COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 12.4.2016
COM(2016) 220 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU
Evaluarea Planului de acțiune al Greciei pentru remedierea deficiențelor grave identificate în evaluarea din 2015 a aplicării acquis-ului Schengen în domeniul gestionării frontierelor externe
1. Introducere
La 7 martie, șefii de stat și de guvern din UE 1 au convenit să încurajeze, în mod prioritar, progresul în direcția tuturor elementelor Foii de parcurs „Înapoi la Schengen” 2 a Comisiei, pentru a pune capăt controalelor temporare la frontierele interne și a restabili funcționarea normală a spațiului Schengen înainte de sfârșitul anului. Comunicarea Comisiei prezintă o serie de măsuri pentru restabilirea funcționării normale a spațiului Schengen, asigurând, în același timp, un sprijin deplin statelor membre aflate sub presiune. În special, aceasta stabilește măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate în gestionarea frontierelor externe ale UE. Remedierea acestor deficiențe va permite eliminarea controalelor reintroduse în mod excepțional la frontierele interne. Foaia de parcurs a arătat modul în care procedurile prevăzute de normele Schengen pot fi utilizate pentru a reinstaura ordinea în funcționarea sistemului Schengen înainte de sfârșitul anului. Printre aceste măsuri se numără prezentarea de către Grecia a unui Plan de acțiune vizând punerea în aplicare a recomandărilor Consiliului pentru soluționarea deficiențelor identificate în gestionarea frontierelor. Prezentul raport este o altă etapă prevăzută de proces, și anume evaluarea de către Comisie a planului de acțiune prezentat de autoritățile elene.
Procesul
Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 (denumit în continuare „regulamentul”) instituie un mecanism de evaluare și monitorizare pentru verificarea aplicării acquis-ului Schengen 3 . Pe baza acestui mecanism, echipe conduse de Comisie și formate din experți ai statelor membre și ai Frontex efectuează vizite periodice de evaluare – anunțate și neanunțate – în statele membre. După fiecare vizită, se întocmește un raport de evaluare Schengen. Dacă în raport sunt identificate deficiențe în gestionarea frontierelor externe, Consiliul, pe baza unei propuneri a Comisiei, adoptă recomandări privind măsuri de remediere. Dacă sunt identificate deficiențe grave în gestionarea frontierelor externe, Comisia poate recomanda în plus statului membru evaluat să ia anumite măsuri specifice pentru a asigura respectarea recomandării Consiliului (articolul 19b din Codul frontierelor Schengen 4 ).
Pentru ca mecanismul de evaluare să fie cât mai eficient posibil și în conformitate cu articolul 16 din regulament, statul membru evaluat trebuie să transmită Comisiei și Consiliului, în termen de trei luni de la adoptarea recomandării Consiliului 5 , un plan de acțiune pentru remedierea deficiențelor identificate. Comisia trebuie să prezinte Consiliului evaluarea sa privind nivelul de adecvare al planului de acțiune prezentat de autoritățile statului membru, în termen de o lună de la primirea acestuia.
Aplicarea procesului în cazul Greciei
În urma unei evaluări a aplicării acquis-ului Schengen în domeniul gestionării frontierelor externe, efectuată în noiembrie 2015, acest proces este în prezent în curs de desfășurare în cazul Greciei. Raportul de evaluare, care s-a bazat pe vizite la fața locului și a relevat deficiențele grave ale controalelor efectuate de Grecia la frontierele sale externe, a fost adoptat de Comisie la 2 februarie 2016 6 . Recomandările privind măsuri de remediere au fost adoptate de Consiliu la 12 februarie 2016 7 . Întrucât în raportul de evaluare au fost evidențiate deficiențe grave, Comisia a adoptat în plus, la 24 februarie 2016, o decizie de punere în aplicare prin care stabilește o recomandare privind măsurile specifice care trebuie luate de Grecia 8 .
Prezenta comunicare cuprinde evaluarea de către Comisie a nivelului de adecvare al planului de acțiune, prezentat de autoritățile elene la 12 martie 2016, pentru remedierea deficiențelor grave identificate în raportul de evaluare. Primul raport intermediar privind punerea în aplicare a recomandării formulate de Comisie în temeiul articolului 19b din Codul frontierelor Schengen, care a fost transmis de Grecia Comisiei la 12 martie 2016 împreună cu planul de acțiune, este, de asemenea, luat în considerare în cadrul evaluării.
Întrucât situația din Grecia este în continuă schimbare, au fost luate în considerare și noile evoluții, cum ar fi punerea în aplicare a aspectelor relevante din Planul comun de acțiune UE-Turcia, precum și punerea în aplicare și funcționarea în Grecia a abordării-hotspot, care sunt analizate cu regularitate de Comisie în cadrul rapoartelor sale intermediare. În consecință, prezentul raport evaluează, pe baza datelor disponibile în prezent, gradul de adecvare al planului de acțiune prezentat de autoritățile elene, fără a aduce atingere evaluării celui de al doilea raport al autorităților elene, care va fi furnizat în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din regulament.
Procesul descris mai sus și măsurile luate până în prezent au fost explicate în Comunicarea Comisiei intitulată „Înapoi la Schengen – o foaie de parcurs”. În comunicare se precizează că dacă presiunile migratorii și deficiențele identificate ale controalelor la frontierele externe persistă și după data de 12 mai, Comisia va trebui să prezinte Consiliului o propunere, în temeiul articolului 26 alineatul (2) din Codul frontierelor Schengen, prin care să recomande adoptarea unei abordări coerente la nivelul Uniunii cu privire la controalele la frontierele interne, până la atenuarea sau remedierea deficiențelor structurale ale controalelor la frontierele externe. Comisia confirmă că este pregătită pentru această eventualitate și va acționa fără întârziere.
Orice propunere a Comisiei în temeiul articolului 26 din Codul frontierelor Schengen va avea în vedere controale la frontieră numai în secțiunile de frontieră internă în care acestea ar fi necesare și proporționale pentru a răspunde amenințării grave identificate în domeniul ordinii publice și al securității interne. De asemenea, orice controale la frontieră recomandate ar fi temporare și s-ar aplica pentru cea mai scurtă perioadă posibilă, având în vedere amenințarea dată. Astfel cum se explică, de asemenea, în Comunicarea Comisiei „Înapoi la Schengen – o foaie de parcurs”, dacă situația generală permite acest lucru, obiectivul ar trebui să fie eliminarea tuturor controalelor la frontierele interne din spațiul Schengen, în termen de șase luni de la introducerea acestora, și anume până la mijlocul lunii noiembrie 2016.
În sfârșit, ținând seama de cele de mai sus, trebuie reamintit faptul că aplicarea articolului 26 din Codul frontierelor Schengen constituie o garanție pentru funcționarea generală a spațiului Schengen. Aceasta nu este o sancțiune împotriva vreunui stat membru și nici o intenție de excludere a vreunui stat membru din spațiul Schengen.
2. Evaluare generală
Planul de acțiune prezentat de autoritățile elene este legat de recomandarea Consiliului, dar se referă și la recomandarea Comisiei, atunci când este cazul. Acesta prezintă atât măsurile de remediere deja luate, cât și pe cele avute în vedere pentru punerea în aplicare a acestor recomandări.
Recomandarea Consiliului cuprinde 49 de puncte care privesc procedura de înregistrare, supravegherea frontierelor, analizele de risc, cooperarea internațională, resursele umane și formarea, procedurile de control la frontieră, precum și infrastructura și echipamentele. Consiliul a recomandat, de asemenea, Greciei, la nivel general, să ia măsurile adecvate pentru a se asigura că la toate frontierele sale externe se desfășoară controale și că acestea sunt conforme cu acquis-ul Schengen, pentru a nu pune în pericol funcționarea spațiului Schengen.
Consiliul a indicat că funcționarea corectă a procedurii de identificare și de înregistrare și existența unor condiții de primire adecvate sunt indispensabile, având în vedere deplasările secundare ulterioare către alte state membre, care pun în pericol funcționarea întregului spațiu Schengen și au determinat mai multe state membre să reintroducă temporar controale la frontierele lor interne. Prin urmare, Consiliul a arătat că este important să se remedieze în cel mai scurt timp posibil fiecare deficiență identificată și a specificat, în acest sens, prioritățile punerii în aplicare a recomandărilor specifice.
Referitor la gradul de adecvare al planului de acțiune prezentat de autoritățile elene în ceea ce privește conținutul, termenele și finanțarea acțiunilor propuse, Comisia consideră că în cazul mai multor acțiuni sunt necesare detalii și/sau clarificări suplimentare, astfel încât să se poată evalua și monitoriza corect modul de urmare a recomandărilor și punerea în aplicare în timp util a acțiunilor propuse. Aceste elemente sunt necesare, de asemenea, pentru deplina informare a Parlamentului European și a Consiliului, prevăzută la articolul 16 alineatul (6) din regulament.
Capitolul 3 din prezenta comunicare oferă o prezentare generală a măsurilor de remediere în cazul cărora Comisia are nevoie de informații sau clarificări suplimentare cu privire la conținut.
Evaluarea generală în ceea ce privește termenele, finanțarea și responsabilitatea pentru punerea în aplicare a diferitelor acțiuni este prezentată în continuare.
Termene
Mențiunea „în curs” pentru unele acțiuni este considerată a fi insuficientă. În scopul monitorizării, ar trebui să existe termene precise de punere în aplicare pentru toate acțiunile propuse, și în special pentru acțiunile legate de achiziționarea de echipamente (acțiunile 12 și 38), de elaborarea de sisteme specifice (acțiunile 1-9, în măsura în care se referă la instituirea unui nou sistem de cartografiere a datelor referitoare la imigranți, precum și 12, 15, 35 și 48), de aducerea infrastructurii în conformitate cu acquis-ul (acțiunea 36) și de activitățile de formare planificate (acțiunile 19, 20 și 29).
Responsabilitate
Planul de acțiune prezentat de autoritățile elene nu cuprinde informații privind autoritățile responsabile pentru punerea în aplicare a anumitor acțiuni și pentru monitorizarea punerii în aplicare a acțiunilor respective. Acesta ar trebui completat cu informații privind autoritățile responsabile pentru punerea în aplicare a planului de acțiune în ansamblul său, dar și pentru punerea în aplicare a fiecărei acțiuni, precum și cu informații privind eventualele mecanisme naționale de urmărire a punerii în aplicare a acțiunilor.
Finanțare
Deși nu include un plan de finanțare clar și cuprinzător, planul de acțiune prezentat de autoritățile elene precizează că mai multe acțiuni-cheie sunt sau urmează să fie puse în aplicare cu sprijinul Fondului pentru securitate internă, atât în cadrul programului național elen, cât și al asistenței de urgență. Grecia trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a se asigura că finanțarea substanțială primită prin intermediul instrumentelor de finanțare ale UE, în special al programului național aferent Fondului pentru securitate internă, este utilizată în timp util și în mod eficient și flexibil. Pentru aceasta este nevoie de ajustări suplimentare urgente ale programului și ale structurii sale de gestionare, astfel încât punerea în aplicare a programelor să răspundă pe deplin necesităților actuale.
În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul privind Fondul pentru securitate internă – frontiere și vize 9 , după adoptarea recomandării Consiliului, Comisia a fost permanent în contact cu autoritățile elene, pentru a examina împreună atât cele mai adecvate modalități de remediere a deficiențelor identificate, cât și modul de finanțare a acestor acțiuni.
Este extrem de important ca autoritățile elene să înceapă, fără întârziere, punerea deplină în aplicare a Programului național grec aferent Fondului pentru securitate internă. Două plăți de prefinanțare, în valoare totală de aproximativ 25 milioane EUR, au fost deja efectuate (în septembrie 2015 și februarie 2016). Acest lucru are o relevanță directă pentru punerea în aplicare a recomandării Consiliului, întrucât unele acțiuni corespund direct nevoilor identificate. Un exemplu clar în acest sens este elaborarea unui Sistem integrat de supraveghere maritimă, a cărui finanțare este considerată a fi o prioritate de vârf pentru paza de coastă elenă (în cadrul obiectivului național 1 EUROSUR). Potrivit informațiilor furnizate anterior de Grecia, acest proiect va costa aproximativ 60 milioane EUR și va fi cofinanțat în proporție de 75 % prin programul național aferent Fondului pentru securitate internă.
În acest context, este de dorit ca Grecia să-și concentreze eforturile către începutul perioadei, astfel încât, în 2016 și 2017, majoritatea fondurilor să fie alocate în special pentru obiectivele specifice 2 (Frontiere) și 3 (Sprijin operațional-Frontiere), în special prin anticiparea investițiilor considerabile în echipamente de supraveghere a frontierelor maritime, prevăzute inițial pentru 2018.
Având în vedere că unele dintre măsurile prevăzute în programul național sunt mai puțin urgente, Grecia ar trebui să ia în considerare și posibilitatea de a reexamina gradul de prioritate al unora dintre acțiunile cuprinse în programul național, inclusiv printr-o revizuire oficială a acestuia. Această redefinire a priorităților ar trebui să vizeze consolidarea fondurilor alocate pentru măsurile care răspund celor mai stringente nevoi, astfel încât să se asigure punerea în aplicare în timp util și în mod eficient și adecvat a acțiunilor necesare pentru remedierea deficiențelor identificate.
Această concentrare a eforturilor către începutul perioadei și redefinire a priorităților pentru resursele programului național aferent Fondului pentru securitate internă ar reduce, sau chiar ar elimina, nevoia Greciei de a recurge la frecvente cereri ad-hoc de asistență de urgență 10 , cu toate riscurile pe care o astfel de abordare le presupune din perspectiva nesiguranței și a lipsei de planificare pe termen lung. Această abordare nu este sustenabilă. O nouă abordare va permite, de asemenea, să se asigure deplina complementaritate și coerență a măsurilor finanțate și să se garanteze evitarea suprapunerii sau a deficitului de finanțare.
Sprijinul pe care alte părți îl pot acorda Greciei pentru punerea în aplicare a măsurilor de remediere este strâns legat de finanțarea anumitor acțiuni prin intermediul Fondului pentru securitate internă. Recunoscând că dificultățile cu care se confruntă Grecia în domeniul protecției frontierelor externe au impact asupra Uniunii Europene în ansamblul său, Comisia s-a referit în Comunicarea sa „Înapoi la Schengen – o foaie de parcurs” 11 la necesitatea ca alte state membre, agențiile UE și Comisia să sprijine Grecia în punerea în aplicare a recomandărilor formulate de Consiliu și Comisie 12 . Din acest motiv, în comunicare Grecia este invitată să prezinte în paralel cu planul de acțiune o „evaluare clară a nevoilor sale”, astfel încât alte state membre, agențiile UE și Comisia să îi poată oferi sprijin specific în timp util. Deși Grecia a prezentat o evaluare a nevoilor sale în materie de returnare având în vedere acordul UE-Turcia din 18 martie 2016, Comisia solicită autorităților elene să transmită în plus o evaluare detaliată și cuprinzătoare a nevoilor identificate în toate domeniile menționate în recomandările Consiliului și Comisiei 13 .
3. Evaluare detaliată
Pentru evaluarea nivelului de adecvare al planului de acțiune prezentat de autoritățile elene, Comisia consideră că sunt necesare informații și/sau clarificări suplimentare privind următoarele măsuri de remediere.
3.1 Procedura de înregistrare
Recomandări/acțiunile 1 și 2: acestea se referă la includerea în documentul de „suspendare a îndepărtării” a unor obligații care vizează evitarea riscului de sustragere, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Directiva privind returnarea 14 , la calitatea documentelor de ședere temporară și la îmbunătățirile introduse și finalizate de autoritățile elene.
În cadrul noii proceduri accelerate de readmisie, care a fost introdusă de la 20 martie 2016 pentru punerea în aplicare a acordului UE-Turcia, Grecia este încurajată să utilizeze excepția prevăzută la articolul 2 alineatul (2) litera (a) din Directiva privind returnarea, ceea ce înseamnă că ar trebui aplicată procedura națională 15 . În paralel, ar trebui să nu mai fie eliberate documente de „ședere temporară”, întrucât în temeiul acordului UE-Turcia, se consideră că persoanele care intră în Grecia sunt supuse readmisiei în Turcia, după o evaluare de la caz la caz în conformitate cu legislația UE și cu legislația internațională. În consecință, măsurile de remediere propuse în ceea ce privește documentele de ședere temporară au devenit caduce în cazul persoanelor care intră după data de 20 martie. În acest sens, Comisia solicită autorităților elene să furnizeze periodic informații în legătură cu progresele înregistrate în punerea în aplicare a acordului UE-Turcia în ceea ce privește procedura de readmisie adoptată pentru migranții aflați în situație neregulamentară.
Recomandare/acțiunea 3: în ceea ce privește necesitatea de a întări efectivele poliției elene afectate procedurii de înregistrare, Comisia solicită autorităților elene să furnizeze informații privind ultimele acțiuni și planuri, ținând seama, de asemenea, de situația înregistrată după încheierea acordului UE-Turcia din 18 martie și de necesitatea de a accelera procesul de înregistrare în vederea returnării rapide în Turcia a migranților care nu solicită protecție internațională.
Grecia a indicat că prezența unui efectiv întărit de 174 de ofițeri ai poliției elene la punctele de acces (hotspots) în insulele din Marea Egee este asigurată până la 30 iunie 2016 cu ajutorul unei finanțări de urgență din Fondul pentru securitate internă. Cu toate acestea, nu este clar cum va fi menținută această prezență după data respectivă. Grecia ar trebui să precizeze dacă ia în considerare o întărire permanentă a efectivelor la punctele de acces (hotspots). Această soluție ar înlătura obstacolele juridice care limitează perioada de detașare la șase luni, după cum se menționează în planul de acțiune, și ar asigura disponibilitatea capacităților naționale necesare pentru a răspunde viitoarei presiuni migratorii.
Având în vedere rapoartele recente ale Frontex privind condițiile de lucru din insula Kos, nu este clar în ce mod intenționează Grecia să dea curs recomandării Comisiei privind necesitatea de a asigura condiții materiale de lucru adecvate pentru membrii echipelor europene de polițiști de frontieră desfășurate la punctele de acces (hotspots) [Recomandarea A1(b)]. În consecință, Comisia nu consideră că această acțiune este finalizată.
Recomandare/acțiunea 4: în ceea ce privește furnizarea de spații de cazare pentru migranți pe perioada procesului de înregistrare, Comisia solicită autorităților elene să transmită, de asemenea, informații privind cele mai recente planuri de cazare a migranților care nu solicită protecție internațională și care, în principiu, ar trebui să fie returnați în Turcia în temeiul acordului UE-Turcia din 18 martie (de exemplu, eventuala conversie a spațiilor deschise în centre de detenție).
Comisia ia notă de progresele înregistrate în instalarea facilităților la punctele de acces (hotspots) ca urmare a intervenției armatei elene, însă planul de acțiune nu furnizează suficiente informații privind modul în care condițiile de primire necesare vor fi asigurate în aceste facilități. În special, nu există informații privind obținerea finanțării necesare în acest scop (din surse naționale sau din partea UE) .
În ceea ce privește satisfacerea nevoilor copiilor și ale altor persoane vulnerabile, Comisia subliniază că locurile suplimentare dedicate acestor grupuri în Lesbos (18), Chios (25) și Kos (32) nu par a fi suficiente, ținând seama de numărul mare de persoane constatat. În celelalte două puncte de acces (hotspots) din Leros și Samos nu există zone care să dispună de capacități de cazare pentru grupuri de persoane vulnerabile și nici nu se prevede crearea de astfel de zone. În acest context, Comisia nu consideră că acțiunea respectivă este finalizată.
Recomandare/acțiunea 5: în ceea ce privește eventuala achiziție de cititoare tip „pagină întreagă” pentru verificarea autenticității documentelor de călătorie în cadrul procesului de înregistrare, planul de acțiune nu furnizează suficiente informații privind momentul și modul în care va fi obținută finanțarea necesară pentru aceste dispozitive. Înainte de a solicita fonduri suplimentare, Grecia ar trebui să ia în considerare redefinirea priorităților programului național aferent Fondului pentru securitate internă. Prin urmare, Comisia nu consideră că această acțiune este finalizată și invită insistent Grecia să adauge un calendar pentru acțiunea respectivă în programul național revizuit aferent Fondului pentru securitate internă.
Recomandare/acțiunea 7: în ceea ce privește asigurarea unei capacități informatice adecvate și suficiente pentru înregistrarea migranților în sistemul Eurodac, autoritățile elene precizează că poliția elenă evaluează în prezent necesitățile în acest domeniu în cooperare cu eu-LISA. Se estimează că modernizarea sistemului IT va dura între patru și cinci luni. Prin urmare, Comisia nu consideră că această acțiune este finalizată și invită insistent Grecia să adauge un calendar specific adecvat pentru modernizarea sistemului informatic. În plus, Comisia ar dori să fie informată cu privire la stadiul actual al evaluării nevoilor și al planurilor de dezvoltare a infrastructurii informatice necesare pentru înregistrarea adecvată a amprentelor digitale în Eurodac, după cum s-a discutat, de asemenea, cu serviciile relevante ale Comisiei și cu eu-LISA.
Recomandare/acțiunea 40: întrucât nu sunt furnizate informații privind măsurile de remediere adoptate pentru a asigura un număr adecvat de terminale Eurodac la centrul de primire din Fylakio, acestea ar trebui adăugate în planul de acțiune prezentat de autoritățile elene.
3.2 Returnare
Recomandare/acțiunea 10: în ceea ce privește lansarea imediată a procedurilor de returnare pentru care Grecia a prevăzut o cooperare mai strânsă cu Frontex și cu autoritățile turce, situația a evoluat semnificativ odată cu introducerea noii proceduri accelerate de readmisie și asumarea noilor angajamente politice în cadrul acordului UE-Turcia din 18 martie 2016. În acest sens, Grecia ar trebui să descrie în detaliu măsurile juridice și operaționale specifice luate sau care urmează să fie luate pentru a facilita returnarea în Turcia, respectând drepturile fundamentale, precum și legislația UE și cea internațională pe parcursul întregului proces. Ar trebui să se precizeze, de asemenea, cât personal (suplimentar) a fost desfășurat sau este planificat pentru a organiza procedurile de returnare și ce măsuri au fost luate la punctele de acces (hotspots) pentru a evita situațiile în care migranții în situație neregulamentară se sustrag.
3.3 Supravegherea frontierelor maritime
Recomandare/acțiunea 12: deși răspunsul furnizat cu privire la acțiunea de instituire a unui sistem cuprinzător și eficace de supraveghere costieră pe termen lung conține multe informații, Grecia nu a explicat suficient modul în care activitățile planificate vor îmbunătăți supravegherea frontierelor maritime în comparație cu situația actuală și nici nu a evidențiat complementaritatea dintre capacitățile noi și cele existente.
În ceea ce privește măsurile care urmează să fie finanțate din programul național aferent Fondului pentru securitate internă, Grecia mai trebuie încă să precizeze când anume vor fi disponibile capacitățile îmbunătățite de supraveghere și când va începe procedura respectivă de achiziții publice. În special, având în vedere că pentru a da curs recomandărilor este esențială instituirea Sistemului integrat de supraveghere maritimă (IMSS), este important să se precizeze etapele pregătitoare în acest sens (instalarea sistemului este prevăzută pentru 2017) și, în special, dacă specificațiile tehnice relevante au fost finalizate și când va începe efectiv procesul de achiziție. Dată fiind importanța elementelor offshore complementare cu IMSS, Grecia mai trebuie încă să precizeze câte nave de patrulare sunt planificate în cadrul programului național aferent Fondului pentru securitate internă și dacă numărul planificat de nave garantează o capacitate de reacție suficientă pentru toate insulele. În ceea ce privește activele a căror finanțare este prevăzută în programul național aferent Fondului pentru securitate internă (două nave de patrulare de coastă și un vehicul echipat cu camere termice), Grecia ar trebui să specifice în calendarul indicativ respectiv, datele la care aceste active vor fi achiziționate și complet operaționale.
3.4 Analiza riscurilor
Recomandare/acțiunile 15 și 16: în ceea ce privește măsurile de remediere propuse referitoare la elaborarea unui sistem de analiză a riscurilor la nivel local și la efectuarea de analize de risc, Comisia ar dori să sublinieze că aceste măsuri ar trebui luate, de preferință, în conformitate cu Modelul comun de analiză integrată a riscurilor.
3.5 Resurse umane și formare
în ceea ce privește măsurile de remediere în domeniul formării, ar trebui să se precizeze numărul de polițiști de frontieră care au fost instruiți după vizita de evaluare din noiembrie 2015 și numărul celor care vor fi instruiți în cadrul fiecărui program de formare planificat, precum și calendarul activităților de formare planificate (recomandări/acțiuni: 16, 17, 19, 20, 21, 29 și 49).
3.6 Procedurile de control la frontieră
În ceea ce privește măsurile de remediere legate de aducerea procedurilor de control la frontieră în conformitate cu acquis-ul, pentru care poliția elenă a transmis instrucțiuni la punctele de trecere a frontierei, ar trebui furnizate informații privind tipul de mecanism de supraveghere/urmărire utilizat pentru a verifica dacă instrucțiunile sunt respectate (recomandări/acțiuni: 16, 17, 22, 23, 26, 28, 29, 30, 33 și 49).
Recomandare/acțiunea 27: s-a prevăzut trimiterea în luna martie a unei circulare privind suspendarea „abordării cu caracter excepțional privind ambarcațiunile de agrement care provin din țări terțe”, pentru aducerea controlului ambarcațiunilor de agrement în conformitate cu Codul frontierelor Schengen. Comisia consideră că măsura de remediere propusă, constând în suspendarea unei abordări cu caracter excepțional, care nu este conformă cu Codul frontierelor Schengen, nu este suficientă pentru remedierea deficienței pe termen lung. Abordarea cu caracter excepțional ar trebui suprimată, iar controlul ambarcațiunilor de agrement ar trebui adus în conformitate cu Codul frontierelor Schengen.
Recomandare/acțiunea 37: Grecia a precizat că limitările administrative ale poliției elene și obligații juridice împiedică relocarea recomandată a centrului de supraveghere de la Nea Vyssa la Centrul regional de gestionare integrată și monitorizare a frontierelor al Direcției de poliție din Orestiada, chiar dacă acest lucru ar contribui la asigurarea unui tablou mai cuprinzător al situației și i-ar permite Direcției de poliție din Orestiada să desfășoare misiuni de monitorizare mai eficace și să funcționeze mai eficient (asigurând și economisirea de resurse umane prin fuziunea celor două centre). Comisia solicită Greciei să furnizeze detalii privind aceste limitări administrative și obligații juridice.
Recomandare/acțiunea 38: în ceea ce privește finalizarea instalării de emițătoare GPS pe vehiculele sau unitățile de patrulare pentru a permite centrului de supraveghere să monitorizeze poziția acestora, s-a afirmat că proiectul a fost blocat în faza inițială din cauza constrângerilor financiare și de altă natură și că, prin urmare, va fi lansat un nou studiu pentru identificarea unei soluții mai bune din punct de vedere tehnic și mai accesibile.
Comisia solicită mai multe detalii privind constrângerile, precum și precizarea motivelor pentru care este necesar un nou studiu și a calendarului prevăzut pentru inițierea și finalizarea studiului. Comisia consideră că schimbul de bune practici cu alte state membre ar putea fi o soluție mai eficientă.
3.7 Infrastructură și echipamente
Recomandare/acțiunea 44: în planul de acțiune prezentat de autoritățile elene se precizează că vor fi luate„măsuri corespunzătoare” în vederea extinderii aplicației de verificare a Sistemului de informații privind vizele, cu scopul de a furniza agenților din prima linie toate informațiile stocate în acest sistem, pentru a facilita examinarea condițiilor de intrare. Ar trebui să se indice măsurile care vor fi luate și termenele acestora.
3.8 Recomandare generală
Recomandare/acțiunea 50: în ceea ce privește măsurile adecvate pe care trebuie să le ia pentru se asigura că la toate frontierele sale externe se desfășoară controale și că acestea sunt aduse în conformitate cu acquis-ul Schengen, Grecia a precizat că va coopera strâns cu Frontex, pentru a se asigura că cetățenii țărilor terțe aflați la frontiera cu fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei pot părăsi teritoriul său numai prin punctele desemnate de trecere a frontierei. De asemenea, Grecia este pe punctul de a finaliza evaluarea necesarului de personal suplimentar în apropierea punctelor de trecere a frontierei.
Având în vedere cele mai recente evoluții din Balcanii de Vest, în special faptul că țările aflate de-a lungul rutei Balcanilor de Vest au abandonat abordarea de tip „liberă trecere”, Frontex a propus adaptarea sprijinului său operațional la frontiera elenă cu fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (și cu Albania) în cadrul unei operațiuni comune complete 16 . Dată fiind situația critică și nevoia de personal suplimentar în apropierea punctelor de trecere a frontierei exprimată de Grecia, Comisia solicită insistent Greciei să finalizeze evaluarea nevoilor sale și să răspundă pozitiv propunerii Frontex.
În ceea ce privește măsurile de remediere legate de efectuarea de controale mai sistematice asupra migranților pe continent și în apropierea frontierelor nordice, pentru a se asigura că aceștia sunt înregistrați și identitatea lor este verificată, în legătură cu care poliția elenă a transmis instrucțiuni, ar trebui furnizate informații privind mecanismul de supraveghere/urmărire necesar pentru a verifica dacă instrucțiunile sunt pe deplin puse în aplicare.
În ceea ce privește informațiile referitoare la posibilitățile de cazare, comunicate de poliția elenă migranților care nu se află într-un centru de primire/înregistrare sau detenție, Grecia este invitată să pună în aplicare măsurile fără întârziere.
De asemenea, Grecia ar trebui să monitorizeze îndeaproape situația, inclusiv orice schimbări ale rutelor de migrație, și să se adapteze în funcție de necesități, pentru a putea lua toate măsurile necesare, inclusiv pe cele identificate în recomandarea Comisiei.
4. Concluzie
Având în vedere evaluarea de mai sus, Comisia concluzionează că Grecia a înregistrat progrese semnificative. Cu toate acestea, este necesar să se aducă în continuare îmbunătățiri planului de acțiune prezentat de autoritățile elene, pentru a remedia în mod cuprinzător deficiențele identificate în evaluarea din noiembrie 2015. În cazul multor acțiuni este nevoie, în special, de mai multă claritate în ceea ce privește termenele, responsabilitatea și planificarea financiară. În plus, încă nu se poate considera că unele acțiuni sunt puse în aplicare în mod adecvat sau finalizate. În sfârșit, pentru unele acțiuni sunt necesare informații sau clarificări suplimentare importante. Comisia solicită Greciei să furnizeze aceste informații și clarificări suplimentare până la 26 aprilie 2016 și își oferă asistența permanentă în spiritul comunicării sale „Înapoi la Schengen – o foaie de parcurs”.
SN 28/16.
COM(2016) 120 final, 4.3.2016.
JO L 295, 6.11.2013, p. 27.
Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (JO L 105, 13.4.2006, p. 1); text codificat publicat în JO L 77, 23.3.2016, p. 1).
În termen de o lună dacă în recomandarea Consiliului se concluzionează că statul membru evaluat și-a neglijat grav obligațiile.
C(2016) 450.
Documentul 5895/16 al Consiliului din 12 februarie 2016.
C(2016) 1219.
Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize și de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE (JO L 150, 20.5.2014, p. 143).
Comisia a acordat Greciei anul trecut, de la începutul crizei migrației, aproximativ 180 milioane EUR sub formă de asistență de urgență (fie direct autorităților elene, fie organizațiilor internaționale sau agențiilor UE).
COM(2016) 120, 4 martie 2016.
Tabelul din anexa II la Comunicarea Comisiei „Înapoi la Schengen” oferă o imagine de ansamblu a recomandărilor la a căror punere în aplicare pe deplin și în timp util Comisia și agențiile UE ar trebui să își aducă contribuția.
A se vedea, de asemenea, observațiile de la măsurile 3, 12 și 50 de mai jos.
Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 348, 24.12.2008, p. 98).
În cazul în care Grecia decide să utilizeze excepția prevăzută la articolul 2 alineatul (2) litera (a), nivelul de protecție pentru persoanele afectate nu trebuie să fie mai puțin favorabil decât garanțiile prevăzute de articolele din Directiva privind returnarea care se referă la limitarea utilizării măsurilor coercitive, amânarea îndepărtării, îngrijirea medicală de urgență și luarea în considerare a nevoilor copiilor și ale altor grupuri de persoane vulnerabile, condițiile de detenție și respectarea principiului nereturnării, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din directiva respectivă sau mai puțin favorabil decât protecția acordată în temeiul acquis-ului UE în materie de azil, după caz.
Scrisoarea adresată la 15 martie 2016 de dl Fabrice Leggeri, directorul executiv al Frontex, Secretarului General dl Tzanetos Fillippakos.