COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 7.3.2016
COM(2016) 114 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
privind implementarea Codului de bune practici al statisticilor europene și coordonarea în cadrul Sistemului Statistic European
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 7.3.2016
COM(2016) 114 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
privind implementarea Codului de bune practici al statisticilor europene și coordonarea în cadrul Sistemului Statistic European
1.Introducere
Codul de bune practici al statisticilor europene (Code of Practice – CoP) 1 a fost avizat de Comitetul pentru programele statistice în 2005 și a fost modificat în 2011 de Comitetul Sistemului Statistic European (Comitetul SSE), ca urmare a adoptării Regulamentului (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene 2 .
În 2005 a fost lansată o auto-evaluare bazată pe principiile menționate în cod. În perioada 2006-2008, aceasta a fost urmată de evaluări inter pares efectuate în statele membre, țările Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) și Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat). Evaluările respective au vizat mediul instituțional și practicile de difuzare ale institutelor de statistică (principiile 1-6 și 15) 3 . Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 2008 4 a concluzionat că „respectarea pe deplin a codului rămâne o provocare practic pentru toate institutele naționale de statistică și pentru Eurostat”, în pofida faptului că există „niveluri în general înalte de respectare care sunt însoțite de progrese dinamice în privința îmbunătățirilor”. Raportul prevede o nouă rundă de evaluări inter pares „...în următorii cinci ani, sub rezerva avizului care va fi emis de Comitetul consultativ european pentru guvernanță statistică, în special în privința sferei lor de cuprindere și ținând cont de costuri și beneficii”. Raportul special nr. 12/2012 5 al Curții de Conturi Europene privind îmbunătățirea procesului vizând elaborarea de statistici europene fiabile și credibile a recomandat, de asemenea, o nouă sesiune de evaluări inter pares.
Prin urmare, o nouă sesiune de evaluări inter pares a fost lansată în cele 28 de state membre, cele patru țări ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) și Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat) la sfârșitul anului 2013, pentru următorii cinci ani, astfel cum se prevede în raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu menționat anterior. Obiectivul principal al evaluărilor a fost de a îmbunătăți eficiența și credibilitatea Sistemului Statistic European (SSE), a spori capacitatea de elaborare a statisticilor europene, a asigura părțile interesate atât cu privire la calitatea statisticilor europene, cât și la credibilitatea SSE și de a furniza producătorilor de statistici o imagine reală a progreselor realizate până în prezent.
În multe privințe, noua sesiune de evaluări inter pares a fost diferită de cea anterioară. În primul rând, toate cele 15 principii ale codului și rolul de coordonare al institutelor naționale de statistică (INS-uri) în cadrul sistemelor lor statistice au făcut obiectul unei evaluări de tip audit. În al doilea rând, evaluările s-au axat pe aspectele în cazul cărora erau necesare progrese suplimentare. În al treilea rând, pe lângă institutele naționale de statistică, au fost evaluate o serie de alte autorități naționale responsabile cu elaborarea statisticilor europene, deși nu în aceeași măsură ca institutele naționale de statistică. În al patrulea rând, evaluările au fost realizate de evaluatori independenți, Eurostat fiind evaluat de Comitetul consultativ european pentru guvernanță statistică. Rapoartele 6 prezintă opiniile și constatările evaluatorilor inter pares și formulează recomandări de acțiune. Țările în cauză și Eurostat au răspuns la recomandări concepând acțiuni de ameliorare pentru a fi implementate în mod corespunzător.
2.Principalele constatări și recomandări pe teme
Prezentare succintă a punctelor forte și a recomandărilor
Rapoartele de evaluare inter pares evidențiază o serie de puncte forte. În special, următoarele aspecte au fost considerate puncte forte:
Rapoartele subliniază temeiul juridic solid, care sprijină independența profesională, imparțialitatea și obiectivitatea recunoscută la scară largă și necontestată a autorităților statistice. De asemenea, coordonarea cu alte autorități naționale este considerată un punct forte pentru o serie de institute naționale de statistică, întrucât mandatul acestora constă, în mod clar, în colectarea datelor.
Personalul foarte pregătit, motivat și dedicat contribuie la nivelul ridicat de credibilitate și de încredere de care se bucură institutele naționale de statistică. Cu toate acestea, reducerea în continuare a resurselor umane și financiare, combinată cu măsuri suplimentare de eficiență a costurilor, riscă să compromită capacitatea acestora de a face față provocărilor viitoare.
Au fost observate puncte forte în ceea ce privește sistemele, instrumentele, metodele și interacțiunea cu utilizatorii. Cu toate acestea, rapoartele indică faptul că este necesară îmbunătățirea structurilor administrative și operaționale, de exemplu, prin introducerea auditurilor de calitate și a echipelor sau a managerilor de calitate specializați.
Punctele forte ale institutelor naționale de statistică constau, de asemenea, în temeiurile juridice clare pentru obținerea accesului la datele administrative și pentru intensificarea cooperării cu deținătorii de date administrative. Cu toate acestea, rapoartele recomandă în continuare implicarea mai puternică a institutelor naționale de statistică în conceperea și dezvoltarea de metode și instrumente pentru bazele de date administrative.
S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește limitarea și reglementarea accesului privilegiat (sub embargo) la comunicatele statistice prealabil publicării. Disponibilitatea instrumentelor moderne, a tehnicilor de vizualizare și a datelor disponibile online și pe platformele de comunicare socială constituie puncte forte suplimentare în domeniul difuzării.
De asemenea, rapoartele menționează inițiative precum evaluări interne de calitate, specificații tehnice obligatorii pentru transmiterea datelor, sisteme integrate de gestionare a relației cu clienții, barometre ale sarcinii de răspuns și rețele pentru schimbul de experiență. Participarea activă a membrilor SSE pe scena internațională statistică este considerată un avantaj pentru întregul sistem.
Evaluările inter pares au condus la 707 recomandări, o medie de 21 pe țară /Eurostat. Tabelul 1 de mai jos prezintă o imagine de ansamblu asupra recomandărilor, care impun măsuri fie pentru atingerea conformității, fie, în cazul în care conformitatea a fost atinsă, pentru ameliorarea implementării.
Cu toate că, având în vedere diferențele în ceea ce privește domeniul de aplicare și metodologia utilizată, nu este oportună efectuarea unor comparații cu sesiunea anterioară de evaluări inter pares, trebuie subliniat faptul că numai 9 % (65) din recomandări se referă la cazuri de nerespectare a codului. Cele mai multe se referă la imparțialitate și difuzare (22) și independență profesională (20). Cu toate acestea, cifrele respective ar trebui interpretate cu prudență, întrucât recomandările vizează o gamă largă de aspecte mai mult sau mai puțin importante, de la modificarea legislației în materie de statistică până la introducerea unui logo pe un site web sau în publicații.
|
Tabelul 1: Recomandări, pe teme, ale evaluatorilor inter pares |
|||
|
Aspect |
Total recomandări |
Îmbunătățirea implementării Codului de bune practici al statisticilor europene |
Asigurarea respectării Codului de bune practici al statisticilor europene |
|
Total |
707 |
642 |
65 |
|
1 Guvernanță și aspecte juridice; coordonare |
216 |
194 |
22 |
|
1.1 Guvernanță și aspecte juridice |
95 |
73 |
22 |
|
1.1.1 Independență profesională |
88 |
68 |
20 |
|
1.1.2 Mandat pentru colectarea datelor |
4 |
3 |
1 |
|
1.1.3 Aspecte juridice în materie de confidențialitate |
3 |
2 |
1 |
|
1.2 Coordonare |
121 |
121 |
0 |
|
2 Adecvarea resurselor și raportul cost-eficacitate |
103 |
99 |
4 |
|
2.1 Resurse |
42 |
38 |
4 |
|
2.2 Pregătire |
14 |
14 |
0 |
|
2.3 Raportul cost-eficacitate |
47 |
47 |
0 |
|
3 Calitate și metodologie |
168 |
158 |
10 |
|
3.1 Angajamentul privind calitatea |
64 |
59 |
5 |
|
3.2 Metodologie și protecția confidențialității |
46 |
43 |
3 |
|
3.3 Calitatea rezultatelor și interacțiunea cu utilizatorii |
58 |
56 |
2 |
|
4 Reducerea sarcinii și datele administrative |
68 |
61 |
7 |
|
4.1 Reducerea sarcinii |
22 |
22 |
0 |
|
4.2 Date administrative |
46 |
39 |
7 |
|
5 Imparțialitate și difuzare |
152 |
130 |
22 |
|
5.1 Imparțialitate |
36 |
22 |
14 |
|
5.2 Difuzare: accesibilitate și claritate |
85 |
78 |
7 |
|
5.3 Difuzarea microdatelor |
31 |
30 |
1 |
Prezentarea constatărilor de mai jos este structurată pe grupe de probleme. Acestea au fost identificate de către evaluatorii inter pares pe baza structurii codului, deși grupările nu sunt identice cu cele utilizate în cod.
Rapoartele includ, de asemenea, opiniile institutelor naționale de statistică și ale Eurostat în cazurile în care opiniile acestora diferă de cele ale evaluatorilor inter pares. Ca urmare a recomandărilor, institutele naționale de statistică și Eurostat au conceput acțiuni de ameliorare 7 , care sunt publicate separat.
2.1 Guvernanță și aspecte juridice; coordonare
Prezenta secțiune se axează pe independența autorităților statistice și abordează următoarele aspecte specifice: numirea și concedierea conducătorilor autorităților statistice; aspectele legate de programele de lucru; mandatul pentru colectarea datelor; aspectele juridice în materie de confidențialitate și rolul de coordonare al institutelor naționale de statistică.
2.1.1 Guvernanța și aspecte juridice, inclusiv aspectele juridice și procedurale în materie de confidențialitate
Rapoartele de evaluare inter pares au evidențiat două aspecte principale legate de guvernanță, și anume necesitatea de a revizui legislația în domeniul statisticii pentru a crea o mai mare independență profesională în ceea ce privește numirea și concedierea conducătorilor autorităților statistice, precum și necesitatea de a consolida consultarea părților interesate. Pot fi necesare schimbări legislative sau instituționale pentru a putea pune în aplicare multe dintre recomandările din acest domeniu. Prin urmare, punerea în aplicare a recomandărilor se încadrează mai degrabă în domeniul de competență al autorităților naționale relevante, decât al institutelor naționale de statistică.
În rapoartele lor, evaluatorii inter pares s-au concentrat în special pe independența conducătorilor autorităților statistice. Recenta modificare a Regulamentului (CE) nr. 223/2009 8 a subliniat, de asemenea, nevoia de independență. Aceasta impune statelor membre să ia măsuri pentru alinierea practicilor și procedurilor lor naționale la noul cadru juridic european. Prin urmare, pentru ca SSE să respecte pe deplin principiul 1, sunt necesare măsuri suplimentare. În special, procedurile trebuie să fie modificate astfel încât: i) numirea conducătorilor autorităților statistice să se bazeze pe competență profesională și proceduri de selecție deschise; ii) să existe criterii clare stabilite privind concedierea conducătorilor și criteriile respective să fie aplicate; iii) conducătorii autorităților statistice să fie singurele persoane responsabile cu luarea deciziilor privind metodele și procedurile statistice, precum și privind conținutul și termenele de publicare a comunicatelor statistice. Rezultatele ultimei sesiuni de evaluări inter pares contrastează cu cele din perioada 2006-2008, în care se considera că respectivul criteriu privind independența profesională era îndeplinit în totalitate. Acest lucru se datorează: i) diferențelor în metodologia utilizată pentru efectuarea evaluărilor inter pares; ii) includerii altor autorități naționale printre organismele evaluate; și iii) modificărilor care fac mai stricte cerințele referitoare la independența conducătorilor autorităților statistice.
În general, autoritățile statistice fac parte din administrația națională. Prin urmare, pentru a obține independența deplină, astfel cum este definită în cod, este esențial să se garanteze că orice supraveghere ministerială sau de alt tip este de natură pur administrativă și nu are implicații politice. Alternativa constă în acordarea de independență deplină institutelor de statistică.
În general, s-a dovedit că membrii SSE respectă codul în ceea ce privește obligația de a stabili și a monitoriza programele de lucru anuale și multianuale, fiind identificat un singur caz de nerespectare.
Contribuția utilizatorilor de statistici este importantă pentru a garanta faptul că statisticile sunt produse eficient și îndeplinesc nevoile utilizatorilor. Ar trebui înființate comitete consultative sau, în cazul în care acestea există deja, rolul lor ar trebui clarificat, alocându-li-se resursele adecvate. Acest lucru va sprijini institutele naționale de statistică să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la activitatea în curs și viitoare.
Principiile 2 și 5, care se referă la colectarea de date și, respectiv, la aspectele juridice în materie de confidențialitate, sunt respectate. Cu toate acestea, rămân de realizat progrese în ceea ce privește adăugarea de garanții suplimentare pentru a garanta faptul că datele statistice confidențiale nu sunt utilizate în scopuri administrative.
2.1.2 Coordonarea în cadrul sistemului statistic
Coordonarea în cadrul sistemului statistic nu intră în domeniul de aplicare al codului. Totuși, aceasta a fost inclusă în exercițiu, pentru a evalua nivelul de coordonare pe care institutele naționale de statistică îl asigură în cadrul sistemelor lor statistice naționale și, astfel, pentru a putea consolida în continuare Sistemul Statistic European.
Cele mai multe dintre recomandările în domeniu se referă la măsurile care pot fi luate pentru a consolida rolul de coordonare al institutelor naționale de statistică, în general. Pentru ca o coordonare eficace să fie posibilă, trebuie clarificat conceptul de statistici oficiale și trebuie desemnați producătorii de statistici oficiale, în cazul în care aceștia nu au fost încă desemnați. Ar trebui să existe o bază juridică clară pentru coordonare, inclusiv pentru acordurile instituționale aferente. De asemenea, trebuie furnizate resursele umane și financiare necesare și trebuie încheiate acorduri scrise cu alte autorități naționale, pentru a sprijini punerea în aplicare a legislației. Coordonarea ar trebui să fie organizată pe baza obiectivelor comune și a programelor statistice anuale care se aplică tuturor organismelor din cadrul Sistemului statistic național (SSN). Ar trebui publicate rapoarte privind punerea în aplicare a programelor statistice naționale.
De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura calitatea statisticilor europene elaborate de alte autorități naționale. În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009 modificat, institutele naționale de statistică sunt responsabile cu coordonarea procesului de monitorizare a calității la nivel național. De asemenea, acestea ar trebui să ofere orientări, standarde și modele de procese operaționale la nivelul Sistemului statistic național și să reprezinte punctul unic de contact al Comisiei în ceea ce privește statisticile europene.
2.2 Adecvarea resurselor și raportul cost-eficacitate
Adecvarea resurselor umane și financiare reprezintă o problemă majoră în întreg Sistemul Statistic European, fiind deja evidențiată ca atare în raportul Comisiei din 2008. Această problemă prezintă un risc important pentru viitorul SSE. În pofida lipsei constante a resurselor, Sistemul Statistic European a reușit, prin reforme și măsuri de eficiență, să facă față nevoilor crescânde de mai multe date statistice. Cu toate acestea, evaluatorii inter pares subliniază că multe institute naționale de statistică funcționează sub presiune, de multe ori în detrimentul îmbunătățirilor de ordin metodologic și al necesităților naționale în materie de statistică (a se vedea, de asemenea, punctul 2.3.1 de mai jos). Pentru a garanta că pot fi produse în continuare statistici europene fiabile, evaluatorii îndeamnă, în general, să fie asigurate resursele umane și financiare adecvate pentru institutele naționale de statistică, întrucât ar fi dificil pentru institutele naționale de statistică să satisfacă alte cerințe statistice europene fără a compromite calitatea.
Confruntându-se cu aceste dificultăți, multe institute naționale de statistică depun eforturi pentru a atrage și a reține personal cu înaltă calificare. Întrucât situația poate varia de la o țară la alta, se recomandă, în general, ca utilizarea resurselor umane să fie îmbunătățită în continuare prin planuri adecvate de pregătire, transfer de competențe, mobilitate internă, schimb de cunoștințe, mai multe programe de formare în cadrul altor autorități naționale și mai multe schimburi de personal în cadrul sistemelor statistice naționale.
Raportul cost-eficacitate este strâns legat de utilizarea eficace a resurselor (principiul 10). Cu toate că s-au raportat cazuri de nerespectare, raportul cost-eficacitate la nivel global ar putea fi îmbunătățit în mai multe moduri, inclusiv prin: i) adoptarea unui model de proces operațional statistic precum modelul statistic general al proceselor operaționale; ii) utilizarea de instrumente standard de prelucrare a datelor; iii) utilizarea pe scară mai largă a datelor administrative; și iv) eventual, transferul de responsabilități de la alte autorități naționale, în special de la alte autorități naționale de mici dimensiuni, la institutele naționale de statistică.
Sunt în curs de desfășurare o serie de inițiative SSE care vizează realizarea unui echilibru mai bun între cererea crescândă de statistici europene și resursele disponibile. Prin urmare, aceste inițiative ar trebui să contribuie la îmbunătățirea respectării principiilor 3 și 10. Obiectivele lor specifice includ: simplificarea legislației europene, acordarea de prioritate nevoilor statistice în cadrul Programului statistic european, elaborarea de metodologii pentru a oferi mijloace și instrumente comune și asigurarea revizuirii periodice a cerințelor statistice europene prin consolidarea rolului coordonator al Eurostat.
2.3 Calitate și metodologie
Statisticile europene trebuie să se bazeze pe metodologie solidă, de înaltă calitate și pe proceduri statistice adecvate (principiile 4, 7 și 8).
2.3.1 Angajamentul privind calitatea
În general, SSE ar trebui să investească mai mult în sisteme cuprinzătoare de control al calității, de la orientările și instrumentele privind calitatea și documentarea sistematică a proceselor statistice la procedurile standard de asigurare a calității și auditurile de calitate periodice. De asemenea, rapoartele de evaluare inter pares evidențiază necesitatea de a înființa departamente de calitate și metodologie specializate, care să dispună de personal suficient ca număr, cu calificări corespunzătoare. Rapoartele evidențiază riscul pe care îl prezintă situația tensionată a resurselor umane pentru calitatea și fiabilitatea viitoare a statisticilor europene, în special având în vedere posibilele consecințe asupra activității sistematice în domeniul calității. Având în vedere acest lucru, în cadrul alocării la nivel global, ar trebui alocate resurse adecvate pentru activitatea în domeniul calității (a se vedea, de asemenea, punctul 2.2).
2.3.2 Metodologie și protecția confidențialității
SSE respectă în mare măsură principiile metodologice ale codului, fiind emisă o singură recomandare (din 32) privind conformitatea. Cu toate acestea, rapoartele recomandă îmbunătățirea metodologiei pentru dezvoltarea, actualizarea și aplicarea unor orientări standard cu privire la aspecte precum testarea, tratarea erorilor de eșantionare/erorilor care nu sunt cauzate de eșantionare, editarea, normele de imputare și validare, ajustarea sezonieră și politica de estimare și politica de revizuire în ceea ce privește chestionarele. De asemenea, ar trebui să existe o cooperare mai strânsă cu comunitatea științifică în ceea ce privește activitatea metodologică.
Rapoartele de evaluare inter pares au evidențiat o serie de aspecte legate, în special, de protecția confidențialității, care putea fi îmbunătățite în ceea ce privește tehnicile de protecție, dar, în ansamblu, nivelul de conformitate în domeniu este satisfăcător. Principalele aspecte care trebuie abordate sunt stabilirea procedurilor necesare pentru a monitoriza utilizarea microdatelor și adăugarea garanțiilor suplimentare pentru a garanta că datele statistice confidențiale nu sunt utilizate în scopuri administrative.
2.3.3 Calitatea rezultatelor și interacțiunea cu utilizatorii
SSE respectă prevederile codului în ceea ce privește calitatea rezultatelor și interacțiunea cu utilizatorii. Singurele două recomandări (din 58) în care s-a considerat că nu s-a realizat conformitatea se referă la politica privind revizuirile și calendarele comunicatelor de presă.
Evaluatorii inter pares solicită, în special, monitorizarea și îmbunătățirea actualității și a punctualității comunicatelor statistice, precum și calendare de publicare ușor de utilizat, care ar trebui actualizate periodic.
De asemenea, recomandările fac apel la un angajament mai ferm pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor. Ar trebui luate măsuri pentru a sensibiliza utilizatorii și a dezvolta relații mai deschise cu mass-media.
2.4 Reducerea sarcinii și datele administrative
Problemele identificate de evaluatorii inter pares se referă, în special, la obstacolele existente în calea accesului la date administrative și a utilizării acestora, precum și la garantarea faptului că institutele naționale de statistică sunt informate și implicate într-un stadiu timpuriu, când sursele de date administrative urmează să fie înființate, modificate sau întrerupte (indicatorii 2.2, 8.1, 8.7 - 8.9). Deși majoritatea institutelor naționale de statistică beneficiază de acces legal sau conferit prin alte acorduri adecvate care le permit să acceseze date administrative, în practică acestora li se acordă accesul numai cu reticență.
Problemele legate de accesarea registrelor administrative au un impact semnificativ asupra sarcinii de răspuns (principiul 9). Peste 15 % din recomandările legate de accesarea registrelor administrative se referă la conformitatea cu codul. Prin urmare, orice abordare strategică care vizează soluționarea acestei probleme ar trebui să cuprindă acorduri juridice sau administrative, inclusiv acorduri scrise care sunt încheiate cu deținătorii de date administrative, pentru a permite institutelor naționale de statistică să aibă acces deplin la toate datele administrative de care au nevoie pentru producerea de statistici europene, inclusiv la registrele fiscale. În general, ar trebui sprijinită o schimbare de atitudine, astfel încât elaborarea statisticilor oficiale să fie considerată drept unul dintre scopurile registrelor administrative. Autoritățile statistice ar trebui să fie în măsură să influențeze deciziile referitoare la diferite aspecte ale datelor administrative, în special: conceptele utilizate, sfera de cuprindere a datelor, procedurile de colectare a datelor, criteriile utilizate pentru a determina adecvarea datelor în scopuri statistice și conceptul datelor.
De asemenea, evaluatorii inter pares recomandă o serie de alte măsuri care vizează reducerea sarcinii de răspuns, fără a compromite nevoile utilizatorilor. Măsurile includ schimbul de date, identificarea potențialului statistic al noilor surse de date, în special al volumelor mari de date, precum și măsurarea, monitorizarea și raportarea periodică cu privire la sarcina de răspuns.
2.5 Imparțialitate și difuzare
În pofida datelor puse la dispoziție pe internet și a accesului la microdate acordat comunității de cercetare, în conformitate cu codul (principiul 15 și indicatorul 5.6), faptul că se acordă acces înainte de publicare utilizatorilor privilegiați, de exemplu miniștrilor guvernului în cauză (indicatorul 6.7), continuă să constituie o problemă în unele țări. Rapoartele recomandă ca drepturile de acces prealabil publicării să fie strict reglementate, fiind acordate cu titlu de excepție. În astfel de cazuri, situația ar trebui monitorizată îndeaproape, iar informațiile privind drepturile acordate ar trebui puse la dispoziția publicului. În acest scop, calendarele de publicare anuale, care vizează toate comunicatele statistice și revizuirile majore care au date fixe, trebuie publicate din timp. Modificările și întârzierile ar trebui justificate.
În special, evaluatorii inter pares recomandă îmbunătățirea canalelor și a tehnicilor de difuzare. Aceștia recomandă publicarea unor analize personalizate, mai detaliate, care oferă instrumente moderne de vizualizare și de difuzare, modernizarea sau reproiectarea paginilor web și îmbunătățirea actualității și a sferei de cuprindere a datelor. Paginile web naționale ar trebui să conțină mai multe informații în limba engleză, pentru a facilita accesul altor utilizatori SSE.
Sistemele statistice naționale trebuie să depună mai multe eforturi pentru a garanta că difuzarea statisticilor este imparțială. Cea mai presantă problemă este să se garanteze că toate statisticile oficiale și europene sunt difuzate prin intermediul unui singur portal web sau prin crearea de link-uri pe site-ul web al institutului național de statistică, pentru a permite utilizatorilor să obțină o imagine completă a statisticilor oficiale.
În cele din urmă, rețeaua de centre sigure și de echipamente de acces la distanță ar trebui extinsă în continuare, iar echipamentele ar trebui îmbunătățite pentru a oferi un acces mai bun la microdate, în scopuri de cercetare.
2.6 Opinii divergente
Evaluările au aplicat o metodologie de tip audit, prin urmare, rapoartele conțin, de asemenea, opiniile autorităților statistice în cazurile în care acestea diferă de constatări și de recomandări. Astfel cum se arată în tabelul 2 de mai jos, în 39 de cazuri s-au înregistrat divergențe de opinii între autorităților statistice și evaluatori. În general, în cazurile în care a existat o divergență de opinie, nu au fost concepute acțiuni de ameliorare. Raportat la numărul total de recomandări (707), numărul de aspecte cu privire la care s-au înregistrat opinii divergente rămâne limitat. Acest lucru înseamnă că evaluările inter pares au avut succes în identificarea aspectelor care trebuie îmbunătățite.
De departe, cel mai mare număr de divergențe de opinie (18 dintre cele 39 de opinii divergente) s-au înregistrat în ceea ce privește guvernanța și aspectele juridice, în special independența profesională. Spre deosebire de evaluatorii inter pares, în cazurile respective autoritățile statistice au considerat legislația sau alte acorduri existente ca fiind suficiente pentru a garanta independența profesională. Acest lucru este valabil, în special, în ceea ce privește recrutarea și concedierea conducătorilor autorităților statistice, caz în care s-a considerat că procedurile sunt conforme cu politicile generale ale autorităților naționale de care aparțin autoritățile statistice.
Restul opiniilor divergente au fost repartizate relativ uniform între celelalte categorii de probleme, înregistrându-se până la patru opinii divergente pentru fiecare. În fiecare dintre cele trei domenii, protecția confidențialității, difuzarea microdatelor și coordonarea, s-au înregistrat trei cazuri de opinii divergente între autorități și evaluatori. În cazul protecției insuficiente a confidențialității și în cazul difuzării microdatelor, recomandările evaluatorilor inter pares au fost contestate, autoritățile statistice invocând potențialele riscuri pe care le pot prezenta reducerea sarcinii, eficiența costurilor sau metodologia în cazul în care recomandările ar fi acceptate. Opiniile divergente înregistrate cu privire la coordonare au fost specifice fiecărei țări.
|
Tabelul 2: Opinii divergente cu privire la recomandările evaluatorilor inter pares |
||
|
Aspect |
Recomandări |
Opinii divergente |
|
Total |
707 |
39 |
|
1 Guvernanță și aspecte juridice; coordonare |
216 |
21 |
|
1.1 Guvernanță și aspecte juridice |
95 |
18 |
|
1.1.1 Independență profesională |
88 |
16 |
|
1.1.2 Mandat pentru colectarea datelor |
4 |
1 |
|
1.1.3 Aspecte juridice în materie de confidențialitate |
3 |
1 |
|
1.2 Coordonare |
121 |
3 |
|
2 Adecvarea resurselor și raportul cost-eficacitate |
103 |
3 |
|
2.1 Resurse |
42 |
1 |
|
2.2 Pregătire |
14 |
0 |
|
2.3 Raportul cost-eficacitate |
47 |
2 |
|
3 Calitate și metodologie |
168 |
7 |
|
3.1 Angajamentul privind calitatea |
64 |
2 |
|
3.2 Metodologie și protecția confidențialității |
46 |
4 |
|
3.3 Calitatea rezultatelor și interacțiunea cu utilizatorii |
58 |
1 |
|
4 Reducerea sarcinii și datele administrative |
68 |
3 |
|
4.1 Reducerea sarcinii |
22 |
2 |
|
4.2 Date administrative |
46 |
1 |
|
5 Imparțialitate și difuzare |
152 |
5 |
|
5.1 Imparțialitate |
36 |
1 |
|
5.2 Difuzare: accesibilitate și claritate |
85 |
1 |
|
5.3 Difuzarea microdatelor |
31 |
3 |
3.Acțiuni de ameliorare
Ca urmare a recomandărilor evaluatorilor inter pares, institutele naționale de statistică și Eurostat au dezvoltat planuri de acțiune în vederea ameliorării. Acestea aplică abordarea de tip „SMART” (specific, măsurabil, abordabil, relevant și încadrat în timp) 9 . Exercițiul a condus la un total de 929 de acțiuni de ameliorare.
Punerea în aplicare a acțiunilor de ameliorare va fi monitorizată anual. Institutele naționale de statistică și Eurostat prezintă rapoarte privind progresele înregistrate, informațiile furnizate fiind integrate ulterior în rapoartele anuale privind progresele înregistrate pe care Eurostat le prezintă Comitetului Sistemului Statistic European și în rapoartele anuale pe care Comitetul consultativ european pentru guvernanță statistică le prezintă Parlamentului European și Consiliului. Pentru menținerea ritmului, toate acțiunile de ameliorare ar trebui puse în aplicare până la sfârșitul anului 2019, după care Eurostat va elabora un raport final pentru Comitetul Sistemului Statistic European.
4.Concluzii și etape următoare
Obiectivul final al evaluărilor efectuate în actuala sesiune de evaluări inter pares constă în consolidarea sistemelor statistice atât la nivel național, cât și la nivel european și, prin urmare, în creșterea fiabilității și credibilității statisticilor europene și pregătirea Sistemului Statistic European pentru a face față provocărilor viitoare. Adoptarea deciziei Comisiei 10 privind rolul consolidat al Eurostat în coordonarea producerii de statistici europene, adoptarea în mai 2015 a Regulamentului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 223/2009, care consolidează în mod semnificativ independența institutelor naționale de statistică și rolul lor în coordonarea și evoluțiile legate de Viziunea SSE 2020 11 subliniază, de asemenea, importanța acestei sesiuni de evaluări inter pares ca instrument esențial de modernizare a Sistemului Statistic European. Deși exercițiul are valoare în sine prin faptul că îi determină pe membrii SSE să își examineze cu atenție politicile, practicile și procedurile, impactul deplin va fi resimțit atunci când punerea în aplicare a recomandărilor va înregistra mai multe progrese.
În general, Sistemul Statistic European prezintă un nivel ridicat de conformitate cu codul. Autoritățile statistice operează pe baze juridice solide, iar credibilitatea și independența lor sunt recunoscute pe scară largă, acestea bucurându-se de un nivel ridicat de încredere. Deși există motive semnificative de preocupare în legătură cu resursele, personalul foarte profesionist, bine educat și motivat constituie un punct forte important al Sistemului Statistic European. Metodologiile utilizate și calitatea statisticilor s-au îmbunătățit datorită standardizării și armonizării în continuare a proceselor. Cu toate acestea, există în continuare o serie de provocări, în special cu privire la îmbunătățirea și ajustarea punerii în aplicarea a codului în întregul Sistem Statistic European.
În timp ce mandatul autorităților statistice și activitățile lor sunt determinate în funcție de temeiul juridic al acestora, o serie de aspecte și practici ar trebui consolidate sau revizuite. Acest lucru se referă, în special, la dezvoltarea unor proceduri clare, transparente și obiective pentru recrutarea și concedierea conducătorilor autorităților statistice. Cu toate că unele autorități statistice nu au fost de acord în această privință cu evaluatorii inter pares, pe motiv că aceștia aplică procedurile administrative generale, acest aspect ar merita reflecție în continuare.
Accesul la datele administrative și utilizarea eficace a acestora reprezintă un aspect critic în ameliorarea raportului cost-eficacitate și reducerea sarcinii de răspuns. În pofida realizării conformității legislative în domeniu, întrucât temeiurile juridice ale institutelor naționale de statistică permit în general accesul, rămân în continuare o serie de obstacole practice în calea obținerii efective a accesului respectiv. Evaluatorii inter pares remarcă progresele înregistrate de o serie de țări în ceea ce privește implicarea autorităților statistice în luarea deciziilor privind modificările planificate sau întreruperea registrelor, precum și privind conceperea registrelor noi.
Coordonarea statisticii oficiale cunoaște condiții variate, atât din cauza nivelurilor diferite de centralizare a sistemelor statistice naționale, cât și din cauza mărimii țărilor respective. Există o serie de autorități statistice care au o bază legală solidă și un mandat recunoscut și eficace de a coordona activitatea altor autorități naționale. Cu toate acestea, în alte cazuri coordonarea este informală, bazată pe acorduri ad-hoc și pe contacte personale. Acest lucru poate fi considerat acceptabil, în special în țările mai mici, dar acest tip de acord nu permite învestirea institutelor naționale de statistică cu puterea necesară pentru a asigura calitatea statisticilor europene. Prin urmare, pentru ca institutele naționale de statistică să își coordoneze sistemele naționale în mod eficace, rolul de coordonare ar trebui să fie susținut de dispozițiile legale necesare și de acordurile instituționale.
Metodologia și calitatea au beneficiat de o cooperare sporită la nivelul Sistemului Statistic European, fiind introduse atât instrumente și proceduri armonizate și standardizate, cât și schimburi intense de cunoștințe și de experiență.
Resursele constituie un motiv de preocupare. Toate autoritățile statistice au optimizat sau optimizează utilizarea resurselor prin intermediul unei game de măsuri, inclusiv stabilirea priorităților, utilizarea datelor administrative și introducerea colectării automate a datelor. Cu toate acestea, cerințele de politică noi și mai stricte înseamnă că se consideră că SSE se apropie de un prag critic în ceea ce privește echilibrarea nevoilor statistice cu limitările în materie de resurse aflate în creștere. Evaluatorii inter pares subliniază aproape unanim că asigurarea resurselor adecvate, menținând în același timp flexibilitate în ceea ce privește modul în care membrii SSE utilizează aceste resurse, este extrem de importantă pentru protejarea calității statisticilor europene.
În concluzie, această sesiune de evaluări inter pares a demonstrat atât dezvoltarea dinamică care a avut loc în cadrul SSE în ultimii ani, cât și valoarea cooperării UE pentru activitatea sa. Ca răspuns la recomandări, institutele naționale de statistică și Eurostat au elaborat planuri de acțiune în vederea ameliorării, care stabilesc măsuri concrete de îmbunătățire a performanței acestora. Punerea în aplicare va face obiectul unei monitorizări anuale atente începând din primăvara anului 2016 și ar trebui finalizată până la sfârșitul lui 2019. Măsurile viitoare vor fi decise în funcție de lecțiile învățate și de experiențele împărtășite.