20.7.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 264/51

Raportor:

domnul Denis MEYNENT

1.1.

CESE regretă faptul că în această comunicare Comisia nu face propuneri mai concrete și se mulțumește să enumere pistele fără să se pronunțe, ceea ce afectează structurarea dezbaterii.

1.2.

Drepturile de autor reprezintă un mijloc fundamental de protecție și de remunerare echitabilă a autorilor și a participanților la difuzarea operelor și spectacolelor în rețelele digitale interconectate.

1.3.

Comitetul solicită ratificarea rapidă a Tratatului de la Marrakech; excepțiile privind învățământul, cercetarea științifică și partajarea cunoștințelor ar trebui să fie, de asemenea, prioritare; se pronunță și în favoarea digitalizării operelor orfane.

1.4.

CESE consideră că unificarea europeană în materie de copie privată este posibilă și de dorit. O parte substanțială din veniturile provenite din remunerația pentru copia privată ar trebui, în mod logic, să fie orientată spre finanțarea creației literare și artistice și promovarea diversității culturale și spre resursele publice în materie de educație și cercetare, de exemplu.

1.5.

CESE are în vedere instituirea unui context juridic care să favorizeze atât crearea de opere protejate de dreptul de autor, cât și participarea unor noi forme de licențe și noi modele de afaceri la formarea pieței unice europene, păstrând, în același timp, libertatea contractuală și dreptul autorilor și creatorilor de a beneficia pe deplin de roadele creației lor.

1.6.

CESE consideră că regulamentul constituie instrumentul predilect al formării pieței unice digitale; ar trebui să fie consolidată, de asemenea, legislația existentă.

1.7.

CESE încurajează Comisia să efectueze studii și cercetări aprofundate privind modelele de afaceri legate de licențe libere, de importanța lor economică actuală și potențială, de veniturile și locurile de muncă pe care ar putea să le genereze în diferite domenii, precum și de eventualele propuneri legislative care ar fi relevante pentru promovarea și utilizarea acestor licențe.

1.8.

CESE consideră că diversitatea culturală a Europei se află la baza identității europene și ar trebui să fie încurajată și promovată între statele membre.

1.9.

În combaterea infracțiunilor împotriva drepturilor de autor trebuie să înceteze și să fie sancționate cu prioritate actele de încălcare a legii comise la scară comercială; în acest scop, cooperarea și schimbul de informații între serviciile de aplicare a legii și organele judiciare ale statelor membre sunt indispensabile.

1.10.

Ar trebui abordată tema transferului de valoare în mediul online care în prezent aduce beneficii autoproclamaților intermediari care evită consimțământul și remunerarea creatorilor.

2.1.

Planul de acțiune vizează modernizarea normelor europene privind drepturile de autor. În comunicare, Comisia expune elementele esențiale în vederea concretizării strategiei sale pentru o piață unică digitală: extinderea accesului la conținuturi în întreaga Uniune, prevederea excepțiilor la dreptul de autor, crearea unei piețe mai echitabile și combaterea pirateriei comerciale, încurajându-se totodată o unificare pe termen lung a drepturilor de autor.

2.2.

Comunicarea include și o propunere de regulament privind portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online (1), ceea ce ar constitui un nou drept pentru consumatorii europeni și ar trebui să devină o realitate în 2017, când va avea loc, de asemenea, eliminarea tarifelor de roaming în Uniune.

3.1.

Circulația conținutului digital între statele membre este foarte scăzută (4 % din total), în timp ce majoritatea serviciilor digitale sunt situate în SUA și restul circulației rămâne intrafrontalieră. Pentru moment, piața unică digitală a UE este foarte puțin dezvoltată. Barierele există încă și împiedică în special schimburile culturale pentru multe minorități lingvistice europene, distribuite de o parte și de alta a mai multor frontiere naționale.

3.2.

În programul său „Un nou început pentru Europa” (2), președintele Comisiei Europene a precizat că este prioritară realizarea unei mari piețe digitale conectate pentru toate țările membre ale UE, fără discriminare pe baze naționale.

3.3.

Drepturile de autor reprezintă fundamentul juridic al creației și baza remunerării autorilor, a creatorilor, a interpreților și a altor deținători de drepturi și, la un nivel mai general, a ecosistemului activităților și industriilor culturale și creative. Drepturile de autor sunt drepturi teritoriale și diferă de la un stat membru la altul. Ele conferă peste tot drepturi exclusive și extensive titularilor de drept, care încasează venituri nu numai din licențe, ci și din simpla eventualitate ca opera să fie copiată pe alte medii de stocare sau dată unui terț de către proprietarul unei licențe fără să fie nevoie de a dovedi că o astfel de copie a fost efectuată în fapt (redevența pentru copie privată și impozitarea mediilor de stocare fără date posibil a fi utilizate pentru o copie ilegală); există chiar și calificări penale pentru acte comise totuși cu bună credință și oneste din partea utilizatorilor, contrar altor state în care astfel de acte sunt admise.

3.4.

Excepțiile și limitările drepturilor de autor sunt minime în toate statele membre. Drepturile de autor au fost concepute în vremea tipăririi pe hârtie și a tehnologiilor de atunci, în primul rând pentru editarea de cărți, și apoi publicarea de ziare, de reviste și tipărituri muzicale, iar în prezent nu mai sunt pe deplin acordate la civilizația digitală și a rețelelor interconectate în rețeaua de mare viteză, aflate în permanentă evoluție – și acest lucru trebuie precizat. În alte domenii, cum ar fi noile practici de acces la conținut muzical și la producții audiovizuale, complexitatea gestionării drepturilor a crescut din cauza fragmentării repertoriilor, care ar trebui soluționată prin noua directivă privind gestionarea colectivă a drepturilor de autor (3). De la discurile de ceară la DVD-uri, puține lucruri s-au schimbat, în special în ceea ce privește distribuția sau împrumutarea operelor de artă. Noile tehnologii au transformat complet paradigma și aproape toate punctele de vânzare a discurilor și DVD-urilor au dispărut în favoarea unor noi forme de distribuție sau de împrumut digital online. Același lucru este valabil și pentru producțiile de cinematografie, de televiziune și din toate artele care ar putea fi publicate online.

3.5.

Absența oricărei evoluții semnificative a legislației aplicabile împiedică exploatarea deplină a tuturor oportunităților oferite de digitalizarea operelor și a creațiilor imateriale, precum și de circulația acestora într-un internet care se dezvoltă și se universalizează foarte rapid.

4.1.

CESE regretă faptul că în această comunicare Comisia nu face propuneri mai concrete și se mulțumește să enumere pistele fără să se pronunțe, ceea ce afectează structurarea dezbaterii.

4.2.

În avizul său din 26 octombrie 2006 (4), CESE a invitat Comisia să prezinte propuneri de promovare și protecție a unor licențe libere, în special LGPL pentru documentația tehnică sau Creative Commons pentru operele literare și artistice. În ciuda importanței acestui subiect – marea majoritate a serverelor și a fermelor de servere din lume funcționează cu licențe libere, cum ar fi Debian sau GPL pentru GUN/Linux –, este clar faptul că, până în prezent, Comisia nu a prezentat nicio propunere în acest sens.

4.3.

Acest lucru este în detrimentul dezvoltării circulației transfrontaliere a datelor și serviciilor în cadrul pieței unice europene. Creative Commons și domeniul public constituie de fapt noi teritorii universale oferite de digitalizare și interconectarea rețelelor, în timp ce fragmentarea legislațiilor creează tot atâtea obstacole și bariere frontaliere în calea schimburilor transfrontaliere.

4.4.

Legislația trebuie să permită eliberarea potențialului enorm al internetului pentru autori și creatori, pe de o parte, și pentru consumatori, pe de altă parte, mai degrabă decât să-i constrângă și să-i limiteze. Legislația europeană ar trebui să elimine cât mai multe dintre obstacolele aflate în calea schimburilor transfrontaliere privind limbile minoritare în cadrul Uniunii și să faciliteze accesul la servicii și lucrări.

4.5.

În loc să fie reticenți în fața acestor evoluții, titularii de drepturi ar trebui mai degrabă să valorifice oportunitățile. Liber nu înseamnă în mod automat „gratuit”, de exemplu programele informatice libere permit un „business model” diferit, bazat pe serviciu și generator de locuri de muncă, spre deosebire de anumite practici din prezent care favorizează profitul proprietarului și protecția sa juridică.

4.6.

CESE încurajează încă o dată Comisia să efectueze studii și cercetări aprofundate privind modelele de afaceri legate de licențe libere, de importanța lor economică actuală și potențială, de veniturile și locurile de muncă pe care ar putea să le genereze în diferite domenii, precum și de eventualele propuneri legislative care ar fi relevante pentru promovarea și utilizarea acestor licențe.

4.7.

Experiențe precum lansarea pe internet sub licențe libere a unor publicații științifice, a unor rapoarte de cercetare efectuate cu ajutorul subvențiilor publice, a unor seturi de cursuri universitare, pentru a contracara costurile disproporționate ale învățământului superior în unele state membre, cum ar fi toate cursurile oferite de MIT, merită o mare atenție și trebuie să fie luate în considerare în vederea posibilei aplicări în UE (MOOC). Din această perspectivă, învățământul superior și cultura au devenit bunuri publice care contribuie la realizarea unei societăți bazate pe cunoaștere, a cărei dezvoltare o dorim în UE.

4.8.

Modul de producție se schimbă și bunurile și serviciile imateriale distribuite prin rețelele interconectate reprezintă un nou orizont al dezvoltării economice și al creării de locuri de muncă și de întreprinderi inovatoare. Modurile de consum au început să se schimbe și noi moduri se impun cu rapiditate, dar trebuie să fim lucizi: în ciuda acestui lucru, piața unică europeană nu există încă în raport cu furnizorii de servicii imateriale actuale. Acest lucru se datorează în primul rând preferințelor și practicilor culturale din diferitele state membre, limbii vorbite de consumatori, dar și fragmentării legislației privind drepturile de autor, care nu facilitează dezvoltarea pieței europene și nici crearea de licențe multiteritoriale și chiar europene.

4.9.

CESE are în vedere instituirea unui context juridic care să favorizeze atât crearea de opere protejate de dreptul de autor, cât și participarea unor noi forme de licențe și noi modele de afaceri la formarea pieței unice europene, păstrând, în același timp, libertatea contractuală și dreptul autorilor și creatorilor de a beneficia pe deplin de roadele creației lor. Aceste noi modele pot fi elaborate în paralel cu modelele conținute în tratatele OMPI. Acest aspect ar trebui să facă parte integrantă din Agenda digitală pe care Comisia a anunțat-o în luna mai 2015 și din planul de modernizare a drepturilor de autor aflat în discuție.

4.10.

O altă barieră este cea a excepțiilor; CESE îndeamnă statele membre să ratifice cât mai curând posibil Tratatul de la Marrakech, care instaurează o excepție pentru persoanele oarbe sau cu deficiențe de vedere. UE a semnat tratatul, dar numai statele îl pot ratifica în mod individual, în vederea intrării sale în vigoare. CESE recomandă Comisiei să urmeze avizul Parlamentului European din 9 iulie 2015 și să îndemne statele membre să ratifice fără întârziere acest tratat important, care a fost foarte dificil de negociat având în vedere atitudinile conservatoare ale unora dintre părțile interesate. De asemenea, CESE invită Consiliul European să depună toate eforturile pentru a accelera procesul de ratificare.

4.11.

De asemenea, este necesar să crească producția de opere accesibile persoanelor cu deficiențe de vedere sau oarbe, cărora în prezent nu le sunt accesibile peste 95 % din cărți.

4.12.

Ar trebui luate în considerare și alte excepții referitoare la era digitală și la rețele, în special în ceea ce privește cercetarea publică, digitizarea bibliotecilor universitare și publice, a operelor literare intrate în domeniul public sau orfane, împrumutul de cărți electronice și medii de stocare audio și video, ținând seama de extinderea rapidă a dispozitivelor de lectură a cărților electronice și de marea varietate a noilor medii de stocare. În același timp, este important să se observe că unele industrii de înaltă tehnologie încearcă să repună sub protecție ceea ce există deja în domeniul public, restricționând accesul din rațiuni de strategie comercială.

4.13.

Împărțirea teritorială reprezintă, de asemenea, un obstacol în calea circulației operelor audiovizuale. Acest lucru îi afectează pe toți utilizatorii potențiali, dar mai ales minoritățile lingvistice, atât de numeroase în UE, din cauza diferențelor dintre harta politică și cea lingvistică a Europei, moștenire istorică și consecință a războaielor din secolele XIX și XX. Creșterea retoricii naționaliste și populiste împrumută o dimensiune politică urgentă rezolvării problemei. Carta europeană a limbilor regionale a fost ratificată la scară largă, dar, de exemplu, impactul cultural al programelor de televiziune în limbile regionale a fost redus puternic de barierele actuale.

4.14.

CESE consideră că diversitatea culturală a Europei se află la baza identității europene și ar trebui să fie încurajată și promovată între statele membre.

4.15.

Aceste aspecte sunt prioritare pentru CESE, care încurajează Comisia să țină seama de propunerile sale, care nu sunt în contradicție cu tratatele internaționale privind drepturile de autor, și pot deschide noi oportunități pentru finalizarea pieței unice digitale a UE.

5.1.

Acest lucru va necesita modificări semnificative în viitorul foarte apropiat, referitoare la Strategia publicată în mai 2015, cuprinzând 16 inițiative, și la observațiile generale anterioare care oferă o nouă inițiativă importantă pentru promovarea bunurilor publice, interoperabilitatății, relațiilor transfrontaliere și a software-ului liber. În avizele sale „Drepturile în materie de contracte digitale” (INT/775) și „Economia bazată pe partajare și autoreglementarea” (INT/779), CESE recunoaște importanța drepturilor de autor pentru buna definire a drepturilor părților contractante în furnizarea de contracte digitale și în economia bazată pe partajare.

5.2.

CESE ia notă cu interes de faptul că Comisia precizează clar că normele UE în materie de drepturi de autor trebuie adaptate astfel încât toți actorii de pe piață și toți cetățenii să poată profita de avantajele oferite de acest mediu nou. Pentru a depăși fragmentarea și fricțiunile în cadrul unei piețe unice funcționale, este nevoie de un cadru juridic cu o componentă europeană mai pregnantă. CESE împărtășește obiectivul formulat, dar ia act de faptul că guvernele se poziționează în apărarea teritorialității ca singura modalitate de a garanta finanțarea creației artistice. Există și alte mijloace care ar trebui examinate și ușile nu ar trebui închise înainte cel puțin de a putea studia cu obiectivitate alternativele.

5.3.

Comitetul nu crede că imobilismul și refuzul schimbării în materie de drepturi de autor constituie un răspuns la schimbările tehnologice rapide și la inovațiile în materie de servicii și distribuție, care apar și se dezvoltă inevitabil, odată cu dezvoltarea internetului, a rețelelor și a benzii largi. Comitetul împărtășește opinia Comisiei conform căreia ar trebui, „acolo unde este necesar, să se adapteze normele privind drepturile de autor la noile realități tehnologice, astfel încât normele să își atingă în continuare obiectivele”.

5.4.

Se manifestă o mare variabilitate, și în viitor s-ar putea manifesta și mai accentuat, în ceea ce privește excepțiile strâns legate de învățământ, de cercetare și de accesul la cunoaștere. Aceasta poate varia de la simpla utilizare ca exemplu sau ilustrare până la – în practică, dacă nu în drept – furnizarea fără restricții a operelor, cărților sau cursurilor în procesul de învățământ.

5.5.

Directiva 2001/29 privind dreptul de autor (5) conține o listă de excepții. Punerea în aplicare a elementelor acestei liste și evoluția lor ar trebui discutate potrivit practicilor democrației participative, în vederea apropierii opiniilor individuale și colective și a realizării unei legislații europene unice și coerente în privința excepțiilor, care ar trebui să fie bine precizate și definite, astfel încât să fie mai ușor de aplicat. CESE împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia excepțiile privitoare la învățământ, cercetare științifică și difuzarea cunoștințelor ar trebui să fie prioritare; în același timp, ar trebui studiate alte bunuri publice, pentru a pregăti viitorul.

5.6.

CESE consideră că unificarea europeană în materie de copie privată este posibilă și de dorit. El va sprijini această măsură a Comisiei și aceasta trebuie luată cât mai rapid, deoarece diferențele naționale sunt un obstacol semnificativ în calea pieței unice de produse electronice, în timp ce continuă să apară noi medii de stocare. Coerența este esențială pentru libera circulație a mărfurilor care încorporează astfel de medii de stocare. Distribuirea veniturilor obținute din redevențele pe mediile de stocare ar trebui să țină seama de faptul că majoritatea acestor medii nu sunt destinate copierii de opere protejate prin copyright; în consecință, o mare parte din aceste venituri ar trebui orientată spre finanțarea creației și a promovării diversității culturale, așa cum procedează deja anumite state, și către bunurile publice, cum ar fi, de exemplu, educația și cercetarea.

5.7.

Comitetul este convins că principiul neutralității trebuie să rămână inerent internetului, în vederea asigurării unei egalități stricte între consumatori, indiferent de puterea economică. Neutralitatea rețelei este un principiu fundamental al internetului, care garantează că operatorii de telecomunicații nu discriminează comunicările utilizatorilor, ci rămân simpli difuzori de informații. Acest principiu permite tuturor utilizatorilor, indiferent de puterea lor economică, să aibă acces la aceeași rețea în ansamblu. Această definiție și afirmarea explicită a protecției acestei neutralități ar trebui să fie prezentate clar în legislația europeană.

5.8.

În combaterea abuzurilor în domeniul drepturilor de autor, ar trebui să înceteze și să fie sancționate încălcările la scară comercială care îi privează pe autori de o mare parte din venitul lor. Comitetul s-a pronunțat deja în mai multe ocazii asupra problemelor pe care le pun contrafacerea mărfurilor și toate formele de încălcare a drepturilor de autor și drepturilor conexe; prin urmare, face trimitere la avizele sale anterioare, considerând că acestea rămân valabile pe deplin (6).

5.9.

Drepturile de autor reprezintă un mijloc fundamental de protecție și de remunerare echitabilă a autorilor și a participanților la difuzarea operelor și spectacolelor în rețelele digitale interconectate. Drepturile de autor trebuie să evolueze, pentru a se adapta la schimbările tehnologice foarte rapide și la inovațiile în materie de distribuție și servicii. Această modernizare trebuie să aibă loc într-un cadru care să garanteze drepturile creatorilor și artiștilor interpreți, o remunerare echitabilă pentru efortul lor creator, asocierea acestora la succesul comercial al lucrărilor și menținerea unui înalt nivel de protecție și de finanțare a lucrărilor. În special, trebuie revizuit statutul juridic al serviciilor de platforme online privind drepturile de autor. Deși sunt în prezent principalul portal prin care utilizatorii accesează conținutul online, serviciile de platforme susțin că sunt intermediari pur tehnici și, prin urmare, refuză remunerarea creatorilor de conținut. Acest lucru subminează eficiența pieței, denaturează concurența și determină scăderea valorii generale a conținuturilor culturale online.

5.10.

Refuzul de adaptare la natura globală a internetului, la banda largă și la noile așteptări ale consumatorilor riscă să devalorizeze un drept util promovării operelor intelectuale și difuzării lor. Cu toate acestea, ar trebui acceptate excepții justificate de drepturile altor părți, ale căror nevoi sociale evoluează, cum ar fi persoanele cu handicap, studenții și bibliotecile publice. Alte evoluții pentru continuarea procesului de „europenizare” a drepturilor de autor și a drepturilor conexe vor fi necesare din partea statelor membre, care dețin de fapt principalele chei de acces juridic la viitoarele schimbări.

5.11.

CESE consideră că regulamentul constituie instrumentul preferat al formării pieței unice digitale, deoarece diversitatea legislațiilor naționale demonstrează în mod incontestabil că generează un blocaj aproape total, care va trebui depășit printr-un dialog între toate părțile interesate, fără discriminare, inclusiv cu reprezentanții licențelor pentru software și conținuturi libere și cei ai noilor servicii și ai modelelor de afaceri aferente. De asemenea, ar trebui aprofundate analizarea obstacolelor din calea acordării de licențe multiteritoriale și soluțiile pentru înlăturarea lor.

5.12.

Forța diverselor interese și a prejudecăților în materie de drepturi de autor este de așa natură încât nu ar putea fi posibil decât să se progreseze pas cu pas, pe baza unor evaluări riguroase și a unor reacții proporționate, dar trebuie depuse toate eforturile pentru a intra în mod real în societatea cunoașterii și informațiilor, singura capabilă de a ajuta Europa să iasă din marasmul și din criza care pun în pericol înseși bazele idealului european. Într-o economie socială de piață dinamică, interesul general ar trebui să prevaleze asupra anumitor interese private.