Bruxelles, 7.12.2015

SWD(2015) 263 final

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI

care însoţeşte documentul

Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, precum și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului

{COM(2015) 613 final}
{SWD(2015) 262 final}


Fișă rezumat

Evaluarea impactului privind o inițiativă de politică în domeniul siguranței aviației și o posibilă revizuire a Regulamentului (CE) nr. 216/2008 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației

A. Necesitatea de a acționa

De ce? Care este problema abordată?

Această inițiativă reprezintă o revizuire generală a sistemului european de siguranță a aviației și a Regulamentului (CE) nr. 216/2008, și anume regulamentul-cadru al UE pentru siguranța aviației. Problema prezintă patru componente: (1) siguranța – cu toate că sistemul actual s-a dovedit până în prezent eficace pentru asigurarea unui nivel ridicat de siguranță, este posibil să nu fie în măsură să asigure o scădere în continuare a ratei accidentelor în mod proporțional cu creșterea traficului (o creștere de 50 % în următorii 20 ani); (2) reglementarea excesivă – sistemul de reglementare este greoi și generează costuri excesive; (3) noi evoluții ale pieței – piața transportului aerian și tehnologiile din domeniul aviației au depășit cadrul de reglementare (noi modele de afaceri, noi tehnologii) în decursul ultimului deceniu; (4) supravegherea – există diferențe semnificative în ceea ce privește capacitatea statelor membre de a pune în aplicare în mod eficace legislația în domeniul siguranței aviației. Cauzele problemei sunt: resursele insuficiente și utilizate în mod ineficient, lacunele și inconsecvențele sistemului de reglementare, precum și faptul că reglementările sunt predominant prescriptive, de tip„model universal”. Problema afectează toți actorii din cadrul sistemului de siguranță a aviației și, indirect, publicul călător.

Ce se așteaptă de la această inițiativă?

Inițiativa are drept scop îmbunătățirea performanței sistemului aviatic european în ceea ce privește siguranța, securitatea, competitivitatea și protecția mediului. De asemenea, ea trebuie privită în contextul noii strategii a Comisiei în domeniul aviației și al priorităților Comisiei Juncker, în ceea ce privește reducerea birocrației, simplificarea procedurilor și stimularea creșterii economice și a inovării prin utilizarea de abordări moderne în materie de reglementare, precum reglementarea bazată pe riscuri și pe performanțe. Inițiativa are următoarele obiective specifice: (1) Eliminarea cerințelor inutile și asigurarea faptului că reglementările sunt proporționale cu riscurile implicate; (2) o integrare eficientă și o supraveghere eficace a noilor tehnologii și a evoluțiilor pieței; (3) un proces de management al siguranței bazat pe cooperare între Uniune și statele membre, pentru a identifica și a diminua împreună riscurile; (4) eliminarea lacunelor sistemului de reglementare și asigurarea consecvenței; (5) crearea unui sistem de punere în comun și partajare a resurselor între statele membre și AESA.

Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE? 

Transportul aerian are în mare măsură un caracter transnațional și, prin urmare, prin natura sa, necesită o abordare la nivelul UE în materie de reglementare. Există un consens general în rândul statelor membre cu privire la faptul că sunt necesare norme comune în domeniul siguranței aviației pentru a se atinge un nivel ridicat de siguranță. O legislație comună elimină necesitatea coordonării între sistemele de reglementare ale statelor membre și, prin urmare, contribuie la creșterea siguranței. Promovarea unui sistem european de siguranță comun condus de AESA, ca organism de reglementare și de punere în aplicare, poate fi realizată în modul cel mai eficace numai la nivelul UE. De asemenea, un sistem european de siguranță unic va duce la creșterea eficienței, ceea ce va contracara fragmentarea costisitoare.

B. Soluții

Ce opțiuni de politică legislative și nelegislative au fost luate în considerare? Există o opțiune preferată sau nu? De ce?

Această inițiativă vizează revizuirea Regulamentului (CE) nr. 216/2008 și, prin urmare, are caracter normativ. Au fost elaborate opțiuni de politică în trei domenii (fără scenariul de referință; opțiunile preferate sunt cu caractere cursive):

1. Gestionare și resurse:

1.2 Îmbunătățirea cooperării cu sistemul actual

1.3(a) Un sistem de supraveghere comun cu transfer voluntar de responsabilități

1.3(b) Un sistem de supraveghere comun cu transfer voluntar de responsabilități + un mecanism de supraveghere de urgență

1.4 O singură autoritate de siguranță a aviației la nivelul UE

2. Proporționalitate și performanța în materie de siguranță:

2.2 Elemente care permit crearea unui sistem de siguranță proporțional și bazat pe performanțe

2.3 Un sistem de reglementare cu două componente: una prescriptivă – una bazată pe performanțe

2.4 Trecerea la un sistem de reglementare integral bazat pe performanțe

3.1. Lacune și inconsecvențe – handlingul la sol

3.1(B) Standarde la nivel de industrie / nicio certificare

3.1(C) Certificare / Norme de punere în aplicare

3.2. Lacune și inconsecvențe – securitate:

3.2(B) Cadru legal pentru aspectele de securitate care țin doar de proiectare

3.2(C) Abordare coordonată în ceea ce privește aspectele legate de siguranță și de securitate

3.3. Lacune și inconsecvențe – mediu

3.3(B) Cerințe esențiale la nivelul UE pentru protecția mediului în legătură cu produsele aeronautice

Scenariul de politică preferat combină opțiuni care prezintă o intervenție limitată a UE, inclusiv elemente de voluntariat.

Cine sprijină ce opțiune?

Gestionarea și calitatea resurselor: Sprijin din partea statelor membre și a sectorului de profil pentru partajarea resurselor pe bază de voluntariat [OP 1.2 și 1.3 (a)]. OP 1.3(b) și 1.4: posibilă opoziție din partea statelor membre, din cauza elementelor obligatorii.

Proporționalitate și performanța în materie de siguranță: OP 2.2 sprijin din partea statelor membre și a sectorului de profil OP 2.3 sprijin din partea sectorului de profil, dar posibilă opoziție din partea statelor membre, din cauza complexității administrării OP 2.4 cel mai slab sprijin din partea statelor membre și a sectorului de profil

Handlingul la sol: sprijin general din partea statelor membre și a sectorului de profil, cu excepția companiilor aeriene

Securitate: OP 3.2(C) extinderea mandatului AESA s-ar putea confrunta cu opoziție din partea statelor membre și a sectorului de profil

Mediu: OP 3.3(B) nicio schimbare în ceea ce privește domeniul de aplicare, ci doar în privința punerii în aplicare, prin urmare nu este controversată.

C. Impactul opțiunii preferate

Care sunt beneficiile opțiunii preferate (dacă există, cele principale)?

În ceea ce privește piața internă, vor exista impacturi pozitive asupra condițiilor de concurență echitabile, datorită unei supravegheri mai uniforme și a unei game mai largi de posibilități pentru demonstrarea conformității, inclusiv o creștere a utilizării standardelor la nivel de industrie. Costurile de conformitate pentru societăți vor fi reduse prin supravegherea bazată pe riscuri, precum și printr-o reglementare și prin proceduri mai proporționale (de exemplu, leasing simplificat pentru companiile aeriene, proceduri simplificate de certificare a aeronavelor ușoare). Inovarea va fi stimulată printr-o reglementare mai proporțională și bazată pe performanțe. În ceea ce privește impactul social, se preconizează că stimularea inovării va genera noi locuri de muncă pe piață. Se estimează că siguranța aviației se va îmbunătăți datorită unei mai bune supravegheri la nivelul UE, unui proces de management al siguranței bazat pe cooperarea la nivel european, precum și eliminării lacunelor în materie de siguranță pentru handlingul la sol și pentru securitate. Impactul asupra mediului va fi marginal, dar pozitiv.

Impactul ar putea fi cuantificat numai în mică măsură, deoarece fie opțiunile vizează stabilirea unui cadru de reglementare al cărui impact nu poate fi cuantificat decât atunci când este transpus în măsuri concrete (de exemplu, norme de punere în aplicare), fie măsurile au caracter voluntar și impactul va depinde de gradul de adoptare a acestora.

Care sunt costurile opțiunii preferate (dacă există, cele principale)?

În ceea ce privește costurile pentru societăți și pentru administrațiile naționale, a se vedea cele două secțiuni de mai jos. La nivelul UE, dezvoltarea academiei virtuale, a arhivei centrale de certificate și a rezervei de experți, precum și sprijinirea reglementării/inspecțiilor pentru handlingul la sol, securitate și mediu vor necesita eforturi suplimentare din partea AESA, care pot fi parțial acoperite de resursele existente sau prin intermediul unor taxe și tarife. Transferul unei părți limitate a tarifelor de rută de la Eurocontrol la AESA ar putea elibera resurse din cadrul AESA care ar putea fi apoi utilizate pentru a aborda celelalte măsuri. Nu există efecte negative semnificative la nivel social sau la nivelul mediului înconjurător. 

Care va fi impactul asupra societăților, a IMM-urilor și a microîntreprinderilor?

Un sistem de reglementare mai proporțional și bazat pe performanțe, mai multă flexibilitate în ceea ce privește mijloacele de îndeplinire a cerințelor, un grad mai mare de utilizare a standardelor la nivel de industrie, proceduri de certificare simplificate pentru aeronavele ușoare și, în consecință, reducerea costurilor de conformitate - toate acestea vor determina un impact pozitiv asupra societăților. Noile tehnologii pot fi introduse mai ușor. IMM-urile nu pot beneficia de reglementarea bazată pe performanțe în aceeași măsură ca societățile mai mari, dar vor beneficia mai mult de pe urma trecerii la supravegherea bazată pe riscuri, care elimină controalele inutile. Simplificarea aprobărilor pentru leasing și posibila consolidare a certificatelor deținute de aceeași companie în mai multe state membre vor avea efecte pozitive asupra companiilor aeriene. Finanțarea măsurilor legate de punerea în comun sau partajarea resurselor va fi suportată de sectorul de profil, pe baza principiului „utilizatorul plătește”, fapt care ar putea afecta societățile din statele membre în care supravegherea este în prezent finanțată din veniturile fiscale generale.

Vor exista impacturi semnificative asupra bugetelor și a administrațiilor naționale?

În ceea ce privește costurile de implementare, statele membre care nu au introdus încă programe naționale de siguranță vor fi obligate să facă acest lucru. Alte costuri sunt generate de necesitatea unor cursuri de pregătire suplimentare. Anumite state membre vor trebui să dezvolte expertiză în domeniul securității cibernetice și al handlingului la sol. Cu toate acestea, majoritatea măsurilor propuse vor fi aplicate pe bază de voluntariat și ar urma să fie activate de un stat membru în mod predominant pe baza unei analize pozitive costuri-beneficii. Vor exista unele costuri inițiale de instituire și de pregătire, însă după aceea sunt preconizate impacturi pozitive pe termen mediu și lung asupra resurselor administrațiilor aeronautice naționale, datorită îmbunătățirii eficienței prin punerea în comun și partajarea resurselor și prin trecerea la o supraveghere mai bine direcționată, bazată pe riscuri. Punerea în comun și partajarea resurselor vor fi finanțate prin taxe și tarife, pe baza principiului „utilizatorul plătește”. Opțiunile preferate privind handlingul la sol și securitatea nu implică noi cerințe de certificare și, prin urmare, costurile de supraveghere pentru statele membre nu se preconizează a fi semnificative.

Vor exista și alte consecințe semnificative? 

Crearea unui sistem de reglementare care favorizează introducerea de noi tehnologii și eliberează resurse datorită unor proceduri administrative mai proporționale va avea un impact pozitiv asupra competitivității producătorilor și a companiilor aeriene și, în cele din urmă, asupra creării de locuri de muncă și a creșterii economice. În mod similar, menținerea sau îmbunătățirea rezultatelor europene în materie de siguranță datorită unor procese de management al siguranței bazate pe cooperare, a unei supravegheri bazate pe riscuri și a eliminării lacunelor de reglementare în materie de siguranță va contribui la protecția publicului călător, dar și la competitivitate (pe plan internațional).

D. Măsuri ulterioare

Când va fi reexaminată politica?

Punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 216/2008 face obiectul unei evaluări obligatorii realizate la fiecare 5 ani, impusă chiar de regulament. Această evaluare este cunoscută sub denumirea de „evaluare în temeiul articolului 62”.


Bruxelles, 7.12.2015

SWD(2015) 263 final

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI

care însoţeşte documentul

Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, precum și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului

{COM(2015) 613 final}
{SWD(2015) 262 final}


Fișă rezumat

Evaluarea impactului privind dezvoltarea sigură a operațiunilor cu drone în UE

A. Necesitatea de a acționa

Care este problema și de ce este o problemă la nivelul UE?

Principala problemă este că sistemul de reglementare actual împiedică dezvoltarea pieței dronelor. Normele existente în domeniul aviației nu abordează în mod corespunzător caracteristicile specifice ale dronelor și sunt fie disproporționate în raport cu riscul operațional, fie prea dificil (greu) de îndeplinit sau prezintă costuri atât de ridicate încât majoritatea serviciilor cu drone sunt neeconomice. În plus, operațiunile cu drone pun o serie de probleme care nu există sau sunt mult mai puțin prezente în operațiunile de aviație civilă cu echipaj la bord. Acestea privesc siguranța, securitatea, protecția vieții private și a datelor, protecția mediului și răspunderea. Cu toate că nu pare să fie necesară modificarea cadrului juridic în acest sens la nivelul UE, există unele dificultăți în aplicarea normelor existente pentru operațiunile cu drone. Principalele cauze ale problemelor sunt: (1) împărțirea responsabilităților de reglementare a operațiunilor cu drone, ceea ce duce la apariția unor cerințe divergente pe piața internă; (2) procedurile de autorizare individuală prea costisitoare și care necesită prea mult timp și prea multe resurse; (3) faptul că specificitățile dronelor nu sunt abordate în mod adecvat în cadrul metodelor tradiționale de reglementare a aviației civile; (4) lipsa unor informații și instrumente corespunzătoare în cadrul autorităților de supraveghere și de asigurare a aplicării legii. Aceste probleme îi afectează pe toți actorii din cadrul sistemului aviatic, pe producătorii și pe operatorii de drone, precum și, în mod indirect, pe toți cetățenii, dat fiind că dronele ar putea zbura peste tot.

Ce se așteaptă de la această inițiativă?

Obiectivul general de politică este de a permite dezvoltarea dronelor și a serviciilor cu drone în condiții de siguranță, de securitate și de durabilitate, precum și cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale ale cetățenilor. În acest scop, inițiativa vizează modificarea Regulamentului (CE) nr. 216/2008 și a mai multor acte de punere în aplicare în vederea extinderii cadrului legislativ al UE la toate dronele. În acest sens, primul obiectiv specific este de a elimina obstacolele de reglementare care împiedică în prezent producția și operarea dronelor, astfel încât producătorii să își poată introduce cu ușurință produsele pe piață, iar operatorii să poată oferi servicii cu drone în cadrul economiei. Obstacolele de reglementare nejustificate ar trebui eliminate, însă reglementările justificate, precum normele esențiale privind siguranța, ar trebui să rămână în vigoare sau, dacă nu există, să fie create. Cel de-al doilea obiectiv specific este de a diminua problemele și riscurile specifice care apar în urma utilizării dronelor, îndeosebi în domenii precum siguranța, securitatea, protecția vieții private și a datelor, precum și protecția mediului. Soluționarea acestor probleme va fi esențială pentru a asigura acceptarea de către public a dronelor, ca o componentă din ce în ce mai obișnuită a vieții de zi cu zi.

Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE?

Transportul aerian are în mare măsură un caracter transnațional și, prin urmare, dată fiind natura sa, necesită o abordare la nivelul UE în materie de reglementare pentru a se atinge un nivel de siguranță ridicat. Ținând seama de faptul că noile tehnologii permit ca dronele, chiar și cele foarte ușoare, să interfereze cu operațiunile aviatice cu echipaj la bord, pentru care UE deține deja competența aferentă, legislația UE ar trebui, de asemenea, să acopere toate tipurile de drone, pentru a acționa în mod coerent și, astfel, pentru a preveni ca operațiunile cu drone să aibă un impact negativ asupra siguranței activităților aviatice existente. Din perspectiva considerării dronelor ca „produse aeronautice”, piețele naționale nu oferă o marjă de dezvoltare suficientă pentru astfel de tehnologii globale. Recunoașterea reciprocă în cadrul pieței unice este dificil de realizat în contextul unor standarde și norme naționale detaliate. Doar normele de bază ale UE pentru întreaga gamă de drone, indiferent de greutate, oferă un cadru de reglementare coerent pentru fabricarea și operarea dronelor în cadrul pieței interne a UE.

B. Soluții

Ce opțiuni de politică legislative și nelegislative au fost luate în considerare? Există o opțiune preferată sau nu? De ce?

Această inițiativă are un caracter normativ. Deoarece operațiunile cu drone sunt critice pentru siguranța aviației, orice abordare bazată exclusiv pe acțiuni voluntare nu ar fi optimă în ceea ce privește atingerea unei înalte performanțe în materie de siguranță într-o manieră care să fie coordonată cu alte tipuri de trafic aerian. Au fost elaborate opțiuni de politică în ceea ce privește modul de reglementare (fără a include scenariul de referință) și, în orice caz, acestea ar trebui să fie urmate de o serie de acte de punere în aplicare:

1. Extinderea actualului regulament al UE în domeniul aviației la toate dronele - integrarea dronelor în cadrul legislativ al UE, cu abordarea tradițională a aviației civile.

2. Legislație a UE privind dronele bazată pe riscuri - normele și procedurile de aprobare și de supraveghere ar trebui să fie bazate pe riscul specific și nu ar mai fi aproape automat derivate din caracteristicile dronei.

2.1 Aplicarea legislației UE în materie de produse la dronele cu risc scăzut - dronele mici, produse în serie, care prezintă un risc scăzut și sunt oferite spre vânzare în magazinele de desfacere cu amănuntul și pe internet ar fi autorizate pe baza unei legislații de armonizare a produselor cu o „nouă abordare”.

OP2.1 este opțiunea de politică preferată, deoarece abordează riscurile de siguranță într-un mod care presupune mai puține sarcini administrative. Dispozițiile regulamentelor privind siguranța produselor care sunt adaptate în mod specific produselor de serie ar putea completa normele aviatice elaborate în cadrul OP2.

Cine sprijină ce opțiune?

Acțiunea legislativă la nivelul UE este sprijinită de toate părțile interesate și de toate statele membre (concluziile summitului european din 19 decembrie 2013). Marea majoritate a părților interesate au indicat, în cadrul consultării publice, faptul că actuala repartizare a competențelor pe baza criteriului de 150 kg este caducă și situația de statu-quo se bucură doar un sprijin redus. Există un consens larg asupra faptului că este necesar să se renunțe la criteriul de greutate și să se ia în considerare o serie de factori, precum tipul de operațiune, calitatea operatorului de drone, locul operării și fiabilitatea întregului sistem (96 %). Normele proporționale cu riscul aferent operării s-au bucurat de un sprijin puternic, în special din partea producătorilor și operatorilor de drone mai ușoare și mai puțin complexe. Opțiunea 2 și subopțiunea 2.1 propun o astfel de abordare, prin ajustarea cerințelor în funcție de riscurile pe care le presupune o operațiune cu drone.

C. Impactul opțiunii preferate

Care sunt beneficiile opțiunii preferate (dacă există, cele principale)?

Opțiunea 2.1 va stimula dezvoltarea pieței interne a produselor și serviciilor cu drone, prin faptul că pune la dispoziție norme și standarde comune, inclusiv prin utilizarea optimă a instrumentelor generale de supraveghere a pieței pentru dronele implicate în operațiuni cu risc scăzut. În același timp, datorită aplicării normelor într-un mod proporțional cu riscurile, segmentul de piață al dronelor mai mici (în cadrul căruia activează numeroase IMM-uri) nu ar trebui să fie frânat de o reglementare excesivă. Flexibilitatea opțiunii de a aborda gama largă a riscurilor operaționale și tehnologiile cu o evoluție rapidă va permite o implementare mai rapidă a noilor tehnologii și, prin urmare, menținerea avantajului competitiv al societăților din UE. Această opțiune are cel mai ridicat potențial de menținere a unor costuri de exploatare scăzute pentru societăți și de reducere la minimum a sarcinii administrative, datorită faptului că oferă un cadru flexibil pentru o serie de proceduri, precum declarația pe propria răspundere, validarea simplă sau certificarea parțială. De asemenea, ar trebui să fie eficace în ceea ce privește abordarea tuturor riscurilor în materie de siguranță, în special prin facilitarea conformității, precum și să faciliteze punerea în aplicare a dispozițiilor în materie de securitate, de protecție a vieții private și de mediu.

Care sunt costurile opțiunii preferate (dacă există, cele principale)?

Costurile opțiunii preferate pentru societăți ar trebui să fie menținute la un nivel scăzut. Armonizarea normelor și o singură recunoaștere/aprobare tehnică a licenței de pilot și de operator ar reduce costurile pentru orice activitate transfrontalieră. Obiectivul acestei opțiuni este de a menține costurile aferente autorizării la un nivel scăzut și proporțional cu riscurile, însă impactul global asupra costurilor va depinde de normele de punere în aplicare și de cerințele în vigoare în statele membre. În ceea ce privește costurile de reglementare pentru autoritățile naționale și europene, se preconizează că acestea ar putea fi suportate din resursele existente. Costurile legate de supravegherea pieței și de autorizarea dronelor vor fi împărțite în cadrul sistemului AESA, ținându-se seama de utilizarea optimă a resurselor, unele responsabilități fiind transferate către poliție și către autoritățile de supraveghere a pieței. În orice caz, costurile pe care le-ar presupune această opțiune ar fi mai mici decât în cazul în care nu ar exista nicio inițiativă la nivelul UE.

Care este impactul asupra IMM-urilor și a competitivității?

Un sistem de reglementare mai proporțional și bazat pe riscuri, mai multă flexibilitate în ceea ce privește mijloacele de îndeplinire a cerințelor, un grad mai mare de utilizare a standardelor la nivel de industrie, proceduri de certificare simplificate pentru dronele ușoare și, în consecință, reducerea costurilor de conformitate - toate acestea vor determina un impact pozitiv asupra societăților mici. Aceste cerințe sunt făcute proporționale cu riscul în scopul exact de a menține costurile de conformitate la un nivel redus și de a evita sarcinile administrative inutile, în special pentru IMM-uri care nu sunt familiarizate cu sistemul de siguranță a aviației tradițional. Acesta este motivul pentru care se propune utilizarea bine-cunoscutului mecanism de marcaj CE. Lipsa necesității unei autorizații oficiale pentru dronele din categoria de risc scăzut ar reduce costurile de conformitate pentru mulți operatori și societăți de mici dimensiuni care activează pe acest segment de piață, făcându-i mai competitivi. Singurul impact negativ ar putea rezulta din necesitatea de a se adapta la noile sisteme de siguranță europene, plecând de la cel național (dacă există), în cazul dronelor utilizate în anumite categorii de risc.

Vor exista impacturi semnificative asupra bugetelor și a administrațiilor naționale?

În ceea ce privește costurile de implementare, statele membre care nu au introdus încă norme specifice pentru dronele cu greutatea de sub 150 kg vor fi obligate să facă acest lucru. Alte costuri vor fi de asemenea generate de necesitatea unor cursuri de pregătire suplimentare. Organismele de supraveghere a pieței (organismele notificate) vor trebui să dezvolte expertiză în ceea ce privește dronele și tehnologiile aferente, deși acest lucru ar fi valabil de asemenea, într-o anumită măsură, și în scenariul de referință. Autoritățile naționale de aviație vor trebui, de asemenea, să suporte costurile de adaptare la noile norme, precum și cele aferente supravegherii unui număr tot mai mare de drone/operațiuni cu drone.

Vor exista și alte consecințe semnificative? 

Inițiativa ar trebui să sporească în mod substanțial siguranța spațiului aerian european și ar putea contribui la o mai bună percepție a dronelor, datorită faptului că abordează principalele motive de îngrijorare legate de acestea. O mai bună acceptare de către public a operațiunilor cu drone reprezintă o condiție prealabilă pentru extinderea pieței dronelor.

Proporționalitate?

Opțiunea preferată ar trebui să stabilească un echilibru corespunzător între necesitatea de a dispune de norme comune de siguranță în Europa și necesitatea de a nu impune sarcini inutile asupra societăților. De asemenea, ea ar trebui să repartizeze în mod corespunzător responsabilitățile între diferiții actori din cadrul sistemului colaborativ revizuit al AESA, lăsând cât mai multe responsabilități posibil la nivel național sau local.

D. Măsuri ulterioare

Când va fi reexaminată politica?

Punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 216/2008 face obiectul unei evaluări obligatorii realizate la fiecare 5 ani, impusă chiar de regulament. Această evaluare este cunoscută sub denumirea de „evaluare în temeiul articolului 62”. O parte specifică a acestui exercițiu va fi consacrată reglementării pieței dronelor.