COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 14.9.2015
COM(2015) 447 final
2015/0204(NLE)
Propunere de
REGULAMENT AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 609/2014 privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resurselor proprii tradiționale și a resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB și privind măsurile pentru a răspunde necesităților trezoreriei
EXPUNERE DE MOTIVE
1.
CONTEXTUL PROPUNERII
Consiliul și Comisia au convenit asupra unei declarații comune anexate la procesul-verbal al Consiliului din 26 mai 2014 atunci când a fost adoptat pachetul legislativ privind resursele proprii, care constă din Decizia 335/2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii (Decizia privind resursele proprii), Regulamentul nr. 608/2014 al Consiliului de stabilire a măsurilor de punere în aplicare și Regulamentul nr. 609/2014 al Consiliului privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resurselor proprii tradiționale și a resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB și privind măsurile pentru a răspunde necesităților de trezorerie.
Decizia privind resursele proprii este instrumentul juridic cheie care stabilește principalele elemente ale sistemului, cum ar fi lista resurselor proprii și plafoanele pentru creditele de angajament și de plată (adică dimensiunea bugetului Uniunii). Măsurile de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii decurg din două articole ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE):
–Regulamentul nr. 608/2014, adoptat recent, care stabilește măsurile de punere în aplicare, are la bază articolul 311 alineatul (4) din TFUE (introdus prin Tratatul de la Lisabona) și conține în prezent norme privind calculul și introducerea în buget a soldului anual, precum și norme privind măsurile de control și de supraveghere.
–Regulamentul nr. 609/2014, care constituie o consolidare a Regulamentului nr. 1150/2000, are la bază articolul 322 alineatul (2) din TFUE și se referă la normele de punere la dispoziție a resurselor proprii și la măsurile menite să răspundă necesităților de trezorerie. Acesta conține modalitățile practice în ceea ce privește stabilirea resurselor proprii tradiționale, păstrarea documentelor justificative, cooperarea administrativă, rata aplicabilă pentru resursele proprii bazate pe VNB, contabilitatea resurselor proprii, termenele de punere la dispoziție a acestora și de efectuare a regularizărilor, precum și dispoziții privind gestiunea trezoreriei și sumele nerecuperabile.
Ambele regulamente vor intra în vigoare în aceeași zi ca și Decizia 335/2014, după ce această decizie va fi aprobată de toate statele membre în conformitate cu normele lor constituționale. Pachetul se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2014.
În declarația comună din 26 mai 2014 menționată anterior, Comisia s-a angajat să prezinte o propunere pentru articolul 12 din Regulamentul nr. 609/2014, care să permită o revizuire a procedurii de calculare a dobânzilor aferente sumelor puse la dispoziție cu întârziere. Declarația precizează, de asemenea, că rata (ratele) dobânzii trebuie să respecte principiul proporționalității, asigurând totodată funcționarea corespunzătoare a sistemului, pentru a răspunde necesităților de trezorerie.
Pe lângă normele privind dobânda, prezenta propunere, care are la bază articolul 322 alineatul (2) din TFUE, abordează și procedura de regularizare anuală a resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB întrucât modificările cele mai recente introduse în contextul amplorii fără precedent a regularizărilor din 2014 nu se vor mai aplica după intrarea în vigoare a Regulamentului nr. 609/2014.
În plus, se propun și alte câteva clarificări și îmbunătățiri ale modalităților actuale, în principal de natură tehnică. Acestea reflectă experiența cea mai recentă și învățămintele desprinse în ceea ce privește contabilitatea resurselor proprii, gestionarea resurselor de trezorerie ale Comisiei în primul semestru, evaluarea datelor VNB de către Comisie (Eurostat), impactul anchetelor penale asupra stabilirii și punerii la dispoziție a resurselor proprii tradiționale, precum și modalitățile de raportare a sumelor nerecuperabile reprezentând resurse proprii tradiționale.
Motivația modificărilor propuse de Comisie este prezentată în cele ce urmează.
2.
CONȚINUTUL PROPUNERII
(1) Conturile pentru resursele proprii ale Comisiei (articolul 9 din Regulamentul nr. 609/2014)
a) Precizări privind entitățile responsabile cu deschiderea și menținerea contului:
În conformitate cu articolul 9 din Regulamentul nr. 609/2014, statele membre trebuie să aibă deschis în numele Comisiei un cont pentru resursele proprii la trezoreriile lor sau să desemneze un organism în acest scop. În practică, toate statele membre care nu au optat pentru trezorerie au desemnat banca centrală națională. Articolul 9 ar trebui să reflecte această practică, precizând că pot fi desemnate numai băncile centrale. În plus, acest lucru va evita expunerea bugetului UE la orice risc financiar potențial asociat faptului că resursele proprii ale Comisiei sunt păstrate în conturi deschise la băncile comerciale; o astfel de situație trebuie evitată, ținând cont de limitele impuse prin prezentul regulament asupra posibilităților Comisiei de a retrage fonduri din conturile de resurse proprii. În vederea asigurării coerenței, această modificare se introduce, de asemenea, la articolul 6 din Regulamentul nr. 609/2014, care se referă la înscrierea în evidența contabilă și la raportare și la articolul 15, care se referă la executarea ordinelor de plată.
(b) Garantarea faptului că pentru conturile de resurse proprii nu se percep comisioane sau dobândă negativă:
Pentru aceste conturi deschise de către statele membre în numele Comisiei, în temeiul articolului 9 din Regulamentul nr. 609/2014, în scopul depozitării resurselor proprii ale UE până când Comisia va efectua plăți, nu doar că nu ar trebui să se perceapă comisioane, dar ar trebui să nu se aplice nici dobânzi (pozitive sau negative). Scopul acestei dispoziții este acela de a preveni pierderile pentru bugetul UE.
Având în vedere dispozițiile articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul nr. 609/2014, care limitează posibilitatea Comisiei de a retrage fonduri, aceasta realizându-se doar în măsura în care acest lucru este necesar pentru execuția bugetului, orice comision aplicat acestor conturi ar fi echivalent cu o reducere a fondurilor disponibile pentru bugetul UE. În acest sens, dobânzile negative ar trebui, de asemenea, evitate, deoarece au același efect negativ pe care îl au și comisioanele. Aplicarea de comisioane sau de dobândă negativă pentru o parte dintre aceste conturi ale Comisiei ar conduce, de asemenea, la un tratament inegal al statelor membre întrucât, în conformitate cu principiile de solidaritate și de finanțare în comun a bugetului UE, celelalte state membre trebuie să compenseze această pierdere prin resursele bazate pe VNB. Prin urmare, se propune ca statul membru în cauză să ofere compensații pentru bugetul UE pentru orice comision sau dobândă negativă aplicată contului de resurse proprii deschis în numele Comisiei în temeiul articolului 9 din Regulamentul nr. 609/2014.
Această modificare asigură în plus faptul că bugetul UE nu este afectat în mod negativ prin Decizia 2014/337/UE (BCE/2014/23) a Băncii Centrale Europene din 5 iunie 2014, care prevede o rată negativă a dobânzii ce implică obligația de plată a titularului de depozit la banca centrală națională relevantă (BCN), inclusiv dreptul băncii centrale naționale respective de a debita contul de depozit al guvernului respectiv în mod corespunzător, sau prin decizii similare ale altor bănci centrale din UE unde trebuie păstrate resursele proprii ale UE în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul nr. 609/2014. Obligația de a oferi compensații ar trebui să garanteze faptul că bugetul UE, adică toate statele membre, nu suportă costul eventualelor dobânzi negative aplicate deja conturilor de resurse proprii ca urmare a acestei decizii a BCE. În acest context, ar trebui să se reamintească faptul că, până în prezent, Comisia nu a cerut statelor membre să crediteze conturile de resurse proprii în cazul în care dobânda la depozite prevăzută de BCE a fost pozitivă.
c) Clarificări suplimentare:
Pentru asigurarea securității juridice, ar trebui să se clarifice faptul că se pot debita conturile de resurse proprii ale Comisiei menționate la articolul 9 doar la instrucțiunile Comisiei atunci când suma netă reprezentând resursele proprii exigibilă la o anumită dată este negativă (și anume, atunci când un stat membru urmează să primească fonduri). Orice înscriere în acest cont se face în conformitate cu principiul menționat mai sus. Aceasta reprezintă o clarificare explicită a unor cerințe deja existente.
(2) Anticiparea doisprezecimilor lunare din resursele proprii bazate pe TVA și din resursele proprii bazate pe VNB [articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul nr. 609/2014]
În conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul nr. 609/2014, în funcție de situația trezoreriei Uniunii, pentru nevoile specifice ale Fondului european de garantare agricolă (FEGA), statele membre pot fi invitate să anticipeze cu una sau două luni din primul trimestru al anului, înscrierea de doisprezecimi lunare din resursele proprii bazate pe TVA și din resursele proprii bazate pe VNB.
În ultimii ani, ca urmare a unui nivel ridicat al plăților lunare efectuate pentru Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și pentru fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) în primele luni ale anului, Comisia s-a confruntat în mod repetat cu dificultăți în ceea ce privește efectuarea tuturor plăților în timp util din cauza unor deficite temporare ale resurselor de trezorerie, în valoare de până la 6 miliarde EUR în primul semestru al anului. Prin urmare, ar trebui să existe posibilitatea ca o altă doisprezecime să poată fi anticipată în primele șase luni ale anului, dacă este necesar, iar aceasta să fie și pentru plata cheltuielilor aferente fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI). Această flexibilitate suplimentară limitată ar ajuta Comisia să respecte cerințele reglementare în ceea ce privește plățile.
(3) Raționalizarea regularizărilor anuale ale resurselor proprii bazate pe TVA și ale resurselor proprii bazate pe VNB [articolul 10 alineatele (4) - (7) din Regulamentul nr. 609/2014)]
În conformitate cu articolul 10 din Regulamentul nr. 1150/2000, regularizarea resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB are loc în fiecare an, în prima zi lucrătoare a lunii decembrie.
Aceste regularizări diferă de la un an la altul și pot fi pozitive (plăți suplimentare solicitate de statele membre) sau negative (sume care urmează a fi rambursate statelor membre). În situații excepționale, aceste regularizări pot avea drept rezultat sume foarte ridicate. Pentru statele membre, obligația de a pune la dispoziție sume atât de ridicate poate reprezenta o mare povară financiară care ar putea provoca o presiune fiscală serioasă, în special către sfârșitul anului. În mod similar, obligația Comisiei de a rambursa sume mari, în cazul în care valoarea totală a regularizărilor este negativă, poate conduce la o situație dificilă de trezorerie în această perioadă a anului.
Așa cum reiese din datele primite în septembrie/octombrie 2014, regularizările pot fi extrem de ridicate pentru resursele proprii bazate pe VNB, în urma revizuirilor datelor proprii privind VNB pentru anii precedenți efectuate de statele membre.
Prin urmare, în baza unei propuneri din partea Comisiei, la 18 decembrie 2014, Consiliul a adoptat Regulamentul nr. 1377/2014 de modificare a Regulamentului 1150/2000, care le permite statelor membre ca, în circumstanțe excepționale, să pună la dispoziție retroactiv, începând cu 30 noiembrie 2014, regularizările efectuate, până în prima zi lucrătoare a lunii septembrie a anului următor. .
Regulamentul nr. 1150/2000, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1377/2014, va fi abrogat odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului nr. 609/2014, și anume în aceeași zi ca și Decizia 335/2014 privind resursele proprii, după ce această decizie va fi aprobată de toate statele membre, în conformitate cu normele lor constituționale. Prin urmare, prezenta modificare ar trebui să abordeze și chestiunea ajustărilor TVA și VNB.
Propunerea de modificare menține metoda de calcul, însă modifică termenul pentru comunicare și data scadentă pentru punerea la dispoziție a regularizărilor. În plus, abordează problema regularizărilor negative cu valori ridicate.
Statele membre trebuie să transmită Comisiei în anul n datele privind TVA și VNB pentru anul n-1 și anii precedenți în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1553/89 și cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1287/2003. Pe această bază, Comisia va calcula regularizările, iar sumele finale exacte vor fi comunicate în mod oficial statelor membre în luna ianuarie a anului n + 1.
În același timp, Comisia ar urma să calculeze redistribuirea valorii totale a regularizărilor între statele membre, în funcție de cota fiecăruia în VNB-ul tuturor statelor membre („cheia VNB”) pentru bugetul aferent anului n + 1. Nu va mai exista niciun buget rectificativ în urma acestei redistribuiri, întrucât regularizările vor fi redistribuite în mod automat și imediat. Aceasta reprezintă o simplificare majoră a sistemului actual.
Diferența dintre valoarea individuală a regularizărilor aferente TVA și VNB pentru un anumit stat membru și rezultatul redistribuirii pentru statul membru respectiv se înscrie în conturile de resurse proprii în conformitate cu articolul 9, în prima zi lucrătoare din luna iunie a anului n + 1. Întrucât statele membre ar trebui informate cu mult înainte în cadrul procedurii propuse, nu ar trebui să mai fie necesare norme speciale pentru sumele care sunt extrem de ridicate. Noul calendar al ajustărilor TVA și VNB nu va mai coincide cu cel al ajustării în caz de neparticipare efectuate în temeiul articolului 11 din Regulamentul nr. 609/2014 pentru statele membre care nu participă la finanțarea unei acțiuni sau a unei politici specifice a Uniunii. Pentru ajustarea în caz de neparticipare, al cărei impact financiar este limitat, se menține actualul termen, și anume prima zi lucrătoare a lunii decembrie.
Normele contabile naționale din UE sunt stabilite în Sistemul european de conturi (SEC 2010). Aceste norme aplică principiul contabilității de angajamente la înregistrarea fluxurilor economice - „atunci când se creează, se transformă sau se stinge o valoare economică sau când apar, se transformă ori se anulează cereri de despăgubire sau obligații”. În conformitate cu ESA 2010, contribuțiile bugetare bazate pe TVA și pe VNB ale statelor membre sunt înregistrate drept cheltuieli generale ale administrațiilor publice, ca un alt transfer curent în cadrul categoriei specifice D.76, și au un impact asupra deficitului public. Contribuțiile returnate statelor membre ale UE sunt compensate în afara acestor transferuri curente. Înregistrarea impactului regularizărilor resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB asupra cheltuielilor publice ar trebui să se facă atunci când aceste sume sunt fixate definitiv și, prin urmare, trebuie plătite. Ținând seama de faptul că se propune ca sumele să fie fixate definitiv și să devină exigibile în anul n + 1, acesta este anul care ar trebui să fie relevant pentru înregistrarea statistică a regularizărilor, precum și pentru scopurile Pactului de stabilitate și de creștere.
(4) Prelungirea termenului de comunicare a datelor VNB în cel de al patrulea an care urmează unui exercițiu financiar dat [articolul 10 alineatul (7) din Regulamentul nr. 609/2014]
În prezent, statele membre ar trebui să furnizeze Comisiei cifrele pentru VNB-ul agregat și pentru componentele sale până la data de 22 septembrie a fiecărui an [articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1287/2003], în timp ce modificările VNB-ului pot fi luate în considerare numai până la data de 30 septembrie a celui de al patrulea an care urmează unui exercițiu financiar dat. În consecință, există o perioadă foarte scurtă pentru a evalua orice modificare transmisă în anul n + 4 în ceea ce privește anul n. Pentru a se asigura că datele referitoare la VNB pentru anul n pot fi încă verificate și validate de Comitetul VNB, perioada de limitare prevăzută la articolul 10 alineatul (7) din Regulamentul nr. 609/2014 ar trebui să fie prelungită de la data de 30 septembrie la data de 30 noiembrie a anului n + 4.
În consecință, perioada minimă prevăzută la articolul 3 din Regulamentul nr. 609/2014 pentru păstrarea documentelor justificative referitoare la procedurile și bazele statistice menționate la articolul 3 din Regulamentul nr. 1287/2003 ar trebui, de asemenea, să fie prelungită de la data de 30 septembrie la data de 30 noiembrie a anului n + 4.
(5) Simplificarea structurii articolului 10 din Regulamentul nr. 609/2014
Articolul 10 din Regulamentul nr. 609/2014 conține în prezent 9 alineate și peste 20 de paragrafe. Pentru a fi mai lizibil, acesta ar trebui să fie divizat în 3 articole separate, ar trebui adăugate titluri pentru fiecare dintre acestea, iar paragrafele ar trebui să fie numerotate după caz.
(6) Rata dobânzii (articolul 12 din Regulamentul nr. 609/2014)
Rata dobânzii menționată la articolul 12 prevede în prezent o rată de bază (rata principală de refinanțare a BCE sau a băncii centrale naționale, pentru țările din afara zonei euro ), o majorare anuală fixă cu 2 puncte procentuale și o majorare variabilă cu 0,25 puncte procentuale pentru fiecare lună de întârziere. Rata se aplică pentru întreaga perioadă de întârziere.
Întrucât Comisia, în cursul execuției bugetare normale, nu poate face retrageri care depășesc sumele din conturile sale, plata la timp a resurselor proprii este esențială. Sistemul actual a avut un rol esențial în asigurarea punerii la dispoziție în timp util și în totalitate a resurselor proprii necesare pentru execuția bugetului. Normele revizuite privind dobânzile ar trebui să mențină acest stimulent. În plus, ar trebui menținută uniformitatea normelor în scopul asigurării clarității și a securității juridice.
Pentru a consolida buna funcționare a sistemului, și anume plata la timp și integrală a resurselor proprii, majorarea fixă ar trebui să fie ridicată la 3,5 puncte procentuale (aceasta este, de altfel, rata aplicabilă sumelor care urmează să fie recuperate în temeiul articolului 83 alineatul (2) litera (b) din normele de aplicare a Regulamentului financiar în cazul în care evenimentul care obligă nu este un contract de achiziții publice de bunuri sau de servicii). Acest lucru ar trebui să garanteze că plata resurselor proprii nu este obstrucționată în cazul în care costurile refinanțării pe piețele monetare sunt mai mici decât dobânzile de plătit. Propunerea ar trebui, în mod special, să prevină întârzierile (de scurtă durată) în ceea ce privește punerea la dispoziție a doisprezecimilor lunare din resursele proprii bazate pe TVA și din resursele proprii bazate pe VNB, care reprezintă în prezent peste 80 % din veniturile bugetului UE.
Pe de altă parte, dat fiind că normele actuale pot duce la rate foarte ridicate ale dobânzii pentru perioade lungi de întârziere, nivelul maxim anual de majorare a ratei de bază ar trebui să fie limitat la 20 de puncte procentuale, rata majorată fiind aplicabilă întregii perioade de întârziere. Această limitare asigură proporționalitatea, întrucât după 5,5 ani de întârziere, rata dobânzii nu va mai crește. Această modificare ar trebui să răspundă principalei îngrijorări manifestate de anumite state membre în ceea ce privește cazurile individuale de rate foarte ridicate ale dobânzii din cauza unor întârzieri mari în domeniul resurselor proprii tradiționale. De fapt, pe baza datelor privind sumele reprezentând dobânzile recuperate în ultimii 5 ani, plafonul de 20 de puncte procentuale ar avea drept rezultat o scădere cu peste 30 % a dobânzilor datorate de statele membre.
Noile norme se aplică sumelor reprezentând resurse proprii care sunt exigibile după intrarea în vigoare a regulamentului propus. Cu toate acestea, pentru a se asigura o tranziție ușoară, plafonarea ratei dobânzii se aplică, de asemenea, în cazul în care suma reprezentând resurse proprii a fost cunoscută de către Comisie sau de către statele membre numai după intrarea în vigoare a regulamentului propus. De exemplu, pentru cazul în care o resursă proprie care ar fi trebuit să fie pusă la dispoziție în 2010, care devine însă cunoscută numai după intrarea în vigoare a regulamentului propus (de exemplu, în 2018), rata dobânzii urmează să se aplice în conformitate cu normele în vigoare, însă majorarea ratei anuale a dobânzii urmează să facă obiectul plafonării la 20 de puncte procentuale.
Pentru a se evita confuziile, Comisia va preciza în mod clar normele aplicabile privind dobânzile atunci când va trimite scrisori prin care solicită dobânda, după intrarea în vigoare a regulamentului propus.
(7) Posibilitatea de a elibera statele membre de răspunderea financiară în cazul amânării înscrierii în contabilitate sau în cazul amânării notificării datoriilor vamale pentru a nu aduce prejudicii anchetelor penale [articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul nr. 609/2014]
În conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul nr. 609/2014, statele membre sunt eliberate de obligația de a pune la dispoziția Comisiei sumele corespunzătoare drepturilor constatate aferente resurselor proprii tradiționale care se dovedesc imposibil de recuperat (i) din motive de forță majoră sau (ii) din alte motive care nu le sunt imputabile.
Noul Cod vamal al Uniunii (CVU), care va intra în vigoare la 1 mai 2016, permite statelor membre să amâne notificarea și înregistrarea în contabilitate a datoriilor vamale până în momentul în care acest lucru nu mai aduce prejudicii anchetelor penale. Într-adevăr, notificarea cu promptitudine a debitorilor suspectați de activități infracționale poate împiedica lupta împotriva fraudei și dezmembrarea rețelelor criminale. În plus, articolul 325 din TFUE prevede că statele membre trebuie să adopte, pentru combaterea fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii, aceleași măsuri ca cele pe care le adoptă pentru a-și apăra propriile interese financiare. Investigațiile sub acoperire reprezintă măsuri eficace și necesare pentru protejarea atât a intereselor financiare ale UE, cât și ale statelor membre.
Cu toate acestea, nu există nicio prevedere expresă în legislația referitoare la resursele proprii cu privire la posibilitatea renunțării la resursele proprii tradiționale care nu pot fi recuperate ca urmare a unor astfel de notificări întârziate. Codul vamal al Uniunii reglementează relația dintre importatori și autoritățile vamale naționale, în timp ce legislația privind resursele proprii se referă la relația dintre statele membre și Comisie.
Pentru a se promova protejarea eficace a intereselor financiare ale Uniunii și pentru a se ține seama de noile dispoziții introduse de Codul vamal al Uniunii, se propune introducerea unei dispoziții explicite care să permită eliberarea - în anumite condiții care să fie respectate în mod strict - statelor membre de responsabilitatea lor financiară pentru sumele reprezentând resurse proprii tradiționale care se dovedesc nerecuperabile din cauză că notificarea datoriilor vamale a fost amânată pentru a nu se aduce prejudicii anchetelor penale și luptei împotriva fraudei. Pentru a admite că, în astfel de cazuri, sumele sunt nerecuperabile „din alte motive care nu sunt imputabile” statului membru în cauză (punctul de mai jos se referă la pragul de raportare), Comisia ar trebui să verifice, în special, dacă:
–anchetele penale au fost justificate pentru a proteja atât interesele financiare ale UE, cât și pe cele ale statului membru și dacă au fost efectuate cu rigurozitate;
–pierderea de resurse proprii s-a datorat strict întârzierii notificării sau a înscrierii în evidența contabilă impusă de anchetele penale și
–taxele și impozitele naționale nu au făcut obiectul unui tratament mai favorabil decât cel aplicat în cazul resurselor proprii tradiționale.
(8) Ridicarea pragului pentru sumele nerecuperabile care trebuie raportate [articolul 13 alineatul (3) din Regulamentul nr. 609/2014]
Pragul de la care statele membre trebuie să raporteze Comisiei cazurile de resurse proprii tradiționale declarate sau considerate nerecuperabile în temeiul articolului 13 alineatul (3) din Regulamentul 609/2014 ar trebui să fie majorat de la 50 000 EUR la 100 000 EUR în vederea reducerii sarcinii administrative pentru statele membre și pentru Comisie. Această modificare nu afectează definiția unui „caz” care trebuie raportat, și anume faptul că raportul se referă la toate drepturile constatate în urma concluziilor aceluiași control de vămuire sau postvămuire la același operator, legat de aceeași neregulă sau de același tip de mărfuri, în cazul în care, indiferent de valoarea lor individuală, valoarea totală a acestor drepturi declarate sau considerate nerecuperabile depășește 100 000 EUR.
Întrucât se menține obligația statelor membre de a raporta în baza de date OWNRES, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul nr. 608/2014, cazurile de fraudă și nereguli de peste 10 000 EUR, astfel de cazuri pot face în continuare obiectul unor controale din partea Comisiei și pot conduce ulterior la plăți către bugetul UE.
(9) Clarificări cu privire la gestionarea cu titlu de excepție a lichidităților numai în cazul neîndeplinirii obligațiilor de plată aferente împrumuturilor [articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul nr. 609/2014]
În conformitate cu articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul nr. 609/2014, numai în cazul neîndeplinirii obligațiilor în cadrul unui împrumut contractat sau garantat în temeiul regulamentelor și deciziilor Consiliului, Comisia poate, în cazul în care nu există alte măsuri prevăzute în dispozițiile financiare aplicabile acestor împrumuturi, ridica sume mai mari din lichiditățile sale, cu scopul de a asigura serviciul datoriilor Uniunii, indiferent de condițiile prevăzute la alineatul (2) al acestui articol.
În urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în funcție de sfera de competență în baza căreia au fost acordate garanțiile sau împrumuturile, unele regulamente și decizii adoptate anterior de către Consiliu sunt adoptate în prezent de către Parlamentul European și Consiliu. Acesta este, de exemplu, cazul deciziilor Băncii Europene de Investiții (BEI) cu privire la operațiunile de finanțare ale BEI desfășurate în cadrul mandatului extern cu garanție UE sau al acordării de asistență macrofinanciară țărilor terțe (care sunt, cu toate acestea, acoperite în principal de Fondul de garantare pentru acțiuni externe). Domeniul de aplicare al acestei dispoziții nu trebuie prelungit, însă ar trebui să fie clarificat faptul că acoperă aceleași acte legislative care erau acoperite inițial.
2015/0204 (NLE)
Propunere de
REGULAMENT AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 609/2014 privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resurselor proprii tradiționale și a resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB și privind măsurile pentru a răspunde necesităților trezoreriei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 322 alineatul (2),
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
având în vedere avizul Parlamentului European,
având în vedere avizul Curții de Conturi Europene,
întrucât:
(1)Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 al Consiliului a fost reformat prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 al Consiliului. Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 intră în vigoare la data intrării în vigoare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom a Consiliului. Această decizie nu a intrat încă în vigoare, întrucât trebuie să fie aprobată de toate statele membre.
(2)Pentru a se ține seama în mod corespunzător de timpul de care are nevoie Comitetul pentru venitul național brut (VNB) pentru a emite avizul asupra datelor privind VNB și pentru a asigura suficient timp pentru evaluarea datelor relevante de către Comisie (Eurostat), eventualele modificări aduse VNB-ului din exercițiile financiare precedente ar trebui să fie posibile până la data de 30 noiembrie a celui de al patrulea an care urmează unui exercițiu financiar dat. În consecință, perioada de păstrare a documentelor justificative referitoare la resursele proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) și pe VNB ar trebui, de asemenea, să fie prelungită de la data de 30 septembrie la data de 30 noiembrie al celui de al patrulea an care urmează exercițiului financiar la care se referă.
(3)Pentru conturile de resurse proprii ale Comisiei, care urmează să fie deschise de către statele membre în temeiul articolului 9 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 la trezoreria statului membru sau la banca centrală a statului membru, ar trebui să nu se perceapă comisioane și dobânzi. Orice astfel de comisioane sau dobânzi negative ar reduce bugetul Uniunii și ar conduce la un tratament inegal al statelor membre. Prin urmare, statele membre care aplică astfel de comisioane sau dobânzi negative conturilor Comisiei pentru resurse proprii ar trebui să ofere compensații pentru bugetul UE.
(4)Ar trebui să se clarifice faptul că doar la instrucțiunile Comisiei se pot debita conturile de resurse proprii ale Comisiei deschise de statele membre, în temeiul articolului 9 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014.
(5)Pentru a fi mai clar și mai lizibil, articolul 10 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 ar trebui să fie divizat în mai multe articole.
(6)Ar trebui să se asigure faptul că, în orice moment, Comisia dispune de lichidități suficiente pentru a respecta cerințele reglementare în ceea ce privește plățile care decurg din execuția bugetului, care se concentrează în special în primele șase luni ale anului, mai ales pentru nevoile specifice de plată a cheltuielilor Fondului european de garantare agricolă (FEGA), în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, și ale fondurilor structurale și de investiții europene, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Pentru a reduce riscul întârzierilor plății, survenite în ultimii ani din cauza unor deficite temporare ale resurselor de trezorerie, Comisia ar trebui să fie autorizată să anticipeze cu până la o doisprezecime, în măsura în care acest fapt este justificat de necesitățile de trezorerie.
(7)În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1150/2000, Comisia va calcula și va informa statele membre cu privire la regularizările resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB, în timp util, pentru ca acestea să poată înscrie regularizările respective în evidența contabilă a Comisiei în prima zi lucrătoare a lunii decembrie.
(8)Valorile regularizărilor care urmau să fie puse la dispoziție în prima zi lucrătoare din luna decembrie 2014 au fost fără precedent. Pentru a preveni apariția unor constrângeri bugetare nejustificat de mari asupra statelor membre exact înainte de sfârșitul anului, prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1377/2014 al Consiliului s-a modificat Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 permițându-se astfel amânarea, în anumite circumstanțe excepționale, a înscrierii acestor regularizări în evidența contabilă a Comisiei.
(9)Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1377/2014, nu va mai fi aplicabil după intrarea în vigoare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 609/2014.
(10)În vederea simplificării și a limitării presiunii bugetare asupra statelor membre și Comisiei, în special spre sfârșitul anului, procedura de regularizare a resurselor proprii bazate pe TVA și VNB ar trebui să fie raționalizată. În consecință, ar trebui să existe mai mult timp între notificarea oficială a sumelor către statele membre și data înscrierii acestora în evidența contabilă a resurselor proprii a Comisiei. Notificarea și termenul pentru înscrierea în evidența contabilă ar trebui să aibă loc în același an, acesta fiind relevant și pentru înregistrarea impactului asupra conturilor publice și pentru Pactul de stabilitate și de creștere. De asemenea, ar trebui să existe o redistribuire imediată a sumei totale reprezentând regularizări între statele membre în funcție de contribuția fiecăruia la resursele proprii bazate pe VNB. Având în vedere faptul că impactul regularizărilor va fi cunoscut cu mult timp în avans și va fi redistribuit în mod automat între statele membre, nu ar trebui să mai fie necesare derogări, precum cea introdusă prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1377/2014.
(11)Procedura pentru calcularea dobânzii ar trebui să asigure, în special, că resursele proprii sunt puse la dispoziție în timp util și în totalitate, lucru esențial pentru atingerea obiectivelor Uniunii și realizarea politicilor sale.
(12)Rata prevăzută la articolul 12 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 conține o majorare fixă la rata de bază cu 2 puncte procentuale și o majorare progresivă cu 0,25 puncte procentuale pentru fiecare lună de întârziere, rata majorată fiind aplicabilă întregii perioade de întârziere. Această dispoziție preluată de la articolul 11 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1150/2000 a avut un rol esențial în asigurarea faptului că resursele proprii sunt puse la dispoziție în timp util și în totalitate. Principalele elemente ale sistemului actual ar trebui, prin urmare, să fie menținute și, dacă este cazul, ajustate.
(13)Cu toate acestea, actualele norme, care prevăd o rată tot mai mare, au condus la plata unor dobânzi foarte ridicate în cazuri excepționale în domeniul resurselor proprii tradiționale, care au implicat uneori întârzieri de mai mulți ani. În scopul de a se asigura proporționalitatea sistemului, menținându-se, în același timp, efectul descurajator, majorarea maximă anuală a ratei de bază ar trebui să fie limitată la 20 de puncte procentuale.
(14)Pe de altă parte, majorarea cu două puncte procentuale fixe, în temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014, pentru perioade scurte de întârziere în special, poate duce la demotivare în ceea ce privește punerea la dispoziție a resurselor proprii în timp util dacă costurile refinanțării pe piața monetară sunt mai mici decât dobânda de plătit. Prin urmare, pentru a consolida în continuare buna funcționare a sistemului, rata fixă de majorare ar trebui să fie mărită la 3,5 puncte procentuale. Acest lucru ar trebui, în mod special, să prevină întârzierile în ceea ce privește punerea la dispoziție a celor doisprezecimi lunare din resursele proprii bazate pe TVA și din resursele proprii bazate pe VNB, care reprezintă în prezent peste 80 % din veniturile bugetului UE.
(15)Pentru a se promova protecția efectivă a intereselor financiare ale Uniunii și pentru a se ține seama de noile dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, ar trebui să fie prevăzută în mod explicit posibilitatea de a elibera, în anumite condiții care trebuie respectate în mod strict, statele membre de obligația de a pune la dispoziția bugetului Uniunii sumele din resursele proprii tradiționale care se dovedesc nerecuperabile din cauza amânării înscrierii în evidența contabilă sau a amânării notificării datoriilor vamale pentru a nu aduce prejudicii anchetelor penale.
(16)Pragul de la care statele membre trebuie să raporteze Comisiei cazurile de resurse proprii tradiționale declarate sau considerate nerecuperabile ar trebui să fie ridicat, pentru a se reduce sarcina administrativă pentru statele membre și pentru Comisie.
(17)Ar trebui să se clarifice faptul că posibilitatea oferită Comisiei, în temeiul articolului 14 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014, de a ridica sume mai mari decât activele sale, pentru a se asigura respectarea obligațiilor Uniunii, numai în cazul neîndeplinirii obligațiilor de plată în cadrul unui împrumut contractat sau garantat în temeiul regulamentelor și deciziilor Consiliului, acoperă și regulamentele și deciziile care, în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, urmează să fie adoptate nu numai de către Consiliu, ci și de către Parlamentul European și Consiliu în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
(18)Prin urmare, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 ar trebui modificat în mod corespunzător,
(19)Din motive de consecvență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în aceeași zi ca și Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 și ar trebui să se aplice de la data aplicării acestuia. Deși Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 se aplică de la 1 ianuarie 2014, anumite dispoziții ale prezentului regulament ar trebui să se aplice doar de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Modificarea articolului 12 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 609/2014 ar trebui să se aplice în cazul în care data intrării în vigoare a prezentului regulament este anterioară datei scadente pentru resursa proprie. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să beneficieze de limitarea majorării integrale a ratei dobânzii și în cazul în care resursa proprie devine cunoscută după intrarea în vigoare a prezentului regulament,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 se modifică după cum urmează:
(1)
La articolul 3, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Documentele justificative referitoare la procedurile și bazele statistice menționate la articolul 3 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1287/2003 se păstrează de către statele membre până la data de 30 noiembrie a celui de al patrulea an următor exercițiului financiar respectiv. Documentele justificative referitoare la baza pentru resursa proprie bazată pe TVA se păstrează pentru aceeași perioadă”.
(2)
Articolul 6 se modifică după cum urmează:
(a)
alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„1. Contabilitatea resurselor proprii se ține de către trezoreria sau de către banca centrală națională a fiecărui stat membru și se structurează în funcție de natura resurselor.”
(b)
la alineatul (3) al treilea paragraf se modifică după cum urmează:
(i)
la prima liniuță trimiterea la «articolul 10 alineatul (3)» se înlocuiește cu trimiterea la articolul «10a alineatul (1)»;
(ii)
liniuța a doua se înlocuiește cu următorul text:
„- rezultatul calculului menționat la articolul 10 bis alineatul (5) primul paragraf se înregistrează anual, cu excepția regularizărilor speciale prevăzute la articolul 10bis alineatul (2) litera (b) prima liniuță, care se înregistrează în evidența contabilă în prima zi lucrătoare a lunii care urmează acordului încheiat între statul membru în cauză și Comisie.”
(3)
Articolul 9 se modifică după cum urmează:
(a)
alineatul (1) se modifică după cum urmează:
(i)
primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următoarele texte:
„Conform procedurii definite la articolele 10, 10a și 10 bis, fiecare stat membru înscrie resursele proprii în creditul contului deschis în acest scop în numele Comisiei la trezoreria sa sau la banca sa centrală națională. Acest cont poate fi debitat numai în urma instrucțiunilor Comisiei.
Contul este în moneda națională și nu se percep pentru el comisioane sau dobânzi.”
(ii)
se adaugă paragraful al treilea după cum urmează:
„Fiecare stat membru oferă compensații Comisiei pentru orice comision sau dobândă negativă aplicată acestui cont în prima zi lucrătoare a celei de a doua luni de la aplicarea acestor comisioane sau dobânzi negative.”
(b)
alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
„2. Statele membre sau băncile lor centrale naționale transmit Comisiei, prin mijloace electronice, următoarele:
(a)
în ziua lucrătoare în care resursele proprii sunt creditate în contul Comisiei, un extras de cont sau o dovadă a realizării transferului care să arate că a fost creditat contul respectiv;
(b)
fără a aduce atingere literei (a), cel târziu în a doua zi lucrătoare după creditarea contului, un extras de cont care să arate că a fost creditat contul respectiv.”
(4)
Articolul 10 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 10
Punerea la dispoziție a resurselor proprii tradiționale
1.
După deducerea cheltuielilor de colectare în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) și cu articolul 10 alineatul (3) din Decizia 2014/335/UE, Euratom, înscrierea în evidența contabilă a resurselor proprii tradiționale menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din decizia menționată se face cel târziu în prima zi lucrătoare după data de nouăsprezece a celei de a doua luni care urmează lunii în care s-a constatat dreptul în conformitate cu articolul 2 din prezentul regulament.
Cu toate acestea, în ceea ce privește drepturile înscrise în evidența contabilă separată în temeiul articolului 6 alineatul (3) al doilea paragraf, înscrierea trebuie să fie făcută cel târziu în prima zi lucrătoare după cea de a nouăsprezecea zi a celei de a doua luni care urmează lunii în care a avut loc recuperarea.
2.
Dacă este necesar, statele membre pot fi invitate de către Comisie să anticipeze cu o lună înscrierea resurselor, altele decât resursa proprie bazată pe TVA și resursa proprie bazată pe VNB, pe baza informațiilor de care dispun la data de cincisprezece a aceleiași luni.
Regularizarea fiecărei înscrieri anticipate se efectuează în luna următoare, cu ocazia efectuării înscrierii menționate la alineatul (1). Această regularizare constă în înscrierea negativă a unei sume egale cu aceea care a făcut obiectul înscrierii anticipate.
Articolul 10a
Punerea la dispoziție a resurselor proprii tradiționale
1.
Resursa proprie bazată pe TVA și resursa proprie bazată pe VNB se creditează, ținând seama de impactul asupra resurselor respective al corecției acordate Regatului Unit pentru dezechilibre bugetare și al reducerii brute acordate Danemarcei, Țărilor de Jos, Austriei și Suediei, în prima zi lucrătoare a fiecărei luni, sub forma unei doisprezecimi din sumele totale relevante înscrise în buget, transformate în monedă națională la cursul de schimb din ultima zi de cotație a anului calendaristic care precede exercițiul bugetar, astfel cum este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C.
2.
Pentru nevoile specifice de plată a cheltuielilor Fondului european de garantare agricolă (FEGA), în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului , și ale fondurilor structurale și de investiții europene,în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, și în funcție de situația trezoreriei Uniunii, statele membre ar putea fi invitate de Comisie să anticipeze cu până la trei luni în primele șase luni ale exercițiului financiar înscrierea unei doisprezecimi sau a unei fracțiuni de doisprezecime din sumele prevăzute în buget pentru resursa proprie bazată pe TVA și resursa proprie bazată pe VNB, ținând seama de impactul asupra acestor resurse al corecției acordate Regatului Unit pentru dezechilibre bugetare și al reducerii brute acordate Danemarcei, Țărilor de Jos, Austriei și Suediei.
După primele șase luni, înscrierea lunară solicitată nu poate depăși a douăsprezecea parte din resursele proprii bazate pe TVA și VNB, rămânând în limita sumelor înscrise în buget în acest scop.
Comisia informează în prealabil statele membre, cel târziu cu două săptămâni înainte de înscrierea solicitată.
Alineatul (4) referitor la suma ce trebuie înregistrată în luna ianuarie a fiecărui an și alineatul (5) aplicabil în situația în care bugetul nu este adoptat definitiv înainte de începerea exercițiului financiar se aplică acestor înscrieri anticipate.
3.
Orice modificare a cotei uniforme a resursei proprii bazate pe TVA, a cotei resursei proprii bazate pe VNB, a corecției acordate Regatului Unit pentru dezechilibre bugetare și a finanțării corecției respective, menționate la articolele 4 și 5 din Decizia 2014/335/UE, Euratom, precum și a finanțării reducerii brute acordate Danemarcei, Țărilor de Jos, Austriei și Suediei necesită adoptarea definitivă a unui buget rectificativ și implică regularizarea încă o dată a doisprezecimilor înscrise de la începutul exercițiului financiar.
Aceste regularizări se efectuează cu ocazia primei înscrieri după adoptarea definitivă a bugetului rectificativ, în cazul în care aceasta are loc înainte de data de șaisprezece a lunii. În caz contrar, regularizările se efectuează cu ocazia celei de a doua înscrieri după adoptarea definitivă. Prin derogare de la articolul 11 din Regulamentul financiar, regularizările respective sunt înscrise în evidența contabilă în raport cu exercițiul financiar al bugetului rectificativ corespunzător.
4.
Doisprezecimile aferente lunii ianuarie a fiecărui exercițiu financiar se calculează pe baza sumelor prevăzute în proiectul de buget, menționat la articolul 314 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și transformate în monedă națională la cursul de schimb din prima zi de cotație după data de 15 decembrie din anul calendaristic precedent exercițiului bugetar; regularizarea acestor sume are loc cu ocazia înscrierilor pentru luna următoare.
5.
Atunci când bugetul nu este adoptat definitiv cu cel puțin două săptămâni înaintea înscrierii pentru luna ianuarie a următorului exercițiu financiar, statele membre înscriu în prima zi lucrătoare din fiecare lună, inclusiv în luna ianuarie, o doisprezecime din suma aferentă resursei proprii bazate pe TVA și a resursei proprii bazate pe VNB, ținând seama de impactul asupra resurselor respective al corecției acordate Regatului Unit pentru dezechilibre bugetare și al reducerii brute acordate Danemarcei, Țărilor de Jos, Austriei și Suediei; regularizarea are loc la prima scadență după adoptarea definitivă a bugetului, dacă acesta este adoptat înainte de data de șaisprezece a lunii. În caz contrar, regularizarea se face la a doua scadență după adoptarea definitivă a bugetului.
6.
În cazul unor modificări ale datelor privind VNB în temeiul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1287/2003, nu se efectuează nici o revizuire ulterioară a finanțării reducerilor brute acordate Danemarcei, Țărilor de Jos, Austriei și Suediei.
Articolul 10b
Regularizările resursei proprii bazate pe TVA și ale resursei proprii bazate pe VNB din exercițiile financiare precedente
1.
Pe baza declarației anuale privind baza pentru resursa proprie bazată pe TVA prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89, fiecare stat membru este debitat în exercițiul care urmează transmiterii declarației cu suma care rezultă din datele înscrise în declarația respectivă, prin aplicarea cotei uniforme adoptate pentru exercițiul financiar la care se referă declarația, și este creditat cu cele 12 plăți care au avut loc în cursul exercițiului financiar respectiv. Cu toate acestea, baza pentru resursa proprie bazată pe TVA a fiecărui stat membru la care se aplică cota menționată nu poate depăși procentul din VNB stabilit la articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Decizia 2014/335/UE, Euratom, astfel cum este menționat la articolul 2 alineatul (7) primul paragraf din respectiva decizie.
2.
Eventualele rectificări ale bazei pentru resursa proprie bazată pe TVA făcute în temeiul articolului 9 alineatul (1) din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 dau dreptul fiecărui stat membru vizat a cărui bază, care permite rectificările respective, nu depășește procentele determinate la articolul 2 alineatul (1) litera (b) și la articolul 10 alineatul (2) din Decizia 2014/335/UE, Euratom, să regularizeze soldul menționat la alineatul (1) din prezentul articol, astfel:
(a)
rectificările menționate la articolul 9 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 efectuate până la 31 iulie necesită o regularizare globală în următorul an;
(b)
atunci când măsurile adoptate de Comisie în vederea rectificării bazei, așa cum se prevede la articolul 9 alineatul (1) paragraful al doilea din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89, dau naștere la o regularizare specială a înscrierilor în contul menționat la articolul 9 alineatul (1) din prezentul regulament, regularizarea respectivă se face la data stabilită de către Comisie în temeiul măsurilor respective. Cu toate acestea, o regularizare specială poate fi înscrisă în orice moment dacă statul membru în cauză și Comisia sunt de acord, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89.
Modificările VNB-ului menționate la alineatul (4) necesită, de asemenea, o regularizare a soldului pentru orice stat membru a cărui bază pentru resursa proprie bazată pe TVA, care permite rectificările menționate la primul paragraf din prezentul alineat, este plafonată la procentele stabilite la articolul 2 alineatul (1) litera (b) și la articolul 10 alineatul (2) din Decizia 2014/335/UE, Euratom.
3.
Pe baza valorilor VNB-ului total exprimat în prețurile pieței și a componentelor acestuia din anul precedent, furnizate de statele membre în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1287/2003, contul fiecărui stat membru, în anul care urmează celui în care au fost furnizate valorile, este debitat cu o sumă calculată prin aplicarea la VNB-ul său a cotei adoptate pentru anul anterior celui în care au fost furnizate valorile și este creditat cu valoarea plăților efectuate în cursul anului respectiv.
4.
Eventualele modificări aduse VNB-ului din exercițiile financiare precedente, în temeiul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1287/2003, sub rezerva articolului 5 din regulamentul respectiv, dau dreptul fiecărui stat membru vizat să regularizeze soldul stabilit în temeiul alineatului (3) al prezentului articol. După data de 30 noiembrie din cel de al patrulea an care urmează unui exercițiu financiar dat, eventualele modificări ale VNB-ului nu mai sunt luate în considerare, cu excepția punctelor notificate înainte de acest termen fie de către Comisie, fie de către statul membru.
5.
Pentru fiecare stat membru, Comisia calculează diferența dintre suma care rezultă din regularizările menționate la alineatele (1) și (4), cu excepția regularizărilor speciale efectuate în temeiul alineatului 2 litera (b), și produsul dintre valoarea totală a regularizărilor și procentul reprezentat de VNB-ul statului membru respectiv din VNB-ul tuturor statelor membre, aplicabil la 15 ianuarie bugetului în vigoare pentru anul care urmează celui în care se furnizează datele pentru regularizări.
Pentru acest calcul sumele sunt convertite între moneda națională și moneda euro la cursul de schimb din ultima zi de cotație a anului calendaristic care precede anul de înscriere în evidența contabilă, astfel cum a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C.
Comisia informează statele membre cu privire la sumele care rezultă din acest calcul înainte de data de 1 februarie a anului care urmează anului în care au fost furnizate datele pentru regularizări. Fiecare stat membru înscrie valoarea netă în contul menționat la articolul 9 în prima zi lucrătoare din luna iunie a aceluiași an.
6.
Operațiunile la care se referă alineatele (1)-(5) ale prezentului articol reprezintă modificări ale veniturilor corespunzătoare exercițiului financiar în care urmează să fie înscrise în cont, menționat la articolul 9.
(5)
La articolul 11, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
„2. Comisia calculează ajustarea în cursul anului care urmează exercițiului financiar în cauză.
Calculul se efectuează pe baza următoarelor date referitoare la exercițiul financiar relevant:
(a)
VNB-ul total la prețurile pieței și componentele acestuia, furnizat de statele membre în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1287/2003;
(b)
execuția bugetară a cheltuielilor operaționale aferente măsurii sau politicii în cauză.
Pentru calcularea ajustării, suma totală a cheltuielilor în cauză, cu excepția celor finanțate de țări terțe participante, se înmulțește cu ponderea deținută de VNB al statului membru care are dreptul la ajustare în VNB al tuturor statelor membre. Ajustarea este finanțată de statele membre participante, în funcție de o scară stabilită prin împărțirea VNB al statului respectiv la VNB la nivelul tuturor statelor membre participante. În vederea calculării ajustării, conversia între moneda națională și euro se efectuează la cursul de schimb din ultima zi de cotație a anului calendaristic precedent exercițiului bugetar în cauză.
Ajustarea corespunzătoare fiecărui an relevant se face o singură dată și este definitivă în cazul modificării ulterioare a VNB-ului considerat.”
(6)
La articolul 12, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:
„2. Pentru statele membre care fac parte din Uniunea economică și monetară, rata dobânzii este egală cu rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare în prima zi a lunii de scadență, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, majorată cu 3,5 puncte procentuale.
Rata respectivă se majorează cu 0,25 puncte procentuale pentru fiecare lună de întârziere.
Majorarea totală efectuată în temeiul primului și celui de al doilea paragraf nu depășește 20 de puncte procentuale. Rata majorată se aplică întregii perioade de întârziere.
3. Pentru statele membre care nu fac parte din Uniunea economică și monetară, rata dobânzii este egală cu rata aplicată de băncile centrale respective principalelor lor operațiuni de refinanțare în prima zi a lunii respective, majorată cu 3,5 puncte procentuale, sau, pentru statele membre pentru care rata băncii centrale nu este disponibilă, rata cea mai apropiată aplicată pe piața monetară a statului membru în prima zi a lunii respective, majorată cu 3,5 puncte procentuale.
Rata respectivă se majorează cu 0,25 puncte procentuale pentru fiecare lună de întârziere.
Majorarea totală efectuată în temeiul primului și celui de al doilea paragraf nu depășește 20 de puncte procentuale. Rata majorată se aplică întregii perioade de întârziere.”
(7)
Articolul 13 se modifică după cum urmează:
(a)
la alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:
„Statele membre sunt eliberate, de asemenea, de obligația prevăzută la primul paragraf în cazul în care înscrierea în evidența contabilă sau notificarea datoriei vamale în conformitate cu legislația vamală sunt amânate pentru a nu se aduce prejudicii unei anchete penale, iar drepturile constatate se dovedesc a fi irecuperabile strict ca urmare a amânării respective, precum și în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a)
anchetele penale au drept justificare protejarea intereselor financiare ale Uniunii;
(b)
(b) anchetele penale sunt efectuate cu rigurozitate;
(c)
taxele și impozitele naționale nu au făcut obiectul unui tratament mai favorabil decât cel aplicat drepturilor irecuperabile.”
(b)
la alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„În termen de trei luni de la adoptarea deciziei administrative menționate la alineatul (2) sau în conformitate cu termenele prevăzute la alineatul menționat anterior, statele membre transmit Comisiei un raport cuprinzând informații referitoare la cazurile în care s-a aplicat alineatul (2), cu condiția ca valoarea drepturilor implicate constatate să depășească 100 000 EUR.”
(8)
La articolul 14, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
„3. În cazul singular în care un beneficiar nu plătește un împrumut contractat sau garantat în conformitate cu regulamentele și deciziile adoptate de Consiliu sau de Parlamentul European și Consiliu, în condiții în care Comisia nu poate aplica alte măsuri prevăzute în dispozițiile financiare referitoare la aceste împrumuturi în perioada de timp necesară pentru a asigura respectarea obligațiilor legale ale Uniunii față de creditori, se pot aplica provizoriu alineatele (2) și (4), independent de condițiile de la alineatul (2), cu scopul de a asigura serviciul datoriilor Uniunii.”
(9)
Articolul 15 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 15
Executarea ordinelor de plată
1.
Statele membre sau banca centrală națională execută ordinele de plată ale Comisiei conform instrucțiunilor acesteia, în termen de maximum trei zile lucrătoare de la primirea respectivelor ordine. Cu toate acestea, în cazul operațiunilor cu numerar, statele membre trebuie să execute ordinele în termenele impuse de Comisie.
2.
Statele membre sau banca centrală națională transmit Comisiei, prin mijloace electronice, cel târziu în a doua zi lucrătoare după realizarea fiecărei tranzacții, un extras de cont care să indice transferurile respective.”
Articolul 2
1.
Prezentul regulament intră în vigoare la data intrării în vigoare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 609/2014.
Sub rezerva alineatelor (2) și (3), acesta se aplică de la 1 ianuarie 2014.
2.
Alineatul (1), alineatul (2) litera (b), alineatul (3) litera (a) punctul (ii) și alineatele (4) și (7) de la articolul 1 se aplică de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
Articolul 3 al doilea paragraf, articolul 6 alineatul (3) al treilea paragraf, articolul 10 și articolul 13 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 609/2014, în versiunea sa de dinainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament, se aplică în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și data intrării în vigoare a prezentului regulament.
3.
Articolul 1 alineatul (6) din prezentul regulament se aplică la calcularea dobânzii pentru plata cu întârziere a resurselor proprii exigibile după data intrării în vigoare a prezentului regulament. Cu toate acestea, limitarea majorării totale a ratei dobânzii se aplică, de asemenea, la calcularea dobânzii pentru efectuarea cu întârziere a plăților reprezentând resurse proprii exigibile înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament care au fost aduse la cunoștința Comisiei sau a statului membru în cauză numai după data intrării în vigoare a prezentului regulament.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele
FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ
TITLUL PROPUNERII:
Modificarea Regulamentului nr. 609/2014
1.LINII BUGETARE:
Capitolele 31, 32 și articolul 700
2.IMPLICAȚII FINANCIARE
◻
Propunerea nu are implicații financiare
◻
Propunerea nu are implicații financiare asupra cheltuielilor, dar are implicații financiare asupra veniturilor – efectul este următorul:
(milioane EUR, cu o zecimală)
|
|
|
|
Linia bugetară
|
Venituri
|
perioadă de 12 luni începând cu zz/ll/aaaa
|
[Anul n]
|
|
Articolul
|
Implicații asupra resurselor proprii
|
|
|
|
Articolul
|
Implicații asupra resurselor proprii
|
|
|
|
Situația după acțiune
|
|
|
[n+1]
|
[n+2]
|
[n+3]
|
[n+4]
|
[n+5]
|
|
Articolul
|
|
|
|
|
|
|
Articolul
|
|
|
|
|
|
3.MĂSURI ANTIFRAUDĂ
Nu trebuie luate măsuri.
4.ALTE OBSERVAȚII
Clarificarea faptului că nu se percep niciun fel de comisioane sau dobânzi asupra conturilor Comisiei deschise în temeiul articolului 9 din Regulamentul nr. 609/2014 previne diminuarea veniturilor la bugetul Uniunii din cauza unor astfel de comisioane și/sau dobânzi.
Regularizările resurselor proprii bazate pe TVA și VNB: Întrucât sumele, care pot fi pozitive sau negative, nu sunt cunoscute, există doar mențiunea simbolică „p.m.” la titlul 3 (capitolele 31 și 32) din buget. În anul de după intrarea în vigoare nu va exista niciun sold din cauza amânării propuse. Efectul bugetar al propunerii de „compensare” din totalul soldurilor statelor membre este neutru din punct de vedere bugetar pentru Comisie.
Dobânzile la resursele proprii puse la dispoziție cu întârziere: întrucât dobânda este în natura tranzacțiilor, nu se poate presupune cu privire la Comisia Europeană sau autoritatea bugetară că acestea o pot avea în vedere cu vreun grad de previzibilitate sau acuratețe atunci când bugetul este elaborat și adoptat. Cu toate acestea, în fiecare an, la linia 7000, în partea de venituri a bugetului se înscrie o mențiune simbolică de 5 milioane EUR pentru a facilita tratamentul bugetar corect al unor eventuale sume primite ca urmare a dobânzii. Conturile anuale prezintă sumele primite efectiv.