COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 26.11.2015
COM(2015) 692 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind politica economică a zonei euro
{SWD(2015) 700 final}
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 26.11.2015
COM(2015) 692 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind politica economică a zonei euro
{SWD(2015) 700 final}
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind politica economică a zonei euro
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 136 coroborat cu articolul 121 alineatul (2),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 5 alineatul (2),
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice 2 , în special articolul 6 alineatul (1),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului de politică economică,
întrucât:
(1)Redresarea economică continuă într-un ritm moderat în zona euro 3 . Sprijinirea și consolidarea creșterii în zona euro necesită eforturi continue la nivel de politici, pentru a sprijini realizarea unei ajustări echilibrate în sectorul public și în sectorul privat, pentru a îmbunătăți capacitatea de ajustare și a spori competitivitatea economiei și potențialul de creștere al acesteia pe termen mediu spre lung. Ritmul creșterii este încetinit de o serie de elemente rezultate în urma recentei crize economice și financiare, printre care reechilibrarea externă aflată în curs, nivelurile ridicate ale datoriei publice și private, rata mare a șomajului, precum și rigiditățile structurale persistente de pe piețele naționale ale forței de muncă și ale produselor. Acești factori contribuie la menținerea unui nivel slab al investițiilor, care sunt restrânse și de mediile de afaceri nefavorabile, de ineficiențele din cadrul administrațiilor publice, precum și de obstacole în calea accesului la finanțare.
(2)Este necesar să se încurajeze implementarea unor reforme structurale ambițioase care să ducă la creșterea productivității și să stimuleze potențialul de creștere, în conformitate cu prioritățile stabilite în analiza anuală a creșterii pe 2016 pentru toate statele membre ale UE 4 . Dacă sunt realizate împreună de statele membre, reformele structurale pot oferi beneficii zonei euro în ansamblu, prin generarea de efecte de propagare pozitive, în special prin intermediul canalului comercial și al celui financiar. Deși s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește reformele destinate să îmbunătățească reziliența piețelor muncii, există în continuare discrepanțe semnificative în întreaga zonă euro, în special în ceea ce privește ratele șomajului în rândul tinerilor și pe termen lung. Statele membre care au întreprins reforme ample în domeniul protecției sociale și al pieței muncii înainte de criză au fost în măsură să sprijine mai bine ocuparea forței de muncă și să păstreze echitatea în perioada recesiunii economice. Printre aceste reforme s-au numărat aranjamente contractuale flexibile și fiabile, strategii complexe în domeniul învățării pe tot parcursul vieții, politici active și eficace privind piața muncii și sisteme moderne de protecție socială. Reducerea sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă, în special în cazul salariaților cu venituri mici, și asigurarea unor sisteme de impozitare echitabile pot îmbunătăți, la rândul lor, rezultatele obținute.
(3)O definire corespunzătoare și o implementare rapidă a reformelor pot contribui la atenuarea dezechilibrelor existente în zona euro și la evitarea acumulării de noi dezechilibre. Discuțiile tematice din cadrul Eurogrupului, concentrate din ce în se mai mult pe subiecte ca stabilirea unor criterii de referință, utilizarea bunelor practici și exercitarea unor presiuni reciproce, pot contribui la promovarea convergenței către rezultate optime. Eurogrupul ar trebui, așadar, să intensifice discuțiile tematice referitoare la reformele din domenii esențiale pentru funcționarea UEM și să monitorizeze cu regularitate implementarea reformelor de către statele membre din zona euro, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește corectarea dezechilibrelor în contextul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice.
(4)Politicile bugetare reprezintă un aspect vital de interes comun în cadrul uniunii economice și monetare. Adoptarea la nivel național a unor politici bugetare responsabile care respectă normele bugetare comune este esențială pentru a garanta sustenabilitatea datoriei și pentru a permite stabilizatorilor fiscali să acționeze și să atenueze șocurile specifice fiecărei țări. Totodată, ținând cont de efectele de propagare între statele membre din zona euro, este esențial și să se adopte o orientare bugetară adecvată la nivelul zonei euro în ansamblu și să se evite politicile bugetare prociclice. În acest sens, este necesară consolidarea politicilor bugetare la nivelul zonei euro, respectându-se cu strictețe Pactul de stabilitate și de creștere. În acest context, orientarea bugetară agregată în general neutră din zona euro preconizată pentru 2016 pare adecvată, având în vedere condițiile macroeconomice generale și riscurile care planează asupra creșterii. În ceea ce privește anul 2017, pe baza estimării referitoare la o deviație a PIB (ouput gap) din ce în ce mai redusă, politicile bugetare ar trebui să ofere un echilibru între nevoia de a evita politicile prociclice și reducerea datoriei publice pentru a reconstitui rezervele bugetare. Această abordare ar trebui să se reflecte în elaborarea programelor de stabilitate actualizate din primăvara anului 2016, luându-se în considerare cele mai recente evoluții economice și bugetare. Compoziția strategiilor bugetare nu este încă suficient de favorabilă creșterii. După cum se subliniază în recomandările adresate statelor membre din zona euro în vara anului 2015 5 , statele membre ar trebui să poarte discuții tematice cu privire la îmbunătățirile posibile la nivelul calității și sustenabilității finanțelor publice.
(5)Uniunea bancară trebuie să fie complet implementată. În primul rând, Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare trebuie să fie transpusă integral până la 30 noiembrie 2015, obligație care le revine tuturor celor 28 de state membre. În al doilea rând, în ceea ce privește rezoluția băncilor, trebuie instituite de urgență modalități adecvate pentru finanțarea de tip punte (bridge financing), astfel încât Fondul unic de rezoluție (FUR) să fie în măsură să facă față oricărei eventuale nevoi de finanțare începând cu 1 ianuarie 2016. De asemenea, ar trebui să se convină cât mai curând posibil în cursul perioadei de tranziție asupra unui mecanism de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție (SRF) neutru din punct de vedere bugetar. În fine, în cadrul dezvoltării ulterioare a uniunii bancare, Comisia a propus la 24 noiembrie 2015 crearea unui sistem european de garantare a depozitelor pentru statele membre din zona euro 6 .
(6)Condițiile de pe piața financiară rămân, per ansamblu, favorabile în zona euro, în contextul unei orientări flexibile a politicii monetare. Cu toate acestea, fundamentele economice care continuă să fie slabe și rata ridicată de îndatorare în sectorul privat influențează în continuare cererea de credite bancare și, implicit, creșterea economică. Bilanțurile băncilor rămân sub presiunea exercitată de numeroasele credite neperformante, împiedicând activitatea de creditare. Regimurile de insolvență diverse și deseori inadecvate din UE contribuie la amânarea reducerii datoriei din sectorul privat, făcând ca investițiile băncilor să stagneze.
(7)În pofida realizărilor recente obținute în consolidarea arhitecturii UEM, trebuie depuse în continuare eforturi pentru a o completa. Raportul celor cinci președinți din iunie 2015 trasează direcțiile de urmat în vederea finalizării UEM până cel târziu în 2025 7 . La 21 octombrie 2015, Comisia Europeană a adoptat un prim set de propuneri de follow-up la raport 8 . Statele membre din zona euro ar trebui să-și asume un angajament colectiv și să avanseze cât mai repede în implementarea inițiativelor pe termen scurt și mediu care vizează finalizarea uniunii economice și monetare. Pentru a facilita și mai mult convergența la nivelul zonei euro, propunerile cuprind măsuri de consolidare a dimensiunii reprezentate de zona euro în cadrul semestrului european; acest lucru se poate realiza, printre altele, prin publicarea mai în avans a recomandărilor privind zona euro, cu scopul de a identifica provocările comune în primele etape ale procesului și de a furniza informații pentru elaborarea recomandărilor specifice pentru fiecare țară adresate statelor membre din zona euro, adoptate ulterior în cadrul semestrului european,
RECOMANDĂ statelor membre din zona euro să ia măsuri, individual și colectiv, în cadrul Eurogrupului, în perioada 2016-2017, astfel încât:
1.Să pună în aplicare politici care să sprijine redresarea economică, să promoveze convergența, să faciliteze corectarea dezechilibrelor macroeconomice și să îmbunătățească capacitatea de ajustare. În acest scop, statele membre, în special cele care au niveluri ridicate ale datoriei externe și din sectorul privat, ar trebui să implementeze reforme care să ducă la creșterea productivității, să faciliteze crearea de locuri de muncă, să crească competitivitatea și să amelioreze mediul de afaceri. Statele membre cu excedente mari ale contului curent ar trebui să implementeze cu prioritate măsuri care să contribuie la direcționarea economiilor suplimentare către economia internă, stimulând astfel investițiile la nivel național.
2.Să implementeze reforme care combină (i) contracte de muncă flexibile și fiabile care promovează tranzițiile de pe piața muncii și evită apariția unei piețe a muncii pe două niveluri; (ii) strategii complexe în domeniul învățării pe tot parcursul vieții; (iii) politici eficace menite să îi sprijine pe șomeri în efortul de reintegrare pe piața muncii, (iv) sisteme moderne de protecție socială care să vină în sprijinul persoanelor care au nevoie de acest lucru și să ofere stimulente pentru integrare pe piața muncii și (v) piețe deschise și competitive pentru produse și servicii. Să reducă sarcina fiscală asupra costului forței de muncă, în special în cazul salariaților cu venituri mici, într-un mod care să aibă un impact neutru asupra bugetului, cu scopul de a stimula crearea de locuri de muncă.
3.Să mențină în 2016 orientarea bugetară în general neutră planificată. În ceea ce privește anul 2017, să reducă datoria publică pentru a reconstitui rezervele bugetare, evitând, în același timp, măsurile prociclice, în deplină conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere. Să facă diferența între eforturile bugetare ale fiecărui stat membru luând în considerare poziția fiecăruia față de cerințele din cadrul PSC și nevoile individuale în materie de stabilizare, precum și efectele de propagare între statele membre din zona euro. În acest scop, să discute orientarea bugetară a zonei euro în timp util pentru elaborarea și prezentarea programelor de stabilitate și a proiectelor de planuri bugetare.
4.Să faciliteze reducerea treptată a creditelor bancare neperformante și să amelioreze procedurile de insolvență aplicate întreprinderilor și gospodăriilor. În statele membre cu niveluri ridicate ale datoriei private, să promoveze o reducere riguroasă a gradului de îndatorare, inclusiv prin facilitarea rezoluției datoriei private neviabile.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele