11.11.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 374/5


Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2015/C 374/06)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„LINGOT DU NORD”

Nr. UE: FR-PGI-0105-01312 – 11.2.2015

DOP ( ) IGP ( X )

1.   Grupul solicitant și interesul legitim

Cererea de modificare este depusă de Asociația „LINGOT DU NORD”

Adresa:

21, rue Duhamel Liard

ZAE des Petits Pacaux

BP 84 59660 Merville

Tel.

+33 328496532

Fax

+33 328483654

e-mail:

lingot-du-nord@wanadoo.fr

Asociația cuprinde toți producătorii IGP „Lingot du Nord”, și anume 24 de producători, având în total o suprafață cultivată de 57 de hectare (campania 2013) și o unitate de ambalare. Prin urmare, această asociație are dreptul de a solicita modificări ale caietului de sarcini.

2.   Statul membru sau țara terță

Franța

3.   Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

Denumirea produsului

Descrierea produsului

Aria geografică

Dovada originii

Metoda de obținere

Legătura

Etichetarea

Altele: Actualizarea coordonatelor grupului și ale organismului de control, precum și modificarea cerințelor referitoare la ambalare.

4.   Tipul modificării (modificărilor)

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

5.   Modificare (modificări)

5.1.   Descrierea produsului

Se retrage descrierea plantei, deoarece IGP „Lingot du Nord” se referă doar la semințele produse de aceasta.

Se actualizează descrierea produsului pentru a o armoniza cu nomenclatura oficială a caracteristicilor: astfel, „ne-reniforme, aproape cilindrice, deseori turtite la unul dintre capete” se înlocuiește cu „de formă eliptică, drepte, cu capete deseori turtite”.

Se modifică cerințele privind calibrul, pentru a simplifica implementarea controalelor: lungimea medie este definită printr-un interval (15-16 mm) în locul unei valori precise (16 mm), iar diferența dintre bobul cel mai mic și bobul cel mai mare este definită proporțional (50 %), în locul unei lungimi de 6 mm.

Se retrage mențiunea referitoare la probele de degustare în comparație cu sortimentul comun de fasole albă uscată. Această mențiune avea ca scop evidențierea calității superioare a produsului, ceea ce nu ține de legătura cu locul de origine. Descriptorii identificați sunt reluați pentru a defini calitatea stabilită a produsului.

A fost precizată descrierea organoleptică: gust tipic de castană. Elementele descriptive redundante au fost retrase: calibrul omogen este redundant, date fiind intervalele care definesc lungimea medie, iar pielița fină și culoarea albă sunt menționate anterior.

5.2.   Aria geografică

Se extinde aria la 10 comune limitrofe zonei actuale: Armentières, Aubers, Bois-Grenier, Erquinghem-Lys, Frelinghien, Fromelles, Houplines, La Chapelle-d’Armentières, Le Maisnil, Radinghem-en-Weppes. Aceste comune îndeplinesc criteriile de delimitare ale ariei înregistrate în prezent.

S-au adus precizări în ceea ce privește operațiunile care trebuie realizate în mod obligatoriu în aria geografică: începând de la însămânțarea „Lingot du Nord” și până la trierea înainte de ambalare.

Se adaugă harta care prezintă aria geografică.

5.3.   Dovada originii

Se actualizează tabelul cu diversele etape și cu trasabilitatea aferentă: se elimină obligația de a produce semințele în aria delimitată, în conformitate cu modificarea metodei de obținere.

5.4.   Metoda de obținere:

Se actualizează schema ciclului de viață. Etapele care nu mai fac obiectul caietului de sarcini (producția semințelor, tratamentele fitosanitare) sunt retrase din cadrul schemei.

Se retrag cerințele referitoare la lucrările de iarnă, la aporturile de azot și la tratamentele fitosanitare, deoarece aceste practici de cultură nu sunt specifice ariei delimitate.

Se elimină obligația de a produce semințele în aria geografică a IGP: semințele de „Lingot du Nord” pot fi atacate de o bacterie din genul Xanthomonas, responsabilă pentru boala numită „arsura comună a fasolei”. Într-o zonă care nu a fost desemnată indemnă, acesta fiind cazul regiunii Nord-Pas-de-Calais, unde este situată aria delimitată, semințele trebuie să fie supuse unor analize. În caz de contaminare, loturile respective sunt distruse. Grupul a ales să renunțe la producerea semințelor în aria delimitată pentru a evita riscul unei penurii de semințe. Legătura cu locul de origine, precum și caracteristicile produsului nu sunt afectate de această retragere.

Se modifică lista soiurilor autorizate: lista soiurilor autorizate, limitată până în prezent doar la soiul „lingot”, este extinsă pentru a include soiurile de tip „lingot”. Soiurile sunt incluse pe listă în urma unui protocol de selecție, care cuprinde următoarele etape:

verificarea apartenenței soiului la tipul „lingot” definit în caietul de sarcini, prin consultarea GEVES (acest grup de interes public este un organism oficial unic în Franța, care asigură expertiza noilor soiuri vegetale și analiza calității semințelor);

probe de cultivare a soiului candidat în aria geografică delimitată, pentru a se asigura faptul că acesta este adaptat contextului pedoclimatic;

teste senzoriale, pentru a verifica respectarea caracteristicilor organoleptice ale produsului: pielița fină și fragedă, textura fondantă, gustul tipic de castană.

Lista soiurilor este validată de grup și transmisă producătorilor, organismului de control și autorităților de control competente. Legătura cu locul de origine nu este afectată, protocolul de selectare având ca scop asigurarea faptului că noul soi permite obținerea calității stabilite.

Se elimină textul referitor la capacitatea de germinare („mai mare sau egală cu 80 %”). această capacitate era legată de producerea semințelor de către producătorii „Lingot du Nord” în scopul menținerii calității semințelor de la o generație la alta. Dat fiind că se folosesc exclusiv semințe certificate, acest criteriu nu mai este necesar.

Se actualizează practicile agricole: distanța maximă dintre rânduri este sporită, de la 45 la 75 de cm, pentru a corespunde evoluției echipamentelor. Densitatea de însămânțare rămâne aceeași.

Se definește stadiul de maturitate a fasolei „lingot” pentru recoltare: criteriul de 80 % de frunze căzute s-a dovedit dificil de controlat. Acesta este înlocuit de apariția primelor păstăi galbene – păstăile îngălbenesc la maturitate – criteriu care este mai fiabil pentru identificarea stadiului imediat anterior maturității. Fasolea „Lingot du Nord” este apoi cosită și își atinge maturitatea deplină în timpul fazei de uscare.

Se introduce o definiție pentru „perroquets”, structurile pe care este pusă la uscat fasolea „lingot”: „Structurile de tip «perroquet» constau în bețe unite la un capăt cu un vârf numit «corbeau» (corb) sau cu o sârmă, având suporți la o înălțime de circa 40 cm de la sol. Plantele de fasole sunt plasate pe suporți, păstrându-se un «horn» în interiorul structurii pentru ca aerul să poată circula.”. Într-adevăr, caietul de sarcini aflat în vigoare menționa aceste echipamente fără a le defini. Or, structura lor specială este importantă pentru menținerea pieliței fine și fragede a boabelor. Prin urmare, este necesar să se precizeze caracteristicile care trebuie respectate în ceea ce privește aceste echipamente.

5.5.   Etichetarea:

Sunt indicate doar normele de etichetare proprii IGP. Se elimină mențiunile prevăzute în reglementările naționale.

Se adaugă obligația de a folosi logoul IGP al Uniunii Europene.

5.6.   Altele

Grupul solicitant: S-au actualizat coordonatele grupului. S-au retras informațiile referitoare la prezentarea grupului.

Tipul de produs: S-a actualizat denumirea clasei de produse: „clasa 1.6: Fructe, legume și cereale, proaspete sau prelucrate”.

Modul de prezentare și de ambalare: se precizează diferite elemente referitoare la ambalare:

se retrag cerințele privind dimensiunea diverselor ambalaje autorizate (în cutii de carton de 250 sau 500 g, în saci de iută de 10, 25 sau 50 kg), deoarece aceasta nu are niciun impact asupra calității produsului. Se mențin doar tipurile de recipiente autorizate (plase, săculeți microperforați, cutiuțe de carton, saci de iută sau orice alt ambalaj care nu este ermetic);

se elimină noțiunea de „a doua ambalare” (simplă reambalare fără triere, care nu constituie o etapă de producție). Schema ciclului de viață este actualizată, deoarece nu mai este necesar să se facă distincție între două etape de ambalare;

se elimină tipurile de ambalare (plase, cutii, cutii de carton etc.), deoarece acestea nu sunt legate de trasabilitate.

Se actualizează mențiunile referitoare la organismul de control. Cerințele naționale: se introduce un tabel cu principalele elemente care trebuie controlate, în conformitate cu reglementările naționale.

DOCUMENT UNIC

„LINGOT DU NORD”

Nr. UE: FR-PGI-0105-01312 – 11.2.2015

DOP ( ) IGP ( X )

1.   Denumirea (denumirile)

„Lingot du Nord”

2.   Statul membru sau țara terță

Franța

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.6 – Fructe, legume și cereale, proaspete sau prelucrate

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Lingot du Nord” este o fasole albă uscată din soiul Phaseolus vulgaris L., care este uscată în aer liber pe structuri denumite „perroquets”, formate din bețe unite la un capăt.

„Lingot du Nord” este produsă dintr-un soi de tip „lingot”, definit de tipul de creștere, fiind o plantă pitică, de culoarea albă a florilor, de forma eliptică cu capete turtite a boabelor și de culoarea albă a acestora.

„Lingot du Nord” se caracterizează prin boabe:

de formă eliptică, drepte, cu capete deseori turtite;

de culoare variind de la alb la alb-murdar;

având o pieliță fină și fragedă;

cu o lungime medie de 15-16 mm și diferență de maximum 50 % între bobul cel mai scurt și bobul cel mai lung.

Această fasole prezintă următoarele caracteristici organoleptice: fondantă la degustare, nefăinoasă, textură fragedă, gust tipic de castană.

„Lingot du Nord” se poate prezenta în unități de vânzare către consumatori (UVC) sau în vrac.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele, de la însămânțarea „Lingot du Nord” și până la trierea înainte de ambalare, se desfășoară în aria geografică delimitată.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

„Lingot du Nord” este ambalat în plase, în săculeți microperforați, în cutiuțe de carton, în saci de iută sau în orice alt ambalaj care nu este ermetic.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Fără a aduce atingere reglementărilor în vigoare, eticheta cuprinde:

denumirea IGP: Lingot du Nord;

logoul IGP al Uniunii Europene.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică corespunde câmpiei râului Lys și cuprinde:

 

în departamentul Nord, comunele:

 

Armentières, Aubers, Bailleul, Bois-Grenier, Erquinghem-Lys, Estaires, Frelinghien, Fromelles, Haverskerque, Hazebrouk, Houplines, La Chapelle-d’Armentières, La Gorgue, Le Doulieu, Le Maisnil, Merris, Merville, Morbecque, Neuf-Berquin, Nieppe, Radinghem-en-Weppes, Steenbecque, Steenwerck, Strazeele, Thiennes, Vieux-Berquin.

 

în departamentul Pas-de-Calais, comunele:

 

Berguette, Busnes, Calonne-sur-la-Lys, Festubert, Fleurbaix, Gonnehem, Guarbecque, Hinges, Isbergues, La Couture, Ham-en-Artois, Laventie, Lestrem, Lillers, Locon, Lorgies, Mont-Bernanchon, Neuve-Chapelle, Richebourg, Robecq, Sailly-sur-la-Lys, Saint-Floris, Saint-Venant, Vieille-Chapelle.

5.   Legătura cu aria geografică

Specificitatea ariei geografice

Aria geografică a IGP „Lingot du Nord” coincide cu câmpia râului Lys, o zonă bine delimitată, de circa 25 km lățime și 45 km lungime, situată în Flandra valonă.

Câmpia râului Lys este o regiune fertilă, care corespunde unei vaste depresiuni centrate pe râul Lys, încadrată de Monts de Flandres la nord, de platoul Artois la vest, de bazinul minier la sud, de relieful Weppes la sud-est, precum și de râul Deûle și de podișurile Ferrain la nord-est. Această vastă câmpie s-a format prin subsidența substratului argilo-nisipos terțiar din Flandra și printr-o succesiune de transgresiuni marine în decursul terțiarului și al cuaternarului (ultima a avut loc în secolul al VIII-lea). În cuaternar, argilele terțiare au fost acoperite de loess (nămoluri de origine eoliană) cu o grosime variind de la câțiva metri la mai multe zeci de metri, mascând complet relieful inițial și creând un peisaj aproape perfect plat de câmp deschis: altitudinea este în continuare mai mică de 30 de metri și, în depresiunea inundabilă a râului Lys, se situează la circa 15 metri.

De altfel, câmpia râului Lys este caracterizată de prezența unei dense rețele hidrografice parțial canalizate de om, ceea ce a dus la depunerea de aluviuni în esență argilo-nămoloase care au creat soluri bogate în elemente fine și nutritive, cu un conținut de argilă de peste 20 % în general.

Precipitațiile sunt de ordinul a 700-800 mm, inferioare celor din platoul Artois, care înregistrează peste 1 000 mm de precipitații pe an.

Clima ariei este caracterizată de o temperatură destul de regulată și blândă, cu variații scăzute, în special vara. Câmpia râului Lys beneficiază deseori de un sfârșit de sezon bine însorit, cu pluviometrie redusă în august și în septembrie.

În fine, măsurătorile higrometrice indică un grad suficient de umiditate, în orice caz neînregistrându-se decât cazuri excepționale de secetă.

Producția de „Lingot du Nord” în câmpia râului Lys datează de foarte mult timp, deoarece s-au găsit urme ale acestei culturi în districtele Armentières, Hazebrouk și Merville datând din 1856.

Încă din această epocă, cultura „Lingot du Nord” este caracterizată de o tehnică originală de uscare a fasolei, pusă la punct de producătorii de regiune: uscarea în aer liber pe structuri de tip „perroquet”.

Aceste structuri denumite „perroquet” sunt formate din mai multe bețe montate în formă de cort indian, cu suporți situați la circa 40 cm de la sol. Plantele cosite sunt așezate pe acești suporți.

Metoda de uscare menționată este foarte veche, dat fiind că s-au găsit urme ale acestui tip de uscare datând din 1865. La acea vreme, plantele cosite erau agățate pe prăjini simple. Acest mod de uscare pe prăjini, care prefigurează actuala uscare pe „perroquet”, este descrisă în detaliu de foarte timpuriu, în diverse izvoare scrise [de exemplu, în volumul al 13-lea al Archives de l’Agriculture du Nord de la France (arhivele agricole din nordul Franței), la paginile 311-312].

Structurile de tip „perroquet”, care reunesc mai multe prăjini, au fost dezvoltate mai recent, în anii '70.

Această tehnică de uscare necesită o pricepere deosebită în ceea ce privește așezarea plantelor pe „perroquets” și o mână de lucru intensivă, deoarece nu poate fi mecanizată.

Treieratul fasolei necesită de asemenea o pricepere specială, datorită faptului că boabele au o pieliță fină. Fasolea de tip „lingot” este treierată în treierătoare tradiționale: este vorba despre treierătoare de grâu reglate la o viteză mai mică de rotație.

Câmpia râului Lys este în mod tradițional o regiune de policultură și de mici exploatații. Condițiile de teren ale acestei regiuni sunt puțin propice unei mecanizări intensive. Suprafața agricolă utilă din câmpia râului Lys este ocupată de culturile de cartofi, de fasole uscată („Lingot du Nord” și „Chevrier”) și de legume proaspete. Astfel, în 1950, dl CASSEZ semnalează că „«Lingot du Nord» este fasolea cea mai răspândită în valea râului Lys”.

Cultura „Lingot du Nord” s-a putut dezvolta, de asemenea, datorită mâinii de lucru familiale disponibile. Ea este o cultură secundară, foarte bine adaptată micilor exploatații familiale din valea râului Lys.

Specificitatea produsului

„Lingot du Nord” este o fasole albă uscată care se caracterizează prin:

boabe de formă eliptică, drepte, cu capete deseori turtite;

o culoare care variază de la alb la alb-murdar;

o pieliță fină și fragedă;

textura sa fondantă, nefăinoasă;

gust său tipic de castană.

„Lingot du Nord” este o cultură tradițională din regiunea Merville, care beneficiază de o largă reputație la nivelul întregii Franțe și în special în regiunea sa de origine și în sudul Franței, unde este folosită la prepararea de mâncăruri tradiționale. Datorită pieliței sale fine și fragede și texturii sale fondante, această fasole se pretează foarte bine la prepararea de mâncăruri gătite precum iahnia de fasole boabe („cassoulet”).

Legătura cauzală

Legătura cu locul de origine a „Lingot du Nord” se bazează pe calitățile sale stabilite, precum și pe reputația sa.

Caracteristicile „Lingot du Nord” se datorează în mod esențial condițiilor pedoclimatice ale ariei geografice, utilizării de semințe de tip „lingot” și priceperii producătorilor locali, perpetuată de peste 100 de ani fără nicio schimbare în ceea ce privește uscarea în aer liber pe structuri de tip „perroquet”.

Valea râului Lys este caracterizată de conținutul ridicat de argilă încă din straturile superioare ale solului. Drept urmare, solurile sale formează o pătură arabilă foarte bogată, favorabilă culturii fasolei de tip „lingot”, deoarece aceasta este plantată la o adâncime foarte mică. Bogăția în argilă a solului permite o bună alimentare cu apă a plantelor de fasole până la maturitate, ceea ce are efect asupra calității gustative a „Lingot du Nord” și asupra bunei sale fermități la gătit. Într-adevăr, stocarea amidonului în aceste condiții foarte favorabile permite menținerea sa în bob în timpul gătirii, ceea ce garantează fermitatea bobului. În plus, structura solurilor permite un aport de apă fără excese, deoarece nu se observă nicio urmă a fenomenului de hidromorfie în primii 50 de centimetri ai solului, care corespund nivelului minim de înrădăcinare a plantelor de fasole.

Pe de altă parte, câmpia râului Lys prezintă o umiditate mai redusă decât cea a regiunii învecinate Lille. Această umiditate redusă, distribuită pe parcursul întregului an și asociată proporției de nămoluri din straturile superioare ale solului, care permite un drenaj eficace al apei în profunzime, este favorabilă dezvoltării plantelor de fasole, deoarece acestea necesită un sol mobil, nici prea uscat (ceea ce ar împiedica germinarea fasolei), nici prea umed (ceea ce ar duce la putrezirea fasolei).

În fine, timpul adesea însorit de la sfârșitul sezonului, cu o pluviometrie redusă în august și în septembrie, permite fasolei „Lingot du Nord” să ajungă la deplină maturitate în păstăi și să fie uscată în mod tradițional, în aer liber, pe structuri de tip „perroquet”. În plus, în momentul respectiv al anului, vânturile dominante provin din est, nord și nord-est, fiind vânturi mai secetoase care favorizează uscarea.

Și practicile de cultură influențează calitatea „Lingot du Nord”.

Forma eliptică, cu capete turtite, și culoarea variind de la alb la alb murdar care sunt caracteristice „Lingot du Nord” se datorează utilizării de semințe de tip „lingot”, selecție rezultată din practicile tradiționale de cultivare a fasolei în câmpia râului Lys.

Finețea pieliței și textura fondantă a fasolei „Lingot du Nord” se explică prin tehnicile de recoltare și de uscare specifice.

În aria geografică delimitată, caracterizată de exploatații care dispun de mână de lucru familială, producătorii au dezvoltat tehnica originală de uscare pe structuri de tip „perroquet”: „Lingot du Nord” se recoltează înainte de a ajunge la deplină maturitate, altfel boabele s-ar desprinde din păstăi. Plantele sunt cosite și parțial uscate la sol, apoi așezate pe „perroquets”. Structura acestor „perroquets”, cu un „horn” central, permite o bună circulație a aerului și protejează fasolea de eventualele precipitații, întrucât apa nu poate pătrunde în profunzimea căpiței. Astfel, fasolea ajunge în mod natural la maturitate completă.

Această metodă de uscare are o influență reală asupra calității produsului, deoarece permite evitarea întăririi pieliței bobului de fasole, menținând astfel finețea acesteia. În plus, dl CASSEZ nota deja, în 1950, că „fasolea din anul în curs era cea mai bună și putea fi gătită mai repede decât fasolea veche”.

De altfel, finețea pieliței este motivul pentru care fasolea de tip „lingot” este treierată în treierătoare tradiționale de grâu, pentru a se evita spargerea boabelor sau deteriorarea pieliței, așa cum s-ar întâmpla dacă s-ar folosi o combină (secerătoare-treierătoare).

Chiar și astăzi, utilizarea unei combine este interzisă și doar recolta din campania respectivă este comercializată ca IGP.

Astfel, datorită unei clime și unui sol favorabile dezvoltării fasolei de tip „lingot”, precum și datorită selectării soiurilor și folosirii de practici de cultură originale, „Lingot du Nord” a devenit o cultură tradițională a regiunii Merville și Armentières, unde și-a câștigat inițial reputația.

Prezența „Lingot du Nord” la Expoziția Universală din 1867 atestă vechimea reputației acesteia, care s-a răspândit rapid în întreaga Franță, în special în sudul acesteia. Astfel, începând din 1938, proprietarii de restaurante din Castelnaudary preconizau utilizarea de „Lingot du Nord” la prepararea iahniei de fasole.

„Lingot du Nord” figurează în mod regulat în meniurile restaurantelor, inclusiv ale celor gastronomice, precum și pe afișele săptămânilor gastronomice cu specialități tradiționale (quinzaine de caractères) organizate de rețeaua „Tables Régionales du Nord-Pas-de-Calais”. Această inițiativă („Les Tables Régionales du Nord-Pas-de-Calais”) reunește specialiști din domeniul restaurantelor din Nord și din Pas-de-Calais care au aceeași dorință de a pune în valoare gastronomia regională prin includerea cu precădere în meniurile lor a specialităților culinare din regiunea respectivă.

În jurul orașului Lille, în special în localitatea Saint-André-lez-Lille, se organizează o manifestare intitulată „Ducasse à Pierrots”. Este vorba despre o veche tradiție în cadrul căreia, în fiecare an începând din 1920, participanții degustă așa-numitul „Pierrot”, un fel de mâncare preparat din fasole „Lingot du Nord” și cârnați afumați.

În fine, în fiecare an începând din 1999, în localitatea Calonne-sur-la-Lys, se organizează târgul de „Lingot du Nord” în prima duminică din octombrie. Acest târg include o demonstrație de treierat și se încheie cu o degustare de „Lingot du Nord”.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-8d51b634-115a-4fe9-b21e-4b1c6b2d2bd2


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.