COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 2.7.2015
COM(2015) 315 final
RAPORT AL COMISIEI
RAPORT ANUAL PE 2014
PRIVIND SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA
RAPORT AL COMISIEI
RAPORT ANUAL PE 2014
PRIVIND SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA
1.Introducere
Prezentul document este cel de al 22-lea raport anual privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității în cadrul procesului de legiferare la nivelul UE. Raportul este prezentat în conformitate cu articolul 9 din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității (denumit în continuare „Protocolul nr. 2”), care este anexat la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Raportul analizează modul în care instituțiile și organismele UE au pus în aplicare cele două principii și modul în care practicile au evoluat față de anii anteriori. De asemenea, acesta prezintă o analiză a mai multor propuneri ale Comisiei care au făcut obiectul avizelor motivate în 2014. Având în vedere legăturile strânse între mecanismul de control al subsidiarității și dialogul politic dintre parlamentele naționale și Comisie, prezentul raport ar trebui să fie considerat ca fiind complementar Raportului anual al Comisiei pe 2014 privind relațiile cu parlamentele naționale.
2.Aplicarea principiilor de către instituții
2.1.Comisia
De-a lungul anilor, Comisia a introdus proceduri prin care evaluează respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității în diferitele etape ale procesului decizional, în conformitate cu principiile unei mai bune legiferări. Președintele Juncker a subliniat faptul că respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității se va afla în centrul activității noii Comisii.
Înainte de a propune noi inițiative, Comisia verifică dacă acțiunea la nivelul UE este legitimă și justificată. Pentru toate inițiativele majore noi sunt publicate foi de parcurs. În etapa inițială, acestea oferă o descriere preliminară a posibilelor inițiative și a activității de evaluare existente și prezintă planurile Comisiei de a efectua o evaluare a impactului și de consultare. Foile de parcurs includ, de asemenea, o justificare inițială a acțiunii în ceea ce privește subsidiaritatea și proporționalitatea.
Atunci când este necesar să se efectueze o evaluare a impactului, și anume ori de câte ori se preconizează un impact semnificativ, părțile interesate sunt invitate, prin intermediul unei consultări publice, să prezinte observații cu privire la necesitatea de a acționa și la posibilele soluții la problemele identificate. Pe baza răspunsurilor la consultare și a altor date relevante, evaluările impactului analizează, între altele, subsidiaritatea și apreciază proporționalitatea opțiunilor examinate. La 19 mai 2015, Comisia a adoptat – în conformitate cu prioritățile politice ale președintelui Juncker — un pachet de măsuri privind o mai bună legiferare cu noi orientări integrate privind o mai bună legiferare, inclusiv orientări actualizate privind evaluarea subsidiarității și proporționalității în contextul evaluării impactului noilor inițiative.
În 2014 au fost efectuate 25 de evaluări ale impactului. După examinarea de către organul independent de control al calității, Comitetul de evaluare a impactului, s-a considerat că opt dintre respectivele evaluări ale impactului necesită îmbunătățiri în ceea ce privește subsidiaritatea sau proporționalitatea sau ambele. Această rată de 32 % este similară celei din anii anteriori.
De exemplu, în cazul unei propuneri de decizie privind intensificarea cooperării UE în materie de prevenire și descurajare a muncii nedeclarate, Comitetul de evaluare a impactului a considerat că evaluarea impactului ar trebui să furnizeze dovezi suplimentare privind motivele pentru care cooperarea bazată pe cerere dintre statele membre nu ar reuși să abordeze chestiunile relevante. De asemenea, s-a recomandat prezentarea mai clară a temeiului juridic al inițiativei. În plus, s-au solicitat informații suplimentare privind proporționalitatea opțiunii preferate, pentru a demonstra de ce ar fi necesare forme de cooperare mai strânsă între toate cele 28 de state membre, având în vedere preferința angajatorilor și a statelor membre pentru alte opțiuni. Raportul final a fost modificat în conformitate cu recomandările comitetului. De exemplu, temeiul juridic a fost prezentat cu mai mare claritate, iar aspectele privind proporționalitatea au fost explicate mai bine (p. 43).
În cazul evaluării impactului armonizării benzilor de frecvențe radio pentru echipamentele audio pe suport radio utilizate pentru producția de programe și pentru evenimente speciale, Comitetul de evaluare a impactului a solicitat o mai bună justificare a proporționalității inițiativei prin compararea costurilor estimate cu beneficiile identificate și a urmărit, de asemenea, să se clarifice valoarea adăugată și necesitatea unei acțiuni la nivelul UE și nu la nivel de stat membru. În urma observațiilor din partea comitetului, secțiunile analitice au pus mai mult accent pe impactul asupra diferitelor categorii de utilizatori (utilizatori mai mici/utilizatori mai mari). De asemenea, raportul a precizat că o mare parte din costuri vor fi suportate în mod necesar în cadrul scenariului de bază, compararea costurilor și a beneficiilor fiind plasată într-un context mai clar.
Prin recomandările sale, Comitetul de evaluare a impactului a contribuit la îmbunătățirea analizei respectării principiilor subsidiarității și proporționalității, furnizând informații esențiale pentru procesul politic de luare a deciziilor de către Comisie. Expunerea de motive care însoțește o propunere legislativă prezintă, de asemenea, modul în care propunerea respectă principiile subsidiarității și proporționalității.
Subsidiaritatea și proporționalitatea sunt aspecte esențiale, de asemenea, în contextul evaluărilor retrospective, care analizează dacă acțiunile UE produc în mod real rezultatele scontate în ceea ce privește eficiența, eficacitatea, coerența, relevanța și valoarea adăugată a UE. Astfel de evaluări examinează dacă acțiunile UE rămân necesare sau dacă obiectivele ar putea fi realizate mai bine prin alte mijloace. Comisia și-a asumat angajamentul de a „evalua înainte de a acționa”, analizând rezultatele anterioare înainte de a lua în considerare eventuale modificări legislative. Prin strângerea de probe și identificarea învățămintelor care ar putea fi integrate în procesul decizional, UE transformă evaluarea într-o parte integrantă și permanentă a procesului său de elaborare a politicilor, împreună cu evaluările subsidiarității și proporționalității.
2.2.Cursul dat avizelor motivate din partea parlamentelor naționale
În 2014, Comisia a primit 21 de avize motivate din partea parlamentelor naționale privind principiul subsidiarității, ceea ce reprezintă o scădere de 76 % față de numărul de avize motivate primite în anul precedent (88 de avize motivate în 2013). Avizele motivate primite în 2014 au reprezentat un procent mult mai mic (4 %) din numărul total de avize primite de Comisie în contextul dialogului politic în același an (506). În 2013, avizele motivate au reprezentat 14 % din numărul total de avize, în timp ce în 2012 și 2011, puțin peste 10 % din avize au fost avize motivate.
În 2014 nu a fost declanșată nicio procedură a „cartonașului galben”, însă procedura „cartonașului galben” declanșată în 2013 cu privire la propunerea de instituire a Parchetului European [COM(2013) 534 final] a continuat să alimenteze dezbaterile în cadrul dialogului politic. Pentru mai multe detalii, a se vedea raportul privind relațiile cu parlamentele naționale.
Scăderea considerabilă a numărului de avize motivate trebuie analizată în contextul scăderii numărului total de propuneri ale Comisiei spre sfârșitul mandatului său. Trebuie remarcat faptul că, în 2013, numărul total al avizelor prezentate de parlamentele naționale în cadrul dialogului politic a scăzut, de asemenea, dar într-o mai mică măsură decât numărul de avize motivate.
Avizele motivate variază în continuare semnificativ ca formă și ca tip de argument invocat de parlamentele naționale pentru a-și susține concluzia potrivit căreia principiul subsidiarității a fost încălcat. La fel ca în anii precedenți, parlamentele naționale au emis avize motivate privind o varietate de propuneri adoptate în 2014. Cele 21 de avize motivate emise în 2014 au vizat 15 propuneri ale Comisiei. Cu toate acestea, propunerile care au atras cel mai mare număr de avize motivate au generat numai trei avize motivate, și anume propunerea de Directivă privind cadrul juridic al Uniunii referitor la încălcările dispozițiilor vamale și la sancțiunile aferente și propunerea de revizuire a politicii și legislației privind deșeurile. Au fost emise câte două avize motivate cu privire la propunerea de Regulament privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, la propunerea de Regulament privind alimentele noi și la propunerea de Directivă privind societățile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic. Pentru mai multe detalii, a se vedea anexa la prezentul raport.
Scăderea semnificativă a numărului total de avize motivate emise în 2014 se reflectă în scăderea substanțială a numărului de avize motivate emise de fiecare cameră. Numai 15 dintre cele 41 de camere ale parlamentelor naționale au emis avize motivate în 2014 (față de 34 de camere în 2013). Bundesrat din Austria și House of Commons din Regatul Unit au emis fiecare câte trei avize motivate (față de șase și, respectiv, cinci avize motivate în 2013). Riksdag din Suedia și Sénat din Franța au emis fiecare câte două avize motivate (comparativ, în 2013, nouă avize motivate au fost emise de Riksdag și patru de Sénat). Majoritatea camerelor au emis un aviz motivat sau niciun aviz motivat.
Cu toate că, în 2014, parlamentele naționale au fost mai puțin active în ceea ce privește prezentarea unor avize motivate, o serie de camere au solicitat consolidarea procedurii de control al subsidiarității. În perioada ianuarie-mai 2014, Folketing din Danemarca, Tweede Kamer din Țările de Jos și House of Lords din Regatul Unit au prezentat rapoarte cu propuneri detaliate privind modalitățile de consolidare a rolului parlamentelor naționale în procesul de luare a deciziilor. Rapoartele au inclus, între altele, idei privind modul în care poate fi extins domeniul de aplicare al mecanismului de control al subsidiarității. Acestea au sugerat că avizele motivate ar trebui să se refere nu numai la conformitatea cu principiul subsidiarității, ci și la conformitatea cu principiul proporționalității sau la temeiul juridic al propunerii. De asemenea, rapoartele au recomandat prelungirea termenului pentru prezentarea avizelor motivate și au propus ca, atunci când este declanșată procedura cartonașului galben, Comisia să fie obligată să își retragă sau să își modifice propunerea. Discuțiile dintre parlamentele naționale privind aceste aspecte continuă în diferite foruri.
2.3.Parlamentul European și Consiliul
a) Parlamentul European
De la intrarea în vigoare a TFUE și în cadrul Protocolului nr. 2, Parlamentul European a luat o serie de măsuri în vederea îndeplinirii obligațiilor sale legale în domeniu. Cu referire în special la avizele motivate ale parlamentelor naționale, procedura descrisă mai jos este în vigoare în prezent.
Avizele parlamentelor naționale sunt transmise comisiei parlamentare competente pentru subiectul în cauză și Comisiei pentru afaceri juridice, pentru a fi distribuite tuturor membrilor comisiei și pentru a fi incluse în dosarul reuniunii. Avizele parlamentelor naționale sunt traduse sistematic în toate limbile oficiale ale UE, fiind menționate în preambulul la rezoluțiile legislative.
În principiu, comisia parlamentară competentă pentru subiectul în cauză este obligată să nu procedeze la votul său final înainte de expirarea termenului de opt săptămâni prevăzut.
În 2014, Parlamentul European a primit în mod oficial 287 de comunicări din partea parlamentelor naționale. 18 dintre acestea au fost avize motivate, iar restul de 269 au fost contribuții (și anume, comunicări care nu ridică probleme legate de conformitatea cu principiul subsidiarității). În 2013, 86 de avize motivate și 206 contribuții au fost transmise în mod oficial Parlamentului European.
Comisia pentru afaceri juridice este comisia parlamentară căreia îi revine responsabilitatea generală de a se ocupa de principiul subsidiarității. Un membru al comisiei este numit „raportor permanent” pentru subsidiaritate pe o perioadă de șase luni printr-un sistem de rotație a grupurilor politice. Raportorul monitorizează avizele motivate primite și poate supune dezbaterii problemele ridicate în avizele motivate atât în cadrul comisiei, cât și în cadrul altor comisii relevante, pentru eventuale recomandări. De asemenea, Comisia pentru afaceri juridice elaborează periodic un raport cu privire la Raportul anual al Comisiei privind subsidiaritatea și proporționalitatea. Pe baza unui raport întocmit de dl Sajjad Karim (ECR/UK), la 4 februarie 2014, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind cel de al 19-lea raport al Comisiei privind subsidiaritatea și proporționalitatea.
În pofida întreruperii activității parlamentare în 2014, un an electoral, Parlamentul European a realizat 32 de analize inițiale și două analize detaliate ale evaluărilor impactului efectuate de Comisie, trei evaluări complementare ale impactului, o evaluare a impactului modificărilor de fond propuse de Parlament și o evaluare ex-post a impactului în 2014. În plus, au fost finalizate cinci rapoarte privind costul non-Europei.
De asemenea, Parlamentul European a inițiat o nouă abordare, cu caracter mai general, privind evaluarea valorii adăugate a acțiunii la nivelul UE, prin elaborarea unui raport privind costul non-Europei, care cartografiază câștigurile obținute din acțiunile propuse de Parlamentul European, precum și a unui raport privind potențialul de creștere economică al celor 10 priorități stabilite în orientările politice ale președintelui Juncker.
b) Consiliul
Obligațiile Consiliului cu privire la dreptul parlamentelor naționale de a monitoriza subsidiaritatea sunt prevăzute în Protocolul nr. 1 și Protocolul nr. 2. În principal, responsabilitățile Consiliului constau în transmiterea proiectelor de acte legislative care nu provin de la Comisie parlamentelor naționale.
În temeiul articolului 4 din Protocolul nr. 2, Consiliul transmite parlamentelor naționale toate proiectele de acte legislative emise de un grup de state membre, de Curtea de Justiție, de Banca Centrală Europeană și de Banca Europeană de Investiții. Cu toate acestea, în 2014, Consiliul nu a primit astfel de acte, prin urmare, niciun act nu au fost transmis parlamentelor naționale.
Ca un corolar la obligația menționată mai sus, în temeiul articolului 6 din Protocolul nr. 2, Consiliul trebuie să transmită orice aviz al parlamentelor naționale cu privire la un proiect de act legislativ care provine de la un grup de state membre statelor membre respective. În mod similar, Consiliul va transmite avizele parlamentelor naționale cu privire la propunerile legislative care provin de la Curtea de Justiție, Banca Centrală Europeană și Banca Europeană de Investiții instituției în cauză. Cu toate acestea, Consiliul nu a primit astfel de acte în cursul anului 2014.
Pe lângă cerințele din tratat, Consiliul informează statele membre despre avizele parlamentelor naționale cu privire la propunerile legislative ale Comisiei. Prin urmare, în 2014, Secretariatul Consiliului a distribuit delegațiilor peste 250 de avize motivate și avize emise în cadrul dialogului politic cu privire la propunerile legislative ale Comisiei.
În cele din urmă, în cadrul activității sale legislative, Consiliul verifică respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității atunci când analizează evaluările impactului care însoțesc propunerile Comisiei.
2.4.Comitetul Regiunilor
În 2014, Comitetul Regiunilor a adoptat și a pus în aplicare cel de al doilea program de lucru privind subsidiaritatea, care a inclus următoarele trei inițiative selectate din programul de lucru al Comisiei în funcție de criterii specifice: (i) pachetul de politici „Aer curat”; (ii) propunerea privind producția ecologică; (iii) legislația în materie de deșeuri în cadrul pachetului privind economia circulară. O atenție deosebită a fost acordată utilizării actelor delegate în propunerile legislative monitorizate.
În punerea în aplicare a programului de lucru privind subsidiaritatea, Comitetul Regiunilor a analizat pachetul de politici „Aer curat” al UE. În urma consultării Grupului de experți în privind subsidiaritatea, Comitetul Regiunilor a concluzionat în avizul său că propunerea este conformă cu principiile subsidiarității și proporționalității și a convenit că poluarea atmosferică este un fenomen transfrontalier care trebuie contracarat la nivel european.
În ceea ce privește propunerea de Regulament privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, consultarea Grupului de experți privind subsidiaritatea și a Rețelei de monitorizare a subsidiarității au avut loc în perioada de opt săptămâni acordată pentru controlul subsidiarității de către parlamentele naționale. Majoritatea respondenților s-au opus eliminării posibilității ca statele membre să acorde derogări de la normele care reglementează producția ecologică și au exprimat preocupări legate de subsidiaritate. În ceea ce privește proporționalitatea, aceștia au considerat că propunerea a mers prea departe, întrucât obiectivele propuse puteau fi realizate în alte modalități mai puțin restrictive. Aceste preocupări au fost reflectate în avizul Comitetului Regiunilor.
Propunerea de Directivă de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile, a Directivei 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, a Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri, a Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, a Directivei 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și a Directivei 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice a prezentat un interes deosebit pentru Comitetul Regiunilor, întrucât, în majoritatea statelor membre, autoritățile locale și regionale sunt responsabile pentru punerea în aplicare a legislației UE privind deșeurile. Consultarea Grupului de experți privind subsidiaritatea și a Rețelei de monitorizare a subsidiarității a avut loc în perioada de opt săptămâni acordată pentru controlul subsidiarității de către parlamentele naționale. Aceasta a arătat că majoritatea respondenților au considerat că noile obiective ale UE în materie de deșeuri nu pun probleme de subsidiaritate. Cu toate acestea, mai mulți respondenți și-au exprimat preocuparea cu privire la proporționalitate, punând sub semnul întrebării fezabilitatea noilor obiective în materie de deșeuri și evidențiind diversele abordări față de actualele obiective în materie de deșeuri în întreaga UE. Comitetul Regiunilor a organizat un atelier de evaluare a impactului teritorial, care a arătat că anumite regiuni se confruntă cu limitări în ceea ce privește atingerea obiectivelor propuse în directivă. Principalele rezultate ale exercițiului de consultare și de evaluare a impactului teritorial sunt reflectate în avizul Comitetului Regiunilor. Mai multe avize suplimentare adoptate de Comitetul Regiunilor în 2014 au exprimat preocupări în ceea ce privește conformitatea propunerilor Comisiei cu principiile subsidiarității și proporționalității, cum ar fi avizul privind propunerea de Regulament privind instituirea Parchetului European, avizul privind propunerea de Decizie de instituire a unei platforme europene pentru intensificarea cooperării în materie de prevenire și descurajare a muncii nedeclarate și avizul privind propunerea de Regulament de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 și a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 în ceea ce privește schema de ajutoare pentru aprovizionarea instituțiilor de învățământ cu fructe și legume, cu banane și cu lapte.
În iulie 2014, Comitetul Regiunilor a organizat un atelier pe probleme de subsidiaritate pentru părțile interesate din UE și din rândul autorităților naționale și regionale. Obiectivul atelierului a fost de a face un bilanț al celei de a 6-a Conferințe privind subsidiaritatea 2013 și de a explora noi abordări și soluții pentru monitorizarea eficace a subsidiarității. De asemenea, o conferință privind „rolul parlamentelor regionale în afacerile UE”, care a fost organizată în comun de Comitetul Regiunilor și de Universitatea din Tübingen (Germania), a vizat sensibilizarea publicului cu privire la rolul parlamentelor regionale și la provocările cu care se confruntă acestea în contextul mecanismului de control al subsidiarității. În cele din urmă, o reuniune a partenerilor REGPEX și o reuniune a altor platforme de internet ale Comitetului Regiunilor, ambele desfășurate în decembrie, au concluzionat că este necesară sporirea gradului de sensibilizare a parlamentelor regionale cu privire la chestiuni legate de subsidiaritate și sprijinirea acestora prin instrumente pentru schimbul de informații. De asemenea, se face referire la Raportul anual pe 2014 privind subsidiaritatea care urmează să fie emis de Comitetul Regiunilor în iunie 2015.
2.5.Curtea de Justiție
În 2014, Curtea de Justiție nu a pronunțat hotărâri semnificative cu privire la principiile subsidiarității și proporționalității.
3.Principalele cazuri în care au fost exprimate preocupări cu privire la subsidiaritate și proporționalitate
Propunere de Directivă privind cadrul juridic al Uniunii referitor la încălcările dispozițiilor vamale și la sancțiunile aferente
La 13 decembrie 2013, Comisia a publicat o propunere privind stabilirea actelor care ar trebui să fie considerate încălcări ale dispozițiilor vamale ale Uniunii și instituirea unui cadru pentru impunerea de sancțiuni în cazul în care au loc astfel de acte. Propunerea vizează armonizarea consecințelor încălcării normelor comune care variază la nivelul uniunii vamale, întrucât acestea depind de 28 de ordini juridice diferite și de tradițiile administrative sau judiciare din statele membre. Prin urmare, propunerea urmărește să ofere mai multă uniformitate în ceea ce privește modul în care sunt tratate încălcările legislației vamale a UE în toate statele membre.
Parlamentele naționale au emis trei avize motivate cu privire la propunere, ceea ce reprezintă șase voturi. Alte trei camere ale parlamentelor naționale au emis avize privind propunerea respectivă în cadrul dialogului politic.
În avizele lor motivate, parlamentele naționale au susținut că este discutabil dacă propunerea Comisiei respectă principiul subsidiarității și și-au exprimat îndoielile cu privire la posibilitatea ca măsurile propuse să fie mai bine reglementate la nivelul UE decât la nivelul statelor membre. Riksdag din Suedia nu a fost convins că în directivă ar trebui stabilită o formulare comună cu privire la sancțiuni și la nivelurile acestora. De asemenea, acesta a declarat că anumite elemente ale propunerii care apar în mod normal în actele întemeiate pe articolul 83 din TFUE (norme minime privind elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile aplicabile) ar fi reglementate mai bine la nivel de stat membru și că propunerea Comisiei nu a reușit să demonstreze faptul că reglementarea baremului comun de sancțiuni este necesară în vederea consolidării cooperării vamale. Folketing din Danemarca a considerat că propunerea este o armonizarea mai amplă decât este necesar a normelor privind încălcarea legislației vamale a UE și privind sancțiunile corespunzătoare. Seimas din Lituania a susținut că obiectivul propunerii (și anume, de a obține punerea în aplicare eficace și asigurarea respectării corecte și uniforme ale legislației vamale a Uniunii) nu ar fi îndeplinit, întrucât directiva propusă nu stabilește dacă statele membre ar trebui să aplice sancțiuni administrative sau penale cu privire la încălcările dispozițiilor vamale. În răspunsurile sale la avizele motivate, Comisia a subliniat că legislația vamală armonizată nu poate fi pusă în aplicare în mod eficace, din cauza divergențelor substanțiale existente actual între normele privind încălcările legislației vamale și sancțiunile aplicate în statele membre. Comisia consideră că aceste divergențe pot fi depășite prin crearea unei liste comune de încălcări ale legislației vamale și prin apropierea sancțiunilor relevante. Astfel de măsuri nu pot fi adoptate la nivel de stat membru, prin urmare, în acest domeniu, sunt mai adecvate acțiunile la nivelul UE. De asemenea, Comisia a declarat că apropierea încălcărilor normelor vamale și a sancțiunilor ar eficientiza cooperarea dintre autoritățile vamale și a subliniat faptul că instituirea unei liste comune de încălcări ale legislației vamale și apropierea sancțiunilor vamale ar crea sisteme de sancțiuni vamale care sunt mai ușor de comparat. Propunerea este încă în curs de examinare de către colegiuitori.
Propunerea de Directivă de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile, a Directivei 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, a Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri, a Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, a Directivei 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și a Directivei 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice
La 2 iulie 2014, Comisia a publicat o propunere ca parte a unui pachet destinat creării unei economii mai circulare în vederea sporirii gradului de competitivitate al Europei și reducerii cererii de resurse costisitoare și limitate. Propunerea sugerează reciclarea a 70 % din deșeurile municipale și a 80 % din deșeurile de ambalaje până în 2030, cuprinzând, de asemenea, o interdicție privind îngroparea deșeurilor reciclabile în depozite de gunoi începând din 2025. Propunerea stabilește obiective ambițioase și adaugă dispoziții esențiale privind instrumentele necesare atingerii și monitorizării acestora.
Parlamentele naționale au emis trei avize motivate cu privire la propunere, reprezentând patru voturi. Alte zece camere ale parlamentelor naționale au emis avize privind propunerea respectivă în cadrul dialogului politic.
În avizele lor motivate, parlamentele naționale au formulat diverse argumente cu privire la motivul pentru care propunerea nu este conformă cu principiul subsidiarității. Bundesrat din Austria a afirmat că nu există aspecte transnaționale de reglementat la nivelul UE și că propunerea Comisiei nu a explicat cum se cuvine motivul pentru care obiectivele actuale nu sunt adecvate sau motivul pentru care nu toate statele membre ating obiectivele respective. Senát din Republica Cehă a declarat că propunerea nu a motivat ipoteza potrivit căreia obiectivele propuse puteau fi îndeplinite în mod realist și la costuri rezonabile de statele membre și de municipalități, prin urmare, Comisia nu a justificat adevărata valoare adăugată a acțiunilor propuse la nivelul UE. Hrvatski Sabor din Republica Croația a afirmat că stabilirea unor obiective suplimentare în domeniul gestionării deșeurilor ar trebui să țină de competența statelor membre, în funcție de situația economică a acestora.
La 16 decembrie 2014, Comisia și-a adoptat programul de lucru pentru 2015, în temeiul căruia aceasta a propus retragerea sau modificarea a 80 dintre cele 450 de propuneri care așteaptă o decizie din partea Parlamentului European și a Consiliului. Comisia a indicat că intenționează să retragă propunerea de directivă, dar a anunțat, în același timp, că, până la sfârșitul anului 2015, o va înlocui cu o nouă propunere mai ambițioasă de promovare a economiei circulare. De asemenea, Comisia și-a reafirmat angajamentul de a promova tranziția către o economie circulară, eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor la nivelul UE, care va avea un impact pozitiv major asupra locurilor de muncă, creșterii, competitivității și inovării. În urma consultărilor cu Parlamentul European și Consiliul, Comisia a confirmat retragerea propunerii la 25 februarie 2015.
Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, de modificare a Regulamentului (UE) nr. XXX/XXX al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul privind controalele oficiale] și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului
La 25 martie 2014, Comisia a publicat o propunere care urmărește să asigure îndeplinirea cererii publice în ceea ce privește mediul și calitatea. Propunerea are trei obiective principale: menținerea încrederii consumatorilor, menținerea încrederii producătorilor și facilitarea trecerii fermierilor la agricultura ecologică. Comisia a propus, în special, (i) consolidarea și armonizarea normelor atât în Uniunea Europeană, cât și pentru produsele importate, prin eliminarea multora din derogările actuale în materie de producție și control, (ii) introducerea unui sistem de control bazat pe factori de risc, (iii) facilitarea aderării micilor fermieri la agricultura ecologică, prin introducerea posibilității ca aceștia să se înscrie într-un sistem de certificare în grup, (iv) o abordare mai bună a dimensiunii internaționale a comerțului cu produse ecologice, prin adăugarea unor noi dispoziții referitoare la exporturi; (v) simplificarea legislației în vederea reducerii costurilor administrative suportate de fermieri și a îmbunătățirii transparenței.
Parlamentele naționale au emis două avize motivate cu privire la propunere, reprezentând trei voturi. Nouă camere au emis avize în cadrul dialogului politic. În avizele lor motivate, parlamentele naționale au susținut că propunerea nu oferă suficientă marjă de manevră pentru legislația națională sau regională, care ar putea aborda particularitățile regionale sau naționale. Potrivit Bundesrat din Austria, propunerea nu permite o evaluare pentru a stabili dacă măsurile propuse de Comisie au fost suficient de eficace pentru a atinge obiectivul dorit și nici nu permite o evaluare a faptului dacă astfel de măsuri trebuie luate la nivelul UE. Propunerea a fost criticată pentru faptul că nu a cuantificat valoarea efectelor sale și sarcina financiară și administrativă care rezultă pentru statele membre.
În răspunsurile sale, Comisia a subliniat că actuala marjă oferită pentru a acorda excepții de la normele actuale a condus la o concurență neloială între producătorii ecologici din UE în ceea ce privește produsele ecologice importate. Printre factorii negativi rezultați se numără riscul de a pierde încrederea consumatorilor, complexitatea legislației, aspecte comerciale (dificultăți în ceea ce privește respectarea conformității) și sarcini administrative împovărătoare. De asemenea, Comisia a subliniat faptul că propunerea prevede posibilități de adaptare a procesului de producție, în cazul în care este necesar. În ceea ce privește actele delegate, Comisia a subliniat că, pentru ca regulamentul să fie pe deplin operațional, a fost considerată necesară competența de a adopta acte în temeiul articolului 290 din TFUE. Delegarea competențelor menționate în propunere se efectuează potrivit unor criterii clare și concise, care limitează marja de apreciere a Comisiei. În cele din urmă, Comisia a subliniat faptul că statele membre vor fi implicate în pregătirea actelor respective.
Având în vedere procesul îndelungat de negociere în cadrul Parlamentului European și al Consiliului, în decembrie 2014, Comisia a anunțat în programul său de lucru intenția de a retrage propunerea de regulament și de a o înlocui cu o nouă inițiativă, cu excepția cazului în care se poate ajunge la un acord în termen de șase luni.
4.Concluzii
În 2014 s-a înregistrat o reducere semnificativă a numărului de avize motivate față de anii precedenți. De asemenea, avizele motivate emise în 2014 au reprezentat un procent mult mai redus din numărul total de avize emise în contextul dialogului politic. Nu a fost declanșată nicio procedură a cartonașului galben. Cu toate acestea, numărul mai redus de avize motivate trebuie apreciat ținând seama de scăderea numărului de propuneri legislative emise de Comisie spre sfârșitul mandatului său, nu ca un indiciu al interesul în scădere al parlamentelor naționale în materie de subsidiaritate. Această concluzie este confirmată de dezbaterea în curs la nivelul parlamentelor naționale cu privire la mecanismul de control al subsidiarității.
În 2014, la fel precum în anii precedenți, toate instituțiile implicate în procesul legislativ au fost active în asigurarea controlului privind principiul subsidiarității. Comisia a monitorizat conformitatea propunerilor sale cu principiile subsidiarității și proporționalității prin furnizarea de diverse evaluări (foi de parcurs, evaluări ale impactului) înainte de adoptarea actelor legislative și prin analizarea avizelor motivate și formularea unui răspuns pe larg la avizele motivate primite din partea parlamentelor naționale care au exprimat preocupări legate de subsidiaritate.
Parlamentul European a continuat să se ocupe de aspectele legate de subsidiaritate și de proporționalitate în contextul activității sale privind propunerile legislative, ținând seama de avizele motivate primite din partea parlamentelor naționale. De asemenea, acesta a inițiat o nouă abordare, cu caracter mai general, pentru a evalua valoarea adăugată a UE prin redactarea unui raport privind costul non-Europei și a elaborat numeroase analize ale evaluărilor impactului efectuate de Comisie. La rândul său, Comitetul Regiunilor și-a continuat activitatea pe probleme de subsidiaritate, în special prin adoptarea și punerea în aplicare a celui de al doilea program de lucru privind subsidiaritatea și prin organizarea unei serii de ateliere și conferințe dedicate principiului subsidiarității și aspectelor referitoare la punerea în aplicare a mecanismului de control al subsidiarității.