COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 28.1.2016
COM(2016) 23 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Pachetul antievaziune: Pașii următori spre realizarea impozitării efective și spre creșterea transparenței fiscale în UE
{SWD(2016) 6 final}
1.Impozitarea societăților comerciale în mod echitabil și eficient: o piatră de temelie a pieței unice
Piața unică este una dintre cele mai mari realizări ale Europei, fiind concepută pentru a permite libera circulație a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor și a capitalului. Ea reduce demersurile birocratice ale persoanelor și întreprinderilor care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier, oferind consumatorilor o paletă mai largă de opțiuni și prețuri mai mici. Datorită pieței unice, cetățenii pot călători, locui, lucra și urma studii oriunde doresc. Prin urmare, Comisia a făcut o prioritate din dezvoltarea unei piețe interne mai profunde și mai echitabile, esențială pentru o economie prosperă care aduce beneficii tuturor.
Astfel cum este prevăzut în planul de acțiune din iunie 2015 privind impozitarea echitabilă și eficientă a întreprinderilor în UE 1 , o piață unică sănătoasă necesită un sistem de impozitare a societăților comerciale echitabil, eficient și favorabil creșterii economice, pornind de la principiul că întreprinderile ar trebui să plătească impozite în țara în care sunt generate profiturile. Planificarea fiscală agresivă subminează acest principiu. Majoritatea întreprinderilor nu practică planificarea fiscală agresivă și, din acest motiv, se află într-o poziție concurențială dezavantajoasă față de cele care o practică. Comportamentul agresiv al acestor societăți denaturează semnalele de preț și le permite să beneficieze de costuri de capital mai mici, afectând condițiile de concurență echitabile de pe piața unică. Întreprinderile mici și mijlocii sunt în mod special afectate de acest fenomen.
Între timp, statele membre suferă pierderi semnificative de venituri din cauza acestei planificări fiscale agresive pe care o practică anumite societăți. Contribuabilii mai puțin agresivi și mai puțin mobili trebuie să suporte o sarcină mai grea. Pe măsură ce Europa iese dintr-o criză economică dificilă, este de înțeles faptul că cetățenii nu doresc o sarcină fiscală mai mare, atâta vreme cât anumite corporații evită plata impozitelor la un nivel just, uneori cu complicitatea voluntară sau involuntară a guvernelor naționale. Această repartizare inegală a sarcinilor fiscale erodează echitatea impozitării, reduce moralul general al contribuabililor și amenință contractul social dintre cetățeni și guverne. Parlamentul European, exprimând preocupările cetățenilor europeni, a solicitat încetarea acestor practici.
Statele membre acceptă și înțeleg că, dacă doresc o piață unică mai puternică, impozitarea nu poate fi lăsată deoparte. Buna funcționare a pieței unice, succesul unei uniuni a piețelor de capital și atragerea de investiții străine în UE depind în mare măsură de o abordare coordonată a implementării regimurilor fiscale favorabile creșterii și de soluționarea problemelor transfrontaliere. În prezent, statele membre recunosc acest lucru și au solicitat să se pună capăt planificării fiscale agresive 2 . Acest lucru necesită o abordare comună la nivelul UE sau introducerea unor dispoziții generale și specifice privind evaziunea fiscală în Uniunea Europeană, care să acopere atât măsurile interne, cât și demersurile comune împotriva amenințărilor externe de erodare a bazei impozabile.
2.Planificarea fiscală agresivă: o problemă globală care necesită soluții la nivelul UE și la nivel mondial
Un demers unilateral al statelor membre nu ar soluționa în mod adecvat problema planificării fiscale agresive și ar putea crea probleme. Pe o piață unică fondată pe libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor, aplicarea unor măsuri necoordonate împotriva transferului profiturilor poate face mai mult rău decât bine. Strategiile naționale divergente de abordare a acestei probleme transfrontaliere pot crea subterfugii pentru planificarea fiscală agresivă. Normele dintr-un stat membru pot să submineze eficacitatea normelor dintr-un alt stat membru. În plus, o abordare necoordonată poate genera incertitudini și sarcini administrative pentru întreprinderi.
O abordare necoordonată poate încuraja în continuare răspunsuri nesatisfăcătoare din partea statelor membre. În unele cazuri, statele membre ezită să ia măsuri, pentru că le este teamă de dezavantajul concurențial pe care l-ar putea aduce cu sine aceste măsuri. Unele state membre abordează însă problema intensificându-și eforturile de a atrage sau menține profiturile multinaționalelor pe teritoriile lor - uneori prin regimuri fiscale preferențiale sau prin soluții fiscale anticipate individuale care conferă un avantaj selectiv și intră în conflict cu normele UE privind ajutoarele de stat. Concurența fiscală dăunătoare tinde să creeze mai multe stimulente pentru ca întreprinderile să își transfere profiturile, reducând și mai mult nivelul veniturilor fiscale globale ale statelor membre și îndepărtându-le de politicile fiscale favorabile creșterii. În timp ce regimurile preferențiale și soluțiile fiscale anticipate individuale fac în prezent obiectul unei acțiuni de aplicare a legii specifice în temeiul normelor privind ajutoarele de stat, aceasta trebuie să fie completată de măsuri legislative.
Planificarea fiscală agresivă este o problemă globală, care necesită soluții la nivel european și internațional. Numeroase state membre recunosc în prezent că un demers unilateral nu este suficient. Există un grad ridicat de consens cu privire la ideea că este nevoie de un răspuns coordonat la problemele legate de planificarea fiscală agresivă, cu scopul de a asigura condiții de concurență echitabile în materie fiscală.
3.Nu ne permitem menținerea politicilor actuale: Este nevoie de ambiție politică și de securitate juridică
Comunicarea Comisiei din 17 iunie 2015 privind „un sistem de impozitare a întreprinderilor echitabil și eficient în Uniunea Europeană: 5 domenii-cheie” a stabilit baza demersurilor privind planificarea fiscală agresivă. Baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) este un element central al planului de acțiune, deoarece este de natură să reformeze fundamental impozitarea societăților comerciale și să ofere o soluție globală la problema transferului de profituri în Europa. Ea ar putea crea de asemenea un mediu fiscal mai bun pentru afaceri, reducând sarcina fiscală.
În așteptarea adoptării viitoarei propuneri revizuite de CCCTB, pe termen scurt, au fost înscrise și alte acțiuni în planul de acțiune din iunie, având ca scop asigurarea impozitării efective acolo unde sunt generate profiturile, creând un mediu fiscal mai bun pentru afaceri, realizând noi progrese în materie de transparență fiscală și consolidând instrumentele de coordonare la nivelul UE. Aceste acțiuni sunt strâns legate de proiectul G20/OCDE privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor (BEPS), care era încă în desfășurare atunci când a fost publicat planul de acțiune. De atunci, s-au înregistrat progrese satisfăcătoare cu privire la multe dintre aceste acțiuni. Cu toate acestea, în unele domenii ale planului de acțiune, acțiunea la nivelul UE depindea de finalizarea exercițiului G20/OCDE.
Rapoartele G20/OCDE 3 au fost publicate în octombrie 2015 și se așteaptă ca statele membre să pună în aplicare multe dintre aceste recomandări într-un mod care respectă legislația UE. Numeroase state membre au declarat că intenționează să pună în aplicare aceste soluții cât mai curând posibil, dar există riscul ca ele să facă acest lucru în moduri divergente sau să aibă interpretări diferite în ceea ce privește măsurile BEPS ale OCDE.
Acest lucru nu este suficient. În UE, acțiunea sub formă de măsuri antievaziune trebuie întreprinsă într-un mod clar și coerent, pentru a consolida poziția colectivă a statelor membre împotriva evaziunii fiscale, respectând în același timp libertățile prevăzute în tratat și competitivitatea UE.
UE poate și trebuie să se facă mai mult pentru a se asigura că statele membre elaborează un standard comun. UE are la dispoziție instrumente care pot fi utilizate pentru a garanta că măsurile antievaziune sunt puse în aplicare într-un mod coordonat în toate statele membre, consolidând reciproc mijloacele de apărare împotriva abuzurilor și asigurând o mai mare securitate juridică pentru întreprinderi. În special, UE poate asigura o abordare comună prin adoptarea unor instrumente juridice. Acest lucru este potrivit în anumite situații, de exemplu atunci când măsurile de protecție se referă la legislația națională. Deși legislația poate avea un anumit grad de flexibilitate, pentru a permite statelor membre să țină seama de propriile circumstanțe, ea ar trebui să garanteze că măcar există un standard minim care să fie în vigoare în întreaga Uniune. Legislația UE ar contribui la crearea unor condiții de concurență echitabile în domeniul fiscal pentru statele membre și ar limita denaturările care aduc prejudicii pieței unice.
În alte cazuri, este posibil ca legislația să nu fie adecvată, de exemplu atunci când se referă la tratatele fiscale. În aceste cazuri, o recomandare a Comisiei ar putea constitui o cale mai bună de a da îndrumări privind o abordare compatibilă cu legislația UE. În alte domenii, ar putea fi adecvat să utilizeze alte instrumente aflate la dispoziția noastră în UE, cum ar fi Forumul comun al UE pentru prețurile de transfer, Codul de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor sau Platforma pentru o bună guvernare fiscală.
Este necesar să acționăm acum pentru a dezvolta un mediu de impozitare a societăților comerciale din UE care să promoveze o economie competitivă și favorabilă creșterii. Cu cât este mai mare perioada de așteptare, cu atât este mai ridicat riscul să apară abordări divergente, având ca rezultat crearea unor sarcini administrative și a incertitudinii pentru întreprinderi și erodarea pieței unice. Întârzierea este nejustificată. Statele membre au analizat aceste aspecte în profunzime și pe larg, atât în UE, cât și în OCDE. În cursul acestui proces, întreprinderile, ONG-urile și asociațiile profesionale au fost consultate temeinic și și-au făcut cunoscute punctele de vedere. Parlamentul European a emis rapoartele sale privind planificarea fiscală agresivă. Avem acum la îndemână toate elementele. Este momentul să trecem la acțiune.
4.Impozitarea efectivă: Asigurarea faptului că impozitul se plătește acolo unde este generată valoarea
După cum a fost prevăzut în planul de acțiune din iunie 2015, întreprinderile care beneficiază de piața unică și generează profituri pe această piață ar trebui să plătească impozit pe profiturile respective în interiorul UE, acolo unde se desfășoară activitatea. Cu toate acestea, este clar că această legătură a fost întreruptă de unele societăți care transferă profiturile din locul în care acestea sunt generate către statele membre care oferă o rată de impozitare mică și regimuri preferențiale și către țări terțe care nu au nicio legătură cu locul activității economice efective. Unele dintre măsurile de stimulare oferite anumitor întreprinderi ar putea constitui o încălcare a normelor UE privind ajutorul de stat și pot fi abordate prin intermediul controlului ajutoarelor de stat. Comisia a urmărit în mod activ cazurile în care aceste norme au fost încălcate. Totuși, în același timp, strategiile de planificare fiscală agresivă profită adesea de probleme sistemice mai extinse, cum ar fi legislațiile fiscale naționale eterogene, precum și de legislația existentă a UE în materie de impozit pe profit 4 , ca să plătească impozite mici (sau să nu le plătească deloc) în locul unde s-au obținut profiturile. Parlamentul European, mai multe state membre și părți interesate au solicitat modificarea, motiv pentru care angajamentul în vederea asigurării unei impozitări efective a profiturilor în UE a reprezentat un element central al planului de acțiune din luna iunie.
UE dispune de mai multe mijloace pentru a avansa această agendă și a realizat deja progrese cu privire la o serie de inițiative menite a asigura impozitarea efectivă a profiturilor în interiorul pieței unice.
Noile orientări G20/OCDE privind prețurile de transfer ar trebui să faciliteze identificarea legăturii dintre profituri și activitățile economice care le generează. Comisia a revizuit mandatul Forumului comun pentru prețurile de transfer (JTPF) 5 , care este deja profund implicat în examinarea celor mai bune modalități de a valorifica lucrările G20/OCDE la proiectul BEPS pentru a dezvolta o aplicare mai eficace și mai consecventă a normelor pe teritoriul UE, reflectând piața unică. JTPF a dovedit în repetate rânduri că poate oferi soluții pragmatice complexe la problemele ridicate de practicile UE de stabilire a prețurilor de transfer și ar trebui să continue să producă rezultate. Comisia va monitoriza punerea în aplicare de către statele membre a noilor norme și va analiza dacă sunt necesare norme mai stricte pentru prevenirea manipulării.
Grupul de lucru pentru codul de conduită (impozitarea întreprinderilor) 6 a instituit un proces de monitorizare care va asigura că statele membre pun în aplicare abordarea revizuită la regimurile fiscale favorabile brevetelor. În cazul în care statele membre nu aplică în mod corespunzător noua abordare, Comisia va avea în vedere introducerea unei legislații care să asigure o punere în aplicare adecvată.
Miniștrii de finanțe din UE au discutat cu privire la impozitarea efectivă și au convenit să își concentreze eforturile pe termen scurt pe o nouă clauză antiabuz în Directiva privind dobânzile și redevențele 7 . Această activitate va continua, iar Comisia este convinsă că se poate ajunge la un acord.
Europa are acum posibilitatea de a avansa în unele domenii și de a lua măsuri față de alte structuri de planificare fiscală agresivă care au fost aduse în discuție în cadrul OCDE și în dezbaterea interinstituțională. Aceste structuri sunt tratate în amănunt în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește acest pachet și în studiul comandat de Comisie privind planificarea fiscală agresivă. OCDE și alte instituții ale UE au semnalat următoarele posibile măsuri suplimentare care ar putea contribui la combaterea planificării fiscale agresive:
limitarea deducerii dobânzilor, unul din principalele instrumente pentru transferul profiturilor;
eliminarea efectelor negative ale tratamentul discordant al entităților hibride, astfel încât să nu ducă la dubla neimpozitare;
consolidarea normelor privind societățile străine controlate, care să garanteze că profiturile staționate în țări cu o fiscalitate scăzută sau inexistentă sunt impozitate efectiv;
consolidarea normelor referitoare la modul în care sunt impozitate activele atunci când sunt transferate într-un alt stat (impozitarea la ieșire);
refuzul de a acorda scutirea anumitor venituri corporative transfrontaliere în absența impozitării efective în alt stat (norme de trecere - switchover);
introducerea unei norme generale antiabuz în întreaga UE și
modificarea normelor în sensul de a reduce posibilitatea ca societățile să evite artificial prezența impozabilă într-un stat membru sau să abuzeze de acordurile și tratatele fiscale (sediu permanent și abuzul de tratate fiscale).
O abordare la scara UE în ceea ce privește aceste măsuri ar consolida legătura dintre generarea unui profit și impozitarea în UE. În consecință, de la publicarea planului de acțiune, discuțiile din cadrul Consiliului s-au concentrat asupra identificării unei soluții comune la aceste probleme, iar statele membre au realizat progrese importante. Aceste discuții au fost consolidate prin publicarea rapoartelor BEPS, care sunt legate de mai multe dintre aceste acțiuni.
Comisia este convinsă că soluțiile comune care sunt discutate în cadrul Consiliului ar spori în mod considerabil capacitatea statelor membre de a combate planificarea fiscală agresivă în așteptarea rezultatului CCCTB. În planul de acțiune din iunie se afirma că Comisia ar urma să se asigure că un consens cu privire la aceste puncte ar putea deveni obligatoriu din punct de vedere juridic. Prin urmare, acest pachet include o directivă antievaziune, ceea ce reprezintă o bună concretizare a acestei promisiuni prin prezentarea unei propuneri legislative având ca obiect elemente care pot fi implementate în legislația națională înainte de acord și de introducerea CCCTB. El răspunde, de asemenea, rezoluțiilor Parlamentului European care îndeamnă Comisia să prezinte propuneri legislative cu privire la aceste măsuri antievaziune.
Cu toate acestea, anumite aspecte nu ar fi potrivite pentru o directivă ca unic instrument. În special, în directivă nu au fost incluse chestiuni legate mai strâns de tratatele fiscale. Este necesară o abordare coordonată pentru a preveni efectele de contagiune. Prin urmare, Comisia prezintă o recomandare privind implementarea măsurilor referitoarele la sediile permanente și raportul G20/OCDE privind abuzul de tratate fiscale. În acest context, Comisia este preocupată de faptul că raportul G20/OCDE include clauzele de limitare a beneficiilor ca opțiune, deși este recunoscut faptul că acest lucru nu poate fi potrivit în toate regiunile. Aceste clauze limitează avantajele oferite de tratatele fiscale la entitățile deținute doar de rezidenții unui singur stat membru, și, prin urmare, pot fi considerate ca un fiind în detrimentul pieței unice deoarece descurajează investițiile transfrontaliere. Aceste norme pot fi problematice pentru uniunea piețelor de capital. Atunci când statele membre includ norme pe baza opțiunii G20/OECD a unui test privind motivarea comercială în tratatele lor fiscale, statele membre ar trebui să facă acest lucru într-un mod care respectă legislația UE. În acest scop, statele membre sunt încurajate să utilizeze formulare suplimentare incluse în recomandare.
Pachetul antievaziune include de asemenea o comunicare care stabilește măsuri pentru o abordare mai coordonată la nivelul UE în materie fiscală față de țările terțe. Acest lucru va veni în completarea măsurilor antievaziune deja prevăzute. El examinează modul în care UE poate promova mai bine standardele internaționale de bună guvernanță fiscală la nivel mondial și poate ajuta țările terțe să respecte aceste standarde.
Prezenta comunicare expune criteriile bunei guvernanțe la nivelul UE, actualizate în conformitate cu cele mai recente evoluții pe plan internațional, care ar trebui să stea la baza tuturor politicilor externe ale UE în materie fiscală. Aceasta urmărește să îmbunătățească utilizarea acordurilor internaționale ale UE pentru a promova buna guvernanță fiscală și pledează în favoarea creșterii sprijinului acordat țărilor în curs de dezvoltare în domeniul impozitării societăților comerciale.
În conformitate cu angajamentul asumat în planul de acțiune din iunie 2015, comunicarea prezintă de asemenea în detaliu un nou proces al UE de evaluare și de clasificare a țărilor terțe în scopuri fiscale. Acest lucru reflectă multe dintre măsurile pe care comitetele TAXE și ECON ale Parlamentului European le-au identificat ca fiind esențiale pentru combaterea planificării fiscale agresive care implică țări terțe.
5.Transparență: asigurarea unui acces real la informații fiscale
Transparența este un element esențial pentru a asigura o impozitare mai echitabilă, atât în interiorul UE, cât și pe plan internațional. Statele membre trebuie să aibă acces la informații privind impozitul plătit în alte jurisdicții, pentru a fi în măsură să combată planificarea fiscală agresivă. În martie 2015, Comisia a prezentat o propunere în vederea obținerii unei transparențe sporite față de administrațiile fiscale prin intermediul schimbului automat de informații referitoare la soluțiile fiscale anticipate transfrontaliere. Propunerea, care a fost adoptată de Consiliu în decembrie 2015, va contribui la asigurarea unei cooperări mai eficace între autoritățile fiscale și va ajuta guvernele să își protejeze mai bine bazele de impozitare.
Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut pentru a asigura caracterul echitabil al impozitării în interiorul pieței unice. În pofida recentei adoptări a propunerii pentru schimbul automat de informații privind soluțiile fiscale anticipate transfrontaliere, este posibil ca administrațiile fiscale să nu dispună încă, în multe cazuri, de informațiile necesare pentru a stabili dacă societățile au fost implicate în transferul artificial de sume importante din venituri către medii cu fiscalitate avantajoasă prin prețurile de transfer sau prin practici similare. G20/OCDE au recomandat ca țările să facă schimburi de mai multe informații între autoritățile fiscale, inclusiv informații cu privire la cât impozit plătesc societățile și pe ce profit, defalcate pe țară. Aceste informații sunt esențiale pentru evaluarea și auditul practicilor în care se angajează uneori societățile multinaționale mari.
Aceste norme ar trebui implementate uniform pe teritoriul UE, pentru a asigura condiții de concurență echitabile între statele membre și pentru a evita sarcinile administrative care ar putea apărea în cazul în care întreprinderile trebuie să ofere informații diferite în fiecare stat membru. Prin urmare, Comisia înaintează o propunere de punere în aplicare a raportării G20/OCDE pentru fiecare țară în parte la nivelul UE, pornind de la cadrul legislativ existent pentru schimbul de informații, prin modificări aduse Directivei privind cooperarea administrativă (DCA). Prin includerea în DAC a raportării pentru fiecare țară în parte, statele membre ar urma să beneficieze, de asemenea, de dispozițiile existente ale Directivei privind cooperarea administrativă, fapt care ar facilita schimbul de informații între administrațiile fiscale.
În paralel, Comisia analizează cum ar putea întreprinderile multinaționale să facă publice în plus anumite informații contabile și fiscale, defalcate pe țară. O mai mare transparență a impozitului pe profit ar putea aduce întreprinderile multinaționale mai aproape de atenția publicului, contribuind la asigurarea faptului că profiturile sunt impozitate efectiv acolo unde sunt generate și consolidând astfel încrederea cetățenilor. În plus, ar putea să facă mai echitabil sistemul fiscal în piața unică prin contribuția la reducerea practicilor evazioniste și la strategiile fiscale ale statelor membre, precum și a diferențelor inechitabile de tratament între întreprinderile multinaționale și celelalte întreprinderi. În același timp, o inițiativă va trebui să țină seama de necesitatea de a proteja secretele comerciale legitime și de a promova condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea la nivel mondial. Comisia evaluează diferitele opțiuni ca parte a lucrărilor la evaluare și, după încheierea acestora, intenționează să prezinte o inițiativă legislativă în primăvara acestui an.
6.Abordarea riscului dublei impuneri
În semn de recunoaștere a preocupărilor sectorului de afaceri în sensul că măsurile de combatere a planificării fiscale agresive ar putea conduce accidental la mai multe situații de dublă impozitare sau la litigii între administrațiile fiscale în ceea ce privește baza de impozitare, măsurile incluse în pachetul antievaziune au fost concepute astfel încât să reducă riscul dublei impuneri cât de mult posibil. De exemplu, directiva antievaziune precizează că dacă dubla impunere apare ca rezultat al aplicării normelor, contribuabilii ar trebui să fie scutiți de impozitul plătit în alt stat. Acest principiu general este însoțit de mai multe norme specifice, acolo unde este posibil, de exemplu în ceea ce privește dispozițiile privind societățile străine controlate. În plus, astfel cum s-a stabilit în planul de acțiune din luna iunie, Comisia intenționează de asemenea să înainteze o propunere privind consolidarea procedurilor de soluționare a litigiilor. Lucrările la evaluarea impactului privind soluționarea litigiilor sunt în desfășurare, preconizându-se prezentarea propunerii în cursul verii.
7.Perspective
Odată adoptată, CCCTB ar împiedica planificarea fiscală agresivă în UE. Aplicarea CCCTB rămâne, așadar, obiectivul Comisiei. Consultarea publică privind o propunere revizuită de CCCTB a fost închisă, iar Comisia este pe cale de a adopta noi propuneri legislative în toamna anului 2016. Comisia va încuraja statele membre să adopte rapid propunerea. În același timp, Europa nu poate aștepta. Pachetul antievaziune reprezintă o abordare pragmatică, care reunește inițiativele cheie necesare pentru a spori impozitarea efectivă și transparența impozitării în interiorul pieței unice. El va stimula actualul proces de reformă, va menține presiunea asupra statelor membre pentru ca acestea să acționeze și va contribui la transformarea angajamentelor la nivel înalt în acțiune legislativă, acolo unde este posibil.
Acest pachet este alcătuit din următoarele inițiative 8 :
Propunere de directivă antievaziune
Recomandare privind aspecte ale tratatelor fiscale
Propunere de directivă de punere în aplicare a raportării G20/OECD pentru fiecare țară în parte
Comunicare privind o strategie externă
Documentul de lucru al serviciilor Comisiei, care oferă o analiză aprofundată și sprijină aceste inițiative.
Aceste inițiative reflectă discuții constructive și aprofundate care au avut loc în cadrul Consiliului și în cadrul grupului de lucru pentru Codul de conduită (impozitarea întreprinderilor) și al grupului pentru Platforma pentru buna guvernanță fiscală, precum și în rapoartele BEPS ale G20/OCDE date recent publicității Comisia este de asemenea recunoscătoare pentru rapoartele fiscale valoroase ale Parlamentului European și abordează numeroase recomandări incluse în rezoluții.
Deoarece aceste măsuri sunt conforme cu angajamentele asumate de statele membre, ar trebui să fie posibil să se ajungă la un acord timpuriu în privința acestui pachet. Măsurile oferă cadrul necesar pentru a aduce beneficii reale care să contribuie la protejarea pieței unice și să creeze o abordare coerentă și coordonată a UE în domeniul impozitării societăților comerciale - atât între noi, cât și în raport cu restul lumii. Este la latitudinea statelor membre să profite de această ocazie ca să își depășească diferendele și să contribuie la construirea unui sistem fiscal mai echitabil și mai eficient în UE.