31.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 173/45

Raportor:

Indrė VAREIKYTĖ

Coraportor:

Tatjana BABRAUSKIENĖ

1.1.

Comitetul salută noua agendă pentru competențe în Europa propusă de Comisie și consideră că aceasta reprezintă un pas important către un echilibru mai bun între competențele necesare pentru persoanele fizice, piața muncii și societăți. De asemenea, CESE consideră că o mai bună corelare a competențelor cu nevoile pieței va îmbunătăți accesul persoanelor calificate și competente la piața forței de muncă.

1.2.

Este de înțeles că noua agendă și inițiativele sale se axează pe rezolvarea problemelor actuale, în principal prin modificarea instrumentelor și măsurilor existente, pentru a îmbunătăți astfel aplicarea și funcționarea acestora. Cu toate acestea, este necesar ca în domeniul educației și al dezvoltării competențelor să fie introduse mai multe soluții inovatoare, știut fiind că Europa are nevoie de o adevărată schimbare de paradigmă sub aspectul obiectivelor și al modului în care funcționează sectorul educației, și de o altă înțelegere a locului și rolului acestuia în societate.

1.3.

CESE subliniază că creșterea participării pe piața muncii, satisfacerea nevoilor unor piețe ale muncii în schimbare, nesigure și complexe, precum și combaterea sărăciei, inegalităților și discriminării în UE nu pot fi abordate corespunzător fără a se ține seama de perspectivele sociale și de gen aferente.

1.4.

Comitetul solicită Comisiei să ofere o perspectivă mai amplă cu privire la funcționarea și intersectările dintre sistemele generale ale educației și formării, ale muncii și sociale, precum și măsurile individuale ale acestora, în special în ceea ce privește aspectele legate de nivelurile superioare de învățământ, rolul învățării pe tot parcursul vieții, al mobilității transfrontaliere, al atitudinii antreprenoriale, al creativității, al inovării și al competențelor sociale și interculturale.

1.5.

De asemenea, CESE ar dori să vadă mai multe legături explicite între noua agendă, semestrul european și Strategia Europa 2020, în special în ceea ce privește obiectivele acestora cu privire la educație și ocuparea forței de muncă; de asemenea, ar trebui să se aibă în vedere definirea rolului acestei agende în contextul Agendei 2030, al Strategiei privind piața unică digitală, al Strategiei privind economia circulară, al Angajamentului strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019, al pilonului drepturilor sociale și al obiectivelor de dezvoltare durabilă.

1.6.

Comitetul regretă lipsa unor măsuri specifice în noua agendă cu privire la rolul esențial pe care îl joacă învățarea non-formală și informală în pregătirea tinerilor pentru viață. În plus, sensul mai cuprinzător al termenului „spirit antreprenorial” (adică de spirit de inițiativă) nu este evidențiat în noua agendă ca o competență vitală și aducătoare de beneficii pentru toți. În acest sens, Comisia ar trebui să acorde o atenție deosebită și nevoii de competențe specifice profesiilor liberale (1).

1.7.

CESE nu poate fi de acord cu faptul că nu se prevede nicio schemă de finanțare pentru punerea în aplicare a noii agende și este ferm convins că utilizarea optimă a programelor de finanțare existente nu va fi suficientă pentru a realiza obiectivele ambițioase ale agendei. În plus, sursele de finanțare propuse pentru agendă, și anume FSE și Erasmus+, sunt deja planificate și distribuite la nivel național, motiv pentru care utilizarea lor la implementarea agendei este și mai incertă.

1.8.

Comitetul apreciază importanța pe care agenda o acordă dialogului cu partenerii sociali și întreprinderile și încurajează consolidarea în continuare a acestui dialog, precum și a celui cu organizațiile societății civile relevante și cu organizațiile care lucrează direct cu beneficiarii și se adresează persoanelor vulnerabile.

1.9.

CESE consideră că garanția de competențe propusă își va aduce o contribuție semnificativă doar dacă se desprind învățăminte din implementarea garanției pentru tineret.

1.10.

Dezvoltarea competențelor în era digitală are loc în contextul unor schimbări rapide și uneori perturbatoare, când modelele de afaceri se pot schimba radical. Prin urmare, CESE consideră că sprijinirea persoanelor doar în vederea dobândirii unui set minim de competențe nu este suficientă și că este esențial să se asigure că garanția de competențe devine o modalitate sigură de a-i capacita și încuraja pe cetățeni să progreseze până la cel mai ridicat nivel de competențe. CESE insistă să fie găsite și alte soluții pentru a suplimenta, de exemplu prin investiții publice și private, finanțarea necesară pentru a asigura o dezvoltare rapidă a competențelor. Ar trebui luate în considerare și instrumentele utilizate în unele state membre ale UE, cum ar fi acordurile colective privind concediul plătit pentru formare profesională.

1.11.

În același timp, este important să se recunoască faptul că doar îmbunătățirea competențelor individuale nu va asigura efectul dorit privind capacitatea de inserție profesională, dacă politicile de sprijin sociale, economice și de gen, strâns interconectate, nu vor fi la rândul lor dezvoltate.

1.12.

CESE consideră că eforturile legate de dezvoltarea în continuare a cadrului european al calificărilor (CEC) ar trebui să se concentreze pe consolidarea cooperării dintre statele membre și toate părțile interesate, pe importanța recunoașterii competențelor și calificărilor de formare continuă și pe validarea abilităților dobândite prin învățare non-formală și informală, acordând o atenție deosebită competențelor transversale. În plus, în special în ceea ce privește atingerea unui nivel ridicat de competențe, este important să se consolideze învățarea non-formală și informală, în așa fel încât acestea să poată fi încorporate fără obstacole în sistemele de învățământ și de formare oficiale existente, într-un mod acceptabil pentru toate părțile interesate relevante.

1.13.

Este esențial să se asigure că încercarea de a actualiza CEC nu devine prea împovărătoare și birocratică, precum și să se obțină o consecvență mai mare între instrumentele de calificare de la nivelul UE, în special CEC, sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (SECEFP) și cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET). Modelul de clasificare europeană a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO) ar trebui să susțină dezvoltarea CEC și utilizarea acestuia, dar este esențial să se finalizeze procesele de corelare, pentru ca ESCO să fie capabil să își aducă contribuția în acest sens.

1.14.

CESE sprijină cu fermitate noul cadru Europass, în special transformarea acestuia dintr-un instrument bazat pe documente într-o platformă bazată pe servicii. Comitetul este de părere că transparența, accesibilitatea, ușurința de utilizare și eficiența ar trebui să fie principalele forțe motrice în dezvoltarea acesteia. Este esențial să se asigure că noul cadru Europass este accesibil persoanelor cu dizabilități.

1.15.

CESE este, însă, rezervat în ceea ce privește caracterul etic al utilizării fondurilor programului Erasmus+ ca sursă financiară inițială. În același timp, Comisia ar trebui să reevalueze implicațiile bugetare într-un mod mai realist, în special în ceea ce privește implicațiile financiare pentru statele membre și implicațiile bugetare ale diseminării noului cadru Europass în rândul publicului larg.

2.1.

Comisia a adoptat O nouă agendă pentru competențe în Europa, cu scopul de a garanta că persoanele își dezvoltă un set amplu de competențe la începutul vieții și de a valorifica la maximum capitalul uman al Europei, ceea ce ar trebui să stimuleze capacitatea de inserție profesională, competitivitatea și creșterea economică în Europa.

2.2.

Comisia estimează că 70 de milioane de europeni nu au competențe de citire și de scriere adecvate și slabe competențe numerice, iar peste 20 % dintre cetățeni nu sunt capabili să lucreze la calculator (2), ceea ce îi expune riscului de șomaj, sărăcie și excluziune socială. Pe de altă parte, peste 30 % dintre tinerii extrem de calificați ocupă locuri de muncă care nu corespund talentelor și aspirațiilor lor, în timp ce 40 % dintre angajatorii europeni semnalează faptul că nu găsesc lucrători care să aibă competențele necesare pentru creștere și inovare. În același timp, prea puține persoane au spiritul și competențele antreprenoriale necesare pentru înființarea propriei afaceri și pentru a se adapta în continuare la cerințele în schimbare de pe piața muncii.

2.3.

Comisia consideră că creșterea nivelurilor de competențe, promovarea competențelor transversale și identificarea unor metode prin care să se anticipeze mai bine nevoile pieței forței de muncă, inclusiv pe baza dialogului cu industria, sunt esențiale pentru îmbunătățirea șanselor de reușită în viață ale persoanelor și pentru sprijinirea creșterii echitabile, durabile și favorabile incluziunii, precum și a coeziunii societăților. Pentru a contribui la soluționarea provocărilor în materie de competențe, Comisia propune zece inițiative care să fie implementate în următorii doi ani:

3.1.

În prezentul aviz, CESE se concentrează pe agendă și pe cele trei inițiative propuse în paralel cu aceasta: garanția de competențe, revizuirea cadrului european al calificărilor și revizuirea cadrului Europass.

3.2.

De asemenea, Comitetul răspunde la cererea Președinției malteze a Consiliului Uniunii Europene de a prezenta un aviz exploratoriu pe tema Îmbunătățirea competențelor persoanelor pe piața forței de muncă. Având în vedere suprapunerea obiectivelor și a domeniului de aplicare, răspunsul Comitetului la această solicitare a fost inclus în prezentul aviz, pe care îl îmbogățește prin prezentarea punctelor de vedere ale Comitetului referitoare la dimensiunea socială și aspectele legate de gen în ceea ce privește competențele și capacitatea de inserție profesională.

4.1.

Comitetul salută noua agendă pentru competențe în Europa propusă de Comisie și consideră că aceasta reprezintă un pas important către un echilibru mai bun între nevoile de competențe ale societății și cele ale întreprinderilor. Deși este de înțeles că noua agendă și inițiativele sale se concentrează pe soluționarea problemelor actuale, în mare parte prin modificarea instrumentelor și măsurilor existente, pentru a îmbunătăți aplicarea și funcționarea lor, CESE subliniază că este necesar să se introducă soluții mai inovatoare în domeniile educației și dezvoltării competențelor. Multe state membre și aparținând Spațiului Economic European (SEE) au aplicat deja diverse abordări inovatoare, care nu sunt însă monitorizate sau menționate în agendă, cu atât mai puțin promovate în rândul celorlalte state membre.

4.2.

CESE este ferm convins că acum este momentul pentru o schimbare veritabilă de paradigmă în ceea ce privește obiectivele și funcționarea sectorului educației și al formării (cu includerea componentelor formală, non-formală și informală), înțelegând poziția și rolul său în societate, precum și pentru a recunoaște educația în sine ca factor al productivității; impactul relativ scăzut al măsurilor luate în general la nivelul UE (3) după 2009 în ce privește educația și ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor susțin acest punct de vedere. Punerea unui mai mare accent pe investițiile în dezvoltarea umană este crucială pentru viitorul Europei. Astfel, noua agendă ar trebui să ofere nu doar soluții parțiale la disparitățile existente pe piața forței de muncă, ci și măsuri pentru a-i ajuta pe toți europenii să devină mai buni, mai calificați și mai flexibili cu privire la alegerea activităților economice.

4.3.

Perfecționarea și adaptarea competențelor, precum și reformarea și dezvoltarea profesională continuă sunt extrem de relevante pentru angajamentele sociale și politice ale Uniunii Europene, în vederea îmbunătățirii participării pe piețele forței de muncă și respectării nevoilor acestor piețe, aflate în schimbare, dar și a combaterii sărăciei, a inegalităților și a discriminării în UE. Aceste probleme nu pot fi abordate în mod corespunzător fără a lua în considerare perspectivele sociale și de gen. Cu toate acestea, Comitetul regretă că noua agendă se concentrează pe competențe și capacitatea de inserție profesională în general, dar nu identifică măsuri specifice de fructificare a potențialului persoanelor angajate cu fracțiune de normă, al persoanelor cu locuri de muncă precare și al femeilor inactive din punct de vedere economic, al persoanelor în vârstă și al persoanelor cu dizabilități, care ar putea contribui în mod semnificativ la creșterea economică a UE.

4.4.

CESE consideră că principalele caracteristici ale disparității de gen (4) în ceea ce privește dezvoltarea competențelor nu au fost luate în considerare la momentul planificării agendei. Acestea includ: presiunile asupra femeilor de a-și asuma atribuții de îngrijire și de a se împărți între viața profesională și cea de familie; discriminarea; stereotipurile; reprezentarea mai mare a femeilor în categoria locurilor de muncă atipice; limitarea alegerilor ocupaționale în ceea ce privește locurile de muncă cu fracțiune de normă (care creează riscul supracalificării, în special în cazul „retrogradării profesionale”); unele domenii de studiu în care femeile sau bărbații sunt puternic reprezentați, fiind astfel mai expuși supracalificării pe piața forței de muncă.

4.5.

Agenda acordă o atenție deosebită dobândirii unui set minim de competențe și dezvoltării calificărilor scăzute și medii, dar Comitetul remarcă lipsa unei perspective mai ample din partea Comisiei cu privire la funcționarea și întrepătrunderile dintre sistemele generale de educație, de muncă și sociale și măsurile lor specifice. O perspectivă atât de limitată ignoră chestiunile la fel de importante legate de nivelurile superioare de învățământ și formare, precum și rolul învățării pe tot parcursul vieții, al mobilității transfrontaliere, al antreprenoriatului, al creativității, al inovării, al competențelor sociale și al educației interculturale, de exemplu. În acest sens, Comisia ar trebui să acorde o atenție deosebită și nevoii de competențe specifice profesiilor liberale (5).

4.6.

Prin urmare, CESE îndeamnă Comisia să adopte o abordare coordonată, coerentă și consecventă în inițiativele sale în materie de politică, în special în cazul în care acestea vizează dezvoltarea competențelor. Diferitelor inițiative, strâns legate între ele, dar propuse de direcții generale diferite, le lipsește coordonarea. O mai bună coordonare ar putea spori considerabil eficacitatea și impactul acestor măsuri.

4.7.

Având în vedere că dezvoltarea competențelor-cheie are implicații pentru creșterea economică, și pentru a se asigura un impact real, Comitetul ar dori să existe mai multe legături directe între noua agendă, semestrul european (în special recomandările specifice fiecărei țări) și Strategia Europa 2020. Acest lucru se referă, în special, la obiectivele acestora în domeniul educației și ocupării forței de muncă, precum și la rolul agendei raportat la Agenda 2030, Strategia privind piața unică digitală, Strategia privind economia circulară, Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019, pilonul drepturilor sociale (în special sistemele de referință propuse) și obiectivele de dezvoltare durabilă. Stabilirea acestor conexiuni va consolida poziția agendei în rândul obiectivelor pe termen lung și al cadrelor de politică generale ale UE, garantând, prin urmare, statutul său de inițiativă strategică.

4.8.

Comitetul recunoaște că corelarea eficace a competențelor este esențială, deoarece este nesustenabil ca 30 % dintre tinerii europeni să fie considerați a fi supracalificați pentru locurile lor de muncă din punct de vedere al calificării formale dobândite și, în același timp, 40 % dintre angajatori să susțină că nu există angajați care dispun de setul de competențe necesar. Cu toate acestea, este deosebit de important să se alinieze corelarea competențelor la crearea unor locuri de muncă de calitate, precum și să se sublinieze importanța mobilității transfrontaliere ca metodă de corelare a competențelor, pentru a avea o societate complet funcțională și eficace.

4.9.

Noua agendă subliniază atât importanța incluziunii, cât și a dobândirii de competențe în materie de capacitate de inserție profesională. În plus, deși agenda se axează mai ales pe nevoile industriei, CESE consideră că ar trebui să se pună un accent mai mare pe competențele relevante pentru societate într-un sens mai larg. Competențele servesc în același timp persoanelor și societății; drept exemple în acest sens pot fi evocate aptitudinile transversale sau cele non-tehnice (de exemplu, gândirea creativă și critică, competențele sociale, civile și culturale) (6). De asemenea, Comitetul regretă că antreprenoriatul (în sensul cuprinzător al termenului, de spirit de inițiativă) nu este evidențiat în noua agendă ca o competență vitală, benefică pentru toți.

4.10.

De asemenea, CESE subliniază încă o dată oportunitatea ratată în valoare de multe miliarde EUR, ca urmare a lipsei de sprijin pentru antreprenoriatul în rândul femeilor (7). Femeile antreprenoare creează locuri de muncă și contribuie la inovare și la dobândirea de noi competențe în toate sectoarele industriale. În plus, ele dau dovadă de o abordare proactivă în antreprenoriatul social, contribuind la consolidarea și promovarea comunităților și a inovării sociale (8).

4.11.

CESE recunoaște că este esențial să se asigure că tinerii au competențe de bază, dar regretă faptul că noua agendă nu menționează măsurile specifice pentru a aborda rolul fundamental jucat de educația non-formală și învățarea informală în pregătirea tinerilor pentru viață. Aptitudinile și competențele dobândite în afara educației și pregătirii formale le oferă tinerilor oportunitatea de a fi angajați și de a ocupa un loc în societate, în general, precum și de a contribui la aceasta. Majoritatea competențelor de comunicare, culturale, administrative și personale pe care angajatorii le caută sunt dobândite prin intermediul învățării non-formale și informale, iar aceste competențe trebuie să fie validate și recunoscute (9).

4.12.

Ținând seama de prioritizarea investițiilor financiare în disciplinele de învățământ care sunt considerate mai relevante pentru stimularea economiilor naționale, Comitetul consideră că noua agendă nu ar trebui să încurajeze guvernele să își retragă angajamentele asumate în cadrul Comunicatului de la București privind procesul Bologna, de a asigura finanțarea corespunzătoare a învățământului superior. Astfel de divizări pot să submineze alte domenii ale educației și să limiteze accesul general la educație și competențe generice.

4.13.

Pentru a facilita în continuare integrarea tinerilor pe piața actuală a forței de muncă, statele membre ar trebui să revină la cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020), bazat pe Agenda de la Oslo din 2006, care rămâne foarte relevant. Dacă nu se înregistrează progrese în domeniul STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică) și al competențelor practice, îmbunătățirea învățământului profesional și tehnic și a uceniciei va întâmpina dificultăți.

4.14.

CESE subliniază că sistemele naționale de învățământ reprezintă primul nivel răspunzător pentru o educație și o formare eficiente și funcționale; prin urmare, responsabilitatea de a asigura niveluri minime ale competențelor de bază le revine guvernelor statelor membre. Prin urmare, este esențial ca Comisia să reevalueze dacă noua agendă va autoriza și promova schimbările necesare la nivel național și dacă aceasta va sprijini într-adevăr statele membre în vederea utilizării optime a fondurilor existente. Cu toate acestea, este important să se acorde sprijin unui mecanism național de consultare între guverne și părțile interesate, pentru consolidarea dialogului social, încurajarea cooperării, asigurarea unei diseminări eficiente a bunelor practici și colectarea rapidă de feedback și date relevante.

4.15.

Cu toate acestea, Comitetul este îngrijorat că valoarea inițiativelor propuse se poate pierde, având în vedere că, în realitate, țările europene se confruntă în continuare cu criza. Reducerile bugetare, în special ale resurselor destinate educației și formării, riscă să compromită corectarea inegalităților de bază în rândul tinerilor și promovarea unei educații și formări de calitate pe tot parcursul vieții, pentru toți.

4.16.

CESE nu poate accepta faptul că nu a fost prevăzut un nou sistem de finanțare pentru punerea în aplicare a noii agende. El propune încadrarea noii agende într-un cadru macroeconomic favorabil, în cadrul căruia investițiile în aptitudinile și competențele persoanelor să nu fie considerate un cost, ci o investiție care va aduce beneficii în timp.

4.17.

CESE este ferm convins că utilizarea optimă a programelor de finanțare existente nu va fi suficientă pentru a realiza obiectivele ambițioase ale agendei. Prin urmare, va fi nevoie de finanțare suplimentară, pe lângă eventualele ajustări în cursul revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, prevăzute în document. De asemenea, CESE încurajează statele membre să crească cheltuielile în materie de educație și să garanteze că sumele respective sunt cheltuite în mod eficient. Consideră, de asemenea, că acea parte din buget plătită de statele membre pentru acoperirea cheltuielilor în materie de educație și formare profesională nu ar trebui să fie inclusă în cadrul utilizat pentru calcularea deficitului bugetar.

4.18.

În plus, Comitetul subliniază că sursele de finanțare propuse pentru noua agendă, și anume FSE și Erasmus+, sunt deja planificate și distribuite la nivel național, motiv pentru care utilizarea acestora cu scopul de a pune în aplicare agenda este și mai incertă.

4.19.

Comitetul apreciază importanța pe care agenda o acordă dialogului și consultării cu partenerii sociali și întreprinderile și încurajează consolidarea în continuare a acestui dialog, cu scopul de a îmbunătăți corelarea competențelor și a oferi lucrătorilor calificați un acces mai bun la piața forței de muncă, atât în contextul declarației Un nou început pentru dialogul social  (10), cât și în interiorul statelor membre. De asemenea, este esențial să se recunoască și să se susțină rolul organizațiilor societății civile, dată fiind experiența vastă a acestora în furnizarea de servicii în baza cadrelor întreprinderilor sociale și gradul de pregătire pentru realizarea competențelor antreprenoriale sociale, care reprezintă un pilon fundamental al agendei. În afară de aceasta, în special în ceea ce privește valorificarea spiritului antreprenorial și a competențelor antreprenoriale, este important ca în acest dialog să fie incluse organismele de reprezentare profesională.

4.20.

De asemenea, CESE subliniază necesitatea de a se pune mai mult accent pe măsurile specifice destinate grupurilor dezavantajate, printre care persoanele cu dizabilități. Acest lucru presupune colectarea de date la nivel național pentru a evalua impactul măsurilor actuale asupra grupurilor-țintă și a se asigura că măsurile sunt adaptate la nevoile specifice ale cursanților cu privire la acces, durată și rezultate. Acest lucru presupune o colaborare între factorii de decizie și organizațiile și asociațiile care lucrează direct cu beneficiarii potențiali. Unele dintre aceste asociații sunt destul de mici, ceea ce le împiedică să acceseze granturi UE. Ar trebui, prin urmare, să fie găsite soluții pentru a facilita accesul lor la acest tip de sprijin financiar.

5.1.

CESE consideră că garanția de competențe propusă își va aduce o contribuție semnificativă doar dacă se desprind învățăminte din implementarea garanției pentru tineret (de exemplu, evitarea suprapunerilor și asigurarea unei consecvențe mai mari). În special, garanția de competențe ar trebui să aspire la o punere în aplicare mai promptă, să aibă o abordare integrată cu serviciile sociale însoțitoare, să fie mai deschisă la parteneriatele cu întreprinderile, cu partenerii sociali și cu organizațiile societății civile, precum și să fie mai flexibilă, pentru a se adapta utilizatorilor cu nevoi speciale. Este esențial ca garanția de competențe să fie considerată o măsură de intervenție cu valoare adăugată, mai degrabă decât o simplă metodă de creare a unor locuri de muncă.

5.2.

Comitetul a subliniat deja în trecut (11) că dezvoltarea competențelor în era digitală are loc într-un context al unor schimbări rapide și uneori majore, în cadrul cărora modelele de afaceri se pot schimba radical. Efectul digitalizării asupra ocupării forței de muncă este deja parțial vizibil, deși unele estimări sugerează că aproape 50 % dintre locurile actuale de muncă cu un nivel mediu de calificare riscă să fie înlocuite de tehnologii digitale în următorii douăzeci de ani și că, în viitor, lucrătorii vor avea nevoie de măsuri de recalificare generale o dată la cinci ani (12). Prin urmare, o strategie permanentă de recalificare și de învățare pe tot parcursul vieții, precum și un dialog strâns cu întreprinderile, cu partenerii sociali și cu părțile interesate sunt cu atât mai importante. CESE insistă să fie găsite și alte soluții pentru a suplimenta, de exemplu prin investiții publice și private, finanțarea necesară pentru a asigura o dezvoltare rapidă a competențelor. Ar trebui luate în considerare și instrumentele utilizate în unele state membre ale UE, cum ar fi acordurile colective privind concediul plătit pentru formare profesională.

5.3.

Prin urmare, CESE consideră că sprijinirea persoanelor doar în vederea dobândirii unui set minim de competențe nu este suficientă și că este esențial să se asigure că garanția de competențe devine o cale sigură pentru înregistrarea de progrese până la cel mai ridicat nivel de competențe. Obiectivul garanției ar trebui să fie nu numai consolidarea competențelor de bază, ci și facilitarea evoluției către un nivel mai ridicat de calificări și o gamă mai largă de competențe. În caz contrar, persoanele respective, în special femeile (13) și persoanele mai în vârstă, vor rămâne prizonierii șomajului și ai unor locuri de muncă cu un nivel scăzut de calificare, în curs de dispariție într-o lume din ce în ce mai digitală.

5.4.

În același timp, este important să se recunoască faptul că doar îmbunătățirea competențelor individuale nu va asigura efectul dorit privind capacitatea de inserție profesională, dacă politicile de sprijin sociale, economice și de gen, strâns interconectate, nu vor fi la rândul lor dezvoltate. Acest lucru privește în special politicile referitoare la: servicii care permit un echilibru între viața profesională și cea privată, care încurajează spiritului antreprenorial, servicii de sprijinire a părinților unici aflați în dificultate, care permit asigurarea unor servicii de îngrijire pentru copii, de calitate, accesibile și la prețuri rezonabile, ca unul dintre principalii vectori meniți să încurajeze participarea la piața muncii a femeilor și a bărbaților și să crească disponibilitatea unor servicii de îngrijire adecvate, destinate populației în vârstă etc. (14).

5.5.

Comitetul recunoaște pe deplin rolul esențial jucat de partenerii sociali în activitatea (15) lor de îmbunătățire a competențelor și în elaborarea de politici în domeniu. De asemenea, Comitetul consideră că rolul organizațiilor societății civile relevante ar trebui să fie mai bine promovat, având în vedere experiența lor amplă în domeniul măsurilor de înzestrare cu competențe a persoanelor care momentan nu au acces la piața forței de muncă. Aceste grupuri sunt, de regulă, asociate cu un nivel mai scăzut de calificare, având legături mai slabe cu alți furnizori de calificare, cum ar fi serviciile publice de ocupare a forței de muncă, prestatorii de servicii de educație și pregătire formală, etc. Pe de altă parte, varietatea utilizatorilor de servicii oferite de organizații nonprofit care se ocupă de integrarea pe piața forței de muncă –acești utilizatori având uneori, nevoi complexe –, înseamnă că organizațiile societății civile sunt chemate să prezinte oferte de învățare personalizate, lucru care reprezintă unul dintre cei trei piloni ai garanției de competențe. Dacă persoanele cu un nivel scăzut de calificare vor fi principalii destinatari ai garanției de competențe, organizațiile societății civile vor trebui, prin urmare, să fie recunoscute drept unii dintre principalii actori ai procesului de punere în aplicare.

5.6.

CESE consideră că rolurile și responsabilitățile legate de obținerea de calificări, de acordarea unei a doua șanse și de programele de perfecționare ar trebui asumate în comun de stat, întreprinderi, cursanți și furnizori de servicii educaționale, iar activitățile ar trebui să se bazeze pe o cooperare reușită. Cu toate acestea, nu au fost încă bine definite stimulentele de care angajatorii și angajații au nevoie pentru a accepta și împărți aceste roluri și responsabilități, atunci când participă la procesul de perfecționare.

6.1.

CESE consideră că dezvoltarea în continuare a CEC ar trebui să se concentreze pe intensificarea cooperării dintre statele membre, partenerii sociali și alte părți interesate, consolidând astfel încrederea reciprocă în cadrele de calificare și sistemele de învățământ de calitate ale fiecărei părți. În conformitate cu principiile învățării pe tot parcursul vieții, nu trebuie scăpată din vedere importanța recunoașterii competențelor și calificărilor pentru perfecționarea profesională, și nu doar pentru piața forței de muncă. Calificările formale trebuie să găsească modalități de validare a competențelor dobândite în cadrul învățării non-formale și informale, în special în ceea ce privește dezvoltarea de competențe transversale. Aceasta este doar una din modalitățile de dobândire a cunoștințelor prin parcursuri de învățare alternative și mai flexibile, a căror bază solidă constă în principiile esențiale reprezentate de rezultatele învățării și cadrul de calificări.

6.2.

Ar trebui remarcat faptul că, deși modelul ESCO are un potențial important, el este încă în curs de elaborare și provoacă incertitudine în rândul statelor membre. Modelul de clasificare europeană a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor ar trebui să susțină dezvoltarea CEC și utilizarea acestuia, dar este esențial să se finalizeze procesele de corelare, pentru ca ESCO să fie capabil să aducă o contribuție în acest sens.

6.3.

Comitetul este de acord cu privire la necesitatea de a îmbunătăți înțelegerea și comparabilitatea diferitelor calificări. În acest sens, accentul pus în cadrul propunerii de revizuire pe consolidarea transparenței și consecvenței CEC este binevenit, însă este esențial să se asigure că încercarea de a actualiza CEC nu devine prea împovărătoare și birocratică.

6.4.

CESE subliniază faptul că, în special în ceea ce privește atingerea unui nivel ridicat de competențe, mai sunt multe de făcut pentru a îmbunătăți învățarea non-formală și informală, în așa fel încât acestea să poată fi încorporate fără obstacole în sistemele de învățământ și de formare oficiale existente, într-un mod acceptabil pentru toate părțile interesate relevante. Această integrare este în prezent foarte limitată, din cauza lipsei unei definiții general acceptate privind echivalența, nivelului redus de încredere reciprocă în cadrele de calificare naționale și diferențelor mari în ce privește nivelurile de corelare între cadrele naționale ale calificărilor și CEC.

6.5.

De asemenea, CESE recomandă asigurarea unei consecvențe mai mari între instrumentele de calificare din UE, în special CEC, SECEFP și EQAVET.

7.1.

CESE sprijină cu fermitate noul cadru Europass, în special transformarea acestuia dintr-un instrument bazat pe documente într-o platformă bazată pe servicii.

7.2.

Comitetul consideră că transparența, posibilitatea de utilizare, accesibilitatea și eficiența ar trebui să fie principalii factori care să concureze la crearea unei platforme la nivel european, prin care persoanele să poată accesa o gamă de servicii. Este esențial să se asigure că noul cadru Europass este accesibil persoanelor cu dizabilități. De asemenea, este important să se ia în considerare accesibilitatea informațiilor sub aspectulmediului fizic, deoarece există dizabilități care afectează capacitatea de a utiliza sistemele informatice; în astfel de cazuri ar trebui puse la dispoziție puncte de acces speciale, precum și metode alternative de acces.

7.3.

CESE este, însă, rezervat în ceea ce privește caracterul etic al utilizării fondurilor programului Erasmus+, cu o valoare estimată la 2 500 000 EUR, ca sursă inițială de finanțare pentru dezvoltarea unor servicii web pentru competențe și calificări. În același timp, Comitetul îndeamnă Comisia să reevalueze implicațiile bugetare într-un mod mai realist, în condițiile în care vor exista implicații financiare pentru statele membre, ca urmare a extinderii domeniului de colectare a informațiilor și a nevoii de a actualiza propriile instrumente și canale de transmitere a datelor.

7.4.

Comitetul consideră că este la fel de important să se evalueze implicațiile bugetare ale diseminării noului cadru Europass în rândul publicului, deoarece succesul acestuia depinde foarte mult nu doar de creșterea generală a calității și a numărului serviciilor, ci și de sporirea semnificativă a numărului de utilizatori.