|
2.10.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 324/33 |
Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare
(2015/C 324/15)
Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).
DOCUMENT UNIC
„COCHINILLA DE CANARIAS”
Nr. UE: ES-PDO-0005-01302 – 22.1.2015
DOP ( X ) IGP ( )
1. Denumirea
„Cochinilla de Canarias”
2. Statul membru sau țara terță
Spania
3. Descrierea produsului agricol sau alimentar
3.1. Tipul de produs
Clasa 2.12. Cârmâz
3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1
Este vorba despre un produs brut de origine animală, obținut în Insulele Canare prin uscarea naturală a femelelor adulte de insecte hemiptere din familia Dactylopius coccus (cunoscute sub denumirea populară de „coșenile”), odată recoltate de pe frunzele de limba-soacrei (Opuntia ficus indica).
„Cochinilla de Canarias” prezintă următoarele caracteristici specifice:
Este un solid format din granule care sunt de fapt femelele de coșenilă. Aceste granule au o formă neregulată, ovală și segmentată.
Mărimea granulelor este variabilă, însă întotdeauna sub 1 cm lungime.
Umiditate: maximum 13 %.
Conținutul de acid carminic: minimum 19 % în substanța uscată.
Textura produsului este granuloasă și uscată la atingere.
Culoarea variază de la gri închis la negru, cu tonalități roșiatice și albicioase datorate resturilor de ceară făinoasă care protejează granulele.
3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)
Coșenila se hrănește din planta-gazdă (Opuntia ficus indica, clasificată și ca Opuntia máxima, Opuntia tormentosa), introdusă în Canare înaintea secolului al XIX-lea și naturalizată în toate insulele datorită valorii sale agricole pentru creșterea acestei insecte.
3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată
Etapele de producție care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată sunt următoarele:
|
— |
cultivarea plantei-gazdă; |
|
— |
introducerea, dezvoltarea și recoltarea insectelor; |
|
— |
uscarea produsului cernut și condiționarea înainte de ambalare. |
3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată
Ambalarea trebuie să se facă în saci de iută sau similari, de preferat din fibre naturale, care să permită ventilarea produsului.
Date fiind caracteristicile cârmâzului, care este un produs brut de origine animală obținut prin uscarea naturală a coșenilelor și prezintă proprietăți fizico-chimice și organoleptice distinctive, ambalarea trebuie să se realizeze cât mai rapid posibil după uscare și cernere; din acest motiv, ambalarea produsului finit trebuie să se realizeze în aria geografică a Insulelor Canare, mai precis în locul de producție, evitându-se astfel orice alterare a caracteristicilor fizico-chimice și organoleptice ale produsului, cu scopul de a-i păstra calitatea.
3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată
Pe etichetele produsului trebuie să figureze în mod obligatoriu și lizibil simbolul UE al denumirii de origine protejate și denumirea de origine protejată „Cochinilla de Canarias”.
4. Delimitarea concisă a ariei geografice
Aria geografică de producție a „Cochinilla de Canarias” cuprinde cele șapte insule din arhipelagul Insulelor Canare.
În Tenerife, Gran Canaria, La Gomera, La Palma și El Hierro, coșenilele se produc în zona de coastă și în zona de altitudine medie, până la 1 200 m deasupra nivelului mării. În Fuerteventura și în Lanzarote, aria de producție cuprinde tot teritoriul agricol situat la mai puțin de 600 m deasupra nivelului mării.
5. Legătura cu aria geografică
Legătura cauzală dintre, pe de o parte, calitatea și caracteristicile produsului și, pe de altă parte, mediul geografic este următoarea:
|
— |
Situarea geografică a Insulelor Canare: Insulele Canare se situează între coordonatele de 27° 37′ și 29° 25′ latitudine nordică, 13° 20′ și 18° 10′ longitudine vestică. Această poziție geografică este propice unor condiții optime pentru dezvoltarea „Cochinilla de Canarias”. |
|
— |
Insulele Canare se află sub stăpânirea vânturilor alizee provenite din anticiclonul din Azore, care generează o inversiune termică ce dă naștere unei „mări de nori”, creând un efect de seră. Aceste vânturi umede hidratează în mod adecvat planta-gazdă a coșenilei, fără excese de umiditate, permițând dezvoltarea atât a plantei, cât și a insectei. |
|
— |
Norii care generează efectul de seră contribuie la stabilitatea „curentului rece din Canare”, care îndulcește clima arhipelagului. |
|
— |
Amplitudinea termică dintre luna cea mai călduroasă și luna cea mai rece este de sub zece grade Celsius, temperatura situându-se între 17 °C și 25 °C, cu excepția culmilor montane. Acest efect de stabilizare termică favorizează dezvoltarea insectei, conferindu-i caracteristici fizico-chimice și organoleptice care variază foarte puțin și care corespund celor definite la punctul 3.2 din prezentul caiet de sarcini. |
|
— |
Situarea geografică a Insulelor Canare în zona subtropicală, cu o medie de 3 000 de ore de soare pe an, garantează o uscare naturală, fără componente chimice, utilizându-se doar acțiunea naturală a soarelui. |
|
— |
Solurile vulcanice caracteristice Insulelor Canare sunt soluri sărace, lipsite de materii organice și bogate în elemente minerale de tip bazaltic. Acestea prezintă proprietăți fizico-chimice foarte particulare, datorită faptului că includ componente amorfe sau slab cristalizate, precum silicații de aluminiu și oxihidroxizii de fier și de aluminiu. Aceste componente, denumite „materiale andice”, conferă solului un grad ridicat de porozitate, o densitate scăzută, o mare capacitate de retenție a apei și capacitatea de a forma microagregate stabile. Plantele-gazdă care cresc pe aceste soluri au un conținut de apă redus și necesități nutriționale foarte scăzute; datorită acestui fapt, coșenilele pe care le găzduiesc prezintă un procent scăzut de umiditate (sub 13 %) și, prin urmare, o mare concentrație de acid carminic (minimum 19 % în substanța uscată). |
În plus, există factori umani inerenți care determină caracteristicile „Cochinilla de Canarias”.
|
— |
Spre deosebire de coșenilele obținute pe alte teritorii, în Canare se cultivă un singur tip de plantă-gazdă, Opuntia ficus indica, și un singur tip de insectă, Dactylopius coccus. Atât planta-gazdă, cât și insecta sunt adaptate perfect la mediul geografic respectiv. |
|
— |
Toate etapele producției se realizează în mod manual și artizanal, de la plantarea cactusului la creșterea parazitului, la recoltare și uscare. Aceste lucrări au dus la nașterea unor „tehnici” sau a unui know-how care s-au transmis din generație în generație și care au generat chiar și apariția unor termeni specifici acestei activități, precum rengues, cuchara, milana, grano etc. |
Din toate acestea rezultă faptul că factorii naturali, împreună cu cei istorici, determină legătura coșenilei din Canare cu mediul său geografic, cu tradiția și cu obiceiurile producătorilor săi și, prin urmare, caracteristicile sale specifice.
Trimitere la publicarea caietului de sarcini
[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]
http://www.gobiernodecanarias.org/agricultura/icca/Doc/Productos_calidad/PLIEGO_DE_CONDICIONES_DOP_COCHINILLA_DE_CANARIAS.pdf
(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.