|
Experți identificați
|
124
|
84
|
|
Experți trimiși
|
63
|
67
|
Pe aceste baze, EASO a început să trimită treptat ofițeri de azil în insule – 32 de astfel de ofițeri au fost trimiși la fața locului la începutul lunii aprilie, iar alți 60 lucrau deja în insule la 18 aprilie. Scopul urmărit este ca până la jumătatea lunii mai să fie atinsă o capacitate de procesare de aproximativ 200 de cereri pe zi. Identificarea interpreților reprezintă o provocare deosebită, având în vedere competențele și combinațiile relativ rare de limbi necesare; deși prin conjugarea angajamentelor statelor membre (86), prin utilizarea serviciilor interpreților independenți acreditați pe lângă instituțiile UE (32) și prin sistemul de achiziții al EASO s-a reușit să se răspundă nevoilor pe termen scurt, există riscul unui deficit de interpreți pe măsură ce operațiunea câștigă în amploare în zilele și săptămânile următoare. Aceasta este o problemă care trebuie abordată. În prezent se află pe teren 67 de interpreți și sunt în curs discuții între Comisie, EASO și Serviciul elen pentru azil cu privire la modul în care s-ar putea garanta faptul că serviciile de interpretare furnizate țin pasul cu creșterea capacității de procesare a cererilor de azil.
Pentru a asigura returnarea tuturor migranților care au sosit în mod neregulamentar după data de 20 martie, Poliția elenă beneficiază de un sprijin suplimentar din partea experților în materie de readmisie trimiși la fața locului de statele membre ale UE prin intermediul Frontex. În plus, 25 de ofițeri de legătură turci au fost trimiși în hotspoturile din Grecia și 5 ofițeri de legătură greci au fost trimiși în punctele de sosire din Turcia pentru a garanta comunicarea eficace și în timp real între birourile de readmisie ale ambelor părți și coordonarea detaliilor privind operațiunile de returnare. Se poartă, de asemenea, discuții pe marginea unor mecanisme operaționale accelerate între Grecia și Turcia pentru a face față extinderii la o scară mai mare a operațiunilor de returnare a migranților. Frontex a mobilizat mijloace de transport pentru returnări, printre care 24 de autobuze, cinci feriboturi și un avion charter, și a trimis 339 de ofițeri suplimentari în insulele Lesbos și Chios pentru a sprijini procesul de readmisie.
2.3. Asistența financiară a UE
S-a convenit să se finanțeze costurile legate de operațiunile de returnare din bugetul UE, în acest scop fiind prevăzute a fi puse la dispoziție aproximativ 280 de milioane EUR pentru o perioadă de șase luni. În plus, Frontex dispune în 2016 de 66,5 milioane EUR pentru finanțarea operațiunilor de returnare în statele membre. Sunt în curs discuții legate de furnizarea unor fonduri suplimentare pentru Frontex și EASO, fie prin consolidarea bugetului lor operațional, fie sub forma asistenței de urgență din Fondul pentru azil, migrație și integrare și din Fondul pentru securitate internă. O asistență de urgență suplimentară este, de asemenea, disponibilă la cerere.
Grecia a primit deja, din 2015 până în prezent, 181 de milioane EUR cu titlu de fonduri de urgență, pe lângă cele 509 milioane EUR care i-au fost deja alocate în cadrul programului său național. Fonduri suplimentare destinate Greciei sunt disponibile pentru centrele de primire, operațiunile de returnare și personalul suplimentar. Este esențial să se asigure capacitățile durabile ale Serviciului elen pentru azil. În acest context, sunt în curs discuții privind sprijinul financiar necesar pentru suplimentarea personalului Serviciului elen pentru azil, recrutarea de interpreți, acordarea de sprijin operațional Poliției elene la frontierele externe și efectuarea modificărilor necesare pentru a sprijini activitatea comitetelor de apel responsabile cu tratarea cererilor nesoluționate.
|
Principalele provocări și etapele următoare
Continuarea procesului rapid de extindere la scară largă a capacității Serviciului elen pentru azil de a procesa cererile de azil pe bază individuală, cu prevederea unor proceduri adecvate de atac, și procesarea în timp util a tuturor cererilor de azil.
Concretizarea sprijinului sporit oferit de statele membre prin finalizarea trimiterii pe teren, prin intermediul EASO și al Frontex, a experților pe termen lung, în special a interpreților.
Mărirea capacității de primire în centre de luare în custodie publică/centre închise proporțional cu numărul crescând de solicitanți de azil, asigurându-se totodată condiții adecvate în aceste centre.
Monitorizarea tuturor procedurilor din hotspoturi legate de returnare și efectuarea eventualelor ajustări necesare.
Acordarea unei atenții deosebite copiilor și grupurilor vulnerabile din hotspoturi, precum și continuarea activității de identificare și protejare a grupurilor vulnerabile de către Turcia.
Continuarea pregătirilor pentru intrarea deplină în vigoare la 1 iunie 2016 a Acordului de readmisie UE-Turcia.
|
3.Mecanismul de relocare „unu la unu” din Turcia în UE
Stadiul realizării
Cu sprijinul Comisiei, al agențiilor UE și al celorlalte state membre, precum și al UNHCR, a fost instituită o procedură menită să asigure punerea în aplicare imediată a mecanismului. După declarație, primele relocări din Turcia au avut loc în datele de 4 și 5 aprilie, când 74 de solicitanți de azil sirieni au fost relocați în Germania, Finlanda și Țările de Jos. În total 103 resortisanți sirieni au fost relocați până acum din Turcia în Germania, Finlanda, Țările de Jos și Suedia.
3.1. Măsuri juridice
Relocarea în baza mecanismului 1:1 va avea loc, într-o primă etapă, prin îndeplinirea angajamentelor asumate de statele membre în iulie 2015. Conform raportului publicat săptămâna trecută de Comisie, mai sunt disponibile 16 800 de locuri din cele 22 504 convenite inițial, deși o parte din acestea vor fi ocupate prin relocări din Iordania și Liban. Dacă vor mai apărea astfel de nevoi de relocare, acestea vor fi abordate prin intermediul unui acord similar pe bază de voluntariat, în limita unui număr suplimentar de 54 000 de persoane. La 21 martie, Comisia a propus ca cele 54 000 de locuri prevăzute inițial pentru transfer să fie puse la dispoziție pentru admisia în mod legal a sirienilor din Turcia în UE prin mecanismele de relocare, admisie umanitară sau pe alte căi legale, cum ar fi vizele din motive umanitare, bursele de studii, programele de reîntregire a familiei și alte aranjamente similare. Comisia așteaptă cu interes adoptarea de către Consiliu a propunerii de decizie în regim de urgență. S-ar ajunge astfel la un număr maxim de relocări de aproximativ 70 800 în total.
3.2. Măsuri operaționale
Pentru a accelera punerea în aplicare a componentei de relocare a mecanismului 1:1, prin cooperarea strânsă dintre Comisie, statele membre, EASO, UNHCR și Turcia au fost elaborate proceduri standard de operare care vor fi finalizate în curând. Sistemul prevede că mai întâi Turcia transmite către UNHCR o listă de candidați pentru relocare și că apoi UNHCR se implică în identificarea sirienilor care doresc să fie relocați, în evaluarea vulnerabilității acestora și în trimiterea acestora în diferitele state membre. Statele membre vor lua decizia finală în ceea ce privește selectarea persoanelor care urmează să fie relocate și vor efectua propriile verificări de securitate.
Punerea în aplicare efectivă a mecanismului 1:1 în temeiul Declarației UE-Turcia necesită nu numai o bună coordonare, ci și un angajament comun. Este esențial ca statele membre să contribuie la relocare într-un mod rapid, durabil și previzibil. Este necesară o monitorizare precisă pentru a se asigura faptul că numărul și cota de sirieni relocați din Turcia în UE corespund numărului și cotei de sirieni returnați din Grecia în Turcia. Statele membre trebuie să își planifice angajamentele în materie de relocare ținând seama de aceste considerente, precum și de necesitatea de a oferi o previzibilitate minimă atât UNHCR, cât și candidaților la relocare. Totodată, ele trebuie să scurteze considerabil durata obișnuită a procedurilor de relocare (de la 12 luni în mod normal la doar câteva săptămâni). Comisia va încerca să remedieze eventualele probleme atunci când apar și să asigure coordonarea corespunzătoare a operațiunilor.
|
Principalele provocări și etapele următoare
Continuarea procesului rapid, durabil și previzibil de relocare din Turcia în UE, garantându-se faptul că numărul și cota de persoane relocate corespund numărului și cotei de sirieni returnați din Grecia în Turcia.
Adoptarea propunerii de decizie de utilizare în scopul relocării a celor 54 000 de locuri prevăzute inițial pentru transfer.
Finalizarea și punerea pe deplin în aplicare a procedurilor standard de operare pentru mecanismul 1:1.
Asigurarea de către Turcia a finalizării procedurilor de azil inițiate, astfel încât persoanelor care îndeplinesc condițiile cerute să le fie acordat statutul de refugiat.
|
4.Prevenirea apariției de noi rute maritime sau terestre ale migrației neregulamentare
Unul dintre obiectivele principale ale Declarației UE-Turcia este stăvilirea fluxurilor neregulamentare de migranți pe ruta est-mediteraneeană, însă blocarea unei rute riscă să sporească presiunea pe alte rute. Persoanele care introduc ilegal migranți vor încerca în continuare să îi exploateze pe migranții vulnerabili și să găsească noi rute. Pentru moment, nu există nicio dovadă că apar noi rute ca o consecință directă a Declarației UE-Turcia și a eforturilor de a controla fluxurile pe ruta est-mediteraneeană. Situația este monitorizată îndeaproape în prezent.
Printre cele mai probabile rute alternative care s-ar putea dezvolta în viitor se numără frontiera terestră dintre Grecia și Albania, ruta maritimă italo-greacă și albaneză, frontiera terestră dintre Turcia și Bulgaria/Grecia, frontiera terestră dintre Grecia și Bulgaria și ruta central-mediteraneeană. Deplasarea fluxurilor prin Marea Neagră și Ucraina, pe ruta arctică (la frontierele dintre Finlanda, Norvegia și Rusia) și pe ruta vest-mediteraneeană este monitorizată îndeaproape de Comisie și de Frontex. Până în prezent, nu au fost observate modificări semnificative ale rutelor. În cadrul sistemului european de supraveghere a frontierelor, Frontex transmite rapoarte de incidente și informații operaționale și efectuează analize ale riscurilor pentru a identifica rapid orice posibilă modificare a rutelor migratorii. Pentru Marea Adriatică și Marea Mediterană se utilizează diferite instrumente de supraveghere, inclusiv monitorizarea prin satelit. Operațiunea Triton a Frontex, derulată în zona centrală a Mării Mediterane, a fost, de asemenea, extinsă pentru a acoperi partea din Marea Adriatică situată între Grecia, Italia și Albania. În cadrul operațiunii Triton are loc și supravegherea aeriană a porțiunii dintre Italia și Albania.
5.Sistemul de admisie umanitară pe bază de voluntariat
Pentru a se asigura că sistemul de admisie umanitară pe bază de voluntariat gestionat împreună cu Turcia, astfel cum este prezentat în recomandarea Comisiei, va fi activ atunci când trecerile neregulamentare dintre Turcia și UE vor înceta sau cel puțin se vor reduce în mod substanțial și durabil, continuă acțiunile menite să operaționalizeze acest sistem prin finalizarea procedurilor standard de operare în colaborare cu statele membre ale UE și cu statele asociate, precum și cu Turcia. Contribuțiile statelor membre la acest sistem pe bază de voluntariat fac, de asemenea, obiectul discuțiilor în cadrul Consiliului.
6.Liberalizarea regimului vizelor
În timp ce la Reuniunea la nivel înalt UE-Turcia din 29 noiembrie 2015 s-a stabilit deja o agendă ambițioasă pentru autoritățile turce, având ca obiectiv liberalizarea regimului vizelor în toamna anului 2016, în Declarația UE-Turcia se prevedea avansarea datei prevăzute pentru punerea deplină în aplicare a foii de parcurs privind liberalizarea regimului vizelor pentru toate statele membre participante, în vederea eliminării obligativității vizelor pentru cetățenii turci cel mai târziu la sfârșitul lunii iunie a anului 2016, cu condiția îndeplinirii tuturor obiectivelor de referință.
De la cel de Al doilea raport privind progresele realizate de Turcia în îndeplinirea cerințelor din foaia sa de parcurs privind liberalizarea vizelor (denumit în continuare „Al doilea raport”), s-au luat măsuri în mai multe domenii în vederea punerii în aplicare a foii de parcurs privind liberalizarea vizelor. Astfel, a fost adoptat un regulament de punere în aplicare a legii privind străinii și protecția internațională, precum și un regulament privind cooperarea și coordonarea interinstituțională în domeniul gestionării frontierelor. De asemenea, a fost ratificat acordul de readmisie cu Pakistanul, au fost semnate trei protocoale adiționale la Convenția Consiliului Europei privind extrădarea și a fost semnat un acord între Turcia și Europol pentru numirea unui ofițer de legătură turc la sediul Europol. În plus, conform celor descrise mai sus în capitolul 2 privind returnările, s-a îmbunătățit considerabil punerea în practică de către Turcia și Grecia a obligațiilor lor de readmisie.
Comisia își va prezenta cel de al treilea raport privind progresele înregistrate la 4 mai și, dacă Turcia ia măsurile necesare pentru a îndeplini obiectivele de referință rămase, raportul va fi însoțit de o propunere legislativă de transferare a Turciei pe lista țărilor ai căror cetățeni pot călători fără viză.
În acest context, Comisia încurajează Turcia să depună în continuare eforturi susținute pentru a îndeplini toate obiectivele de referință din foaia de parcurs și, în special, invită Turcia să își concentreze atenția și eforturile asupra următoarelor:
reducerea celor aproximativ 140 000 de cereri de azil cărora nu li s-a dat curs, asigurându-se, în același timp, că deciziile privind noile cereri de azil sunt înregistrate într-un interval de timp rezonabil și sunt pronunțate în termenele prevăzute de lege;
luarea măsurilor necesare pentru a acorda tuturor refugiaților acces legal pe piața muncii, după modelul măsurilor adoptate în luna ianuarie pentru refugiații din Siria care beneficiază de protecție temporară;
revizuirea politicii sale în materie de vize, în special prin consolidarea și introducerea obligativității vizelor pentru resortisanții țărilor care reprezintă un risc migratoriu ridicat și care beneficiază în prezent de un regim de călătorii fără viză cu Turcia;
permiterea accesului nediscriminatoriu și fără vize pe teritoriul Turciei al cetățenilor din toate statele membre ale UE;
asigurarea concordanței dintre cadrul legislativ privind protecția datelor și standardele UE pentru a permite consolidarea cooperării dintre UE și Turcia în domeniul ordinii și securității publice;
luarea măsurilor necesare pentru a îndeplini toate obiectivele de referință rămase referitoare la protecția drepturilor fundamentale, astfel cum se prevede în Al doilea raport;
îmbunătățirea în continuare a punerii în aplicare a Acordului de readmisie UE-Turcia față de toate statele membre, inclusiv în ceea ce privește readmisia resortisanților turci, și asigurarea readmisiei efective a resortisanților țărilor terțe în temeiul obligațiilor de readmisie bilaterale existente;
crearea condițiilor pentru punerea în aplicare efectivă, de la 1 iunie 2016, a dispozițiilor din Acordul de readmisie UE-Turcia referitoare la readmisia resortisanților țărilor terțe.
7.Instrumentul pentru refugiații din Turcia
În plus față de suma de 1 miliard EUR alocată din bugetul UE, 16 state membre ale UE și-au transmis certificatele de contribuție, reprezentând 1,61 miliarde EUR din cele 2 miliarde EUR promise pentru perioada 2016-2017. Din cele 250 de milioane EUR prevăzute a fi alocate în 2016 din bugetul UE pentru Instrumentul pentru refugiații din Turcia (denumit în continuare „Instrumentul”), primele contracte în valoare de 77 de milioane EUR au fost semnate la 4 martie, iar primele plăți au fost efectuate la 18 martie.
Au fost accelerate programarea și pregătirea proiectelor acoperite din fondurile Instrumentului. Inițiativa de accelerare a punerii în aplicare a Instrumentului comportă mai multe paliere de finanțare, prezentate mai jos. Evaluarea nevoilor realizată în comun de UE și Turcia este prevăzută a fi finalizată până la sfârșitul lunii aprilie și urmează să fie prezentată Comitetului director la 12 mai. Colaborarea strânsă cu ministerele turce va reprezenta o garanție a angajamentului și a responsabilității depline a autorităților turce, aspecte esențiale pentru succesul punerii în aplicare.
Ajutor umanitar
Primele trei paliere sunt legate de ajutorul umanitar:
1)asigurarea pe termen scurt a menținerii și sporirii ajutorului umanitar acordat de UE în Turcia prin mobilizarea a 165 de milioane EUR din bugetul Comisiei: prima tranșă de 90 de milioane EUR a fost atribuită prin contractele încheiate până la mijlocul lunii aprilie cu 16 parteneri. Cea de-a doua tranșă, în valoare de 75 de milioane EUR, va fi atribuită prin contracte încheiate până la sfârșitul lunii iulie. Aceste operațiuni vor acoperi nevoile de bază și includ operațiuni care se axează în mod specific pe protecția grupurilor vulnerabile, cum ar fi protecția copiilor, sănătatea femeilor și educația în situații de urgență;
2)dezvoltarea unui sistem integrat de transfer regulat al resurselor prin intermediul unui card electronic care să acopere nevoile de bază ale refugiaților celor mai vulnerabili prin transferuri lunare către familii. Aceste transferuri lunare le vor permite refugiaților să își acopere nevoile cele mai stringente în materie de hrană și adăpost și ar putea fi folosite și pentru a facilita accesul la educație și sănătate. Cunoscut sub numele de „plasă de siguranță socială de urgență”, acest sistem constituie principalul mijloc de acordare a ajutorului umanitar din cadrul Instrumentului și va asigura furnizarea de asistență în mod previzibil, demn, eficace din punctul de vedere al costurilor și eficient, creând astfel stimulente pentru stabilizarea situației refugiaților celor mai vulnerabili;
3)sprijinirea activităților de protecție și a asistenței în natură specifice complementare (aprovizionare cu produse nealimentare și sprijin imediat sub formă de corturi, saltele etc.) pentru categoriile cele mai vulnerabile de refugiați, în tabere și în afara acestora. Acest sistem ar putea include și proiecte de educație informală și de sănătate complementară (a se vedea mai jos). Va fi, de asemenea, prevăzută o rezervă de fonduri pentru a răspunde rapid nevoilor umanitare urgente și neprevăzute.
Al doilea palier al răspunsului umanitar va fi lansat în luna iulie, iar al treilea, în luna octombrie 2016, cu o sumă totală estimată la 435 de milioane EUR. Acțiunile de furnizare de ajutor umanitar în cadrul Instrumentului se vor desfășura în conformitate cu legislația UE privind ajutorul umanitar și cu principiile prevăzute în Consensul european privind ajutorul umanitar.
Educație, sănătate, infrastructură și sprijin socioeconomic
Mai multe paliere se vor concentra pe următoarele domenii:
1)atribuirea până la sfârșitul lunii aprilie a unor contracte în șase noi proiecte în valoare de 76 de milioane EUR care au fost deja identificate prin intermediul Fondului fiduciar al UE pentru Siria. Alte două proiecte în valoare de 88 de milioane EUR sunt în curs de pregătire, urmând să facă eventual obiectul unei atribuiri de contracte până la sfârșitul lunii iulie. Aceste proiecte sunt menite să amelioreze condițiile de trai ale refugiaților sirieni și ale comunităților-gazdă și pun accentul pe educația superioară, pe educația nonformală, pe formarea profesională și educațională, pe asistența psihosocială și pe sănătate. O parte din finanțarea coordonată în cadrul Instrumentului va continua să fie pusă la dispoziție de Comisie prin intermediul Fondului fiduciar al UE pentru Siria, inclusiv în domenii precum accesul pe piața forței de muncă, acțiunile comunitare, inițiativele de subvenționare de valoare mică și alte măsuri de integrare și fără caracter obligatoriu.
2)În cadrul Instrumentului a fost adoptată o măsură specială, în valoare de 60 de milioane EUR, destinată să acopere cheltuielile legate de hrană, îngrijiri medicale și cazare ale migranților returnați în Turcia. Din rațiuni de eficiență, eficacitate, durabilitate și asumare a responsabilității, această măsură va fi pusă în aplicare printr-un acord direct cu ministerul turc al afacerilor interne. Măsura se aplică, de asemenea, de la 4 aprilie, data începerii punerii în aplicare depline a Declarației UE-Turcia.
3)Comisia va elabora, de asemenea, o măsură specială referitoare la educația și sănătatea refugiaților în cadrul Instrumentului.
4)Comisia va colabora, de asemenea, cu instituțiile financiare internaționale pentru a garanta implicarea acestora în oferirea de sprijin în materie de infrastructură și de sprijin socioeconomic.
|
Principalele provocări și etapele următoare
Prezentarea în primăvară a certificatelor de contribuție de către cele 12 state membre care nu au făcut încă acest lucru.
Asigurarea executării integrale a proiectelor deja lansate de aprovizionare cu hrană și de educație, precum și a măsurii speciale de sprijinire a migranților returnați.
Atribuirea de contracte în șase noi proiecte până la sfârșitul lunii aprilie a anului 2016.
Pe baza evaluării în comun a nevoilor de către UE și Turcia, o nouă accelerare a programării imediate și a pregătirii proiectelor până la sfârșitul lunii iulie a anului 2016.
Derularea de noi acțiuni umanitare în perioada iulie-octombrie 2016.
Măsuri și acțiuni speciale derulate în cadrul Fondului fiduciar al UE pentru Siria pentru domeniul educației, al sănătății și pentru alte domenii specifice.
|
8.Modernizarea uniunii vamale
În mai 2015, Comisia și guvernul turc au convenit să inițieze proceduri în vederea modernizării și extinderii uniunii vamale. Comisia a lansat o evaluare a impactului
în august 2015, în vederea elaborării unor directive de negociere în cursul anului 2016. O consultare publică a fost lansată la 16 martie și se va încheia la 9 iunie 2016.
9.Procesul de aderare
Se înregistrează progrese cu privire la capitolul 33 (dispoziții financiare și bugetare), în cazul căruia Comisia consideră că rămân valabile în ansamblu concluziile raportului său de evaluare din 2008 și, prin urmare, își menține recomandarea de deschidere a capitolului. Consiliul a invitat Turcia să își prezinte poziția de negociere. Comisia va prezenta Consiliului o propunere de poziție comună până la sfârșitul lunii aprilie a anului 2016.
Pregătirile continuă într-un ritm accelerat pentru a se avansa în direcția deschiderii a altor cinci capitole, fără a se aduce atingere pozițiilor statelor membre, în conformitate cu normele existente. Comisia își confirmă intenția de a finaliza toate documentele pregătitoare în primăvară, în vederea transmiterii acestora către Consiliu după cum urmează:
lucrările pregătitoare sunt pe cale de a fi finalizate în ceea ce privește energia (capitolul 15). Comisia va prezenta un raport de evaluare actualizat până la sfârșitul lunii aprilie a anului 2016;
în domeniile-cheie reprezentate de sistemul judiciar și drepturile fundamentale și justiția, libertatea și securitatea (capitolele 23 și 24), au loc consultări tehnice în vederea reuniunii subcomitetului de la sfârșitul lunii aprilie. Aceste capitole acoperă o serie de aspecte esențiale, printre care drepturile fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, sistemul judiciar, politica anticorupție, migrația și azilul, normele în materie de vize, gestionarea frontierelor, cooperarea polițienească și lupta împotriva criminalității organizate și a terorismului. UE se așteaptă ca Turcia să respecte cele mai înalte standarde în ceea ce privește democrația, statul de drept, respectarea libertăților fundamentale, inclusiv a libertății de exprimare. Comisia va publica rapoartele actualizate de evaluare în mai 2016;
în ceea ce privește educația și cultura (capitolul 26), Turcia și-a transmis poziția de negociere actualizată la 24 martie și, pe această bază, Comisia va finaliza versiunea actualizată a proiectului de poziție comună până la sfârșitul lunii aprilie a anului 2016;
Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) își actualizează raportul de evaluare privind politica externă, de securitate și apărare (capitolul 31), care urmează să fie publicat până la sfârșitul lunii aprilie a anului 2016.
10.Condițiile umanitare din Siria
Gestionarea situației umanitare din Siria și prevenirea de noi strămutări de persoane continuă să fie obiective comune pentru UE și Turcia, acestea necesitând o cooperare strânsă între cele două părți în vederea mobilizării asistenței și a asigurării accesului în scopuri umanitare la persoanele care au nevoie de ajutor în interiorul Siriei.
De la publicarea comunicării Comisiei din 16 martie 2016, UE și Turcia continuă să mobilizeze resurse substanțiale ca ajutor umanitar. UE este principalul donator, cu o sumă totală de 5,7 miliarde EUR pusă la dispoziție de la începutul crizei de către UE și statele sale membre. Această sumă include 3,8 miliarde EUR ca ajutor umanitar, dintre care 1,3 miliarde EUR provin direct din bugetul UE – un procent de 45 % din această sumă va fi utilizat pentru activități de salvare de vieți omenești în Siria, acordându-se prioritate zonelor asediate și greu accesibile, în colaborare cu peste 20 de organizații umanitare. Accesul la persoanele care au nevoie de ajutor este în continuare principala provocare umanitară în Siria, iar UE și Turcia continuă să se implice în mod activ în Grupul operativ umanitar al Grupului internațional de sprijin pentru Siria pentru a promova accesul deplin și neîngrădit pe întregul teritoriu al Siriei și pentru a soluționa probleme cum ar fi obstacolele birocratice din Siria. Grupul operativ a jucat un rol esențial în facilitarea acordării de ajutor umanitar pentru aproape 450 000 de persoane de la începutul acestui an. Turcia joacă un rol esențial în ceea ce privește facilitarea vizelor și demersurile de înregistrare pentru ONG-urile locale și internaționale care desfășoară activități transfrontaliere, precum și în ceea ce privește garantarea accesului asistenței umanitare în toate zonele transfrontaliere din Siria potențial accesibile din Turcia.
Pentru ca această activitate să fie eficace, este esențial să se furnizeze asistență transfrontalieră din țările vecine, inclusiv din Turcia. În 2015, 27 % din asistența umanitară a UE în Siria a fost furnizată din Turcia. Aceasta continuă să fie o prioritate, inclusiv asistența pentru salvarea de vieți omenești pentru cei aproximativ 60 000 de oameni estimați a fi blocați în nordul Siriei de-a lungul frontierei cu Turcia. UE salută sprijinul acordat de Turcia în aceste zone.
UE va continua să furnizeze asistență umanitară populației siriene, oriunde s-ar afla, în funcție de necesități. În 2016, UE alocă o sumă inițială de 140 de milioane EUR pentru activități de salvare de vieți omenești, acordând în continuare prioritate zonelor greu accesibile. Colaborarea strânsă cu Turcia va rămâne esențială pentru extinderea accesului în Siria.
11. Concluzii
Declarația UE-Turcia a început să dea rezultate. Scăderea drastică a numărului de migranți în situație neregulamentară și de solicitanți de azil care traversează marea din Turcia în Grecia demonstrează nu numai eficacitatea acestei declarații, ci și faptul că modelul de afaceri al persoanelor care introduc ilegal migranți poate fi subminat. Punerea în practică cu succes a declarației echivalează cu transmiterea unui semnal puternic migranților că decizia de a se urca pe o ambarcațiune în Turcia, punându-și astfel viețile în pericol, nu este calea potrivită de a ajunge în Europa. Există căi legale și sigure, reprezentate de relocare. UE și statele membre trebuie să își mențină angajamentul cu privire la punerea în aplicare a declarației și să fie vigilente cu privire la rutele de migrație alternative, care sunt monitorizate îndeaproape. Comisia este gata să ia măsuri prompte dacă apar noi rute.
S-au înregistrat progrese importante în ceea ce privește punerea în practică a declarației. Grație eforturilor comune ale autorităților elene și turce, ale Comisiei, statelor membre și agențiilor UE, s-au realizat progrese în ceea ce privește instituirea unui cadru pentru procesarea numărului crescând de cereri de azil în Grecia, asigurarea returnării în siguranță în Turcia a migranților în situație neregulamentară, asigurarea faptului că solicitanții de azil beneficiază de protecția necesară în Turcia, dacă este cazul, și oferirea unei opțiuni legale de acces în Europa prin relocare.
Deși s-au realizat multe progrese în faza inițială a punerii în aplicare a declarației, rămân multe de făcut. Nu ne putem permite să ne complacem în situația actuală, mai ales în condițiile în care nu am îndeplinit încă unul dintre elementele cele mai problematice ale declarației – efectuarea zi de zi a procedurilor efective de returnare și de relocare, cu asigurarea conformității depline cu normele europene și internaționale. Comisia va rămâne ferm implicată în punerea în aplicare a tuturor elementelor în etapele următoare, inclusiv prin accelerarea efectuării plăților din cadrul Instrumentului și prin lansarea de proiecte în sprijinul refugiaților sirieni din Turcia. Comisia va sprijini Turcia în activitatea pe care aceasta va trebui să o desfășoare în continuare pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor rămase din foaia de parcurs privind liberalizarea regimului vizelor, în conformitate cu declarația. Este necesar ca Turcia să depună eforturi suplimentare pentru a se asigura că persoanele care au nevoie de protecție internațională primesc sprijinul de care au nevoie, inclusiv prin intermediul Instrumentului. În contextul sprijinului acordat Greciei, statele membre trebuie să își intensifice eforturile, nu numai în vederea îmbunătățirii în continuare a procesării cererilor de azil în insule, ci și în vederea sprijinirii Greciei în gestionarea situației umanitare, în special prin punerea în aplicare rapidă a angajamentelor de transfer.
Comisia consideră că, înainte de toate, este imperios necesar să se acorde atenție următoarelor etape:
Toate statele membre ar trebui să își sporească angajamentele pentru a putea acorda sprijinul solicitat pentru EASO și Frontex și să asigure realizarea într-o mai mare măsură a angajamentelor asumate. În special, trebuie să se acorde prioritate trimiterii de interpreți la fața locului.
Pentru a asigura funcționarea rapidă a procesului de relocare, este necesar să existe un angajament și un asentiment mai puternic din partea tuturor statelor membre.
Parlamentul European și Consiliul ar trebui să finalizeze rapid procesul decizional cu privire la propunerea Comisiei din 21 martie 2016 de a utiliza în scopul relocării cele 54 000 locuri prevăzute inițial pentru transfer.
Turcia trebuie să ia măsurile necesare pentru a îndeplini până la sfârșitul lunii aprilie obiectivele de referință rămase privind liberalizarea vizelor, în vederea eliminării obligativității vizelor pentru cetățenii turci cel mai târziu la sfârșitul lunii iunie a anului 2016.
Cele 12 state membre – Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovenia și Spania – care nu și-au prezentat încă certificatele de contribuție pentru Instrument ar trebui să facă acest lucru.
Comisia își va prezenta cel de Al doilea raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia la începutul lunii iunie a anului 2016.