Bruxelles, 9.12.2015

COM(2015) 633 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN

Contracte digitale pentru Europa - valorificarea potențialului oferit de comerțul electronic



1. Context

În ultimii ani, piața europeană a comerțului electronic a crescut rapid în cadrul sectorului general al comerțului cu amănuntul. Acesta este un factor esențial pentru creșterea economică globală a UE, însă o parte semnificativă din potențialul său rămâne încă neexploatată. În loc să profite pe deplin de oportunitățile oferite de comerțul electronic, întreprinderile și consumatorii se limitează de prea multe ori la piețele lor naționale.

Cifre importante

Comerțul electronic – factor esențial pentru creștere: în UE valoarea comerțului electronic cu amănuntul a crescut cu 13,4 % în 2014 în comparație cu 2013, ajungând în total la 370 de miliarde EUR 1 . Cifra de afaceri înregistrată de întreprinderi din comerțul electronic cu amănuntul, ca pondere din totalul cifrei de afaceri cu amănuntul, a crescut cu 85 %, din 2009 în 2014 2 , ceea ce indică o dezvoltare mult mai rapidă a comerțului cu amănuntul în mediul online decât în cel offline.

Potențialul de creștere al comerțului electronic rămâne neexploatat: ponderea comerțului electronic în ansamblul sectorului comerțului cu amănuntul rămâne mult mai scăzută în Europa decât în SUA: în 2014, ponderea comerțului electronic din totalul comerțului cu amănuntul a fost de 7,2 % în UE, față de 11,6 % în SUA 3 . În același an, doar 12 % dintre comercianții cu amănuntul din UE au înregistrat vânzări online către consumatori din alte țări ale UE, în timp ce de trei ori mai mulți (37 %) 4 au avut astfel de vânzări la nivel național. Numai 15 % dintre consumatori au făcut cumpărături online dintr-o altă țară din UE, în timp ce aproximativ de trei ori mai mulți (44 %) au făcut acest lucru la nivel național 5 .

În acest context, Comisia Europeană a adoptat Strategia privind piața unică digitală 6 care stabilește crearea unei piețe unice digitale drept una dintre prioritățile sale esențiale pentru a genera o creștere suplimentară în Europa. Strategia privind piața unică digitală abordează toate obstacolele principale din calea dezvoltării comerțului electronic transfrontalier în UE. Abordarea comună a acestor obstacole și îmbunătățirea situației pentru întreprinderi și consumatori vor determina dinamizarea așteptată a pieței unice digitale și a economiei UE în ansamblu.

Decalajul dintre cerere și ofertă poate fi redus. Întreprinderile din UE vor putea deveni mai competitive întrucât vor vinde mai ușor pe mai multe piețe decât doar pe piața națională sau pe câteva piețe naționale învecinate. Creșterea ofertei ar consolida și concurența. Astfel, consumatorii vor beneficia de o gamă mai largă de produse, la prețuri mai competitive. Faptul de a le oferi consumatorilor drepturi uniforme și un nivel ridicat de protecție le va spori încrederea de a face cumpărături în străinătate.

2. Un prim pas important către valorificarea potențialului oferit de comerțul electronic

Unul dintre cele trei obiective principale ale Strategiei privind piața unică digitală este acela de a asigura „un acces mai bun al consumatorilor și al întreprinderilor la bunuri și servicii online în întreaga Europă”. Strategia a identificat printre barierele în calea comerțului electronic transfrontalier unele diferențe între statele membre în materie de drept contractual.

Pentru a asigura condițiile potrivite care să permită dezvoltarea comerțului electronic transfrontalier, Strategia privind piața unică digitală a anunțat, prin urmare, propuneri legislative referitoare la norme contractuale transfrontaliere, simple și eficiente, pentru consumatori și întreprinderi, prin armonizarea normelor contractuale pentru furnizarea de conținut digital și vânzările online de bunuri.

Astfel cum a anunțat în programul său de lucru pentru anul 2015, Comisia adoptă astăzi (i) o propunere de directivă privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de conținut digital și (ii) o propunere de directivă privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare online 7 și alte tipuri de vânzare la distanță de bunuri 8 .Împreună cu Propunerea de regulament privind portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online, aceste propuneri sunt primele inițiative legislative care au fost adoptate în cadrul Strategiei privind piața unică digitală.

În mod concret, cele două directive vor armoniza pe deplin și într-un mod specific principalele drepturi obligatorii și obligații ale părților la un contract de furnizare de conținut digital și de vânzare online de bunuri 9 . Ele vor contribui la creșterea mai rapidă a pieței unice digitale prin:

reducerea costurilor care rezultă din diferențele în materie de drept contractual: principalele norme de drept în materie de contracte de consum care în prezent diferă de la un stat membru la altul creează obstacole în calea comerțului transfrontalier de conținut digital și de bunuri. Propunerile actuale vor garanta faptul că aceste norme vor fi același în toate statele membre. Normele aplicabile la nivelul UE vor împiedica apariția unei fragmentări juridice în domeniul conținutului digital 10 și vor elimina o asemenea fragmentare în ceea ce privește bunurile 11 . În plus, întreprinderile nu vor mai fi nevoite să își adapteze contractele la norme diferite în momentul efectuării de vânzări transfrontaliere și, prin urmare, vor evita costuri suplimentare;

asigurarea securității juridice pentru întreprinderi: spre deosebire de situația actuală în care se confruntă cu un cadru juridic complex, întreprinderile vor fi în măsură să furnizeze conținut digital sau să vândă online bunuri consumatorilor din întreaga UE, pe baza aceluiași set de norme de drept în materie de contracte de consum prevăzute de directivele propuse. Acest lucru va spori securitatea juridică și va crea un mediu juridic favorabil pentru întreprinderi, care va fi în special în avantajul IMM-urilor;

sprijinirea consumatorilor, astfel încât aceștia să aibă de câștigat de pe urma comerțului transfrontalier online în UE: incertitudinea cu privire la principalele drepturi contractuale ale consumatorilor este un motiv important al lipsei de încredere a acestora în ceea ce privește efectuarea de cumpărături online transfrontaliere. Consumatorii vor dispune de un set de drepturi clare și pe deplin armonizate în întreaga UE și, prin urmare, vor avea mai multă încredere să acceseze conținut digital sau să achiziționeze bunuri la nivel transfrontalier. Nivelul general de protecție a consumatorilor în UE va crește totodată în mod semnificativ. Pentru vânzarea online a bunurilor, acest lucru este valabil, în special, în cazul unor defecte, prin prelungirea perioadei de inversare a sarcinii probei la doi ani, aliniind-o cu perioada de garanție legală de doi ani. Cu excepția a două state membre unde nivelul de protecție a consumatorilor va rămâne același, toți consumatorii europeni vor beneficia de un nivel de protecție mai ridicat. Consumatorii vor fi astfel mai bine pregătiți să facă cumpărături online transfrontaliere și își vor putea exercita mai ușor drepturile 12 ;

reducerea prejudiciilor suferite de consumatori în ceea ce privește conținutul digital defectuos: spre deosebire de situația actuală în care la nivel european nu există norme contractuale specifice privind furnizarea de conținut digital, consumatorii vor avea drepturi clare și specifice mediului digital atunci când se confruntă cu probleme legate de conținutul digital. Acest lucru le va permite să recurgă la măsuri reparatorii și să reducă astfel prejudiciile cu care se confruntă în prezent atunci când achiziționează conținut digital necorespunzător. Având în vedere ritmul rapid în care evoluează această piață din punct de vedere tehnologic și comercial, normele UE sunt neutre din punct de vedere tehnologic și viabile în timp; prin urmare, vor crea condiții de concurență echitabile pentru toate tipurile pertinente de conținut digital;

crearea, per ansamblu, a unui echilibru între interesele consumatorilor și ale întreprinderilor: ținând seama de tendințele pieței și echilibrând diferitele interese, cele două directive vor aduce beneficii atât pentru consumatori, cât și pentru întreprinderi, creând condițiile pentru obținerea unor câștiguri economice globale.

Îmbunătățirea vieții de zi cu zi...

Directivele vor îmbunătăți în mod concret viața de zi cu zi atât a întreprinderilor, cât și a consumatorilor din Europa. Astăzi, întreprinderile trebuie să investească timp și bani pentru a afla informații despre legislațiile străine în materie de contracte de consum atunci care efectuează vânzări transfrontaliere și pentru a-și adapta contractele în consecință. De exemplu, perioada în care un comerciant poate fi răspunzător de defecțiunile unui computer variază astăzi de la doi ani la întreaga durată de viață a computerului, în funcție de statul membru. În viitor, legislațiile naționale privind aceste măsuri reparatorii contractuale vor fi identice în întreaga UE: timpul și banii economisiți pot fi utilizați pentru a crea noi produse sau pentru a vinde la prețuri mai competitive.

Consumatorii vor putea să facă cumpărături online și să aibă acces la conținut digital în alte țări ale UE la fel de ușor și cu tot atâta încredere ca în propria țară. Consumatorii care cumpără în mod proactiv bunuri de la un comerciant dintr-un alt stat membru vor beneficia în viitor de același nivel de protecție precum cel oferit în temeiul dreptului lor național. În plus, în prezent, este posibil ca un consumator care nu poate viziona online un film pentru care a plătit din cauza unei calități slabe a materialului video să primească adesea drept compensație numai o simplă reducere de preț la vizionarea altor filme, eventual cu aceeași calitate scăzută. În viitor, consumatorul va avea dreptul să i se rezolve problema, să beneficieze de un preț redus sau să rezilieze contractul și să fie rambursat integral.

... și generarea unor beneficii macroeconomice

Dacă ar fi eliminate barierele legate de dreptul contractual, numărul întreprinderilor care ar vinde online dincolo de frontierele naționale ar crește cu aproximativ încă 122 000 de întreprinderi. Schimburile comerciale transfrontaliere din cadrul UE ar putea crește cu aproximativ 1 miliard EUR. Intensificarea concurenței în domeniul comerțului online cu amănuntul va conduce la reducerea prețurilor cu amănuntul în toate statele membre, cu o medie de -0,25 % la nivelul UE, ceea ce va spori în mod direct consumul casnic în UE cu aproximativ 18 miliarde EUR. În plus, o gamă mai largă de produse și servicii va duce la creșterea bunăstării consumatorilor. Între 7,8 și 13 milioane de noi consumatori ar putea începe să efectueze achiziții online transfrontaliere. Suma medie cheltuită anual de către fiecare cumpărător transfrontalier ar crește, de asemenea, cu 40 EUR. Per ansamblu, se preconizează că PIB-ul real al UE va crește cu aproximativ 4 miliarde EUR pe an 13 .

Aceste propuneri vizează doar termenii de drept contractual care se aplică interacțiunii dintre întreprinderi și consumatori. Este recunoscut faptul că IMM-urile, care reprezintă părțile mai vulnerabile cu o putere de negociere mai mică, se confruntă, de asemenea, cu dificultăți legate de dreptul contractual, în special atunci când utilizează conținut digital. Totuși, ținând seama în special de pozițiile exprimate de părțile interesate și de statele membre, Comisia a decis să ia în considerare acest aspect în cadrul altor inițiative anunțate în Strategia privind piața unică digitală.

Pentru a beneficia pe deplin de avantajele oferite de piața unică digitală, este nevoie de ambele propuneri din acest pachet pentru valorificarea la maximum a potențialului comerțului electronic. Comisia trebuie să acționeze simultan atât cu privire la bunuri, cât și la conținutul digital. Aceste directive vor fi completate de alte măsuri prevăzute în Strategia privind piața unică digitală, cum ar fi cele legate de sarcinile referitoare la TVA, dezvoltarea unor servicii transfrontaliere de coletărie de înaltă calitate sau un cadru modern în domeniul drepturilor de autor. Alte inițiative legate de consumatori, cum ar fi cele anunțate în cadrul Strategiei privind piața unică digitală referitoare la eliminarea blocării geografice și revizuirea Regulamentului privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului 14 , precum și intrarea în funcțiune a platformei de soluționare online a litigiilor 15 , vor consolida și mai mult comerțul transfrontalier și vor remedia alte probleme importante pentru întreprinderi și consumatori, precum necesitatea existenței unor căi de atac și a unor mijloace eficiente de asigurare a respectării legii la nivel transfrontalier.

3. Învățând din experiență: o abordare focalizată, specifică

Având la bază experiența din trecut și ținând seama de opiniile exprimate de părțile interesate, propunerile Comisiei oferă o modalitate ambițioasă, dar realistă de a elimina barierele legate de dreptul contractual și, prin urmare, contribuie la valorificarea potențialului comerțului electronic în UE.

Aceste propuneri reprezintă nivelul cel mai adecvat de intervenție.

În primul rând, propunerile abordează problemele reale, astfel cum sunt identificate de părțile interesate și de statele membre. Comisia a încercat să colecteze o gamă largă și echilibrată de opinii cu privire la această chestiune. Prin desfășurarea unor consultări ample, atât publice, cât și pe teme precise, Comisia a asigurat o largă participare pe parcursul procesului de pregătire a propunerilor și, prin urmare, a oferit numeroase oportunități tuturor părților interesate (întreprinderi, consumatori, autorități naționale, avocați și cadre universitare) să își exprime opiniile.

În al doilea rând, propunerile iau în mod special în considerare învățămintele desprinse din încercările anterioare de a apropia legislațiile în materie contractuală. Prin urmare, Comisia se axează pe o armonizare specifică și deplină a drepturilor obligatorii ale consumatorului, care oferă soluții pentru principalele obstacole concrete din calea comerțului transfrontalier și răspunde nevoii urgente de a acționa în mediul online, astfel cum a fost recunoscută și de Parlamentul European 16 . În plus, directivele, și nu regulamentele, sunt mai adecvate, întrucât lasă statelor membre libertatea de a adapta punerea în aplicare la legislațiile lor naționale. Această abordare focalizată, concentrată asupra problemelor existente a constituit un rezultat important al consultărilor cu părțile interesate.

În cele din urmă, propunerile oferă, prin conținutul lor, o nouă dinamică întrucât asigură, printr-o armonizare completă, un echilibru adecvat între un nivel ridicat de protecție a consumatorilor la nivelul UE și o multiplicare semnificativă a oportunităților pentru întreprinderi. Abordarea aleasă menține soluțiile de fond care și-au dovedit utilitatea în practică (de exemplu, durata perioadei de garanție legală, ierarhia măsurilor reparatorii), propunând totodată, după caz, o serie de soluții noi, care se bazează pe date și tendințe recente din statele membre (de pildă, prelungirea duratei de inversare a sarcinii probei) 17 . Propunerile vor îmbunătăți eficacitatea și nivelul de protecție a consumatorilor 18 , precum și securitatea juridică și vor genera costuri mai mici pentru întreprinderi 19 . Per ansamblu, acest fapt se va traduce prin creșterea încrederii consumatorilor și stimularea activității economice în întreaga UE.

4. Să acționăm înainte de a fi prea târziu

Trebuie să acționăm acum în ceea ce privește dimensiunea digitală...

Ritmul schimbărilor tehnologice și comerciale ca urmare a digitalizării este foarte rapid, nu numai în UE, ci și în întreaga lume. UE trebuie să acționeze acum pentru a garanta că standardele comerciale și drepturile consumatorilor vor fi stabilite în conformitate cu normele comune ale UE care respectă un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și asigură un mediu de afaceri favorabil și modern. Este extrem de necesar să se creeze un cadru care să permită să se materializeze avantajele digitalizării, astfel încât întreprinderile din UE să poată deveni mai competitive, iar consumatorii să poată avea încredere în standardele ridicate ale UE în materie de protecție a consumatorilor. Acționând acum, UE va stabili tendința în acest domeniu de politică, precum și standardele în conformitate cu care se va produce această parte importantă a digitalizării.

Pentru întreprinderi, simplificarea cadrului juridic este o condiție esențială a competitivității și a participării lor active pe piețele digitale, pe întreg teritoriul Uniunii. Pentru consumatori, încrederea și protecția sunt deosebit de importante în mediul online pentru a atenua riscurile legate de distanță (lipsa contactului personal cu vânzătorul, nicio posibilitate de a descoperi fizic produsul), care sunt inerente acestor tranzacții. Dacă nu se întreprind acțiuni imediate, schimbările pot interveni prea târziu și s-ar putea pierde oportunități. Pentru a consolida competitivitatea întreprinderilor europene și a impulsiona creșterea economică a UE, Comisia tratează cu prioritate dimensiunea digitală a comerțului cu amănuntul, și anume furnizarea de conținut digital și achiziționarea online de bunuri. Ambele aspecte ale dimensiunii digitale sunt fundamentale. Trebuie evident abordate obstacolele din calea furnizării conținutului digital, deoarece furnizarea acestui tip de conținut are un potențial de creștere deosebit de puternic 20 . Orice întârziere în ceea ce privește conținutul digital atrage după sine riscul unei fragmentări juridice care se întrevede deja și creează obstacole în calea participării atât a consumatorilor, cât și a furnizorilor la tranzacțiile transfrontaliere. În ceea ce privește bunurile, acestea reprezintă în continuare, de departe, cea mai mare parte din piața online: din dimensiunea totală a pieței unice digitale, estimată la 231 de miliarde EUR, aproximativ 212 miliarde EUR provin din vânzarea cu amănuntul de bunuri. Întregul potențial oferit de piața unică digitală nu ar putea fi valorificat dacă ar fi abordat doar unul dintre cele două aspecte.

O tendință importantă rezultată în urma diferitelor consultări cu părțile interesate a fost aceea că orice normă privind conținutul digital ar trebui să se bazeze, în măsura posibilităților, pe normele referitoare la vânzările de bunuri, abaterile de la acestea fiind justificate numai pentru a se ține seama de caracteristicile specifice ale conținutului digital. Acest lucru arată, de asemenea, importanța discutării ambelor seturi de norme, pe cât posibil concomitent, în cadrul procesului interinstituțional.

Toate acestea reprezintă motivele principale pentru care propunerile privind conținutul digital și vânzările online de bunuri sunt prezentate împreună și în acest moment.

... și vom asigura coerența între normele online și offline

 

Având în vedere importanța tot mai mare a modelului de distribuție pe toate canalele (adică vânzarea în același timp atât online, cât și offline), Comisia va lua toate măsurile necesare pentru a alinia normele privind vânzările online și offline de bunuri. Comisia va garanta că atât consumatorii, cât și întreprinderile vor putea să se bazeze astfel pe un cadru juridic coerent, care să fie simplu de aplicat pretutindeni în Europa.

Ca parte a „Programului privind o reglementare adecvată și funcțională” (REFIT), Comisia va examina legislația UE existentă privind protecția consumatorilor. Această verificare a adecvării va fi mult mai amplă decât actualele propuneri și va cuprinde o serie de directive privind protecția consumatorilor 21 , printre care Directiva privind vânzările de bunuri de consum și garanțiile (ale cărei norme privind vânzările online vor fi înlocuite de propunerea privind bunurile).

Consultarea la scară largă care a avut loc în vederea actelor legislative propuse a identificat mai multe aspecte relevante atât pentru vânzările de bunuri online, cât și pentru cele offline. Astfel, o mare parte a activității de analiză referitoare la acțiunile care urmează a fi întreprinse în cadrul exercițiului REFIT pentru Directiva privind vânzările de bunuri de consum și garanțiile a fost deja efectuată atunci când s-au elaborat normele propuse pentru vânzările online de bunuri.

Această analiză va fi completată cu date preconizate pentru 2016 care vor proveni din analiza de verificare a adecvării referitoare la aplicarea în cazul vânzărilor de bunuri a Directivei privind vânzările de bunuri de consum și garanțiile. Aceste date și, prin urmare, rezultatul exercițiului REFIT în această privință nu sunt încă disponibile. În cazul în care rezultatul exercițiului REFIT va confirma rezultatele preliminare ale analizei în desfășurare – care par să indice necesitatea unei inițiative a Comisiei privind vânzările offline de bunuri – concluziile respective ar putea alimenta progresele aduse de colegiuitori în ceea ce privește propunerea pentru vânzările online de bunuri, de exemplu, prin extinderea domeniului de aplicare a acesteia. Deși măsurile menite să combată principalele obstacole care stau în calea comerțului online transfrontalier sunt urgente și inevitabile, obiectivul Comisiei este acela de a asigura un cadru juridic cu norme coerente care să se aplice în întreaga UE atât pentru vânzările online, cât și pentru cele offline.

5. Transformarea intenției în realitate

Propunerile privind contractele digitale reprezintă „măsuri legislative ambițioase în direcția unei piețe unice digitale conectate, în special … prin modernizarea și simplificarea normelor privind protecția consumatorilor pentru achizițiile online și cele digitale”, astfel cum s-a anunțat în orientările președintelui Juncker 22 . Acestea se numără printre primele rezultate ale Strategiei privind piața unică digitală, care transformă orientările în cauză în politici concrete. Se marchează astfel primii pași în direcția creării unei creșteri economice cu ajutorul unui mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor și al unei încrederi puternice a consumatorilor în realizarea unei veritabile piețe unice digitale. Este acum responsabilitatea colegiuitorilor de a transforma această intenție într-o realitate pentru consumatorii și întreprinderile europene. Comisia va continua să colaboreze îndeaproape cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru concretizarea acestui obiectiv.

(1) Raportul din 2015 privind comerțul electronic B2C pe plan european. ECommerce Europa. Excluzând Bulgaria, Cipru, Croația, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovenia și Slovacia pentru care nu sunt date disponibile. http://www.ecommerce-europe.eu/ p. 29 – Toate cifrele incluse în prezenta comunicare sunt disponibile și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care conține evaluarea impactului ce însoțește Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de conținut digital, precum și Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare online și alte tipuri de vânzare la distanță de bunuri, SWD (2015) 275.
(2)  Eurostat, Comerțul electronic al întreprinderilor: rezumat al agregatelor UE (activitate NACE Rev. 2)
(3) http://www.retailresearch.org/onlineretailing.php
(4)  Eurobarometru Flash 396 (2014) „Atitudinea comercianților cu amănuntul față de comerțul transfrontalier și protecția consumatorilor” (2015), p. 27.
(5) Sondajul Eurostat privind utilizarea TIC în gospodării și de către persoanele fizice (2014), isoc_ec_ibuy.
(6) 6Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa”, COM(2015) 192 final, disponibilă la adresa: http://ec.europa.eu/priorities/digital-single-market
(7) În scopul prezentei comunicări, orice trimitere la „vânzări onlinese înțelege ca desemnând „vânzări online și alte tipuri de vânzări la distanță. Pe de altă parte, orice trimitere la „vânzări offlinese înțelege ca desemnând „vânzări față în față”.
(8) Principalele aspecte legate atât de furnizarea de conținut digital, cât și de vânzările online de bunuri se bazează pe Directiva privind vânzările de bunuri de consum și, prin urmare, sunt cât se poate de coerente. Cu toate acestea, Comisia a decis să adopte două instrumente legislative, având în vedere că specificitatea conținutului digital impune reglementarea mai multor norme în mod diferit decât în cazul bunurilor. În plus, evoluția tehnologică și comercială rapidă a conținutului digital va necesita o revizuire a modului de aplicare a prezentei directive. Prin urmare, transpunerea și aplicarea dispozițiilor privind conținutul digital, precum și revizuirea acestora vor fi facilitate prin încorporarea lor într-un instrument juridic unic, și anume Directiva privind furnizarea de conținut digital.
(9) De exemplu, conformitatea cu contractul, ierarhia măsurilor reparatorii și exercitarea acestora, dreptul consumatorului de a rezilia contractul.
(10) Unele state membre au adoptat recent (UK, NL) sau au început să elaboreze (IE) anumite norme obligatorii privind contractele de furnizare de conținut digital. Aceste legislații naționale emergente diferă atât în ceea ce privește domeniul de aplicare, cât și conținutul.
(11) Există doar norme minime de armonizare cu privire la noțiunea de conformitate cu contractul și la măsurile reparatorii pentru bunurile neconforme (în temeiul Directivei privind vânzările de bunuri de consum și garanțiile). Având în vedere că este vorba de norme minime, statele membre au posibilitatea să depășească aceste norme și să adauge cerințe în favoarea consumatorilor. Numeroase state membre au recurs la această posibilitate, cu privire la diferite aspecte și într-o măsură diferită.
(12)  Prelungirea perioadei pentru inversarea sarcinii probei ar putea contribui, de asemenea, la o calitate mai bună și la produse mai durabile, în acord cu pachetul de măsuri privind economia circulară, adoptat de Comisia Europeană la 2 decembrie 2015.
(13) Impactul macroeconomic al comerțului electronic pe piața digitală unică a UE”, Cardona M., N. Duch-Brown, J. Francois, B. Martens, F. Yang (2015), Document de lucru privind economia digitală, IPTS-JRC.
(14)  Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului.
(15)  Regulamentul (UE) nr. 524/2013 din 21 mai 2013 privind soluționarea online a litigiilor în materie de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2009/22/CE.
(16) În Rezoluția sa legislativă din 26 februarie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Legislația europeană comună în materie de vânzare [ COM(2011)0635 – C7-0329/2011 – 2011/0284(COD) ], Parlamentul European a decis să limiteze domeniul de aplicare al Legislației europene comune în materie de vânzare la vânzările online și alte tipuri de vânzări la distanță, precum și să extindă normele privind conținutul digital care este furnizat pe baza unei contraprestații nepecuniare.
(17)  „Studiu de piață în rândul consumatorilor privind funcționarea garanțiilor legale și comerciale pentru consumatori în UE” (2015): Într-adevăr, pe parcursul întregii perioade de garanție legală de 2 ani, doar un număr mic de întreprinderi insistă ca răspunderea comerciantului să fie dovedită de către consumatori și există foarte puține schimbări în comportamentul manifestat de comercianți în această privință înainte sau după 6 luni. Două state membre ale UE (FR, PT) au adoptat deja o legislație națională care prevede o perioadă de 2 ani pentru inversarea sarcinii probei.
(18)  De exemplu, în cazul conținutului digital, perioada de garanție legală va fi nelimitată, iar consumatorii nu vor avea obligația de a dovedi sursa unui defect pentru o perioadă nelimitată de timp. Consumatorii vor putea să rezilieze contractele pe termen lung, precum și contractele la care furnizorul aduce modificări majore. Atunci când achiziționează bunuri online, toți consumatorii din UE vor avea posibilitatea de a solicita, pe parcursul a doi ani, o măsură reparatorie pentru un produs defect fără a fi nevoiți să demonstreze că defectul exista în momentul livrării. Consumatorii din UE nu își vor pierde drepturile dacă nu notifică vânzătorului defectul într-o anumită perioadă de timp.
(19) Costurile suportate de întreprinderi pentru a-și adapta contractele la legislația unui alt stat membru sunt estimate la aproximativ 9 000 EUR. Pentru mai multe detalii, a se vedea anexa 5 la documentul de lucru al serviciilor Comisiei care conține evaluarea impactului ce însoțește propunerile, SWD (2015) 275.
(20)  Pe lângă gradul ridicat de pătrundere pe piață și de utilizare a internetului (80 % sau 317 milioane de europeni foloseau internetul în 2014), cererea de conținut digital este susținută și de un număr din ce în ce mai mare de telefoane inteligente, dispozitive de citit electronice și tablete. Ținând seama de faptul că, potrivit Eurobarometrului Flash 411 „Accesul transfrontalier la conținutul digital” (2015)marea majoritate a utilizatorilor de internet din UE cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani accesează în prezent un tip de conținut digital online (87 % accesează muzică online, 80 % vizionează conținut audiovizual online și 58 % descarcă sau joacă jocuri online), se poate estima în mod rezonabil că această creștere va deveni vizibilă în viitorul apropiat.
(21)  Directiva 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii; Directiva 1999/44/CE privind anumite aspecte ale vânzării de bunuri de consum și garanțiile conexe; Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori; Directiva 98/6/CE privind protecția consumatorului prin indicarea prețurilor produselor oferite consumatorilor; Directiva 2006/114/CE privind publicitatea înșelătoare și comparativă; Directiva 2009/22/CE privind acțiunile în încetare în ceea ce privește protecția intereselor consumatorilor.
(22)   http://ec.europa.eu/priorities/docs/pg_ro.pdf