1.Context

Astăzi, peste 60 de milioane de persoane sunt strămutate din cauza războaielor, a conflictelor prelungite sau a dezastrelor naturale grave. Din ianuarie 2015 până în februarie 2016, peste 1,1 milioane de oameni - refugiați, solicitanți de azil și migranți - și-au croit drum către Uniunea Europeană, fie pentru a scăpa de conflictele din țările de origine, fie pentru a căuta o viață mai bună și mai sigură. În ciuda vremii neprielnice, numărul refugiaților și migranților care au ajuns pe țărmurile UE la începutul lui 2016 a fost de zece ori mai mare decât numărul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2015. 1

Comisia Europeană face eforturi pentru a asigura un răspuns european puternic și coordonat 2 . Ea a prezentat o serie de propuneri menite să le ofere statelor membre instrumentele de care au nevoie pentru a reduce numărul mare de sosiri și pentru a le gestiona mai bine. S-au făcut eforturi substanțiale pentru a aborda cauzele profunde ale migrației și pentru a furniza ajutor umanitar în zonele de conflict, precum și refugiaților din țările gazdă învecinate.

Din păcate, în timp ce așteaptă ca aceste măsuri să devină pe deplin funcționale, Uniunea Europeană se confruntă, pentru prima dată în istoria sa, cu posibilitatea producerii, pe propriul teritoriu, a unor catastrofe umanitare de mari dimensiuni. Este nevoie urgentă de acțiuni suplimentare coordonate, cu caracter excepțional, pentru a completa și sprijini reacția statelor membre și pentru a garanta că Europa este în măsură să evite apariția unei tragedii umanitare de proporții între granițele sale.

În acest sens, la data de 19 februarie 2016, Consiliul European i-a solicitat Comisiei să acționeze urgent și să înainteze propuneri concrete prin care „să se instituie de îndată capacitatea UE de a oferi ajutor umanitar pe plan intern, în cooperare cu organizații precum ICNUR, pentru a sprijini țările care se confruntă cu un număr mare de refugiați și de migranți, pe baza experienței Direcției Generale Ajutor Umanitar și Protecție Civilă a UE” 3 .

Adoptarea unui nou instrument și a unui buget rectificativ este necesară pentru a acoperi lacunele existente la nivelul setului de instrumente de care dispune UE. Articolul 214 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene utilizează conceptul de ajutor umanitar în sensul de ajutor acordat strict populației din țările terțe. Actualul mecanism de protecție civilă al Uniunii (UCPM) nu este suficient de bine dotat pentru a aborda nevoile umanitare structurale și de mare amploare care decurg din criza refugiaților și a migranților. Activarea 4 mecanismului în contextul crizei refugiaților și a migranților a demonstrat că, deși asistența reciprocă voluntară funcționează bine în cazul în care un stat membru se confruntă cu un dezastru, mecanismul nu este conceput pentru a face față situațiilor în care mai multe state membre pot fi afectate. Alte instrumente, precum Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și Fondul pentru securitate internă (FSI), pot sprijini statele membre cu resurse financiare importante, dar nu sunt concepute pentru a răspunde nevoilor strict umanitare ale grupurilor mari de refugiați și migranți.

Prin urmare, este necesar să se elaboreze un instrument cu un buget specific, care să-i permită UE să ofere sprijin financiar organizațiilor umanitare partenere capabile să pună rapid în aplicare măsuri de urgență pentru a ajuta statele membre afectate.

Trebuie subliniat faptul că, în baza mandatului acordat de Consiliul European, măsurile prevăzute de regulamentul propus vor urmări, înainte de orice, să abordeze provocările umanitare excepționale care decurg din criza actuală a migrației și sunt susceptibile să persiste și în perioada următoare.

Mai mult, este nevoie de o planificare prudentă pentru a garanta că noua inițiativă va permite și în viitor abordarea urgențelor majore care pot avea consecințe umanitare pe scară largă. Riscul producerii pe teritoriul UE a unor dezastre naturale sau provocate de om este tot mai ridicat, iar catastrofele de mare amploare s-ar putea solda cu dificultăți economice grave în unul sau mai multe state membre. În plus, dacă dezastrele survin în țări care se confruntă deja cu dificultăți economice majore din alte motive, situația economică generală a țărilor respective s-ar agrava și mai mult. În ambele cazuri, capacitatea de reacție a statelor membre afectate ar fi mult îngreunată, ceea ce ar avea consecințe negative și asupra asistenței furnizate persoanelor în nevoie.

În consecință, propunerea stabilește un cadru mai general pentru furnizarea sprijinului de urgență în UE, valabil pentru toate tipurile de dezastre naturale sau provocate de om care au consecințe umanitare de mari dimensiuni. Pe baza experienței care va fi dobândită în urma aplicării regulamentului propus și a rezultatelor evaluării intermediare a mecanismului de protecție civilă al UE programată în 2017, se vor căuta sinergii între aceste două instrumente.

2.Obiectivul și domeniul de aplicare

Obiectivul specific al regulamentului propus este acela de a stabili măsurile care să îi permită Uniunii să furnizeze sprijin financiar de urgență pentru operațiunile umanitare de care depinde salvarea de vieți omenești pe propriul teritoriu. Regulamentul îi va permite Uniunii inclusiv să ofere sprijin financiar pentru a acoperi costurile operațiunilor de urgență direct legate de actuala criză a migranților și refugiaților. Este vorba despre toate tipurile de operațiuni de asistență, salvare și protecție al căror scop este să protejeze viața, să aline suferința și să apere demnitatea umană. Astfel de operațiuni includ, de exemplu, furnizarea de bunuri de primă necesitate, de servicii sanitare, de educație și protecție, furnizarea de materiale pentru construcția de adăposturi și de servicii conexe, facilitarea accesului la apă și la instalații sanitare și alte tipuri de ajutor de urgență.

Pentru a garanta o eficiență maximă, regulamentul prevede ca implementarea operațiunilor de urgență să fie efectuată de către organizațiile partenere 5 . În acest fel, Comisia va putea să facă imediat apel la parteneri cunoscuți și verificați sau la serviciile specializate din statele membre care dețin experiența necesară 6 .

La nivel mai general și după cum a solicitat Consiliul European, regulamentul propus se bazează pe experiența solidă pe care a dobândit-o Direcția Generală Ajutor Umanitar și Protecție Civilă a Comisiei în domeniile sale de competență, ceea ce îi permite să deruleze în interiorul Uniunii operațiuni pe care le desfășoară în mod normal în țări terțe. În special, date fiind asemănările dintre furnizarea sprijinului de urgență pentru acoperirea nevoilor umanitare de bază în Uniune și acordarea ajutorului umanitar persoanelor afectate de dezastre sau conflicte în țări terțe, regulamentul prevede ca toate operațiunile finanțate în baza sa să respecte principiile umanitare convenite la nivel internațional.

Procedurile de plată sunt, de asemenea, adaptate la natura sprijinului de urgență pentru a asigura flexibilitatea și rapiditatea necesară. Mai mult decât atât, în baza regulamentului propus, granturile și contractele de achiziții publice vor putea fi acordate în mod direct și vor putea acoperi până la 100 % din costurile eligibile. Este prevăzut și un anumit grad de retroactivitate.

3. Buget și calendar

Pe baza datelor disponibile 7 și plecând de la premisa rezonabilă că o parte din nevoi vor fi acoperite de alte entități, Comisia a ajuns la concluzia că în următorii trei ani va fi nevoie de 700 de milioane EUR pentru a face față nevoilor umanitare tot mai mari pe care le va cunoaște Europa pe parcursul actualei crize a migranților și refugiaților, în special țările situate de-a lungul rutei Balcanilor de Vest. Se propune alocarea a 300 milioane EUR care să vină în sprijinul și completarea măsurilor luate de statele membre pentru a răspunde nevoilor umanitare ale refugiaților și migranților în 2016 și pentru a face față unor eventuale catastrofe neprevăzute. Câte 200 de milioane de EUR ar urma să fie prevăzute pentru utilizare în 2017 și 2018, întrucât nevoile umanitare vor continua să apară, mai ales în cazul în care fluxurile de refugiați se vor menține la nivelurile actuale.

În așteptarea intrării în vigoare a regulamentului propus, Comisia va continua să facă tot posibilul pentru a răspunde nevoilor umanitare susceptibile să apară în statele membre ca urmare a fluxului masiv de refugiați și migranți, utilizând FAMI și FSI. Deși au fost concepute pentru a sprijini măsurile structurale și pe termen lung menite să consolideze capacitățile permanente ale statelor membre în domeniul migrației și securității, fondurile FAMI și FSI pot fi folosite și în situații de urgență pentru a acoperi o serie de nevoi pe termen scurt (inclusiv de natură umanitară).

4. Concluzii