COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 29.5.2015
COM(2015) 229 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
în temeiul articolului 16 din Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenții, referitor la utilizarea fosfaților în detergenții pentru mașini automate de spălat vase
(Text cu relevanță pentru SEE)
1.INTRODUCERE
Conform Regulamentului (UE) nr. 259/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 1 , este necesară limitarea utilizării fosfaților în detergenții de rufe destinați consumatorilor și în detergenții pentru mașini de spălat vase destinați consumatorilor. În anexa VIa, regulamentul stabilește o limită de 0,3 grame pentru conținutul total de fosfor din doza standard de detergent pentru mașini automate de spălat vase (CADD) destinați consumatorilor, începând de la 1 ianuarie 2017. În ceea ce privește detergenții de rufe, aceeași anexă stabilește o limită de maximum 0,5 grame pentru conținutul total de fosfor, limită care se aplică deja din iunie 2013.
Regulamentul prevede că, până la 31 decembrie 2014, Comisia estimează, prin intermediul unei evaluări minuțioase, în lumina informațiilor noi privind piețele detergenților pentru mașini automate de spălat vase din statele membre și a informațiilor științifice noi, dacă este necesară modificarea restricției pentru detergenții menționați. Raportul de față prezintă analiza realizată de Comisie cu privire la impactul asupra mediului, sănătății, industriei și consumatorilor a detergenților pentru mașini automate de spălat vase cu niveluri ale fosforului peste și sub valoarea-limită de 0,3 grame, ținând seama de chestiuni precum costurile pentru producători, disponibilitatea unor substanțe alternative la fosfați, eficacitatea comparativă a puterii de curățare a detergenților care respectă restricția și impactul asupra practicilor de tratare a apei uzate și asupra eficacității acestora.
Pentru a răspunde acestei cereri, Comisia a realizat un studiu 2 (denumit în continuare „studiul CADD”).
2.EVALUAREA COMISIEI PRIVIND UTILIZAREA FOSFAȚILOR ÎN DETERGENȚII PENTRU MAȘINI AUTOMATE DE SPĂLAT VASE
2.1. Metodologia utilizată pentru studiul CADD
Datele au fost colectate în principal prin recenzia datelor din literatura de specialitate și prin consultarea părților interesate. Pentru aceasta din urmă, a fost trimis un chestionar autorităților din statele membre, instituțiilor de gospodărire a apelor, ONG-urilor, asociațiilor profesionale, producătorilor și furnizorilor de detergenți. În total, s-au primit înapoi 35 de răspunsuri, toate părțile interesate fiind reprezentate de acestea. Unele părți interesate au oferit și informații suplimentare, pe lângă răspunsurile la chestionar, iar aceste informații au fost incluse în analiză.
2.2. Alternativa la fosfați: evaluarea disponibilității acestora, a fezabilității tehnice a substituției și a performanței detergenților pentru mașini automate de spălat vase care respectă normele
Fosfatul, sub formă de tripolifosfat de sodiu (denumit în continuare „STPP”), este compusul cel mai utilizat în detergenții moderni de uz casnic și industrial, datorită proprietăților lui de îmbunătățire a puterii de curățare, precum și datorită rentabilității lui. Fosfații complecși precum STPP „defloculează”, respectiv descompun particulele mari de murdărie, precum noroiul sau argila, în particule mai mici. În plus, țin particulele mici în suspensie în apa de spălat și le împiedică să se recombine, ajutând astfel la împiedicarea redistribuirii lor pe vase.
Pentru a înlocui fosfații, sunt disponibile pe piață câteva substanțe alternative. Însă, cum fosfații îndeplinesc mai multe funcții, substanțele alternative trebuie să îndeplinească fiecare dintre funcțiile respective. Prin urmare, ar fi necesare în mod normal mai multe ingrediente diferite pentru a obține aceleași rezultate. Alternativele includ agenți chelatori, polimeri de dispersie, agenți tensioactivi și enzime. Producătorii confirmă fezabilitatea tehnică a înlocuirii fosfaților cu o gamă de compuși alternativi.
Fezabilitatea tehnică a obținerii unor detergenți pentru mașini automate de spălat vase fără fosfați este confirmată de studiul CADD, care remarcă faptul că, din 2012, s-au acordat un număr mare de brevete pentru abordări de înlocuire a fosfaților. Mai mult, asociațiile de consumatori din diferite state membre au efectuat teste de comparare a performanțelor detergenților pentru mașini automate de spălat vase cu sau fără fosfați. Global, detergenții respectivi au performanțe similare în ceea ce privește eficacitatea curățării. Majoritatea părților interesate au remarcat că performanța detergenților depinde de mulți factori (formulă, variațiile prețurilor materiilor prime și dezvoltarea de noi tehnologii), care rămân valabili indiferent dacă se utilizează sau nu fosfați.
2.3. Trecerea în revistă a pieței
2.3.1. Piața și prețurile CADD
Piața globală europeană a industriei de detergenți și produse de întreținere de uz casnic, în 2013, a atins valoarea de 28,5 miliarde EUR. Produsele pentru spălat vasele reprezintă 15,1 % din această piață, iar piața europeană a CADD, în 2013, la un nivel de 60 % din piața produselor respective, se cifra la 2 489 milioane EUR. Restul de 40 % de detergenți pentru spălat vase sunt produsele de întreținere de uz industrial și detergenții pentru spălare manuală.
În unele state membre ale UE, mulți producători oferă deja CADD fără fosfați. Prețurile detergenților pentru mașini automate de spălat vase par să se bazeze în principal pe performanță și nu depind de prezența sau nu a STPP, având în vedere că ambele tipuri de CADD se vând aproximativ în cadrul aceleiași game de prețuri. Dacă s-ar trece complet la CADD fără fosfați, majoritatea părților interesate estimează că prețurile substanțelor alternative vor scădea, ceea ce va duce la scăderea prețurilor pentru CADD fără fosfați.
2.3.2. Piața fosforului și procentul reprezentat de CADD
Fosfații sunt derivați din minereu de fosfor și sunt utilizați în industria îngrășămintelor și în industria chimică. Circa 90 % din cererea mondială de fosfor este destinată îngrășămintelor și altor utilizări agricole. Prețul minereului de fosfor la nivel mondial este determinat de cererea și de oferta de îngrășăminte.
Industria europeană producătoare de STPP reprezintă sub 10 % din producția mondială de STPP. Cea mai mare parte a producției interne de STPP a UE a fost destinată exportului în 2007, urmată îndeaproape de utilizarea internă pentru producția de detergenți de rufe. De atunci, piața detergenților de rufe a evoluat, din cauza restricționării utilizării fosforului în detergenții de rufe.
2.4. Evaluarea impactului
Aproximativ 78 % dintre cele 35 de părți interesate care au răspuns la chestionar au declarat că este posibilă respectarea cerinței de a limita conținutul de fosfor în CADD la 0,3 grame pe doză începând din 2017, iar 69 % au declarat chiar că este de dorit stabilirea acestei limite. Nicio parte interesată nu a declarat că cerințele nu ar putea fi respectate.
2.4.1. Impactul economic
Impactul asupra producătorilor de fosfați
Impactul asupra producătorilor de fosfați este dificil de evaluat, din cauza lipsei de date, furnizorii punând la dispoziție informații limitate. Utilizând cifrele din 2007 pentru producția europeană de STPP, precum și defalcarea globală pe tipuri de utilizare a fosfaților și pe detergenți în UE, studiul CADD a ajuns la o estimare a pieței CADD din UE pentru anul 2013. S-a presupus că procentul de utilizare a STPP în CADD este similar cu cel al exporturilor de STPP. În ultimii ani, numărul de furnizori din UE s-a redus de la patru la trei. În consecință, la fabrica situată în Țările de Jos, s-au pierdut 450 de locuri de muncă. Cu toate acestea, din cât a putut să estimeze Comisia, nu a existat nicio legătură între aceasta și Regulamentul (UE) nr. 259/2012.
Continuând prognoza pentru perioada de după 2017 (comparativ cu 2013) și ținând seama de dispariția potențială a utilizării STPP pe piața CADD, în vreme ce utilizarea pe alte piețe va rămâne la același nivel, se estimează că producția UE de STPP va scădea cu circa 37 % comparativ cu perioada de dinaintea intrării în vigoare a interdicției de utilizare a fosfaților în CADD. Circa 57 % din producție ar fi destinată exportului, în vreme ce restul de 43 % se estimează că va fi redirecționată spre detergenții de uz industrial și instituțional și spre alte utilizări. Estimarea este susținută de faptul că anumite utilizări, altele decât în detergenți, ale STPP au cunoscut o creștere în ultimii ani; o întreprindere a declarat, în raportul anual, că cererea pentru alte produse a compensat declinul din sectorul detergenților. Cu toate acestea, o parte interesată a contestat acest scenariu al absenței unui impact major asupra furnizorilor de fosfați. Aceasta a susținut că este puțin probabil ca întreprinderile să poată compensa prin exporturi pierderea de venituri din vânzarea de STPP în UE și, mai mult, că ar fi foarte dificil de menținut o producție destinată exclusiv exportului de STPP, un produs chimic vândut în vrac, în absența unei piețe interne.
Impactul asupra producătorilor de detergenți
Conform studiului CADD, reducerea relativ mică a producției de fosfor generată de restricționarea utilizării fosforului în CADD nu ar afecta în mod semnificativ prețul mondial al fosforului. În plus, restricționarea fosfaților va crea condiții de concurență egale pentru producătorii/importatorii/comercianții de CADD din UE, întrucât CADD cu conținut de fosfați au fost deja restricționați sau interziși în unele părți din UE (de exemplu, în Suedia) sau din lume (de exemplu, mai multe state din SUA, precum Illinois, Indiana, Maryland, Massachusetts, Michigan și New York). Prin urmare, eliminarea treptată a CADD care conțin fosfați de pe piața UE ar stimula inovarea și ar crea noi posibilități de afaceri pentru producătorii și furnizorii de CADD din UE, care ar putea să joace un rol major în context global, contribuind astfel la competitivitatea industriei din UE.
Producătorii care au răspuns la chestionar au avut păreri împărțite în ceea ce privește costurile suplimentare ale trecerii la CADD fără fosfați. 54 % dintre părțile interesate au declarat că costurile se bazează în principal pe formula utilizată și pe variațiile prețurilor altor materii prime, indiferent dacă se utilizează sau nu și fosfați. De asemenea, este important de remarcat că producătorii de detergenți își modifică cu regularitate formulele produselor (în medie la fiecare 3,5 ani) pentru a-și menține competitivitatea și că, astfel, o asemenea schimbare a formulei pentru restricționarea utilizării fosfaților nu ar genera neapărat costuri suplimentare. Alte părți interesate (18 %) au indicat că nu există o tehnologie alternativă cu același profil cost-performanță, în vreme ce altele (27 %) au declarat pur și simplu că formulele fără fosfați sunt mai scumpe.
În întreaga lume, există o tendință globală de eliminare a fosfaților de către marii jucători de pe piață, inclusiv în țările în care reglementările sunt mai puțin stricte, ceea ce sugerează că costurile nu sunt atât de ridicate încât să împiedice producătorii să facă această trecere. Producătorii europeni produc deja și vând CADD fără fosfați pe alte piețe mari, cum ar fi cea a SUA, unde există, din 2013, restricții pentru fosfor în mai multe state. Mai mult, unele formule fără fosfați au avut performanțe mai bune decât cele ale CADD cu fosfați. Prin urmare, producătorii europeni de detergenți fără fosfați ar trebui să rămână competitivi indiferent de reglementări.
Impactul asupra consumatorilor
Consumatorii se pot aștepta la schimbări foarte mici sau deloc în ceea ce privește raportul performanță-preț prin trecerea la CADD fără fosfați. Gama de prețuri pentru ambele tipuri de detergenți pentru mașini automate de spălat vase disponibile în prezent pe piață este similară (testarea de către consumatori a indicat costuri de la 0,08 EUR pe spălare pentru CADD cu fosfați și 0,11 EUR pe spălare pentru CADD fără fosfați până la 0,33 EUR pe spălare pentru CADD de ambele tipuri). Dacă s-ar trece complet la CADD fără fosfați, majoritatea părților interesate estimează că prețurile materiilor prime vor scădea, ceea ce va duce la scăderea prețurilor pentru CADD fără fosfați.
Pe baza observațiilor realizate în Suedia, unde există o restricție a utilizării fosfaților în CADD încă din 2011 și unde prețurile CADD nu au crescut ca urmare a eliminării treptate a fosfaților, este rezonabil să se presupună că probabil consumatorii nu vor resimți un impact economic negativ în urma restricționării utilizării fosfaților în CADD.
Impactul asupra operatorilor din domeniul tratării apelor uzate
Eliminarea întregii cantități de fosfați din detergenți (de rufe și CADD) din apele uzate din UE ar duce la un cost calculat de circa 10-86 milioane EUR pentru întreaga UE. Reducerea încărcării cu fosfor ar însemna că sunt necesare mai puține produse chimice pentru tratarea chimică terțiară a apelor. Un studiu efectuat în 2009 de Ecolabel a UE 3 a arătat că interzicerea utilizării fosfaților în CADD ar avea un efect pozitiv asupra instalațiilor de tratare a apelor uzate, reducându-le costurile operative prin reducerea utilizării de substanțe chimice pentru precipitarea fosfaților. Același studiu a indicat că alternativele existente la ora actuală nu vor afecta probabil procesul biologic al tratării apelor uzate. Prin urmare, putem conchide că, deși restricționarea conținutului de fosfați din CADD, așa cum este indicată în Regulamentul (UE) nr. 259/2012, nu ar împiedica complet contaminarea cu fosfor a apelor uzate, ea ar duce totuși la o reducere a contaminării și, ca urmare, la o scădere a costurilor asociate eliminării fosforului.
Impactul asupra întreprinderilor mici și mijlocii
Producătorii de detergenți își revizuiesc formulele în medie o dată la trei ani și jumătate pentru a rămâne competitivi și la zi cu noile tehnologii, astfel încât costul implicat de această restricționare poate fi considerat parte din activitatea obișnuită, în special având în vedere că producătorii ar avea la dispoziție în total 5 ani ca să se pregătească de trecerea la CADD fără fosfați. Întrucât unele alternative sunt molecule brevetate, acest lucru ar putea avea un impact asupra IMM-urilor, care ar putea să nu aibă acces la aceste alternative, în funcție de contractele de exclusivitate sau de furnizare prioritară negociate cu furnizorii de către marii producători de CADD. Cu toate acestea, cazul Suediei arată că micii producători s-au adaptat foarte bine. Când s-au anunțat planurile de restricționare, s-a spus că restricționarea ar putea să pună obstacole la intrarea pe piață a micilor producători interni. Cu toate acestea, în timpul perioadei de tranziție, producția internă de CADD fără fosfați a crescut până la un procent de 96 %, ceea ce sugerează că producătorii suedezi s-au adaptat cu ușurință la restricție. Cea mai mare parte a pieței din Suedia este deținută de întreprinderi și de mărci care își vând produsele și în restul UE. Prin urmare, se estimează că restricționarea utilizării fosfaților în CADD la nivelul UE nu va avantaja întreprinderile mari în detrimentul celor mici, ci ar putea foarte bine să reprezinte o bună posibilitate de afaceri pentru întreprinderile mici.
Impactul asupra ocupării forței de muncă
Impactul potențial asupra ocupării forței de muncă a fost dificil de evaluat, din cauza lipsei de date. Furnizorii de STPP au pus la dispoziție un anumit număr de informații. Cei trei producători de STPP din UE oferă în total aproximativ 2 000 de locuri de muncă în mod direct în UE, fie în întreprindere în ansamblu (în cazul în care aceasta are ca activitate principală producerea de fosfați), fie în industria fosfaților (în întreprinderi cu alte activități). De asemenea, aceste întreprinderi generează în mod indirect un număr de trei ori mai mare de locuri de muncă, în cadrul furnizorilor asociați și în servicii.
2.4.2. Efecte asupra mediului
Ecotoxicitatea
Studiul de evaluare de impact din 2010 pentru modificarea Regulamentului privind detergenții a stabilit că cea mai eficace opțiune de politică pentru reducerea riscului de eutrofizare a apelor de suprafață din UE din cauza fosfaților ar fi interzicerea totală a utilizării fosfaților în detergenți. Deși eliminarea completă a fosfaților din CADD ar diminua și mai mult riscul de eutrofizare, acest lucru nu este fezabil din punct de vedere tehnic. Cu toate acestea, limita de 0,3 % în doza standard reduce deja cantitatea de fosfor din CADD în medie cu peste 75 %.
Studiul CADD a observat că, pentru anumite alternative, lipsesc încă date, astfel încât nu se poate face o evaluare comprehensivă a impactului asupra mediului reprezentat de alternativele la fosfații din CADD. În acest sens, părțile implicate au identificat anumite preocupări și necunoscute, care reflectă perspectivele divergente asupra dovezilor științifice sau niveluri diferite de informare cu privire la eficacitatea alternativelor la CADD fără fosfați.
Pentru cele mai citate soluții alternative la STPP, există informații referitoare la ecotoxicitatea și la impactul asupra mediului și aceste informații cu fost evaluate. Informațiile au fost obținute din dosarele de înregistrare REACH, de la părțile interesate și din alte rapoarte de evaluare. Numai pentru trei alternative (gluconatul de sodiu; sărurile de sodiu ale acidului L-aspartic-N,N-diacetic și acidul B-analindiacetic) par să lipsească date. Conform studiului, toate celelalte alternative evaluate nu reprezintă riscuri inacceptabile pentru mediu, pe baza cunoștințelor științifice actuale. Mai mult, s-a stabilit că înlocuirea STPP cu fosfonați, silicat de sodiu sau IDS(A) 4 ar duce la concentrații în mediu ale acestor substanțe sub limita concentrației predictibile fără efect (PNEC) corespunzătoare, așadar nu ar reprezenta un risc de mediu.
Tratarea apelor uzate
Directiva privind apele uzate urbane 5 (denumită în continuare „Directiva UWWT”) impune statelor membre să includă eliminarea fosforului în tratarea apelor uzate în zonele sensibile în anumite condiții, proces cunoscut și sub numele de „tratare terțiară”. Pe lângă obligația de tratare terțiară, o parte din fosfor este eliminată în etapele anterioare ale procesului de tratare a apelor uzate. Circa 50 % din fosfor este eliminat prin biomasă și/sau prin separarea în solide în timpul tratării secundare. Eliminarea nutrienților biologici sau precipitarea chimică, considerate tratare terțiară, crește rata de eliminare a fosforului la peste 90 %.
Pe baza datelor privind încărcarea totală cu fosfor în UE, proporția fosforului provenit din utilizarea detergenților și distribuția între detergenții de rufe și cei pentru mașinile automate de spălat vase, s-a estimat, în studiul CADD, că fosforul din CADD reprezintă circa 10 % din încărcarea cu fosfor a apelor uzate din UE în 2013. Limitarea utilizării fosforului în CADD la 0,3 % grame pe spălare a condus, în cadrul unei simulări similare, la concluzia că fosforul provenit din CADD ar reprezenta în final circa 1,6 % din încărcarea totală cu fosfor a apelor uzate din UE în 2017.
Deși Directiva UWWT impune eliminarea fosforului, aceasta nu impune eliminarea fosforului într-o formă reutilizabilă. În pofida numeroaselor posibilități de reutilizare a fosforului din apele uzate, numai circa 25 % din acesta se reutilizează în prezent, cea mai comună metodă fiind aplicarea directă a nămolurilor pe câmp, conform Directivei 86/278/CEE privind protecția mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură 6 .
2.4.3. Impactul asupra sănătății
Pentru anumite alternative, lipsesc încă anumite date referitoare la impactul asupra sănătății. Datele respective lipsesc pentru trei substanțe (gluconatul de sodiu; sărurile de sodiu ale acidului L-aspartic-N,N-diacetic și acidul B-analindiacetic). Pe baza cunoștințelor științifice actuale, studiul conchide că, pentru restul alternativelor la STPP, nu există riscuri semnificative pentru sănătatea umană (informațiile au fost obținute din dosarele de înregistrare REACH, de la părțile interesate și din alte rapoarte de evaluare). Se poate conchide, așadar, că înlocuirea fosfaților cu substanțe alternative nu ar aduce riscuri suplimentare pentru sănătatea umană.
3.REZUMAT ȘI CONCLUZII
Comisia a analizat în profunzime dacă restricționarea utilizării fosforului în detergenții pentru mașini automate de spălat vase (CADD) la 0,3 grame/doză ar trebui modificată, ținând seama de chestiuni precum costurile pentru producători și consumatori, disponibilitatea unor substanțe alternative la fosfați, eficacitatea comparativă a puterii de curățare a detergenților care respectă restricția, impactul asupra practicilor de tratare a apei uzate și asupra eficacității acestora, de impactul global asupra sănătății și mediului, precum și de impactul socioeconomic al intrării în vigoare a restricției.
După cântărirea beneficiilor și a efectelor negative, s-a ajuns la concluzia că sunt disponibile alternative la CADD cu fosfați și că este fezabil din punct de vedere tehnic să se producă CADD fără fosfați cu performanțe similare și în aceeași gamă de prețuri ca și CADD cu fosfați. În unele state membre ale UE, mulți producători oferă deja CADD fără fosfați. În ceea ce privește riscurile pentru mediu și/sau pentru sănătatea umană, lipsesc anumite date pentru trei dintre cele mai des citate alternative. Cu toate acestea, pentru celelalte alternative, pe baza cunoștințelor științifice actuale, s-a conchis că acestea nu par să reprezinte un risc semnificativ nici pentru mediu, nici pentru sănătatea umană.
Pe baza acestei evaluări, Comisia nu a găsit dovezi că ar fi necesară revizuirea valorii-limită de 0,3 grame/doză standard de fosfor în CADD, care va deveni aplicabilă de la 1 ianuarie 2017. Pentru a oferi mai multă greutate evaluării riscurilor și pericolelor reprezentate de substanțele alternative, Comisia încurajează toți producătorii să genereze în continuare date de test privind toxicitatea și să evalueze toate informațiile științifice relevante de îndată ce devin disponibile în contextul REACH și să informeze Comisia cu privire la orice riscuri relevante pe care le-ar putea identifica în legătură cu orice substanță alternativă la fosfații utilizați în CADD.