30.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 207/100

1.

salută comunicarea comună publicată de Comisia Europeană și de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate la 27 aprilie 2016 și consideră că domeniile prioritare pentru o viitoare politică integrată a UE pentru regiunea arctică, așa cum sunt prezentate în comunicare, reprezintă un pas în direcția cea bună;

2.

subliniază faptul că provocările cu care se confruntă regiunea arctică necesită eforturi concertate la nivel local, regional și internațional și salută efortul Comisiei de a se asigura că politicile integrate menite să contribuie la satisfacerea nevoilor și obiectivelor regionale sunt stabilite pe baza caracteristicilor geografice și demografice specifice acestei regiuni;

3.

observă că aceasta este a treia comunicare privind regiunea arctică. În prima comunicare a Comisiei, publicată în 2008, au fost propuse acțiuni de protecție și de conservare a regiunii arctice, care aveau la bază, printre altele, diferite acorduri pe probleme de mediu și de cooperare internațională. În plus, au fost propuse măsuri de promovare a utilizării durabile a resurselor și a unui model de guvernanță multilaterală în regiunea arctică. Scopul comunicării a fost acela de a promova o abordare structurată și coerentă a problemelor din regiunea arctică și de a deschide noi perspective de cooperare cu țările din această regiune;

4.

observă că, în 2012, Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au publicat o comunicare comună, în care dimensiunea solidă privind protecția mediului era completată de posibilitatea de a deschide noi rute de transport (inclusiv Pasajul de Nord-Est), datorită schimbărilor climatice și potențialului mai mare de exploatare durabilă a resurselor naturale, cu ajutorul noilor tehnologii și cunoștințe. De asemenea, comunicarea a subliniat importanța cooperării internaționale în sprijinul păcii și al securității;

5.

dorește să sublinieze cele trei priorități pentru o viitoare politică integrată a UE, prezentate în cea mai recentă dintre cele trei comunicări: (i) schimbările climatice și protejarea mediului arctic, (ii) dezvoltarea durabilă a regiunii arctice și a zonelor din jurul acesteia și (iii) cooperarea internațională privind chestiunile legate de regiunea arctică. Una dintre cele mai mari provocări este aceea de a se găsi un echilibru între asigurarea bunăstării mediului și exploatarea noilor oportunități oferite de dezvoltarea socioeconomică;

6.

observă că, în general, comunicarea urmează abordările stabilite anterior cu privire la climă și mediu, dezvoltare durabilă și cooperare regională. Avizul CoR dorește să atragă atenția în special asupra acelor chestiuni care au beneficiat de mai puțină atenție în comunicările anterioare (cum ar fi aspectele socioeconomice) sau care au fost identificate drept noi priorități;

7.

sprijină obiectivele comunicării în materie de securitate regională, stabilitate, dezvoltare durabilă și prosperitate. Comunicarea oferă o imagine cuprinzătoare a activităților UE în regiunea arctică. Dezvoltarea durabilă rămâne în centrul politicii UE privind dimensiunea arctică, însă se discută și despre adaptabilitate, în mai mare măsură. Comunicarea afirmă că activitățile viitoare trebuie să evidențieze mediile tradiționale de viață ale populației din această regiune, precum și impactul dezvoltării economice asupra mediului fragil al regiunii arctice. Comitetul Regiunilor salută faptul că în comunicare este puternic subliniată necesitatea de a consolida coordonarea în problemele legate de regiunea arctică;

8.

observă că în această comunicare, regiunea arctică este privită din două perspective diferite. Din punct de vedere european, în regiunea arctică se află cele mai nordice zone din Europa, caracterizate de izolare, de condiții dificile și de o populație îmbătrânită și răspândită pe o suprafață întinsă. Dintr-o perspectivă arctică generală, comunicarea evidențiază resursele naturale existente (minereurile, pădurile, economia maritimă și pescuitul), comunitățile extrem de dezvoltate și know-how-ul solid, de exemplu în ceea ce privește dezvoltarea unor soluții tehnologice durabile din punct de vedere ecologic. Analiza expusă în prezentul aviz se concentrează pe perspectiva europeană;

9.

observă că în comunicarea Comisiei, termenul de „regiune arctică” desemnează zona din jurul Polului Nord, la nord de cercul polar arctic (66 de grade și 32 de minute latitudine nordică). În această zonă sunt incluse Oceanul Arctic și regiuni din opt state arctice: Statele Unite ale Americii, Canada, Danemarca (inclusiv Groenlanda și Insulele Feroe), Finlanda, Islanda, Norvegia, Federația Rusă și Suedia. Groenlanda și Insulele Feroe, care au un grad ridicat de autonomie, dar fac parte în mod oficial din Danemarca, nu fac parte din Uniunea Europeană, însă au semnat acorduri privind pescuitul și acorduri comerciale cu UE. Groenlanda are, de asemenea, statutul special de teritoriu de peste mări asociat la UE. Zona arctică are în total 4 milioane de locuitori, dintre care aproximativ o treime fac parte din populațiile indigene;

10.

atrage atenția asupra faptului că definiția regiunii arctice utilizată în comunicare se referă, în mod foarte restrictiv, la zona situată la nord de Cercul Arctic. Impactul politicii integrate a UE va depăși cu mult limitele acestei regiuni. Comitetul Regiunilor propune ca definiția geografică a regiunii arctice prezentată în comunicare să fie extinsă, luând în considerare aspecte precum promovarea dezvoltării durabile, adaptarea la schimbările climatice și stimularea competitivității europene și ținând seama de necesitățile și potențialul comunităților locale și ale populațiilor indigene;

11.

consideră semnificativ faptul că atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și protejarea mediului arctic fragil sunt puse în mod deosebit în evidență în măsurile politice prezentate în comunicare. Pe lângă consecințele încălzirii regiunii arctice, care afectează și activitatea UE, este important să se ia în considerare modul în care activitățile europene și globale influențează evoluția schimbărilor climatice în regiune. Acordul global privind clima va avea un efect semnificativ și asupra viitorului regiunii arctice. Comunicarea atrage totodată atenția asupra altor acorduri internaționale sau asupra necesității de a încheia astfel de acorduri, inclusiv în domeniul protecției mediului;

12.

recunoaște importanța – atât în prezent, cât și în viitor – a activităților de cercetare și colaborare științifică referitoare la regiunea arctică care sunt evidențiate de către Comisie. Inițiativa UE – PolarNet prezentată în comunicare este un bun exemplu de cooperare științifică amplă și semnificativă, în care sunt implicate universități și institute de cercetare din întreaga Europă. Inițiativa este menită să consolideze cooperarea interdisciplinară și stabilirea priorităților științifice pe termen scurt și pe termen lung în ceea ce privește cercetarea în regiunea arctică. În această privință, obiectivul pe care și-l propune această rețea este de a extinde cooperarea cu părțile interesate din regiunea arctică. Comitetul Regiunilor consideră că atunci când se iau decizii cu privire la obiectivele și mijloacele cercetărilor referitoare la realitatea multidimensională din regiunea arctică, este deosebit de important să se coopereze și cu reprezentanții locali și regionali;

13.

ar dori să se pună un accent mai puternic pe rolul jucat de orașele și localitățile din regiunea arctică în activitatea de dezvoltare. Orașele și localitățile sunt factori-cheie în cadrul acestor eforturi și al adaptării la un context în schimbare. Investițiile în infrastructura municipală și soluțiile eficiente din punct de vedere energetic, de exemplu, printre care și soluțiile necesare pentru serviciile publice, în special în regiunile slab populate, impulsionează apariția unor noi activități comerciale. Comitetul Regiunilor atrage însă atenția asupra faptului că provocările specifice reprezentate de distanțele mari, zonele slab populate și de populațiile în curs de îmbătrânire vor continua să necesite o atenție specială în cadrul politicii de dezvoltare;

14.

consideră că exploatarea durabilă a resurselor naturale este un element esențial al creșterii economice durabile și al eforturilor menite să crească prosperitatea în regiunea arctică. O condiție prealabilă în acest sens este asigurarea unor transporturi și a unor legături de telecomunicații eficiente. Este important să se dezvolte conexiuni de transport mai cuprinzătoare pe axa nord-sud, cum ar fi, de exemplu, conexiunea TEN-T din Finlanda până la Oceanul Arctic via Norvegia, dar și conexiuni est-vest, pentru a racorda regiunile din nordul Norvegiei, al Suediei și al Finlandei la rețeaua de transport a UE. Investițiile în regiunea arctică, precum investițiile în drumuri, căi ferate, bandă largă și rețele de energie electrică, se propagă în general într-o zonă mai largă și, astfel, au un impact pozitiv asupra condițiilor de afaceri din ansamblul țării respective, inclusiv asupra industriei;

15.

subliniază, în acest sens, strategia UE privind creșterea albastră, care promovează o dezvoltare maritimă durabilă, pe termen lung. Măsurile incluse în strategie, asociate cu cunoașterea mediului marin, amenajarea spațiului maritim și supravegherea maritimă integrată, sunt promovate și în Oceanul Arctic. Măsurile de dezvoltare legate de promovarea acvaculturii și de exploatarea energiei maritime sunt deosebit de importante pentru regiunea arctică;

16.

subliniază că valorificarea know-how-ului din regiunea arctică în domeniile industriei, energiei, tehnologiei curate, dezvoltării de infrastructuri și turismului va consolida competitivitatea întregii Europe. Este importantă promovarea cooperării în materie de cercetare între universitățile arctice și centrele de cercetare. Promovarea inovării și transformarea acesteia în produse și în servicii comerciale se află în centrul atenției, ca mijloc de promovare a dezvoltării durabile. Îmbunătățirea mediului de afaceri din regiunea arctică reprezintă un aspect al punerii în aplicare a strategiei digitale a pieței interne;

17.

subliniază că prioritățile politicii de coeziune a UE pentru perioada de programare 2014-2020 în regiunea arctică sunt cercetarea și inovarea, competitivitatea IMM-urilor și tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon. Strategiile de specializare inteligentă adoptate de regiunile nordice și, în ceea ce privește cooperarea transfrontalieră, programele Interreg privind periferia nordică și regiunea arctică, „Interreg Nord”, „Botnia-Atlantica” și „Norvegia-Suedia”, care vizează crearea unor comunități solide, competitive și durabile, vor oferi o bază solidă pentru proiecte în regiunile arctice ale UE finanțate prin fondurile structurale. La frontierele externe ale UE, Programul Kolarctic CBC va sprijini, la rândul său, cooperarea cu regiunile nordice din Finlanda, Suedia și Norvegia, precum și cu regiunea Mării Barents;

18.

subliniază că punerea în aplicare a viitoarei politici de coeziune ar trebui să pună la dispoziție o gamă largă de instrumente financiare pentru eforturile de dezvoltare a regiunii arctice, cu ajutorul cărora se vor putea găsi soluții de promovare a industriei locale și de îmbunătățire a cunoștințelor, produselor și serviciilor care consolidează competitivitatea întregii UE. Printre noile aspecte cu o importanță fundamentală se numără dezvoltarea economiei circulare în regiunea arctică, precum și a întregului concept de amenajare a regiunii. Este important ca UE să fie implicată îndeaproape în activitățile de cercetare și investiții din regiunea arctică, inclusiv în cursul viitoarei perioade de programare;

19.

subliniază că în comunicare se face referire la potențialul noilor tehnologii asociate cu comunicațiile electronice, de exemplu, în menținerea și dezvoltarea întreprinderilor, a cunoștințelor și a culturii locale. Acest lucru este deosebit de important pentru reprezentanții populațiilor indigene. Comunicarea menționează reuniunile anuale ale Comisiei cu reprezentanții populațiilor indigene din regiunea arctică. Luarea în considerare a punctului de vedere al populațiilor indigene și implicarea acestora în procesul decizional sunt deosebit de importante, inclusiv în afacerile naționale și regionale;

20.

salută accentul puternic pus pe importanța cooperării pentru punerea în aplicare a unei politici integrate pentru regiunea arctică. O altă problemă evidențiată este necesitatea unei utilizări mai eficace a diferitelor instrumente de finanțare pentru a promova investițiile în regiunea arctică, motiv pentru care Comisia propune și instituirea temporară a unui forum pentru cooperarea europeană în regiunea arctică (Forumul părților interesate privind regiunea arctică europeană). La acest forum pentru cooperare sunt invitați să participe reprezentanți ai instituțiilor UE, ai statelor membre și ai autorităților regionale și locale, iar misiunea sa este de a identifica principalele priorități în materie de investiții și cercetare pentru finanțarea din partea UE până la sfârșitul anului 2017. Comitetul Regiunilor propune ca configurația și domeniul de competență al forumului să fie mai bine precizate, dat fiind că forumul este încă într-un stadiu incipient;

21.

propune ca, în cadrul lucrărilor Forumului pentru cooperare, Comisia să elaboreze un ghid privind oportunitățile de finanțare disponibile în regiunea arctică (așa cum s-a procedat în cazul strategiei UE pentru regiunea Mării Baltice) și să ofere informații pe această temă prin diferite evenimente și întâlniri orientate către stabilirea de contacte; în plus, activitatea Forumului părților interesate din zona europeană a Arcticii ar trebui să servească drept fundament pentru Forumul anual UE-Arctica, prevăzut a fi înființat, conform propunerii Comisiei, în 2018;

22.

consideră că promovarea cooperării internaționale este unul dintre elementele fundamentale ale comunicării. Faptul că importanța strategică a regiunii arctice este în creștere ar putea duce la conflicte de interese, ceea ce înseamnă că va fi și mai important să existe o strânsă cooperare internațională. Cooperarea în regiunea arctică se desfășoară în cadrul mai multor structuri de cooperare deja existente. Consiliul Arcticii este un forum interguvernamental de prim rang, care promovează cooperarea între state, comunitățile indigene și alte comunități din regiunea arctică, pe teme specifice acesteia. Consiliul Euro-Arctic al Mării Barents și Consiliul regional Barents promovează stabilitatea și dezvoltarea durabilă în regiunea Barents. Cooperarea UE pentru Marea Baltică este, de asemenea, legată de cadrul general al cooperării arctice;

23.

subliniază importanța continuării cooperării cu Rusia în cadrul dimensiunii nordice. Posibilitățile de a reuni, prin cooperare, întreprinderi, cercetători și cetățeni au contribuit la dezvoltarea anumitor proiecte specifice privind mediul, activitatea economică și cultura;

24.

consideră că este important ca structurile de cooperare existente să fie utilizate în promovarea obiectivelor comunicării. UE este implicată activ în activitatea a diferite organizații și forumuri internaționale. Ea a solicitat să dobândească statutul de observator al Consiliului Arcticii și este important ca statele membre să depună eforturi în vederea finalizării acestui proces;

25.

nu în ultimul rând, observă că importanța strategică a regiunii arctice pentru UE este în continuă creștere, ca, de altfel, și necesitatea ca UE să ia măsuri pentru a face față provocărilor reprezentate de mediul natural și de condițiile socioeconomice specifice ale regiunii arctice. UE ar trebui să promoveze cooperarea dintre statele membre și țările terțe pentru a asigura stabilitatea mediului general al regiunii arctice. Este important să se consolideze abordarea integrată, nu în ultimul rând prin căutarea legăturilor și sinergiilor dintre diferite programe de finanțare și alte instrumente de finanțare. Autoritățile locale și regionale trebuie implicate în principalele programe și proiecte de promovare a cooperării regionale, a legăturilor de transport și a dezvoltării economice durabile în regiunea arctică.