30.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 207/87

1.

atrage atenția asupra faptului că, pentru prima dată, accesul la rețele în bandă largă este considerat un serviciu universal. Cetățenii europeni au dreptul de a avea acces la o conexiune funcțională la internet, la prețuri accesibile, și care să permită o participare plenară la economia și societatea digitală, pe întregul teritoriu al Uniunii Europene. Aceasta reprezintă un pas foarte important către incluziunea digitală, inclusiv în lumina necesității de a dispune de opțiuni tarifare speciale și de a oferi bonuri valorice pentru cetățenii cu nevoi speciale, precum și pentru localități, în vederea creării de puncte de acces Wi-Fi public gratuit;

2.

consideră că asigurarea unui acces de bază la internetul în bandă largă este un obiectiv de interes general; recunoașterea acestuia drept serviciu universal trebuie să meargă mână în mână cu recunoașterea deplină a obligativității serviciilor universale; aceasta este de importanță majoră în acele regiuni în care piața nu funcționează și investițiile publice sunt esențiale;

3.

este conștient de schimbările majore care au avut loc de la revizuirea cadrului de reglementare al UE pentru sectorul telecomunicațiilor, în 2009. Acest cadru a contribuit, într-adevăr, la asigurarea unei acoperiri de bandă largă de bază în întreaga UE, dar au apărut numeroase necesități și modele de consum noi, iar această tendință pare să se mențină în cursul următorilor ani. Dezvoltarea internetului obiectelor, realitatea virtuală și realitatea augmentată, cloud computing, gestiunea unor cantități mari de date, serviciile și aplicațiile din cadrul economiei bazate pe partajare, industria 4.0 – toate acestea vor contribui la o cerere și mai mare de rețele de transmisie și de interconexiuni performante;

4.

reamintește că infrastructura de mâine trebuie concepută de azi;

5.

subliniază că, având în vedere creșterea consumului de date (1) și creșterea accesării simultane a informațiilor, tendința spre viteze de încărcare și de descărcare ridicate, precum și necesitatea disponibilității, pe tot teritoriul, a unei transmisii în timp aproape real, care să corespundă exigențelor și să fie și fiabilă, este nevoie de rețele extrem de performante, care să permită conectarea unui număr din ce în ce mai mare de utilizatori finali din întreaga Europă. În unele țări, conectivitatea la nivel de gigabit a devenit deja realitate (Japonia, Coreea); ea ar trebui să devină un obiectiv și pentru Europa – pentru a veni în sprijinul creșterii economice și al locurilor de muncă, al competitivității și coeziunii interne;

6.

consideră că este important ca actorii economici și sociali, cum ar fi școlile, universitățile, centrele de cercetare și nodurile de transport, furnizorii de servicii publice, cum ar fi spitalele și instituțiile de învățământ, precum și întreprinderile să poată beneficia de conexiuni la internet de mare viteză, care să le permită utilizatorilor încărcarea și descărcarea de date la o rată de cel puțin 1 Gbit/s;

7.

consideră că orice gospodărie din zonele urbane și rurale ale UE ar trebui să dispună de o conexiune la internet cu o viteză de descărcare de cel puțin 100 Mbit/s, care să poată fi extinsă la o conexiune cu viteza de 1 Gbit/s;

8.

împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia toate zonele urbane și cele mai importante rute de transport interior trebuie să aibă o acoperire 5G cuprinzătoare; sprijină obiectivul intermediar care prevede punerea la dispoziție, ca serviciu comercial, a unei conectivități 5G în cel puțin un oraș de mari dimensiuni din fiecare stat membru până în 2020. Comisia Europeană ar trebui să finalizeze cât mai curând posibil standardizările necesare pentru această nouă tehnologie fără fir, pentru a se evita adoptarea unor soluții fragmentate. Există și alte motive pentru care introducerea acestor măsuri până în 2020 este foarte ambițioasă: actualele rețele 4G, recent realizate, dispun de potențialul necesar pentru a depăși viteza de transmisie la mult peste 1 000 Mbit/s, iar companiile de telecomunicații au investit sume considerabile în dezvoltarea acestor rețele, ceea ce înseamnă că ele nu vor fi foarte receptive la trecerea la altă tehnologie în lipsa unor condiții-cadru adecvate;

9.

salută noul sistem de bonuri valorice pentru Wi-Fi gratuit, crearea unui fond pentru banda largă, în cooperare cu BEI, precum și obiectivul de a suplimenta viitorul sprijin financiar în cadrul programării financiare pentru perioada de după 2020 și consideră că acest lucru reprezintă un pas în direcția cea bună;

10.

salută propunerea Comisiei de a institui până la sfârșitul anului 2016 – în cooperare cu Comitetul Regiunilor – o platformă participativă dedicată conectivității în bandă largă, care să garanteze că organismele publice și private cooperează, și se angajează ferm să investească în dezvoltarea rețelei de bandă largă și să ia măsuri suplimentare pentru a pune în aplicare planurile naționale pentru dezvoltarea rețelelor de comunicații în bandă largă; este gata să sprijine în mod cuprinzător și constructiv crearea acestei platforme;

11.

sugerează ca subiectele care urmează să fie discutate la reuniunea platformei ar trebui să se axeze pe: opțiuni de politică: explorarea celor mai bune opțiuni de politică în ceea ce privește diferitele competențe locale și regionale și nevoile specifice de la nivel local și regional; opțiuni referitoare la tehnologie: dezbaterea privind aplicarea celor mai bune tehnologii pentru fiecare zonă; opțiuni referitoare la finanțare: participarea BEI la dezbateri și analizarea posibilelor sinergii dintre fonduri (fondurile MIE, FEIS, ESI) și a noului sistem de bonuri valorice, propus pentru inițiativa WIFI4EU; alte opțiuni: referitor la măsurile de consolidare a capacităților la nivel local și regional, o cartografiere a investițiilor și a acoperirii de bandă largă, precum și promovarea competențelor digitale și a serviciilor de e-guvernare;

12.

consideră că principalul impact al platformei participative pentru comunicații în bandă largă ar trebui să fie extinderea mai rapidă, mai bună și mai durabilă a rețelelor în bandă largă de mare viteză în zonele rurale și slab populate din UE, care se confruntă cu grave probleme structurale, economice și sociale, și, prin urmare, reducerea decalajului digital în zonele respective;

13.

constată că aceste planuri sunt în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității, în sensul că este vorba de chestiuni care afectează toate statele membre și pot fi reglementate în mod uniform, la un standard ridicat și eficient, doar la nivelul întregii UE;

14.

ia notă de faptul că provocarea cu privire la piața unică digitală constă în eliminarea structurilor rigide și digitalizarea pieței interne europene. Revizuirea pachetului privind telecomunicațiile vizează stimularea economiei și competitivității Europei, oferind impulsuri comunităților pentru a deveni participante active pe piața unică digitală și pentru a veni în întâmpinarea unei cereri de conectivitate din ce în ce mai mari din partea cetățenilor europeni;

15.

subliniază că definirea unor regiuni drept „rurale” sau „periferice sau ultraperiferice” sau „slab populate” descurajează investitorii privați de la a investi în infrastructura TIC a acestor regiuni. În comparație cu aglomerațiile urbane, acestea se confruntă cu anumite provocări comune în ce privește dezvoltarea comunicațiilor în bandă largă, cum ar fi o cerere structural mai scăzută și mai fragmentată, precum și costuri unitare (sau per utilizator final) mai ridicate pentru extinderea infrastructurii și întreținerea acesteia;

16.

ia act de faptul că în special cererea de conectivitate reprezintă un stimulent esențial pentru investiții private, fapt care duce la o situație de lipsă de viabilitate economică pentru actorii de pe piață din acele regiuni în care densitatea populației nu poate garanta o cerere de conectivitate care să justifice cheltuielile pentru extinderea rețelei. În zonele în care există disfuncționalități și/sau distorsiuni ale pieței, autorităților publice le revin sarcini multiple. Într-adevăr, există dovezi care arată că, în ceea ce privește inițiativele de extindere sau modernizare a rețelei în bandă largă, autoritățile locale și regionale (ALR) din întreaga Europă acționează ca organisme de finanțare, ca entități care își asumă riscurile sau ca inițiatori sau intermediari ai acestor inițiative;

17.

subliniază importanța dezvoltării unor rețele în bandă largă de mare viteză de generație următoare, în special în zonele cu o densitate scăzută a populației. Toate măsurile financiare și de reglementare în acest sens sunt bine-venite;

18.

atrage atenția asupra supracongestionării la care poate duce o mai mare disponibilitate a conectivității de mare capacitate în zonele de excelență și/sau cunoaștere. În aceste zone, s-ar concentra activitatea de producție și s-ar constata o afluență sporită a populației, cu efecte negative în teritoriu. În schimb, în alte zone, producția ar scădea drastic, în special în contextul activităților inovatoare digitale și al celor profesionale tehnologice. De aceea, ar trebui stimulată conectivitatea de mare capacitate cât mai uniform cu putință;

19.

subliniază că soluționarea problemei așa-numitului „ultim kilometru” este importantă pentru dezvoltarea UE în ansamblul său și presupune luarea unor măsuri flexibile;

20.

propune ca, începând cu următoarea perioadă financiară, să fie puse la dispoziție fonduri pentru dezvoltarea rețelelor de acces în zonele rurale, în plus față de fondurile alocate dezvoltării unei rețele de bază;

21.

subliniază faptul că prețurile conectivității oferă informații utile privind concurența și eficiența pe piețele serviciilor de comunicații. O analiză comparativă a acestor prețuri permite părților interesate, inclusiv operatorilor de telecomunicații, factorilor de decizie politică și consumatorilor, să evalueze progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor propuse. Indicatorii care permit compararea prețurilor pentru conectivitate pot fi de interes, cum se arată în raportul OCDE intitulat „Măsurarea economiei digitale: o nouă perspectivă” (2);

22.

subliniază că, pentru dezvoltarea și planificarea rețelei este important ca autoritățile publice să aibă acces direct la o conexiune la internet fără întreruperi. Pentru a garanta calitatea acestor conexiuni, este important să existe orientări din partea statului și consultări la nivel local, pentru ca investițiile să fie efectuate în mod optim și pentru ca serviciile să stea rapid la dispoziția unui număr cât mai mare de utilizatori;

23.

ia act de faptul că, în vederea realizării obiectivelor în ceea ce privește acoperirea și pătrunderea rețelelor de bandă largă în Uniunea Europeană până în anul 2020, în perioada de programare 2014-2020 au fost alocate deja aproximativ 22 miliarde EUR din fondurile publice ale Uniunii Europene pentru modernizarea și extinderea infrastructurii de bandă largă. Fondurile UE sunt esențiale nu numai pentru contribuția lor directă la finanțarea infrastructurii de bandă largă, ci și pentru efectul lor de levier în ceea ce privește atragerea de investiții din alte surse, inclusiv cele private;

24.

subliniază faptul că „a cincea generație” de sisteme de telecomunicații („5G”) va fi cea mai importantă piatră de temelie a societății digitale pentru următorul deceniu. Europa a depus eforturi considerabile pentru a influența evoluțiile la nivel mondial ale acestor tehnologii strategice, în care comunicațiile cu fir și cele fără fir recurg la aceeași infrastructură, pentru a avansa către societatea interconectată a viitorului. Aceasta va furniza o conectivitate de foarte mare viteză în bandă largă aproape universală nu doar utilizatorilor individuali, ci și unor obiecte interconectate (așa-numitul „internet al obiectelor”). Prin urmare, se preconizează ca viitoarea infrastructură 5G să servească unei game largi de aplicații și sectoare, care va include utilizările comerciale (cum ar fi condusul asistat al unor vehicule, e-sănătatea, gestionarea energiei, posibile aplicații din domeniul siguranței etc.);

25.

atrage atenția asupra Comunicării Comisiei referitoare la prioritățile de standardizare TIC, adoptată în luna aprilie 2016 (3), care a propus măsuri concrete pentru a accelera dezvoltarea unor standarde comune, axându-se pe cinci domenii prioritare, printre care se numără și tehnologia 5G;

26.

insistă asupra necesității de a se evita introducerea, în diferitele regiuni, a unor standarde 5G care nu sunt compatibile între ele;

27.

reamintește că nivelul local poate contribui la dezvoltarea rețelei și la elaborarea dosarelor de cereri în acest sens, precum și cu privire la planificarea rețelei. Astfel, planificarea și dezvoltarea unor noi rețele 5G poate lua deja în considerare planurile autorităților locale referitoare la construirea de drumuri sau alte infrastructuri noi;

28.

consideră că este important să sublinieze faptul că introducerea la nivelul UE a unor produse și servicii care se bazează pe conexiuni internet de mare viteză de tip 5G este posibilă numai cu condiția ca întreaga UE să se poată bucura de acces la internet de mare viteză; consideră, de asemenea, că este important să se evite greșelile făcute în momentul introducerii rețelei 4G și să se ia măsuri, astfel încât calitatea și viteza rețelei să nu varieze în mod substanțial de la un stat membru la altul. Dezvoltarea rețelei 5G ar trebui să aibă loc în același timp și în același ritm în întreaga UE;

29.

salută inițiativa care oferă tuturor autorităților locale interesate posibilitatea de pune la dispoziția cetățenilor o conexiune Wi-Fi gratuită de înaltă calitate în interiorul și în jurul clădirilor publice, precum și în parcuri, spații publice etc. În Europa există încă multe locuri care nu dispun de o conexiune internet corespunzătoare, așa cum există și cetățeni care nu își pot permite o conexiune la internet. Acest program contribuie la remedierea acestei probleme;

30.

subliniază faptul că trebuie avut grijă ca acest sistem să rămână limitat la noi puncte de acces Wi-Fi, complementare. Trebuie evitată situația în care inițiativele cu finanțare publică intră în concurență cu sistemele private existente;

31.

salută planurile Comisiei de a crea cu celeritate premisele punerii în practică a programului „WiFi4EU”, care, în conformitate cu planificarea actuală, permite autorităților locale să depună cereri în acest sens încă de la începutul verii anului 2017;

32.

salută măsurile financiare rapide, neutilizate încă în ceea ce privește asistența financiară din partea UE, bazate pe bonuri valorice acordate de sectorul public – care pot fi puse în aplicare rapid, cu rezultate imediate și eforturi administrative mai reduse; subliniază, cu toate acestea, că eventualele puncte slabe ale sistemului de bonuri valorice (lipsa transparenței, întârzierile sau problemele legate de plăți, diferențele în ceea ce privește condițiile de achiziții publice în statele membre) trebuie să fie anticipate în mod corespunzător, pentru a nu descuraja întreprinderile să utilizeze acest sistem pentru proiecte;

33.

subliniază că, în ce privește alocarea ajutoarelor financiare, trebuie găsite metode care să garanteze că orașele mici și zonele rurale beneficiază în egală măsură de WiFi4EU;

34.

subliniază faptul că fondurile care urmează a fi distribuite sunt limitate și că Comisia încearcă să pună în aplicare inițiativa WiFi4EU cât mai repede și cât mai cuprinzător cu putință, motiv pentru care autoritățile locale ar trebui să fie informate cât mai curând posibil cu privire la derularea programului prevăzut și la condițiile aferente;

35.

consideră că publicarea în timp util ar permite autorităților locale să inițieze pregătirile, astfel încât, atunci când se publică cererile de propuneri, fondurile să poată fi solicitate rapid, iar resursele disponibile să fie utilizate cu promptitudine în beneficiul populației locale, al statului membru și al UE în ansamblul său;

36.

consideră că, de bună seamă, Comitetul Regiunilor trebuie să joace un rol decisiv în ceea ce privește implicarea autorităților locale și regionale și promovarea schimbului de informații și de bune practici;

37.

consideră că este important să se sublinieze că autoritățile locale trebuie să devină conștiente de faptul că sunt obligate să ofere conexiuni de bandă largă pentru rețelele Wi-Fi aflate în curs de extindere și să asigure întreținerea cotidiană a rețelei. Subliniază că inițiativa WiFi4EU trebuie să fie durabilă, iar punerea sa în aplicare nu trebuie să implice costuri ridicate pentru autoritățile locale;

38.

recomandă elaborarea unor cerințe minime pentru rețeaua WiFi4EU. Prin elaborarea unor cerințe uniforme, se evită situația în care crearea unei rețele se bazează pe tehnologie învechită sau este afectată de probleme legate de calitate. În plus, recomandă crearea unei pagini de internet introductive dedicate iniţiativei WiFi4EU, care să pună la dispoziţie detalii cu privire la iniţiativă şi la locaţiile aferente;

39.

subliniază că noile rețele trebuie să fie sigure pentru utilizatorii rețelei și recomandă, prin urmare, utilizarea unor modele de rețea bazate pe eduroam  (4)/govroam  (5). Un astfel de model permite ca un utilizator autentificat în rețea să poată beneficia de servicii de roaming peste tot în Europa; autentificarea utilizatorilor ar putea avea loc în baza unor soluții de tip eIDAS (6);

40.

pentru a asigura ușurința în utilizare, consideră că este de dorit să se evite utilizarea unui așa-numit Captive Portal; se recomandă, după caz, utilizarea unei Landing page, accesibile doar după autentificarea utilizatorului. Acest lucru ar face ca utilizarea rețelei să devină mai ușoară și mai rapidă pentru utilizatorii finali. Afișarea Landing page după autentificarea utilizatorului i-ar permite acestuia accesul, după caz, la informații privind serviciile oferite de autoritățile locale, precum și la un scurt rezumat al obiectivelor inițiativei WiFi4EU;

41.

subliniază că introducerea de către utilizator a unor date cu caracter personal ar trebui să fie evitată, deoarece acest lucru este neplăcut pentru utilizatori și poate cauza temeri neîntemeiate că datele lor personale vor fi utilizate pentru publicitate și în alte scopuri nedorite. Salută, prin urmare, faptul că furnizarea de date cu caracter personal este menționată ca unul din criteriile care face ca conectivitatea fără fir locală să nu fie calificată drept gratuită;

42.

salută ideea că rețeaua WiFi4EU va fi supusă unor controale de calitate continue, iar rezultatele acestora vor fi puse la dispoziția publicului;

43.

consideră că este esențial să se creeze o rețea paneuropeană comună WiFi4EU (SSID), care, pe de o parte, ar servi drept bună publicitate pentru inițiativa UE de creare a unor rețele Wi-Fi gratuite și, pe de altă parte, ar putea deveni o marcă comercială pentru o rețea Wi-Fi paneuropeană rapidă și sigură. Alte scheme similare, care îndeplinesc cerințele tehnice minime și toate celelalte criterii ale inițiativei WiFi4EU, dar care nu au beneficiat de asistență financiară ar trebui, de asemenea, la cerere, să se poată alătura acestei mărci comune, astfel încât să se extindă domeniul de aplicare a inițiativei.