COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 15.12.2015
COM(2015) 676 final
RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
referitor la măsurile luate în urma reuniunii liderilor privind fluxurile de refugiați de-a lungul rutei Balcanilor de Vest
Fluxul fără precedent de refugiați și migranți, care a început la sfârșitul verii lui 2015 și s-a intensificat în toamnă, a urmat o rută comună. În condițiile în care peste 650 000 de persoane au trecut din Turcia către Grecia în 2015, majoritatea deplasându-se prin Balcanii de Vest înspre Europa Centrală și de Nord, ruta „Balcanilor de Vest” s-a aflat în centrul problemei căreia a trebuit să-i facă față Europa. Aceste mișcări au fost nu doar imprevizibile și fără precedent prin amploarea lor, dar s-au derulat uneori cu mare viteză, stârnind îngrijorarea că țările traversate nu fac altceva decât să îi îndrume pe migranți către următoarea țară vecină de pe traseu. Aceste evenimente au scos în evidență o lipsă flagrantă de capacități, de cooperare și solidaritate, precum și absența unei minime comunicări între țările situate de-a lungul acestei rute: o problemă specifică pentru care era nevoie de o soluție politică și operațională la nivel european.
La data de 25 octombrie 2015, președintele Juncker a convocat o reuniune a șefilor de stat sau de guvern din țările în cauză. Au participat șefii de stat sau de guvern din Albania, Austria, Bulgaria, Croația, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Germania, Grecia, România, Serbia, Slovenia și Ungaria, cărora li s-au alăturat președintele Parlamentului European, președintele Consiliului European, actuala și viitoarea președinție a Consiliului Uniunii Europene și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICNUR) 1 .
Liderii au convenit asupra unui plan de acțiune în 17 puncte 2 , cu aplicare imediată, care se referă atât la modalitățile de cooperare, cât și la ceea ce trebuie făcut în mod colectiv pentru o mai bună gestionare a fluxurilor de migranți și refugiați, în special în ceea ce privește capacitățile de primire și gestionarea frontierelor. Aceste măsuri vin în completarea eforturilor mai ample derulate de UE pentru a combate criza refugiaților, participarea președinției Consiliului permițând garantarea unei anumite coerențe. 3 În perspectiva Consiliului European din 17-18 decembrie 2015, prezentul raport își propune să facă un bilanț referitor la punerea în aplicare a Declarației liderilor 4 .
Reuniunea din 25 octombrie a avut loc în săptămâna în care s-a înregistrat un număr record de treceri spre Grecia, adică peste 50 000 de persoane într-o săptămână. Până la începutul lui decembrie, cifrele au scăzut la sub 14 000 de persoane pe săptămână, dar rămân instabile. De asemenea, în Slovenia au intrat peste 12 600 de persoane într-o singură zi din luna octombrie, iar la sfârșitul lui noiembrie media sosirilor era de aproximativ 2 000-3 000 de persoane pe zi. Dar cifrele sunt în continuare instabile și destul de ridicate, ceea ce menține o presiune ridicată pe ruta Balcanilor de Vest.
1.Schimb permanent de informații și cooperare eficientă (punctele 1-2)
Prima prioritate a vizat remedierea lipsei de comunicare între guvernele și autoritățile competente din țările situate de-a lungul acestei rute. În termen de 24 de ore, toate țările, instituțiile și agențiile participante au desemnat puncte de contact, plasate în subordinea directă a liderilor politici. Acestea au devenit un cadru pentru schimbul zilnic de informații și pentru o coordonare eficientă, prin videoconferințe săptămânale prezidate de Comisia Europeană. 5 6
Schimburile săptămânale s-au axat pe cele 17 puncte asupra cărora s-a convenit în cadrul reuniunii liderilor, în special tendințele generale de deplasare de-a lungul rutei, evaluarea nevoilor și creșterea capacităților de primire, măsurile luate la frontieră și rapoartele Frontex consolidate 7 , ca prim pas esențial către o circulație mai ordonată a persoanelor pe ruta Balcanilor de Vest.
De asemenea, s-au intensificat contactele la nivelul regiunii: Slovenia a convocat, în perioada 16-17 noiembrie, o reuniune a miniștrilor de interne la care au participat Serbia, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Grecia. Participanții au convenit să amelioreze coordonarea, inclusiv schimbul de informații în ceea ce privește numărul de refugiați care trec frontiera și rata de ocupare a capacităților de primire. Șefii serviciilor de poliție la nivel regional, reuniți în Slovenia în zilele de 3 și 4 decembrie, au discutat despre cooperarea operațională și o posibilă abordare comună cu privire la migranții economici. Croația nu a participat la aceste reuniuni.
Cu toate acestea, consultarea prealabilă rămâne în continuare insuficientă, la fel ca notificările pe marginea schimbărilor prevăzute în politicile sau inițiativele naționale, în special a celor care pot avea repercusiuni în întreaga regiune. Se iau în continuare prea multe măsuri unilaterale, inclusiv aplicarea de condiții de intrare fondate de facto pe criteriul naționalității pentru migranții care intră în Croația, Serbia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și construirea unui gard la frontiera dintre fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Grecia (după modelul celui ridicat anterior de Ungaria la frontiera cu Serbia). Indiferent de motivația fiecărei măsuri naționale, lipsa de coordonare a creat incertitudine și instabilitate în regiune.
S-a realizat o primă evaluare a nevoilor materiale și financiare. La cererea Comisiei, Austria, Bulgaria, Croația, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Grecia, România, Serbia, Slovenia și Ungaria au efectuat evaluări proprii care au acoperit aspecte precum cazarea și primirea, accesul la produse alimentare și servicii de bază, înregistrarea, prelucrarea cererilor de azil, gestionarea returnărilor și controlul frontierelor. Comisia a analizat aceste evaluări și a organizat, în noiembrie și decembrie 2015, misiuni la fața locului 8 , la care au participat ICNUR, Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Obiectivul misiunilor a fost acela de a clarifica evaluările nevoilor, atât în ceea ce privește amploarea și durata lor, cât și alocarea celor mai adecvate surse de finanțare. 9 În etapa următoare, vor trebui făcute evaluări suplimentare privind nevoile pe termen mediu și lung în toate aceste țări, acordându-se totodată mai multă atenție unor domenii precum integrarea și returnarea. 10
2.Limitarea deplasărilor secundare (punctul 3)
Unul din motivele pentru care liderii s-au angajat să descurajeze deplasarea refugiaților și a migranților către frontiera altei țări din regiune și să declare cu hotărâre că o astfel de politică a deturnării refugiaților nu este acceptabilă a fost că numeroase rapoarte 11 au revelat faptul că unele țări facilitau trecerea rapidă a refugiaților și migranților în țările vecine, oferindu-le mijloace de transport sau sprijin administrativ pentru a parcurge traseul mai rapid, fără să informeze în prealabil țara de primire. Acest lucru a dus la accelerarea fluxurilor, ceea ce a complicat și mai mult gestionarea ordonată a sosirii migranților și a refugiaților și a pus o presiune și mai mare asupra țărilor de destinație situate la celălalt capăt al rutei Balcanilor de Vest.
De atunci, au fost mai puține rapoarte privind astfel de măsuri și s-au înregistrat mai multe cazuri de cooperare și comunicare între autoritățile de frontieră. Cu toate acestea, lipsa voinței politice de a crea capacități de primire pentru șederi de peste 24 de ore în mai multe țări situate de-a lungul acestei rute (lucru care arată că țările respective se consideră doar țări de tranzit) atestă și un interes scăzut față de încetinirea fluxurilor - chiar dacă diverse organizații internaționale, printre care și ICNUR, au constatat, de asemenea, că refugiații și migranții s-au dovedit adesea a fi foarte hotărâți să își continue drumul către țările de destinație, mai degrabă decât să rămână în cele situate de-a lungul rutei.
3.Sprijinul acordat refugiaților și oferirea de adăpost și de posibilități de popas (punctele 4-7)
Creșterea capacității de a le oferi tuturor persoanelor adăpost temporar, posibilități de odihnă, alimente, îngrijiri medicale, apă și instalații sanitare ar trebui să fie o prioritate pentru toate țările. Astfel de facilități permit și o gestionare mai bună și mai previzibilă a fluxurilor, precum și îmbunătățirea înregistrării de-a lungul rutei. În cursul ultimelor două luni, s-au luat măsuri importante pentru a duce la îndeplinire angajamentul liderilor referitor la creșterea capacității de primire în Grecia până la un total de 50 000 de locuri, până la sfârșitul anului 2015 12 și de-a lungul rutei Balcanilor de Vest cu un număr suplimentar de 50 000 de locuri, cu ajutorul sprijinului financiar din partea UE și al asistenței oferite de parteneri precum ICNUR și Organizația Internațională pentru Migrație. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare urgente pentru a realiza obiectivele liderilor în ceea ce privește creșterea capacității de primire și pentru a răspunde nevoilor pe care le au refugiații în materie de adăpost, odihnă și nu numai.
În Grecia 13 , Comisia a convenit să acorde 80 de milioane EUR din Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și din Fondul pentru securitate internă (FSI) pentru a sprijini programele ICNUR și pentru a pune la dispoziție 27 000 de locuri de primire 14 . Comisia a adoptat o decizie de finanțare pentru a autoriza ICNUR să atribuie contracte care să permită gestionarea și punerea în funcțiune a 20 000 de locuri de primire, printr-o combinație de bonuri de hotel, închirieri de apartamente și clădiri și crearea unui sistem de familii-gazdă. 500 de locuri sunt deja disponibile, cu posibilitatea de a spori această capacitate de primire până la finalul cererii de oferte. Programul va finanța, de asemenea, crearea a 7 000 de locuri de primire inițială în insulele grecești, al căror rol principal ar fi acela de a facilita relocarea ulterioară în alte state membre și/sau sesizarea sistemului de azil din Grecia. Dacă se includ toate formele de primire și se pun în aplicare toate planurile, capacitatea de primire în Grecia ar trebui să ajungă la 35 000 de locuri până la începutul lunii ianuarie 2016.
Există deci un deficit de 23 000 de locuri în raport cu cele 30 000 prevăzute de acord, la care se adaugă și cele 20 000 de locuri prevăzute de sistemul de subvenționare a chiriilor. Este esențial să se identifice rapid modul în care va fi abordat acest deficit: un prim pas s-a făcut deja prin identificarea unor potențiale amplasamente.
De-a lungul rutei Balcanilor de Vest, în ceea ce privește angajamentul care vizează crearea a 50 000 de locuri suplimentare:
✓Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei s-a angajat să își extindă capacitatea de primire la 2 000 de locuri, adaptate la nevoile din timpul iernii, dar toate acestea sunt locuri de tranzit pe termen foarte scurt, de numai câteva ore: lipsește voința politică de a prelungi durata de ședere în aceste locuri. În ceea ce privește sprijinul financiar, Comisia s-a angajat ferm să aloce, prin Instrumentul de asistență pentru preaderare, un total de 39 de milioane EUR pentru activități legate de migrație în această țară. Ea susține, de asemenea, operațiunile umanitare (2,6 milioane EUR 15 ). Numeroși alți donatori, inclusiv statele membre, sunt, de asemenea, activi.
✓Serbia s-a angajat ca până la sfârșitul anului 2015 să ajungă la 6 000 de locuri și să își modernizeze capacitățile existente. Donatorii sunt în căutarea unor posibilități de a crea 6 000 de locuri suplimentare pentru care Serbia a indicat o eventuală capacitate tehnică, fără a lua însă o decizie politică în acest sens. În cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare, a fost pusă la dispoziție suma de 7 milioane EUR pentru acoperirea anumitor cheltuieli legate de extinderea capacității (reconstrucție și costuri de funcționare). În plus, asistența umanitară acordată de UE Serbiei se ridică în prezent la 5,9 milioane EUR 16 și se adaugă altor forme de asistență bilaterală.
✓Croația dispune în prezent de 5 000 de locuri temporare, care sunt acum amenajate pentru iarnă și înlocuiesc cele 5 000 de locuri neadaptate la condițiile meteorologice. În 2015, țara a primit finanțare de urgență în valoare de 16,4 milioane EUR 17 pentru a-și îmbunătăți capacitatea de primire și pentru a sprijini operațiunile poliției. Nu s-a manifestat nicio voință politică de a spori capacitatea de primire sau de a prelungi durata de ședere în centrele existente.
✓De la jumătatea lunii octombrie, capacitatea existentă în Slovenia a rămas stabilă, cu aproximativ 7 000 de locuri temporare. Se fac eforturi pentru crearea a 2 000 de locuri temporare suplimentare, adaptate la condițiile de iarnă. În noiembrie, țara a primit finanțare de urgență în valoare de 10,2 milioane EUR pentru a sprijini capacitatea de primire și operațiunile poliției de frontieră.
✓Austria a fost supusă unei presiuni deosebite, atât ca țară de tranzit, cât și ca țară de destinație. De la reuniunea liderilor, a creat 16 000 de locuri suplimentare, având în prezent o capacitate de primire de 74 000 de locuri. În 2015, Austria a primit asistență de urgență în valoare de 6,3 milioane EUR, care se axează pe capacitatea de primire și pe capacitatea administrativă de gestionare a cererilor de azil.
Aceste cifre arată că s-au depus eforturi considerabile. Unele țări puseseră deja în funcțiune noi capacități de primire în săptămânile dinaintea reuniunii liderilor. Numeroase țări au luat măsuri pentru a îmbunătăți calitatea locurilor de primire pe timp de iarnă și pentru a adăuga locuri temporare. Cu toate acestea, este nevoie de și mai multe eforturi. Până acum s-au creat mai puțin de jumătate din cele 50 000 de locuri de primire suplimentare asupra cărora s-a convenit în cadrul reuniunii liderilor. În plus, acestea sunt concentrate într-un număr foarte mic de țări. Locurile de primire pe termen scurt (până la 24 de ore) pot răspunde nevoilor imediate, dar reflectă o filosofie a „tranzitului”, care nu este conformă angajamentului deplin de a contribui la încetinirea fluxului de migranți și refugiați 18 . Finanțarea ar putea fi folosită pentru a transforma spațiile temporare în unele permanente, însă pentru aceasta este nevoie de o viziune mai clară cu privire la gestionarea fluxului, în așa fel încât să permită o repartizare mai echilibrată, și de o voință politică fermă din partea acestor țări de a crea capacități de primire.
Țările care nu sunt afectate în prezent de fluxurile de migranți nu și-au sporit capacitatea de primire, de la reuniunea liderilor. Albania (300 de locuri), Bulgaria (5 130 de locuri permanente și peste 800 de locuri care pot fi utilizate în caz de nevoie 19 ), România (1 200 de locuri permanente și posibilitatea a 550 de locuri temporare în caz de urgență) și Ungaria (980 de locuri permanente) au subliniat faptul că aceste capacități sunt în concordanță cu fluxurile actuale și preconizate. Bulgaria și România au indicat că, la ora actuală, centrele lor de primire înregistrează o rată scăzută de ocupare. Cu toate acestea, capacitățile mai extinse ar putea fi utilizate ca soluție de rezervă în situații de urgență. Fluxurile aflate în permanentă evoluție arată că nicio țară nu poate porni de la ideea că va rămâne izolată. În 2015, Bulgaria, România și Ungaria au primit 5,8 milioane EUR, 8,6 milioane EUR și, respectiv, 6 milioane EUR din programele naționale finanțate în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare și al Fondului pentru securitate internă 20 . Bulgaria și Ungaria au primit, de asemenea, finanțare de urgență în valoare de 4,1 milioane EUR și, respectiv, 6,7 milioane EUR. Utilizarea acestor resurse în vederea consolidării capacităților de primire pentru viitor ar fi o măsură prudentă.
O sumă suplimentară de 13 milioane EUR a fost deja alocată pentru acordarea de asistență umanitară refugiaților, solicitanților de azil și migranților în Serbia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei. Asistența va include produse alimentare, produse nealimentare, protecție și adăpost. Valoarea totală a ajutorului umanitar acordat de UE țărilor din Balcanii de Vest în 2015 se va ridica astfel la aproape 22 de milioane EUR.
Patru operațiuni ale Mecanismului de protecție civilă al Uniunii sunt în curs de desfășurare de-a lungul rutei Balcanilor de Vest: în Serbia (din 21 septembrie 2015), în Slovenia (din 22 octombrie 2015), în Croația (din 26 octombrie 2015) și în Grecia (din 3 decembrie 2015). În total, 15 state participante și-au oferit sprijinul, în principal sub formă de corturi, articole de dormit, echipamente de protecție personală, instalații de încălzire, de electricitate și iluminat. Majoritatea cererilor de asistență au rămas fără răspuns, iar nevoile semnificative persistă. De exemplu, din cele 1 548 de containere sanitare și containere de locuit solicitate de patru țări de-a lungul a aproape 3 luni, numai 15 au fost furnizate până în prezent. Cât despre alte articole esențiale, cum ar fi paturile și hainele de iarnă, s-au făcut doar oferte nesemnificative. În ceea ce privește Grecia, cinci state i-au pus la dispoziție echipamentele solicitate, după unsprezece zile de la formularea cererii. Comisia face eforturi pentru a facilita un răspuns mai amplu și mai rapid la cererile de asistență formulate de cele patru țări.
Ca urmare a unei scrisori adresate de președintele Juncker instituțiilor financiare internaționale (Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB), Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială), Comisia a creat o nouă rețea pentru coordonarea cu instituțiile financiare internaționale 21 . Ea a lansat un exercițiu de inventariere care să stabilească ce instituții pot asista în ce domenii. Au fost identificate mai multe proiecte pertinente aflate deja în curs de desfășurare, inclusiv 14 proiecte existente ale BEI, adaptate să răspundă cerințelor în materie de migrație, precum și recentele acorduri de subvenționare ale CEB, în valoare totală de 13,2 milioane EUR 22 . În prezent, este esențial ca instituțiile financiare internaționale să elaboreze soluții pe termen mediu și lung, de exemplu prin sprijinirea integrării ajutorului pentru migranți în instrumentele relevante implementate de Comisie.
4.Gestionarea în comun a fluxurilor de migrație (punctele 8-12)
Unul dintre elementele-cheie pe care s-a bazat reuniunea liderilor a fost promovarea unei abordări colective în materie de gestionare a migrației. Toate inițiativele de gestionare a frontierelor menționate mai jos vizează să ridice standardele în locațiile strategice, încurajând înregistrarea completă și prelevarea de amprente digitale. Acest concept este fundamental și pentru punctele de acces din Grecia (unde alte 30 de echipamente pentru prelevarea amprentelor digitale se vor adăuga în curând celor 46 existente deja).
În spiritul unei abordări coerente, este nevoie ca luarea de decizii la frontieră să se bazeze pe o serie de principii având la bază o viziune comună. Declarația liderilor a confirmat principiul potrivit căruia, atâta timp cât exista un control prealabil al respectării principiilor nereturnării și proporționalității, țările le pot refuza intrarea pe teritoriul lor doar persoanelor care nu și-au exprimat dorința de a solicita protecție internațională. Un principiu conex este principiul „fără înregistrare, niciun drept”: înregistrarea migranților (indiferent de statutul lor) este o condiție prealabilă pentru gestionarea corespunzătoare a fluxurilor și stabilirea drepturilor și obligațiilor migranților. Totuși, în practică, acest lucru a condus la o abordare bazată de facto pe criteriul naționalității, refuzându-li-se intrarea celor care nu aveau anumite naționalități (siriană sau irakiană). Până în prezent, nu s-a stabilit cu claritate dacă toți cei cărora li s-a refuzat intrarea nu și-au exprimat dorința de a depune o cerere de azil.
De la reuniunea liderilor, Frontex a furnizat zilnic rapoarte privind situația pe ruta Balcanilor de Vest, pe baza informațiilor puse la dispoziție de statele membre. Pentru a îmbunătăți coerența rapoartelor și pentru a elabora definiții și indicatori, la 12 noiembrie, Frontex a găzduit o reuniune tehnică a rețelei de analiză a riscurilor în Balcanii de Vest. În consecință, începând din 23 noiembrie, se realizează rapoarte operaționale comune on-line, cu participarea tuturor țărilor. Frontex continuă să depună eforturi pentru îmbunătățirea calității și a gradului de acoperire a datelor și pentru elaborarea unei analize mai ample - rapoartele sale zilnice includ acum o prezentare a situației care se referă nu doar la persoanele care trec frontiera, ci și la persoanele înregistrate, la grupurile vulnerabile și la principalele naționalități. De asemenea, Frontex este în măsură să evalueze tendințele și să ofere o imagine de ansamblu - calculând, de exemplu, că în luna noiembrie Grecia a amprentat circa 54 000 de persoane utilizând procedurile Eurodac 23 . Instituirea misiunii Frontex la frontiera de nord a Greciei ar trebui să îmbunătățească și mai mult procesul de înregistrare. În plus, Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) transmite sinteze săptămânale privind situația și cele mai recente tendințe în materie de azil (numărul de cereri, principalele țări de origine ale solicitanților, numărul și tipul de decizii luate în primă instanță).
Declarația liderilor subliniază importanța returnării ca fiind una dintre componentele esențiale ale unei gestionări eficiente a migrației. Mai sunt multe de făcut pentru că numărul de returnări nu este în creștere. UE și-a intensificat sprijinul față de statele membre care fac eforturi pentru a respecta obligațiile care le revin în temeiul Directivei privind returnarea. De asemenea, Comisia continuă să dezvolte și să consolideze instrumentele disponibile, prevăzând inclusiv o sumă substanțială pentru programele naționale derulate în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare. De exemplu, în cazul Greciei, Comisia a alocat poliției elene (cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) în calitate de cobeneficiar) un ajutor în valoare de 2,5 milioane EUR în baza Fondului pentru azil, migrație și integrare, care acoperă perioada 1 decembrie 2015-31 martie 2016 și include componente atât pentru returnarea forțată, cât și pentru returnările voluntare asistate (un total de 2 080 de persoane).
Pentru ca returnările să poată fi executate, este nevoie de sprijinul partenerilor din țări terțe în vederea readmisiei. Acceptarea unei aplicări anticipate a acordului de readmisie UE-Turcia a fost un element esențial al planului comun de acțiune UE-Turcia 24 . Declarația liderilor a identificat alte trei țări prioritare. Dna Mogherini, Înaltul Reprezentant/vicepreședinte al Comisiei, a convenit la 1 decembrie cu dl Rabbani, ministrul de externe al Afganistanului, să organizeze cât mai curând posibil un dialog la nivel înalt privind migrația, precedat de o vizită la Kabul a unor înalți funcționari. La 5 noiembrie, dna Mogherini a convenit cu dl Ali, ministrul de externe al Bangladeshului, să convoace prima reuniune a unui nou dialog cu privire la migrație și mobilitate la începutul anului 2016. La 23 noiembrie, comisarul Avramopoulos a călătorit în Pakistan, unde a avut schimburi de opinii cu miniștrii de interne și de externe cu privire la punerea în aplicare a acordului de readmisie dintre UE și Pakistan și a obținut angajamentul Pakistanului de a coopera în materie de readmisie, luând în același timp act de necesitatea de a lucra împreună pentru a răspunde preocupărilor legate de aplicarea practică a acordului. Totuși, atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic, progresele cu Pakistanul rămân dificile, după cum o demonstrează și problemele cu zborul din data de 2 decembrie, când un număr mare de persoane returnate nu au fost admise în Pakistan, din cauza unei controverse pe marginea unor formalități administrative. Între timp, au loc în continuare discuții politice, iar discuțiile tehnice menite să clarifice anumite aspecte privind punerea în aplicare sunt prevăzute pentru următorul Comitet mixt de readmisie, care se va desfășura la data de 12 ianuarie 2016.
5.Gestionarea frontierelor (punctele 13 și 14)
Declarația liderilor a identificat, pe ruta migrației, o serie de puncte de frontieră cheie unde se impune luarea de măsuri imediate, care să permită gestionarea și reluarea controlului frontierelor noastre și intensificarea cooperării.
La 29 noiembrie, reuniunea la nivel înalt UE-Turcia a activat un plan comun de acțiune care oferă în prezent cadrul pentru o strânsă cooperare între cele două părți. Planul reflectă angajamentul reciproc între UE și Turcia de a gestiona împreună criza generată de conflictul din Siria, într-un spirit de partajare a sarcinii, de a intensifica cooperarea pentru a sprijini protecția persoanelor strămutate forțat în Turcia din cauza conflictului sirian și de a spori colaborarea în ceea ce privește organizarea fluxurilor migratorii și combaterea migrației ilegale.
Frontex este pe punctul de a-și consolida prezența la frontiera dintre Bulgaria și Turcia, anticipând detașarea a 24 de agenți ai poliției de frontieră și utilizarea de echipamente tehnice.
În ceea ce privește consolidarea operațiunii maritime comune Poseidon, ca urmare a deciziei luate de autoritățile elene de a mobiliza, la începutul lunii decembrie, 31 de șefi de echipă din cadrul poliției elene, Frontex este în măsură să își sporească prezența în insulele din Marea Egee cu încă 100 de persoane, începând din luna ianuarie 2016. Instalarea șefilor de echipă este aproape finalizată. În prezent, 157 de agenți Frontex invitați activează pe uscat, iar alți 146 pe mare. În plus, la data de 3 decembrie 2015, Grecia a emis o cerere oficială privind desfășurarea unei operațiuni a echipei de intervenție rapidă la frontieră cu scopul de a furniza sprijin imediat gărzilor de la frontiera sa externă din insulele din Marea Egee.
Grecia a convenit, la 3 decembrie, asupra unui plan operațional cu Frontex pentru o nouă operațiune la granița cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei. Posibilitatea ca această frontieră să devină o sursă de tensiune a crescut pe durata perioadei necesare pentru a conveni asupra intervenției Frontex, în urma construirii de garduri ca instrument de gestionare a frontierelor și a deciziei luate de fosta Republică iugoslavă a Macedoniei de a urma exemplul altor țări și de a restricționa trecerea pe bază de naționalitate. Declarația liderilor a subliniat, de asemenea, necesitatea ca fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Grecia să se angajeze pe deplin în acorduri bilaterale pentru o gestionare a frontierelor bazată pe încredere: puține progrese s-au înregistrat în acest sens de la reuniunea miniștrilor de externe de la începutul lunii noiembrie, deși relațiile cotidiene dintre administrații s-au îmbunătățit.
Ar trebui, de asemenea, să se ia măsuri suplimentare pentru a depăși obstacolele care împiedică Frontex să intervină de o parte și de alta a graniței dintre Croația și Serbia, dat fiind faptul că una dintre aceste țări este membră a UE, iar cealaltă nu. Frontex ar putea să ajute la monitorizarea numărului de persoane care trec frontiera și să sprijine procesul de înregistrare la punctele de trecere a frontierei croato-sârbe.
Un alt mod de a oferi sprijin a fost acela de a ajuta țările în cauză să se asigure că fluxurile nu creează probleme legate de ordinea publică. În cadrul reuniunii liderilor, Slovenia a solicitat sprijinul a 400 de ofițeri de poliție în termen de o săptămână, prin intermediul sprijinului bilateral. În prezent, doar aproximativ 200 de ofițeri de poliție din alte state membre sunt detașați în Slovenia.
Abordarea pas cu pas a diferitelor probleme survenite de-a lungul rutei Balcanilor de Vest a condus la o mai bună previzibilitate, susținută de prezența puternică a Frontex, deși progresele înregistrate rămân inegale. Punerea în aplicare a unor măsuri a fost încetinită și de lipsa de reacție a statelor membre la cererile Frontex de expertiză și echipament (până în acest moment, statele membre s-au angajat să presteze numai 31 % din numărul total de zile-om solicitate de Frontex).
Refuzul intrării resortisanților din țări terțe care nu își confirmă dorința de a solicita protecție internațională (în conformitate cu dreptul internațional și european în materie de azil și sub rezerva unor verificări prealabile privind principiile nereturnării și proporționalității) se numără printre măsurile care pot fi luate pentru a combate migrația nereglementară. Totuși, o astfel de poziție nu rămâne fără consecințe: există îndeosebi riscul unei aglomerări de persoane blocate la frontiere sau posibilitatea încurajării introducerii ilegale de migranți și a deturnării fluxurilor în alte direcții (Bosnia și Herțegovina și Muntenegru au adoptat planuri de urgență pentru a face față unui astfel de scenariu). Este nevoie de o monitorizare a acestor acțiuni. De exemplu, Frontex va ajuta Grecia cu înregistrarea migranților prin trimiterea a 26 de ofițeri la frontiera cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei. Operațiunile de returnare a celor care nu au nevoie de protecție internațională ar trebui să fie, de asemenea, intensificate. ICNUR ajută autoritățile din Grecia să direcționeze persoanele în cadrul sistemului elen de gestionare a migrației și să răspundă nevoilor umanitare imediate: o operațiune majoră a avut loc la data de 10 decembrie pentru a transfera persoanele de la frontiera nordică în diferite orașe în vederea evaluării cererilor lor de azil.
6.Combaterea introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane (punctul 15)
Pe lângă gestionarea fluxurilor migratorii, un alt aspect al cooperării a vizat combaterea introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane. Un memorandum de înțelegere care să permită schimbul de date cu caracter personal între Europol și Frontex a fost semnat la 4 decembrie. Până în martie 2016, Europol va institui un centru european pentru combaterea introducerii ilegale de migranți. Un exemplu de sprijin sporit din partea Europol este instituirea unui birou operațional comun la Viena, care acționează ca pol regional temporar de informații și anchetă, fiind pe deplin integrat în centrul european pentru combaterea introducerii ilegale de migranți, dar permițând o mai bună cooperare între anchetatorii din diverse state membre prezenți în Austria. Anul acesta se va lansa recrutarea celor mai mulți membri noi ai personalului alocat centrului european de combatere a introducerii ilegale de migranți.
Europol a sprijinit recent (prin schimburi de informații operaționale și detașarea unui analist) mai multe operațiuni la scară largă împotriva introducerii ilegale de migranți în Balcanii de Vest, inclusiv operațiunea comună „Koštana 2015” desfășurată în perioada septembrie-octombrie 2015, la granița dintre Serbia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, cu participarea a șapte țări din regiune. Și mai recent, la data de 2 decembrie, Europol a sprijinit o vastă operațiune comună realizată de autoritățile de aplicare a legii și autoritățile judiciare din Austria, Grecia, Suedia și Regatul Unit. Această operațiune, coordonată de autoritățile judiciare din Salonic (Grecia), a vizat un grup infracțional organizat suspectat de introducerea ilegală de migranți în UE și a avut ca rezultat dezmembrarea unei grupări infracționale și arestarea a 23 de suspecți.
7.Informarea refugiaților și a migranților cu privire la drepturile și obligațiile lor (punctul 16)
Informarea este esențială pentru a combate prejudecățile și așteptările nerealiste ale refugiaților și migranților și pentru a-i convinge să evite călătoriile periculoase și să nu aibă încredere în traficanți. Comisia a instituit un grup operativ de comunicare care include toți actorii instituționali relevanți. Grupul operativ a definit o strategie bazată pe trei etape: evaluare, producție de conținut și diseminare. În primul rând, se va realiza o cartografiere a canalelor prin care migranții și solicitanții de azil primesc informații, pentru ca mesajele să fie direcționate cât mai eficient către migranți și solicitanții de azil, atât în interiorul, cât și în afara UE. Ulterior, aceste date vor fi integrate în materialele specifice fiecărei țări cu privire la procedurile de azil din Europa, în mesajele menite să combată introducerea ilegală de migranți, redactate în mai multe limbi esențiale, precum și în noile canale de difuzare prin intermediul rețelelor sociale (în plus față de canalele instituționale, cum ar fi delegațiile UE, acțiunile derulate în punctele de acces sau prin intermediul Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), ICNUR, mass-media tradițională și reprezentanții diasporei). Primele acțiuni de comunicare de-a lungul rutei Balcanilor de Vest vor fi lansate la mijlocul lunii ianuarie.
8.Monitorizare (punctul 17)
Până acum au avut loc șapte videoconferințe săptămânale de monitorizare, prezidate de cabinetul președintelui Juncker 25 . Toate țările din regiune au participat activ la aceste videoconferințe, iar demersul s-a ridicat la nivelul așteptărilor.
Au participat, de asemenea, reprezentanți ai Frontex și ai Biroului European de Sprijin pentru Azil.
http://ec.europa.eu/news/2015/docs/leader_statement_final.pdf.
O conferință la nivel înalt privind ruta Balcanilor de Vest/ruta est-mediteraneeană a avut loc la Luxemburg, la 8 octombrie 2015, iar la data de 7 decembrie s-a desfășurat o reuniune ministerială UE-Balcanii de Vest în domeniul JAI.
Prezentul raport se bazează pe informațiile furnizate până la 11 decembrie.
A se vedea capitolul 8 de mai jos.
Schimburile de informații s-au derulat mai eficient prin activarea mecanismului integrat al UE pentru răspuns politic la crize (IPCR) în mod schimb de informații.
Pentru detalii, consultați capitolele 4 și 5.
Misiunile de evaluare a nevoilor s-au derulat după cum urmează: Grecia: 26-27 octombrie și 18 noiembrie, Slovenia: 9 și 16-17 noiembrie, Croația: 10-12 noiembrie, Serbia: 19-20 noiembrie, Bulgaria: 30 noiembrie, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei: 30 noiembrie - 1 decembrie, Austria: 3 decembrie, România: 7 decembrie și Ungaria: 8 decembrie. A existat, de asemenea, o întâlnire pregătitoare cu Germania, la data de 30 noiembrie - o misiune de monitorizare este planificată pentru începutul anului 2016.
A se vedea capitolul 3 de mai jos.
A se vedea capitolul 4 de mai jos. Se așteaptă o evaluare complet actualizată a nevoilor din partea Greciei.
De exemplu, misiunea de evaluare a nevoilor organizată de Comisie în Croația a constatat că se obișnuia organizarea transportului către frontiera slovenă.
Împărțite între „intenția de a spori capacitatea de primire la 30 000 de locuri, până la sfârșitul anului și [angajamentul] de a sprijini Grecia și ICNUR să ofere subvenții pentru plata chiriei și programe de primire în familii-gazdă pentru încă cel puțin 20 000 de persoane.”
În evaluarea nevoilor sale din luna octombrie, Grecia a comunicat că dispune de 9 171 de locuri permanente (3 071 de locuri în centre deschise, din care 1 371 de locuri pentru solicitanții de azil și 1 700 de locuri destinate altor persoane decât solicitanților de azil și 6 100 de locuri în centrele de pre-expulzare pentru viitorii repatriați) și de 2 543 de locuri de primire inițială (temporară) (dintre care 2 303 în cele cinci puncte de acces identificate și 240 în Filakio).
În total, pentru perioada 2014-2020, Greciei i-a fost alocată suma de 474 de milioane EUR în baza programelor naționale FAMI și FSI, din care 33 de milioane EUR au fost deja plătite în 2015. În ultimele luni, Grecia (autoritățile elene direct, dar și ICNUR și OIM pentru activitățile desfășurate în Grecia) a primit o sumă totală de 51,9 milioane EUR sub formă de asistență de urgență, din FSI (22,2 de milioane EUR) și FAMI (29,7 milioane EUR).
Acoperă furnizarea de adăposturi temporare și de servicii de bază, cum ar fi produsele alimentare, produsele nealimentare și protecția.
Acoperă furnizarea de adăposturi temporare și de asistență de bază pentru refugiați (alimente, produse nealimentare, protecție și îngrijiri medicale).
În prezenta secțiune, finanțarea de urgență se referă la finanțarea în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare și a Fondului pentru securitate internă - Frontiere și vize.
Țările în cauză au constatat, de asemenea, că migranții și refugiații nu pot fi obligați să rămână în structurile de primire.
400 de locuri temporare vor fi adăugate până în vara anului 2016.
Cu bugete totale de 82,4 milioane EUR, 120,2 milioane EUR și, respectiv, 85,2 milioane EUR.
Au avut loc patru videoconferințe, la 28 octombrie, 5 noiembrie, 19 noiembrie și 3 decembrie.
Inclusiv 2,3 milioane EUR pentru Serbia, 2,2 milioane EUR pentru fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, 1,5 milioane EUR pentru Slovenia, precum și proiectele implementate de OIM în Grecia, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Croația și Slovenia.
Deși înregistrarea pe suport de hârtie este, de asemenea, încă în vigoare în prezent.
http://ec.europa.eu/priorities/migration/docs/20151016-eu-revised-draft-action-plan_en.pdf.
La 28 octombrie, 4 noiembrie, 10 noiembrie, 19 noiembrie, 26 noiembrie, 2 decembrie și 10 decembrie.
COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 15.12.2015
COM(2015) 676 final
ANEXĂ
la
RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
referitor la măsurile luate în urma reuniunii liderilor privind fluxurile de refugiați de-a lungul rutei Balcanilor de Vest
Anexă: Rezumatul punerii în aplicare a planului de acțiune adoptat în cadrul reuniunii liderilor
|
Plan de acțiune |
Stadiu |
|
|
Schimbul permanent de informații |
1. Desemnarea de puncte de contact în termen de 24 de ore |
✓ Desemnarea de puncte de contact de către toate țările, instituțiile și agențiile participante ✓ Intensificarea contactelor bilaterale X Notificare prealabilă insuficientă cu privire la modificările survenite în politicile naționale X Măsuri unilaterale, inclusiv condiții de intrare bazate de facto pe criteriul naționalității și construcția de garduri |
|
2. Evaluări comune ale nevoilor în termen de 24 de ore |
✓ Evaluare inițială și misiuni ulterioare la fața locului efectuate de Comisie X Grecia nu a transmis încă evaluarea finală a nevoilor |
|
|
Limitarea deplasărilor secundare |
3. Descurajarea deplasărilor neanunțate ale refugiaților sau migranților |
✓ Intensificarea cooperării și comunicării între autoritățile de frontieră X Lipsa voinței politice de a crea capacități de primire pentru șederi de peste 24 ore |
|
Sprijinul acordat refugiaților și oferirea de adăpost și de posibilități de popas |
4. Creșterea sprijinului acordat refugiaților, inclusiv prin intermediul Mecanismului de protecție civilă |
✓ Finanțare din partea UE pentru toate țările situate de-a lungul rutei ✓ Activarea Mecanismului de protecție civilă de către Croația și Grecia X Majoritatea cererilor de asistență pentru operațiunile în curs în cadrul Mecanismului de protecție civilă au rămas fără răspuns |
|
5. Creșterea capacității de primire în Grecia la un total de 50 000 de locuri până la sfârșitul anului |
X Capacitate de primire sub obiectivul stabilit |
|
|
6. Creșterea capacităților de primire cu 50 000 de locuri pe ruta Balcanilor de Vest |
X Capacitate de primire sub obiectivul stabilit |
|
|
7. Cooperarea cu instituțiile financiare internaționale |
✓ Înființarea unei rețele de coordonare a acțiunilor X Necesitatea de a elabora răspunsuri pe termen mediu și lung |
|
|
Gestionarea în comun a fluxurilor de migrație |
8. Asigurarea unei capacități depline pentru înregistrarea intrărilor |
X Punctele de acces din Italia și Grecia nu sunt operaționale în întregime |
|
9. Schimbul de informații cu privire la amploarea fluxurilor |
✓ Raportare zilnică Frontex |
|
|
10. Colaborarea cu agențiile UE pentru instituirea rapidă a schimbului de informații |
✓ Raportare zilnică Frontex |
|
|
11. Consolidarea acțiunilor în materie de returnare |
✓ Sprijin UE în domeniul returnărilor X Necesitatea de a accelera operațiunile de returnare |
|
|
12. Intensificarea cooperării în materie de returnare |
✓ Dialoguri la nivel înalt cu țări terțe X Obstacole în calea readmisiei eficiente |
|
|
Gestionarea frontierelor |
13. Consolidarea eforturilor de gestionare a frontierelor |
✓ Activarea planului comun de acțiune UE-Turcia ✓ Operațiuni Frontex în curs de desfășurare la principalele frontiere, inclusiv pe mare (Poseidon) și la granițele dintre Bulgaria și Turcia și dintre Grecia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei ✓ Solicitare oficială din partea Greciei pentru trimiterea unei echipe de intervenție rapidă la frontieră ✓Consolidarea rețelei Frontex pentru analiza riscurilor în Balcanii de Vest X Măsuri insuficiente pentru consolidarea încrederii în ceea ce privește gestionarea frontierei dintre Grecia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei X Numărul agenților de poliție invitați în Slovenia inferior obiectivului stabilit X Obstacole persistente în furnizarea de asistență Frontex Croației și Serbiei |
|
14. Reconfirmarea principiului refuzării intrării resortisanților din țări terțe care nu manifestă dorința de a solicita protecție internațională |
X Nevoia de acțiuni menite să prevină posibila aglomerare de persoane blocate la frontieră |
|
|
Combaterea introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane |
15. Intensificarea acțiunilor împotriva introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane |
✓ Memorandum de înțelegere pentru a permite schimbul de date cu caracter personal între Europol și Frontex
✓ Înființarea de către Europol a unui centru european de combatere a introducerii ilegale de migranți ✓ Sprijin pentru operațiuni pe scară largă |
|
Informarea refugiaților și a migranților cu privire la drepturile lor |
16. Utilizarea tuturor instrumentelor de comunicare disponibile pentru informarea refugiaților și a migranților |
✓ Grup operativ privind comunicarea X Lansarea primelor acțiuni de comunicare |
|
Monitorizare |
17. Monitorizarea săptămânală a respectării acestor angajamente |
✓ Videoconferințe săptămânale cu un nivel foarte bun de participare |