EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (POP)[1] a fost adoptată în mai 2001 în cadrul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). Uniunea Europeană și statele sale membre[2] sunt părți la convenție[3], iar dispozițiile convenției au fost puse în aplicare în dreptul UE prin Regulamentul (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanții organici persistenți și de modificare a Directivei 79/117/CEE[4] (denumit în continuare „Regulamentul privind POP”).

Obiectivul global al Convenției de la Stockholm este protejarea sănătății umane și a mediului împotriva poluanților organici persistenți. Se face trimitere în mod special la abordarea precaută, astfel cum este prevăzută în Principiul 15 din Declarația de la Rio privind mediul și dezvoltarea din 1992. Principiul este pus în aplicare în articolul 8 din convenție, care stabilește normele de includere a unor substanțe chimice suplimentare în anexele la convenție.

Cu ocazia celei de a șaptea Conferințe a părților (CP7), care va avea loc în mai 2015, ar trebui luate trei decizii vizând adăugarea următoarelor substanțe: naftaline policlorurate (PCN) și hexaclorbutadienă (HCBD) la anexa A (Eliminări) și la anexa C (Producere accidentală) și pentaclorfenol (PCP) la anexa A. Toate cele trei substanțe au fost desemnate de UE în 2011. În plus, CP7 va evalua nevoia constantă de scutiri specifice și scopuri acceptabile pentru acidul sulfonic perfluorooctanic și derivații săi (PFOS).

În ceea ce privește cele trei substanțe noi, producerea, introducerea pe piață, utilizarea și emisiile neintenționate au încetat deja sau au fost reduse drastic în Uniune, deși nu se poate exclude posibilitatea ca acestea să fie încă produse, introduse pe piață, utilizate și/sau emise neintenționat, în cantități semnificative, în alte țări. Dat fiind potențialul de propagare în mediu pe distanțe mari a acestor substanțe chimice, măsurile luate la nivel național sau la nivelul Uniunii nu sunt suficiente pentru a asigura un grad înalt de protecție a mediului și a sănătății umane, fiind necesare acțiuni mai ample la nivel internațional.

Recomandările Comitetului de examinare a POP

La cea de a noua reuniune a sa, Comitetul de examinare a poluanților organici persistenți (denumit în continuare „Comitetul de examinare a POP”) a adoptat evaluarea gestionării riscurilor cu privire la hexaclorbutadienă (HCBD). Evaluarea gestionării riscurilor a concluzionat, printre altele, că:

– nu există informații care să arate că HCBD ar fi produsă sau utilizată în mod intenționat în prezent; prin urmare, este important să se împiedice reintroducerea acestei substanțe și să fie gestionate riscurile asociate cu eliberarea neintenționată a acesteia în mediul înconjurător.

– HCBD este generată ca subprodus neintenționat în cadrul unor procese de fabricație industrială (în special în producția altor hidrocarburi clorurate și în producția magneziului). Măsurile vizând reducerea la minimum a eliberărilor în mediul înconjurător în cursul producției sunt cunoscute și sunt aplicate deja în țările care sunt părți la Convenția de la Stockholm.

– HCBD este generată în mod neintenționat în timpul combustiei și al altor procese termice și industriale. Măsurile de reducere a eliberărilor neintenționate de POP în urma acestor tipuri de procese vor duce la o reducere suplimentară a eliberărilor de HCBD. Monitorizarea HCBD ar putea genera costuri suplimentare.

Cantitățile de HCBD eliberate din fostele situri de eliminare a deșeurilor sunt necunoscute. Există măsuri de control care vizează reducerea la minimum a acestor tipuri de eliberări în mediul înconjurător. La cea de a noua reuniune a sa, care a avut loc în octombrie 2013, Comitetul de examinare a POP a recomandat includerea HCBD în anexele A și C la convenție, fără scutiri.

În ceea ce privește naftalinele policlorurate (PCN), evaluarea gestionării riscurilor a concluzionat, printre altele, că:

– nu există informații care să arate că PCN ar fi produse sau utilizate în mod intenționat în prezent; cu toate acestea, este important să se limiteze eventualele utilizări care persistă și să se împiedice reintroducerea PCN.

– PCN sunt generate în mod neintenționat în timpul proceselor industriale la temperaturi ridicate (în special în timpul incinerării deșeurilor, dar și în cadrul altor procese despre care se știe că generează dibenzoparadioxină policlorurată/dibenzofuran policlorurat (PCDD/PCDF). Măsurile de reducere a eliberărilor în mediul înconjurător de PCDD/PCDF vor reduce și eliberările de PCN. Monitorizarea PCN ar putea genera costuri suplimentare.

– Cantitățile de PCN eliberate din fostele situri de eliminare a deșeurilor și din stocurile de aparatură veche sunt necunoscute. Măsurile care sunt în vigoare în ceea ce privește stocurile de PCB vor permite, de asemenea, reducerea eficientă a eliberărilor de PCN provenite din stocuri.

La cea de a noua reuniune a sa, care a avut loc în octombrie 2013, Comitetul de examinare a POP a recomandat includerea PCN în anexele A și C la convenție, fără scutiri.

La cea de a zecea reuniune a sa, care a avut loc în octombrie 2014, Comitetul de examinare a POP a adoptat evaluarea gestionării riscurilor cu privire la pentaclorfenol și la sărurile și esterii acestuia (PCP). Evaluarea gestionării riscurilor a concluzionat, printre altele, că:

– producția de PCP trebuie să fie restricționată, cu o singură scutire vizând utilizările în scopuri industriale de conservare a lemnului pentru tratarea stâlpilor pentru utilități și a consolelor acestora.

Comitetul de examinare a POP a decis în cadrul celei de a zecea sale reuniuni, care a avut loc în octombrie 2014, să recomande includerea PCP în anexa A la convenție cu o scutire specifică pentru producția și utilizarea PCP pentru stâlpii pentru utilități și consolele acestora.

În conformitate cu articolul 8 alineatul (9) din convenție, Comitetul de examinare a POP a înaintat aceste recomandări către CP spre examinare cu ocazia reuniunii din mai 2015.

Comitetul de examinare a POP a adoptat, de asemenea, recomandări privind unele soluții alternative la utilizarea de PFOS în aplicațiile deschise. În prezent există informații referitoare la disponibilitatea comercială și eficacitatea unor alternative mai sigure pentru PFOS în cazul următoarelor aplicații: covoare, piele și îmbrăcăminte, textile și tapițerii, materiale de acoperire și aditivi pentru materiale de acoperire, insecticide pentru combaterea furnicilor de foc roșii importate și a termitelor, precum și momeală pentru insecte destinată combaterii furnicilor tăietoare de frunze aparținând genurilor Atta și Acromyrmex. Comitetul de examinare a POP încurajează, de asemenea, părțile să limiteze utilizarea PFOS în acoperirea galvanică cu metale dure (care, în temeiul convenției, este permisă ca „scutire specifică”) doar la sistemele în buclă închisă. Această din urmă utilizare a fost permisă ca utilizare într-un „scop acceptabil” în temeiul convenției.

HCBD și legislația UE

HCBD este o substanță periculoasă prioritară în temeiul Directivei-cadru privind apa (2000/60/CE)[5]. În plus, HCBD este inclusă în Protocolul la Convenția CEE-ONU asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi referitor la poluanții organici persistenți (POP) și, prin urmare, părțile au obligația de a suprima producția și utilizarea acestei substanțe. Această interdicție este pusă în aplicare în dreptul UE prin Regulamentul (UE) nr. 519/2012 al Comisiei din 19 iunie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind poluanții organici persistenți în ceea ce privește anexa I[6]. Cu toate acestea, problemele legate de deșeuri și de solurile contaminate, precum și examinarea măsurilor menite să împiedice reintroducerea acestei substanțe rămân de actualitate.

Cu toate că producția de HCBD a încetat în Europa, este posibil ca această substanță să mai fie încă produsă în mod neintenționat în cadrul unor activități industriale. În cazul acestor activități, atunci când sunt atinse pragurile prevăzute de Directiva privind emisiile industriale (2010/75/UE[7]), este obligatorie aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) menite să prevină și să reducă emisiile și impactul asupra mediului în ansamblul său. Pentru a-și desfășura activitatea, o instalație industrială trebuie să obțină o autorizație de la autoritatea competentă a statului membru respectiv. Aceste autorizații trebuie să conțină valori-limită de emisie pentru substanțele poluante enumerate în anexa II la Directiva privind emisiile industriale, precum și pentru alte substanțe care pot fi emise în cantități semnificative, având în vedere natura acestora și potențialul lor de propagare a efectului poluant în diferite medii.

PCN și legislația UE

PCN sunt incluse în Protocolul la Convenția asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi referitor la poluanții organici persistenți (POP) și, prin urmare, părțile au obligația de a suprima producția și utilizarea acestor substanțe. În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 519/2012 al Comisiei, producția și utilizarea PCN sunt interzise în UE. În prezent, producția neintenționată prin ardere (în principal prin incinerarea deșeurilor) este considerată a fi cea mai importantă sursă din care provin aceste substanțe.

Cu toate că producția de PCN a încetat în Europa, este posibil ca aceste substanțe să mai fie încă produse în mod neintenționat în cadrul unor activități industriale. În cazul acestor activități, atunci când sunt atinse pragurile prevăzute de Directiva privind emisiile industriale (2010/75/UE), este obligatorie aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) menite să prevină și să reducă emisiile și impactul asupra mediului în ansamblul său. Pentru a-și desfășura activitatea, o instalație industrială trebuie să obțină o autorizație de la autoritatea competentă a statului membru respectiv. Aceste autorizații trebuie să conțină valori-limită de emisie pentru substanțele poluante enumerate în anexa II la Directiva privind emisiile industriale, precum și pentru alte substanțe care pot fi emise în cantități semnificative, având în vedere natura acestora și potențialul lor de propagare a efectului poluant în diferite medii.

            PCP și legislația UE

Introducerea pe piață sau utilizarea pentaclorfenolului ca substanță sau sub formă de constituent în alte substanțe ori în amestecuri în concentrații mai mari sau egale cu 0,1 % în greutate face obiectul unor restricții în temeiul rubricii 22 din anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (REACH)[8]. În plus, introducerea pe piață și utilizarea PCP ca produs de protecție a plantelor și ca produs biocid sunt interzise în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009[9] și, respectiv, al Regulamentului (UE) nr. 528/2012[10].

Acțiunile care trebuie întreprinse în urma deciziilor CP7

Substanțele enumerate în anexele A, B și/sau C la Convenția de la Stockholm vor trebui să fie incluse în Regulamentul privind POP, pentru a se asigura că punerea în aplicare de către UE corespunde angajamentelor internaționale[11].

HCBD și PCN au fost adăugate în anexa I la Regulamentul privind POP în 2012. Includerea în anexa C la Convenția de la Stockholm va necesita includerea, în plus, în anexa III.

După includerea în anexa A la Convenția de la Stockholm, PCP va trebui să fie inclus în anexa I la Regulamentul privind POP. Având în vedere că prin aceste dispoziții actuala menționare în anexa XVII la Regulamentul REACH va deveni caducă, se va proceda la eliminarea sa din anexa respectivă.

PFOS și legislația UE

La cea de a patra reuniune a Conferinței părților la Convenția de la Stockholm, care a avut loc în mai 2009, s-a convenit înscrierea PFOS și a derivaților acestuia în anexa B la convenție, cu o serie de scutiri specifice și scopuri acceptabile. Legislația UE de punere în aplicare este mai restrictivă decât Convenția de la Stockholm deoarece nu include scutirile și scopurile acceptabile care erau deja interzise în UE în temeiul REACH. Această practică a fost adoptată în vederea respectării principiului global de a nu reduce nivelul de protecție a mediului din UE.

Procedura de adăugare a unor noi substanțe POP și de modificare a anexelor la convenție

În conformitate cu articolul 8 din convenție, părțile pot prezenta secretariatului propuneri de includere a unei anumite substanțe chimice în anexele A, B și/sau C. Comitetul de examinare a poluanților organici persistenți examinează propunerea respectivă.

În cazul în care, în urma acestei examinări, se stabilește că substanța chimică, ca urmare a potențialului său de propagare în mediu pe distanțe mari, poate avea efecte adverse semnificative asupra sănătății umane și/sau asupra mediului, astfel încât să se justifice întreprinderea unor acțiuni la nivel mondial, se dă curs propunerii și se realizează o evaluare a gestionării riscurilor, care include o analiză a eventualelor măsuri de control. Pe această bază, Comitetul de examinare a POP recomandă luarea sau nu în considerare a substanței chimice de către Conferința părților (CP) în scopul includerii acesteia în anexele A, B și/sau C. Decizia finală este luată de către CP.

Pentru UE, modificările la anexele A, B și/sau C intră în vigoare la un an de la data comunicării de către depozitar a adoptării lor de către CP.

Recomandările Comitetului de examinare a POP și legislația UE

În cazul în care CP va urma recomandarea Comitetului de examinare a POP în mai 2015, producerea, introducerea pe piață, importul / exportul și utilizarea PCN, HCBD și PCP, cu excepția producerii și utilizării PCP pentru stâlpi pentru utilități și consolele acestora, vor fi interzise la nivel internațional.

Includerea HCBD și PCN în anexele A și C la convenție și a PCP în anexa A va impune aducerea unor modificări la Regulamentul privind POP. În conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din regulamentul menționat, atunci când se adaugă substanțe la convenție, modificările anexelor la regulament se pot face în conformitate cu procedura comitetelor, stabilită la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE[12], având în vedere dispozițiile articolelor 10 și 11 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011[13].

În ceea ce privește PFOS și derivații săi, eliminarea scutirilor specifice enumerate în raportul Comitetului de examinare a POP nu va avea niciun impact asupra legislației UE, deoarece scutirile relevante fie nu au fost puse în aplicare în cadrul Regulamentului privind POP, fie au expirat deja. Singura excepție este scutirea pentru utilizarea PFOS în acoperirea galvanică cu metale dure în sisteme deschise, PFOS făcând în prezent obiectul unei scutiri în temeiul Regulamentului privind POP pentru utilizarea ca agenți tensioactivi în sistemele controlate de acoperire galvanică. Însă această scutire în temeiul Regulamentului privind POP este valabilă numai până la 26 august 2015.

            Poziția UE

Având în vedere cele de mai sus, la cea de a șaptea Conferință a părților la Convenția de la Stockholm, Uniunea Europeană ar trebui să sprijine includerea PCN și HCBD în anexele A și C la convenție, precum și includerea PCP în anexa A. Întrucât PCP face deja obiectul unor restricții în UE, nu este nevoie de o scutire specifică pentru producția și utilizarea PCP pentru stâlpii pentru utilități și consolele acestora, însă această scutire poate fi acceptată în cadrul unui compromis global. În plus, Uniunea Europeană ar trebui să sprijine eliminarea scutirilor specifice relevante și a scopurilor acceptabile în cazul PFOS și a derivaților săi, inclusiv a scutirii pentru utilizarea acestora ca agenți tensioactivi în sistemele controlate de acoperire galvanică, deoarece eliminarea scutirii nu va intra în vigoare decât după expirarea scutirii în UE, în august 2015.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

Având în vedere că PCN și HCBD sunt deja enumerate în Regulamentul (CE) nr. 850/2004 privind POP, nu se consideră necesară efectuarea unei alte consultări. Întrucât introducerea pe piață și utilizarea PCP sunt deja interzise în UE pe baza faptului că această substanță este inclusă în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (REACH) și că nu este aprobată conform Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și Regulamentului (UE) nr. 528/2012, nu s-a considerat necesară efectuarea unei consultări suplimentare. Toate substanțele au făcut obiectul unui proces de consultări deschise cu părțile interesate din întreaga lume pe durata evaluării realizate de Comitetul de examinare a POP, iar părțile interesate au avut, de asemenea, posibilitatea de a participa la deliberările Comitetului de examinare a POP.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Propunerea constă într-o decizie a Consiliului, pe baza articolului 192 alineatul (1) și a articolului 218 alineatul (9) din TFUE, de stabilire a poziției care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, cu ocazia celei de a șaptea Conferințe a părților la Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți în ceea ce privește propunerile de modificare a anexelor A, B și C.

Articolul 218 alineatul (9) din TFUE constituie temeiul juridic adecvat, deoarece actul pe care CP7 este invitată să îl adopte este o decizie de modificare a unei anexe la Convenția de la Stockholm, care are efecte juridice.

2015/0069 (NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene cu ocazia celei de a șaptea Conferințe a părților la Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți în privința propunerii de modificare a anexelor A, B și C

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 191 alineatul (1), coroborat cu articolul 218 alineatul (9),

întrucât:

(1)       La 14 octombrie 2004, Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (denumită în continuare „convenția”) a fost aprobată, în numele Comunității Europene, prin Decizia 2006/507/CE a Consiliului[14].

(2)       Prin Regulamentul (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European și al Consiliului[15], Uniunea a pus în aplicare în dreptul Uniunii obligațiile ce îi revin în temeiul convenției.

(3)       Uniunea Europeană acordă o importanță deosebită necesității de a extinde treptat anexele A, B și/sau C la convenție pentru a include substanțe noi care îndeplinesc criteriile necesare pentru a fi definite drept poluanți organici persistenți (POP), ținând seama de principiul precauției, în vederea îndeplinirii obiectivului convenției și a angajamentului de reducere la minimum a efectelor adverse ale substanțelor chimice până în 2020, asumat de guverne cu ocazia Summitului mondial privind dezvoltarea durabilă, care a avut loc la Johannesburg în 2002.

(4)       În temeiul articolului 22 din convenție, Conferința părților (denumită în continuare „CP”) poate adopta decizii de modificare a anexelor A, B și/sau C la convenție. Deciziile respective intră în vigoare la un an de la data comunicării de către depozitar a unei modificări, dar nu și pentru părțile la convenție (denumite în continuare „părțile”) care optează să nu aplice respectiva modificare.

(5)       Ca urmare a propunerii de includere a pentaclorfenolului (PCP)[16] primită din partea Uniunii în 2011, Comitetul de examinare a poluanților organici persistenți (denumit în continuare „Comitetul de examinare a POP”) instituit în temeiul convenției și-a încheiat activitatea cu privire la PCP. Comitetul de examinare a POP a constatat că PCP întrunește criteriile prevăzute în convenție pentru a fi inclus în anexa A. Se preconizează că, la cea de a șaptea reuniune a sa, Conferința părților va lua o decizie cu privire la includerea PCP în anexa A la convenție.

(6)       Introducerea pe piață și utilizarea PCP sunt interzise în temeiul rubricii 22 din anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (REACH)[17]. Introducerea pe piață și utilizarea PCP ca produs de protecție a plantelor și ca produs biocid sunt interzise în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului[18] și, respectiv, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului[19]. Întrucât PCP este o substanță care are capacitatea de a se propaga în mediu pe distanțe mari, eliminarea treptată la scară globală a utilizării acestei substanțe ar fi mai benefică pentru cetățenii UE decât interzicerea sa în Uniune.

(7)       Comitetul de examinare a POP recomandă includerea PCP în anexele la convenție, cu o scutire specifică pentru producția și utilizarea PCP pentru stâlpii pentru utilități și consolele acestora. Uniunea nu are nevoie de această scutire specifică, însă ar trebui să o accepte în cadrul CP7, dacă acest lucru este necesar pentru a se asigura includerea PCP.

(8)       Ca urmare a propunerii de includere a naftalinelor policlorurate, primită din partea Uniunii în 2011, Comitetul de examinare a POP a constatat că naftalinele policlorurate (PCN) întrunesc criteriile prevăzute în convenție pentru a fi incluse în anexele A și C. Se preconizează că, la cea de a șaptea reuniune a sa, Conferința părților va lua o decizie cu privire la includerea PCN în anexele A și C la convenție.

(9)       În Uniune nu se produce PCN, dar este posibil ca această substanță să fie produsă neintenționat, mai ales prin ardere (în principal prin incinerarea deșeurilor). Aceste activități sunt reglementate de Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului[20] și impun aplicarea anumitor măsuri de gestionare a emisiilor.

(10)     Introducerea pe piață și utilizarea PCN sunt interzise în Uniune în temeiul Regulamentului (CE) nr. 850/2004, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 519/2012 al Comisiei[21]. Întrucât PCN este o substanță care are capacitatea de a se propaga în mediu pe distanțe mari, eliminarea treptată la scară globală a utilizării acestei substanțe ar fi mai benefică pentru cetățenii UE decât interzicerea sa în Uniune în temeiul Regulamentului (CE) nr. 850/2004.

(11)     Ca urmare a propunerii de includere a hexaclorbutadienei (HCBD) primită din partea Uniunii în 2011, Comitetul de examinare a POP a constatat că HCBD întrunește criteriile prevăzute în convenție pentru a fi inclusă în anexele A și C. Se preconizează că, la cea de a șaptea reuniune a sa, Conferința părților va lua o decizie cu privire la includerea HCBD în anexele A și C la convenție.

(12)     Producția de HCBD a încetat în Uniune, dar este posibil ca această substanță să fie produsă neintenționat în timpul desfășurării unor activități industriale. Aceste activități sunt reglementate de Directiva 2010/75/UE și impun aplicarea anumitor măsuri de gestionare a emisiilor.

(13)     Introducerea pe piață și utilizarea HCBD sunt interzise în Uniune în temeiul Regulamentului (CE) nr. 850/2004, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 519/2012 al Comisiei. Întrucât HCBD este o substanță care are capacitatea de a se propaga în mediu pe distanțe mari, eliminarea treptată la scară globală a utilizării acestei substanțe ar fi mai benefică pentru cetățenii UE decât interzicerea sa în Uniune în temeiul Regulamentului (CE) nr. 850/2004.

(14)     Acidul sulfonic perfluorooctanic și derivații săi (PFOS) figurează deja în lista din anexa A la convenție, însoțiți de un număr de scutiri specifice. În urma unei reexaminări a acestor scutiri, Comitetul de examinare a POP încurajează părțile să nu mai utilizeze PFOS în covoare, piele și îmbrăcăminte, textile și tapițerii, materiale de acoperire și aditivi pentru materiale de acoperire și insecticide pentru combaterea furnicilor de foc roșii importate și a termitelor. De asemenea, Comitetul de examinare a POP încurajează părțile să limiteze utilizarea PFOS în acoperirea galvanică cu metale dure, autorizată în prezent ca „scutire specifică”, și să mențină utilizarea în acoperirea galvanică cu metale grele doar în cazul sistemelor în buclă închisă, această din urmă utilizare fiind autorizată ca „scop acceptabil” în temeiul convenției. În plus, Comitetul de examinare a POP încurajează părțile să nu mai utilizeze PFOS în momeala pentru insecte destinată combaterii furnicilor tăietoare de frunze aparținând genurilor Atta și Acromyrmex, utilizare care este autorizată în prezent ca „scop acceptabil”.

(15)     Uniunea ar trebui să sprijine eliminarea „scutirilor specifice” și a „scopurilor acceptabile” pentru PFOS și derivații săi, în conformitate cu propunerea formulată de Comitetul de examinare a POP, inclusiv a scutirii pentru utilizarea acestora ca agenți tensioactivi în sistemele controlate de acoperire galvanică, care a fost pusă în aplicare în Uniune prin Regulamentul (CE) nr. 850/2004, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 757/2010[22], cu data de expirare 26 august 2015,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Poziția care urmează să fie adoptată de Uniune la cea de a șaptea Conferință a părților la Convenția de la Stockholm este, în conformitate cu recomandările Comitetului de examinare a poluanților organici persistenți[23], de a sprijini:

– includerea pentaclorfenolului (PCP)[24] în anexa A la convenție. Dacă va fi necesar, Uniunea poate accepta o „scutire specifică” pentru producția și utilizarea PCP pentru stâlpii pentru utilități și consolele acestora;

– includerea naftalinelor policlorurate (PCN)[25] în anexele A și C la convenție, fără scutiri;

– includerea hexaclorbutadienei (HCBD) în anexele A și C la convenție, fără scutiri;

– eliminarea de la rubrica referitoare la acidul sulfonic perfluorooctanic și derivații săi (PFOS) din anexa B la convenție a următoarelor scutiri și scopuri acceptabile: covoare; piele și îmbrăcăminte; textile și tapițerii; materiale de acoperire și aditivi pentru materiale de acoperire; insecticide pentru combaterea furnicilor de foc roșii importate și a termitelor; și momeală pentru insecte destinată combaterii furnicilor tăietoare de frunze aparținând genurilor Atta și Acromyrmex;

– eliminarea scutirii specifice pentru PFOS pentru acoperirea galvanică cu metale, cu excepția acoperirii galvanice cu metale dure doar în cazul sistemelor în buclă închisă, care figurează ca „scop acceptabil” în convenție.

În funcție de evoluțiile din cadrul celei de a șaptea reuniuni a Conferinței părților la Convenția de la Stockholm, reprezentanții Uniunii pot conveni, în timpul reuniunii, asupra unei cizelări a acestei poziții, în urma unei coordonări la fața locului, fără a fi necesară o altă decizie a Consiliului.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu,

                                                                       Președintele

[1]               http://www.pops.int/documents/convtext/convtext_en.pdf.

[2]               Convenția nu a fost încă ratificată de două state membre ale UE (Italia și Malta).

[3]               JO L 209, 31.7.2006, p. 1.

[4]               JO L 158, 30.4.2004, p. 7.

[5]               JO L 327, 22.12.2000, p. 1.

[6]               JO L 159, 20.6.2012, p. 1.

[7]               JO L 334, 17.12.2010, p. 17.

[8]               JO L 396, 30.12.2006, p. 1.

[9]               JO L 309, 24.11.2009, p. 1.

[10]             JO L 167, 27.6.2012, p. 1.

[11]             Același lucru se aplică substanțelor adăugate în anexele I, II și/sau III la Protocolul ONU-CEE privind POP.

[12]             Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei, JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

[13]             Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie, JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

[14]             Decizia 2006/507/CE a Consiliului din 14 octombrie 2004 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Convenției de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (JO L 209, 31.7.2006, p. 1).

[15]             Regulamentul (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanții organici persistenți și de modificare a Directivei 79/117/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 7).

[16]             Propunere de includere UNEP/POP/POPR C-7/4.

[17]             Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

[18]             Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).

[19]             Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO L 167, 27.6.2012, p. 1).

[20]             Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

[21]             Regulamentul (UE) nr. 519/2012 al Comisiei din 19 iunie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind poluanții organici persistenți în ceea ce privește anexa I (JO L 159, 20.6.2012, p. 1).

[22]             Regulamentul (UE) nr. 757/2010 al Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind poluanții organici persistenți în ceea ce privește anexele I și III, JO L 223, 25.8.2010, p. 29.

[23]             Deciziile POPR C-10/1, POPR C-9/1, POPR C-9/2 ale Comitetului de examinare a POP.

[24]             Pentaclorfenol, sărurile și esterii acestuia.

[25]             Naftaline diclorurate, naftaline triclorurate, naftaline tetraclorurate, naftaline pentaclorurate, naftaline hexaclorurate, naftaline heptaclorurate și naftaline octoclorurate, fie în mod individual, fie ca părți componente ale naftalinelor clorurate.