30.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 209/15

Raportor:

Mindaugas MACIULEVIČIUS

1.1.

CESE salută comunicarea Comisiei Europene pe tema „O strategie spațială pentru Europa” și este de acord cu orientările propuse. Printre acestea figurează o serie de elemente noi, printre care se numără deschiderea către societatea civilă, punerea accentului pe întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), impulsionarea cercetării și dezvoltării, precum și necesitatea de a asigura fluxuri financiare adecvate pentru activitățile spațiale, inclusiv prin mobilizarea capitalului privat.

1.2.

CESE încurajează Comisia să continue pe această cale și să își fixeze obiective și mai ambițioase. Primul capitol din comunicare este intitulat „Maximizarea beneficiilor pe care spațiul le oferă societății și economiei Uniunii Europene” și include multe dintre recomandările făcute de Comitet în cadrul proiectului său „Spațiul și societatea”.

1.3.

CESE înțelege natura duală a capacităților spațiale. Cu toate acestea, își reafirmă sprijinul ferm pentru o politică spațială europeană orientată către aspecte civile (pace și cooperare), recunoscând importanța utilizării sistemelor de monitorizare a spațiului în scopul siguranței și securității publice. Această dublă utilizare este unul dintre elementele esențiale care permit politicilor integrate și armonizate să protejeze cu succes bunăstarea cetățenilor europeni.

1.4.

Având în vedere excelentele rezultate obținute până în prezent în termeni de precizie și de fiabilitate, CESE speră că Comisia va elabora un regulament care să prevadă utilizarea cu prioritate și, în anumite cazuri, preferențială, în Europa a sistemului de geolocalizare Galileo.

1.5.

Investițiile planificate pentru anii următori sunt suficiente pentru programele Copernicus și Galileo, dar trebuie garantate. Anul viitor va demara dezbaterea privind noul cadrului financiar multianual al Uniunii; Comitetul ar aprecia alocarea de resurse suplimentare pentru abordarea noilor provocări reprezentate de schimbările climatice, de securitate și de apărare în fața amenințărilor externe. Programul Orizont 2020 și fondurile structurale ar putea fi folosite pentru sprijinirea activităților de dezvoltare din sectorul spațial.

1.6.

CESE solicită Comisiei ca, împreună cu Banca Europeană de Investiții, să identifice noi opțiuni de finanțare pentru a încuraja investitorii privați să acorde atenție sectorului spațial. În acest scop, Comisia ar putea ajuta prin organizarea de reuniuni, care ar urma să aibă loc la nivelul statelor membre în cauză și în cadrul cărora băncile, investitorii instituționali și întreprinderile ar fi invitate să ia în considerare noi forme de investiții, inclusiv clustere spațiale.

1.7.

CESE este de părere că singura modalitate de a asigura succesul pe termen lung al strategiei spațiale a UE o reprezintă implicarea activă a tuturor statelor membre. Acest lucru se poate face prin intermediul unor măsuri concrete și specifice de consolidare a capacităților, care să vizeze în special sprijinirea statelor membre în ceea ce privește capacitățile și interesele emergente în domeniul spațial. Aceste măsuri pot începe să prindă contur, de exemplu, prin organizarea de sesiuni de formare, evenimente de sensibilizare, consultări (atât tehnice, cât și centrate pe utilizator), proiecte demonstrative, inițiative regionale, sinergii între statele membre avansate și cele novice în domeniu, precum și prin alte acțiuni special concepute pentru a contribui la satisfacerea nevoilor statelor membre.

1.8.

Educarea și sensibilizarea publicului în ceea ce privește beneficiile informării și datele puse la dispoziție prin intermediul activităților spațiale sunt de maximă importanță. La fel de importantă ar fi și organizarea de activități pe teme spațiale în școli, universități și în cadrul unor programe de formare complementară.

1.9.

Pregătirea de tehnicieni și ingineri este esențială pentru viitorul industriei europene. Consolidarea pieței europene a muncii, îmbunătățirea infrastructurii de experimentare și testare, centrele de excelență, învățarea pe tot parcursul vieții și evoluția permanentă a cunoștințelor și aptitudinilor către un nivel superior, care include știința spațială, trebuie să fie pietrele de temelie ale strategiei spațiale europene.

1.10.

În acest sens, Comitetul ar dori ca Comisia să evalueze fezabilitatea creării unui portal unic, care să prezinte toate activitățile desfășurate de diversele organizații și agenții. Portalul ar trebui să fie accesibil tuturor cetățenilor și operatorilor interesați, să evidențieze beneficiile activităților în curs și să semnaleze eventualele oportunități oferite de economia spațială, în special pentru IMM-uri.

1.11.

Într-un aviz recent privind inițiativa europeană în domeniul cloud computingului (1), Comitetul a subliniat „problemele care împiedică Europa să exploateze potențialul datelor, în special în ceea ce privește lipsa interoperabilității, fragmentarea structurilor, închiderea structurilor față de alte aporturi și schimburi”. În mod evident, aceleași probleme există și în cadrul infrastructurii terestre a sistemului spațial european, ele trebuind a fi eliminate cât mai repede cu putință.

1.12.

Europa dispune de infrastructuri excelente de lansare a sateliților, noua generație de lansatoare, ca Ariane și Vega, permițând economii semnificative, într-o anumită măsură grație unei cooperări mai strânse între statele membre. Dezvoltarea de infrastructuri de lansare reutilizabile va duce la o reducere semnificativă a costurilor și va permite accesul la activitățile spațiale pentru acele țări care nu dispun de mijloacele necesare pentru a crea o infrastructură eficientă în spațiul cosmic.

1.13.

Există un interes din ce în ce mai mare pentru utilizarea sateliților de mici dimensiuni în sistemele de comunicații și de supraveghere. Inclusiv în cadrul pieței de observare a Pământului se preconizează o creștere semnificativă a ponderii acestor sateliți, prin intermediul unor noi aplicații. Prin urmare, va fi important ca UE să se concentreze asupra conceperii de mini- și nanosateliți, pentru a profita de avantajele acestei piețe. În același timp, aceasta va deveni o oportunitate nu numai pentru statele membre mai mici, ci și pentru operatorii privați. CESE subliniază, cu toate acestea, că o astfel de creștere a numărului de sateliți mai puțin costisitori de monitorizare a Pământului, va genera cantități enorme de date. Protejarea vieții private a fiecărui cetățean și utilizator ar trebuie să capete prioritate, în condițiile unei bune-credințe autentice și a unor reglementări solide (2).

1.14.

Garantarea accesului la infrastructura spațială și securitatea acesteia se numără printre prioritățile pe care Comisia va trebui să le aibă în vedere. Cooperarea cu alte țări este esențială pentru a se evita competiția pentru cele mai favorabile orbite și lipsa de interes pentru reglementarea chestiunii deșeurilor spațiale. Activitățile diplomatice legate de gestionarea spațiului cosmic trebuie așadar intensificate. În același timp, CESE recomandă UE să stimuleze inovarea în ceea ce privește eliminarea deșeurilor spațiale.

1.15.

Importanța unei cooperări în domeniu a fost subliniată și cu ocazia recentelor reuniuni de la nivel mondial (3). Astfel, au fost identificați patru piloni importanți: economia, societatea, accesibilitatea și diplomația. Chestiunile menționate au fost întotdeauna în centrul atenției CESE, care și-a asumat inițiativa de a sublinia importanța lor sub aspect economic și social.

1.16.

Este nevoie prin urmare de o nouă abordare în domeniul utilizării datelor, care să faciliteze accesul IMM-urilor, să informeze atât cetățenii, cât și IMM-urile asupra posibilității de a avea acces fără nicio discriminare la aceste canale de informare cu volum mare de date, să sporească protecția împotriva atacurilor informatice și să dezvolte în permanență noi aplicații prin intermediul unor inițiative specifice, pe baza creativității cercetătorilor, universităților și întreprinderilor noastre. CESE subliniază că, potrivit Convenției de la Aarhus, utilizarea volumelor mari de date pentru protecția mediului trebuie să fie facilitată la costuri accesibile.

2.1.

În prezent, Uniunea Europeană are al doilea cel mai mare buget public destinat spațiului la nivel mondial și este principalul client instituțional al serviciilor de lansare din Europa. UE dispune de sisteme spațiale de nivel mondial, datorită programelor Copernicus pentru observarea pământului și EGNOS și Galileo pentru navigație prin satelit și geolocalizare. În perioada 2014-2020, UE va investi singură 12 miliarde EUR în activități spațiale.

2.2.

Tehnologiile spațiale au devenit indispensabile pentru viața de zi cu zi a cetățenilor europeni. În plus, soluțiile spațiale aduc beneficii într-o gamă largă de contexte, inclusiv gestionarea dezastrelor, agricultură, transporturi, infrastructura energetică și provocările globale. Tehnologiile, datele și serviciile spațiale se află la baza a numeroase politici europene și priorități politice esențiale. De asemenea, spațiul este de o importanță strategică pentru Europa, consolidând rolul de actor global al acesteia, reprezentând un avantaj pentru securitate și apărare și contribuind la stimularea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor. Europa dispune de o industrie foarte activă de fabricare a sateliților, care reprezintă aproximativ 33 % din piețele mondiale deschise, și de un sector dinamic al serviciilor în aval, care include un număr mare de IMM-uri. Valoarea economiei spațiale europene era estimată la 46-54 de miliarde EUR în 2014, ceea ce echivalează cu 21 % din valoarea sectorului spațial la nivel mondial.

2.3.

Pe baza articolului 189 din Tratat (TFUE), Comisia propune o nouă strategie spațială pentru Europa, axată pe patru obiective strategice:

3.1.

CESE a sprijinit întotdeauna foarte activ Comisia și părțile interesate în privința chestiunilor legate de spațiu.

3.2.

CESE a stabilit o serie de priorități în avizele sale pe tema spațiului:

4.1.1.

O strategie ambițioasă are nevoie de un buget ambițios. Conform Comisiei, bugetul UE pentru spațiu este al doilea ca mărime la nivel mondial. El este o combinație între bugetul Uniunii Europene, bugetele pentru spațiu ale tuturor statelor membre și bugetul Agenției Spațiale Europene (ESA). Bugetul SUA în domeniu este de aproape patru ori mai mare decât cel al UE. Cheltuielile reale ale Rusiei și Chinei în domeniul spațiului sunt foarte greu de estimat, deoarece nu toate datele referitoare la activitățile spațiale din aceste țări sunt puse la dispoziția publicului. Pe de altă parte, dacă se compară bugetele spațiale ca procentaj din PIB, Europa ocupă abia locul șase.

4.1.2.

Obiectivele ambițioase ale Comisiei Europene necesită mobilizarea de investiții masive, pe care sectorul public, de unul singur, pur și simplu nu și le poate permite. Implicarea investitorilor privați, a sectorului bancar, a fondurilor de investiții și a altor actori financiari este vitală pentru a sprijini dezvoltarea cercetării și a noilor aplicații.

4.1.3.

Comunicarea nu subliniază și nu susține îndeajuns rolul esențial al IMM-urilor, pe care ar trebui de altfel să îl sublinieze, în special atunci când este vorba despre întreprinderi inovatoare nou-înființate. Deși se acordă mai multă atenție forței acestora în ceea ce privește inovarea, soluțiile financiare propuse nu rezolvă problemele reale ale sectorului, una dintre acestea fiind deficiența cronică de finanțare. Având în vedere riscurile ridicate asociate, sistemul bancar este reticent în ceea ce privește sprijinirea inovației. În cazul multor IMM-uri, participarea la procedurile publice de ofertare este imposibilă, deoarece acestea sunt adesea adaptate în mod expres la actorii de mari dimensiuni. Ar trebui așadar să se acorde mai mult sprijin IMM-urilor, prin introducerea unor proceduri de ofertare pentru întreprinderi de dimensiunea lor. O subcontractare mai accesibilă unei game extinse de IMM-uri în cazul proiectelor mai mari ar constitui și ea un pas în direcția cea bună. Orizont 2020 și alte programe de cercetare și dezvoltare au un rol important de jucat, iar utilizarea lor ar trebui maximizată din perspectiva IMM-urilor.

4.1.4.

CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la eventualele efecte ale Brexit-ului și la consecințele acestuia asupra activităților spațiale europene. Regatul Unit este unul dintre statele membre cu cele mai mari realizări în sectorul spațial. Prin urmare, UE trebuie să prevadă posibile modalități de cooperare cu această țară în domeniul spațial.

4.2.1.

Nu toate statele membre ale UE sunt foarte implicate în activități spațiale și, din păcate, nu toate sectoarele (publice sau private) conștientizează avantajele acestor activități. În sectorul public, de exemplu, activitățile spațiale pot fi utilizate în mod eficient în diferite domenii, printre care: monitorizarea la zi a teritoriului, măsurarea eficienței izolațiilor în locuințe, identificarea depozitelor ilegale de deșeuri și multe altele.

4.2.2.

Pentru a asigura competitivitatea sectorului spațial din UE, este esențială implicarea statelor membre cu capacități și interese emergente în acest sector, precum și a părților lor interesate, a operatorilor din domeniu, a cercetătorilor și a altor instituții. Comisia ar trebui să preconizeze măsuri concrete.

4.3.1.

CESE apreciază că s-au clarificat aspectele abordate în recentele discuții despre guvernanță, pe care le evidențiase într-o serie de avize anterioare. Strategia ESA a fost validată în cadrul Consiliului ministerial al ESA din decembrie 2016 (inclusiv repartizarea bugetului între diferitele programe pentru perioada 2017-2021). Astfel, strategia UE și cea a ESA nu mai sunt diferite, ci complementare.

4.4.1.

Trebuie să se înființeze urgent centre mari de date, care să stocheze, să prelucreze în prealabil și să analizeze datele descărcate din Copernicus. Capacitatea de a utiliza datele istorice în corelație cu Copernicus este, de asemenea, foarte importantă în ceea ce privește elaborarea de noi instrumente în acest domeniu.

4.4.2.

UE și-a asumat angajamente prin ambițiosul Acord COP21 și prin obiectivele de dezvoltare durabilă. CESE subliniază că sistemele de monitorizare prin satelit și instalațiile de prelucrare a volumelor mari de date de la fața locului sunt esențiale pentru punerea în aplicare cu succes a angajamentelor de la nivel local, dar și global. Este nevoie în mod evident de noi instrumente în domeniul schimbărilor climatice, lucru pe care CESE l-a solicitat în unele avize anterioare, cum ar fi NAT/696 (5).

4.4.3.

După cum s-a recunoscut în cadrul Acordului COP21, sectorului LULUCF (6) îi revine un rol important în absorbția volumului actual de CO2 din atmosferă. Pădurile sunt absorbanți de carbon, iar monitorizarea zilnică a stării pădurilor poate împiedica tăierea ilegală a copacilor și încuraja o gestionare activă a pădurilor, inclusiv prin plantarea mai multor copaci cu creștere rapidă și prin detectarea timpurie și prevenirea incendiilor forestiere. Propunerile actuale ale UE, care permit compensarea emisiilor de CO2 din sectoare precum industria sau transportul prin utilizarea absorbanților forestieri de carbon sau prin extinderea pădurilor, pun un accent mult mai puternic pe preocupările economice, sociale și de mediu. Propunerile evidențiază în mod clar necesitatea elaborării urgente de instrumente de monitorizare bazate pe programul Copernicus. La nivel internațional, aceste instrumente sunt de maximă importanță, deoarece pot fi folosite pentru a verifica cu exactitate progresele înregistrate efectiv în privința atenuării și absorbției în diferite țări din întreaga lume.

4.4.4.

CESE recunoaște că sistemele de monitorizare prin satelit și centrele de date vor avea în viitor o mare importanță pentru producția durabilă de alimente. Se conturează în special beneficii majore pentru agricultura de precizie, mai ales pentru că Galileo și sistemul global de navigație prin satelit pot contribui la economisirea de combustibili fosili. De asemenea, programele informatice care utilizează imaginile surprinse de Copernicus la diferite frecvențe pot identifica exact acele zone unde umiditatea sau nivelurile de nutrienți sunt fie insuficiente, fie prea mari, permițând ajustarea cantităților de apă și de substanțe nutritive, fapt care duce la economisirea de apă dulce și la reducerea la minimum a cantităților de îngrășăminte și pesticide. Acest lucru îmbunătățește semnificativ sustenabilitatea sistemelor agricole, promovează depistarea timpurie și prevenirea fitopatologiilor, permite formularea de previziuni în materie de recolte și asigură atât avantaje economice considerabile, cât și un impact social și de mediu foarte pozitiv.

4.4.5.

Meteorologia de precizie ar trebui dezvoltată în continuare, pentru a facilita detectarea timpurie a condițiilor meteorologice extreme și prevenirea efectelor lor sau pregătirea pentru acestea, ceea ce permite reducerea pierderilor de alimente în cadrul exploatațiilor agricole, protejând totodată persoanele de situațiile critice pentru sănătatea sau bunurile lor.

4.5.1.

În 2014, CESE a lansat proiectul „Spațiul și societatea”, în cadrul căruia partenerii au subliniat necesitatea de a înregistra progrese prin includerea întregii societăți în dezbaterea referitoare la importanța rolului Europei în sectorul spațial. Societatea civilă europeană trebuie consultată în mod corespunzător, dacă dorim să-i înțelegem așteptările și nevoile.

4.5.2.

Comunicarea Comisiei nu conține nicio trimitere la această provocare strategică, deși consultarea publică pe tema unei strategii spațiale pentru Europa a avut loc în 2016. Dezbaterea privind politicile spațiale s-a limitat de obicei la principalele părți interesate, ignorând pur și simplu faptul că, pentru a dezvolta o piață orientată către consumatori, aceștia trebuie să cunoască și să țină seama de avantajele și oportunitățile pe care le poate oferi tehnologia.

4.5.3.

Fiecare actor principal are o strategie de comunicare individuală, dar nu există nicio viziune sau plan strategic comun care să poată fi prezentate publicului larg. CESE consideră că nicio strategie nu va avea succes fără implicarea părților interesate ale societății civile, fie acestea publice sau private, în planul de acțiune.

4.5.4.

Ar trebui organizate reuniuni cu utilizatorii finali, la nivel regional, național și european. De asemenea, ar trebui desfășurate campanii de informare, la care să participe activ și autoritățile locale.

4.5.5.

CESE invită Comisia și principalii parteneri să lanseze un portal privind spațiul și societatea, în cooperare cu organizațiile publice și private și cu întreprinzătorii. Informarea și sensibilizarea ar trebui să se numere printre principalele priorități ale unei noi politici spațiale, al cărei obiectiv va fi, în cele din urmă, satisfacerea nevoilor reale ale cetățenilor.