COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 8.5.2015
COM(2015) 200 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Al cincilea raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare de către Ucraina a planului de acțiune privind liberalizarea vizelor
{SWD(2015) 104 final}
I. INTRODUCERE
În 2010, Uniunea Europeană a lansat un dialog cu Ucraina privind liberalizarea vizelor. La 22 noiembrie 2010, Comisia Europeană a prezentat guvernului ucrainean un plan de acțiune privind liberalizarea vizelor (PALV). Acesta stabilea criteriile de referință pe care Ucraina trebuie să le respecte pentru ca cetățenii ucraineni care dețin pașapoarte biometrice să poată intra în spațiul Schengen pentru șederi de scurtă durată fără a avea nevoie de viză.
În urma celui de-al patrulea raport al Comisiei (27 mai 2014) 1 și a aprobării acestuia de către Consiliu (23 iunie 2014), Ucraina a trecut oficial în cea de a doua etapă a planului de acțiune, în care trebuie evaluat stadiul punerii în aplicare a cadrului legislativ și de politică. În conformitate cu metodologia descrisă în PALV, Comisia a organizat evaluări la fața locului la care au participat experți din statele membre.
În perioada septembrie 2014-martie 2015, Comisia a realizat misiuni de evaluare privind cele patru secțiuni ale PALV, cu sprijinul experților din statele membre, al Serviciului European de Acțiune Externă și al delegației UE în Ucraina.
Prezentul document este primul raport privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare de către Ucraina a celei de a doua etape a PALV. Acesta examinează cât de eficace și sustenabil este modul în care guvernul ucrainean a pus în aplicare criteriile de referință pentru prima etapă. Raportul este însoțit de un document de lucru al serviciilor Comisiei 2 , care prezintă în detaliu evoluțiile descrise în raport. În anexa la documentul de lucru al serviciilor Comisiei, conform cerințelor metodologiei PALV, Comisia furnizează informații bazate pe analize factuale și statistici cu privire la impactul preconizat în materie de migrație și de securitate al viitoarei liberalizări a vizelor. Datele și informațiile disponibile arată principalele tendințe anticipate în materie de migrație și zone de securitate, indicând că UE este o destinație atractivă pentru migranții din Ucraina și că există provocări în materie de securitate care trebuie monitorizate.
2. EVALUAREA MĂSURILOR DIN CADRUL CELOR PATRU SECȚIUNI ALE PLANULUI DE ACȚIUNE PRIVIND LIBERALIZAREA VIZELOR
2.1. Secțiunea 1: Securitatea documentelor, inclusiv a datelor biometrice
S-a realizat un progres semnificativ odată cu introducerea, începând cu 12 ianuarie 2015, a pașapoartelor obișnuite biometrice care respectă cerințele Organizației Aviației Civile Internaționale. S-au realizat îmbunătățiri foarte importante și progrese semnificative în ceea ce privește nivelul ridicat de integritate și securitate a procesului de solicitare, personalizare și distribuție a pașapoartelor internaționale. Același lucru este valabil și pentru pașapoartele interne și pentru alte documente primare. Raportarea promptă și sistematică către baza de date a Interpol cu privire la pașapoartele pierdute și furate a demarat și acest criteriu de referință poate fi considerat a fi îndeplinit.
Criteriul privind securitatea documentelor este considerat a fi aproape îndeplinit. Se recomandă ca autoritățile ucrainene:
să se asigure că punctele de control de la frontieră sunt echipate de așa manieră încât să poată efectua controale de linia a doua cu ajutorul amprentelor digitale;
în ceea ce privește procesul de depunere a cererilor și stabilirea identității solicitantului, conectarea fostei baze de date a Serviciului de stat pentru migrație la partea operațională a Registrului demografic național unificat pentru emiterea de pașapoarte biometrice ar trebui să se realizeze cât mai curând posibil. Ar trebui să existe o legătură automată cu baza de date relevantă pentru a se verifica situația solicitantului în ceea ce privește cazierul judiciar;
să aplice măsuri eficace pentru a aborda chestiunea posibilelor efecte secundare ale schimbării numelui.
2.2. Secțiunea 2: Gestionarea integrată a frontierelor, gestionarea migrației și azilul
2.2.1 Gestionarea integrată a frontierelor
Autoritățile ucrainene se confruntă în prezent cu o provocare imensă de natură financiară și umană, deoarece resursele țării sunt redirecționate pentru asigurarea securității frontierelor estice. În acest context, este important să se asigure un control efectiv al liniei de demarcație administrativă Crimeea/Sevastopol și al liniei de contact din estul Ucrainei. Cu excepția frontierelor estice, gestionarea frontierelor se află, în general, într-un stadiu bun de aplicare 3 .
Criteriul privind gestionarea integrată a frontierelor este considerat a fi aproape îndeplinit. Se recomandă ca autoritățile ucrainene:
să asigure accesul la bazele de date ale Interpol la punctele de trecere a frontierei;
să sporească eficiența controlului la frontieră, prin instituirea unor patrule comune pentru supravegherea frontierelor și prin intensificarea cooperării în ceea ce privește controalele de frontieră la punctele de trecere a frontierelor comune cu țările vecine;
să pună în aplicare strategii și planuri de acțiune privind gestionarea integrată a frontierelor, inclusiv prin îmbunătățirea cooperării dintre agenții, schimbul de date dintre agențiile de aplicare a legii și introducerea unei metodologii de analiză a riscurilor elaborată și decisă la nivel central.
2.2.2 Gestionarea migrației
Legislația în acest domeniu a fost adoptată. Cu toate acestea, situația din estul Ucrainei și constrângerile bugetare influențează în practică punerea în aplicare a politicii în domeniul migrației. Există o bună interacțiune și cooperare între Serviciul de stat pentru migrație, polițiștii de frontieră din serviciul public și agențiile de plasare a forței de muncă. În conformitate cu reglementarea Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 5 aprilie 2014, personalul Serviciului de stat pentru migrație a fost redus. Ca urmare a reorganizării, a fost înființată o unitate de combatere a migrației neregulamentare. Procedurile interne de detectare a migranților aflați în situație neregulamentară sunt încă insuficient aplicate, din cauza lipsei de personal din cadrul Serviciului de stat pentru migrație. Ucraina a semnat acorduri de readmisie cu Federația Rusă, Georgia, Uzbekistan, Turkmenistan, Republica Moldova, precum și cu alte țări. În total, în septembrie 2014 au fost încheiate 17 acorduri de readmisie.
Criteriul privind gestionarea migrației este considerat a fi aproape îndeplinit. Se recomandă ca autoritățile ucrainene:
să adopte Legea privind migrația externă a forței de muncă cât mai curând posibil; aceasta va reglementa chestiunile de reintegrare la nivel legislativ. Noua schemă privind responsabilitățile, autoritățile competente, măsurile și sarcinile ar trebui să fie pregătită imediat după adoptarea legii;
să extindă capacitatea Serviciului de stat pentru migrație în ceea ce privește procedurile de detectare interne;
să consolideze formarea lingvistică a personalului din cadrul Serviciului de stat pentru migrație;
să finalizeze profilurile migrației pentru 2014 și să instituie „centrul analitic de contact” și baza de date pentru monitorizarea proceselor de migrație.
2.2.3 Azilul
Legislația în materie de azil s-a îmbunătățit, însă pentru a se putea îndeplini criteriile de referință mai trebuie aduse modificări în ceea ce privește legislația existentă și punerea în aplicare a acesteia. Condițiile din centrele de primire sunt bune, însă anumite aspecte ar trebui îmbunătățite. S-au depus eforturi în ceea ce privește integrarea beneficiarilor de protecție internațională, însă accesul la piața muncii și nivelul de asistență socială ar putea fi îmbunătățite. Există o bună cooperare între nivelul central și nivelurile regionale ale Serviciului de stat pentru migrație, însă simplificarea procedurii de azil și eficiența la nivel regional pot fi ameliorate.
Criteriul privind azilul este considerat a fi doar parțial îndeplinit, însă cu perspective bune în ceea ce privește continuarea progreselor. Se recomandă ca autoritățile ucrainene:
să continue să furnizeze asistență judiciară primară pentru persoanele care solicită protecție internațională și să se pregătească pentru punerea în aplicare a dispozițiilor privind asistența judiciară secundară gratuită cât mai curând posibil, dar cel târziu la 1 ianuarie 2017;
să instituie subsistemul „refugiați” în baza de date privind străinii și să sporească eficiența utilizării informațiilor privind țara de origine. Acest lucru ar trebui să se realizeze prin reinstituirea unității privind țara de origine sau prin numirea unor funcționari care să creeze și să administreze o bază de date actualizată și obiectivă privind țara de origine;
să clarifice temeiul juridic privind detenția persoanelor care solicită protecție internațională și să asigure tratarea cu prioritate a dosarelor acestora;
să instituie norme privind statutul, drepturile și obligațiile străinilor care nu pot fi nici returnați, dar care nu au nici dreptul nici la protecție internațională;
să pună la dispoziție fondurile necesare pentru îmbunătățirea sustenabilă a centrelor de cazare temporară pentru persoanele care solicită protecție internațională și pentru beneficiarii de protecție internațională. În special, ar trebui deschis centrul de cazare temporară din Yahotyn (Kiev Oblast) și ar trebui să continue lucrările de renovare a centrului de primire de la Odesa. Suma prevăzută pentru produsele alimentare este prea mică, și anume 12 UAH (mai puțin de 1 EUR) pe persoană, pe zi, trebuind majorată;
să îmbunătățească nivelul de formare profesională a personalului care lucrează în centrele de primire, inclusiv formarea lingvistică, și formarea judecătorilor.
2.3. Secțiunea 3: Ordinea publică și securitatea
2.3.1. Prevenirea și combaterea criminalității organizate, a terorismului și a corupției
2.3.1.1. Prevenirea și combaterea criminalității organizate
Ucraina a demarat o reformă complexă a Ministerului de Interne, care a restructurat activitățile agențiilor responsabile pentru prevenirea și combaterea criminalității organizate. În februarie 2015, Parlamentul a adoptat o lege privind reforma organismelor de la nivel intern. Conform dispozițiilor legii, GUBOZ, principalul departament pentru combaterea criminalității organizate, a fost desființat. În procesul de reformă, Serviciul de securitate și-a menținut, la fel ca și Ministerul Informațiilor, competențele operaționale și cele de investigare premergătoare proceselor pentru combaterea criminalității organizate. Reforma prevede înființarea unui organism suplimentar pentru combaterea criminalității organizate, Biroul de stat pentru investigații.
Pe baza constatărilor de mai sus, criteriul de referință este considerat a fi doar parțial îndeplinit, însă cu perspective bune în ceea ce privește continuarea progreselor. Se recomandă ca autoritățile ucrainene:
să asigure o viziune de ansamblu și o orientare globală a procesului de reformă și să consolideze planurile de acțiune existente, reunindu-le într-un singur plan de acțiune bine structurat, care să permită urmărirea progreselor;
să instituie o strategie în materie de justiție penală atât pentru organismele de aplicare a legii, cât și pentru organele de urmărire penală, pentru a stabili prioritățile și a distribui resursele în funcție de priorități;
să ia măsuri pentru a reforma procesul de anchetă, astfel încât să se stabilească un lanț clar al responsabilităților pentru diversele etape ale procesului de cercetare și urmărire penală;
să reducă în mod drastic competențele de investigare premergătoare procesului deținute în prezent de Serviciul de securitate pentru informații și contrainformații;
să asigure specializarea judecătorilor și urmărirea penală în cazurile de criminalitate organizată;
să asigure eficacitatea unei „unități de protecție a martorilor” specializate, în conformitate cu standardele internaționale.
2.3.1.2. Traficul de persoane
Cadrul juridic actual este vast și oferă posibilitatea de a răspunde provocărilor pe care le presupune traficul de persoane la nivel local, național și internațional. Acest cadru a dus la identificarea victimelor, precum și la urmărirea penală și condamnarea autorilor actelor în cauză. Cu toate acestea, numărul de victime identificate în mod oficial a scăzut, iar această scădere contrazice evaluările internaționale conform cărora există o industrie a sexului înfloritoare în Ucraina. Din ce în ce mai multe programe de formare și de sensibilizare pentru toate sectoarele se organizează și se derulează în mod regulat în Ucraina.
Criteriul privind traficul de persoane este considerat a fi parțial îndeplinit, cu perspective bune în ceea ce privește continuarea progreselor. Se recomandă ca autoritățile ucrainene:
să evalueze motivele scăderii numărului de victime identificate în cazul traficului de persoane în scopuri sexuale și să ia în considerare o abordare mai proactivă în ceea ce privește industria sexului;
să monitorizeze tendințele care pot apărea în ceea ce privește traficul de persoane, în special în contextul conflictului (traficul intern, traficul de copii);
să consolideze procesul de identificare, inclusiv în ceea ce privește identificarea victimelor care sunt cetățeni străini, prin monitorizarea și revizuirea nivelului ridicat de cereri respinse;
să continue formarea sistematică a funcționarilor cu privire la rolul și responsabilitățile lor în ceea ce privește procesul de identificare;
să asigure transparența finanțării pentru acțiunile legate de combaterea traficului de persoane, în special la nivelul acordării de asistență victimelor;
să introducă un sistem de monitorizare și evaluare a planului de acțiune existent, a celui din 2016 și a planurilor ulterioare. Sistemul ar trebui să prevadă și un rol clar al organizațiilor neguvernamentale, precum și fonduri suficiente pentru participarea efectivă a acestora.
Statutul ONG-urilor în cadrul mecanismului național de sesizare ar trebui formalizat și ar trebui instituite mecanisme care să asigure accesul ONG-urilor la finanțarea din fonduri publice.
2.3.1.3. Prevenirea și combaterea corupției
Progresele realizate până în prezent în domeniul politicilor anticorupție s-au înregistrat în special la nivel legislativ și la nivelul unor acțiuni pregătitoare pentru o nouă organizare instituțională. În octombrie 2014 a fost adoptat un pachet de măsuri anticorupție care cuprindea o strategie națională pentru perioada 2014-2017, punând bazele unui nou cadru instituțional pentru politicile de prevenire. Anumite deficiențe ale Legii privind Biroul național anticorupție au fost abordate în februarie 2015, inclusiv garanțiile pentru salariile personalului și cadrul pentru un parchet specializat în combaterea corupției. Recrutarea membrilor conducerii Biroului în urma unui concurs deschis gestionat de către o comisie independentă a fost finalizată la 16 aprilie 2015, dată la care președintele a numit directorul Biroului. Registrul central al întreprinderilor este în prezent completat cu date privind beneficiarii reali. S-au înregistrat progrese în ceea ce privește reducerea scutirilor de la organizarea de proceduri de achiziții publice. Cu toate acestea, ordinea priorităților și coerența sunt insuficiente în ceea ce privește punerea în aplicare, ceea ce duce la o abordare fragmentară a unui proces care este deja suficient de copleșitor. În plus, Comisia va continua să monitorizeze punerea în aplicare a garanțiilor anticorupție în ceea ce privește privatizările, societățile deținute sau controlate de stat, precum și achizițiile publice de mare amploare; Comisia va monitoriza, de asemenea, adoptarea unei legislații care să reflecte recomandările GRECO privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale și monitorizarea recomandărilor Comisiei de la Veneția și instituirea unui cadru realist în ceea ce privește exercițiul de „curățare” în rândul judecătorilor și al procurorilor avut în vedere de autoritățile ucrainene.
Criteriul privind combaterea corupției este considerat a fi doar parțial îndeplinit. Se recomandă ca autoritățile ucrainene:
să asigure existența unui mecanism de coordonare la nivel înalt în materie de combatere a corupției, care să pună în aplicare strategia anticorupție și să asigure o abordare consecventă la nivel politic;
să înființeze un Birou național anticorupție operațional și independent, un parchet specializat în combaterea corupției și o agenție națională pentru prevenirea corupției, prevăzând orientări clare pentru cooperarea între agenții;
să pună în aplicare proceduri pentru a asigura: publicarea la timp a tuturor declarațiilor de avere curente; verificarea eficace a bunurilor și a conflictelor de interese ale funcționarilor publici; operabilitatea și acuratețea depline ale bazelor de date electronice centrale, inclusiv cu privire la declarațiile de avere și la beneficiarii reali; un portal web unic pentru publicarea cheltuielilor publice;
să înființeze un Birou național de recuperare a creanțelor și să instituie o coordonare eficace între agenții pentru a realiza o evidență a recuperării creanțelor;
să continue reformele referitoare la imunitatea judecătorilor și a membrilor Parlamentului.
2.3.1.4. Spălarea de bani și finanțarea terorismului
Cadrul legislativ și politic pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului a fost instituit și corespunde standardelor europene și internaționale. La 14 octombrie 2014, Parlamentul ucrainean a adoptat Legea privind prevenirea și combaterea legalizării - prin spălare de bani - a produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni sau din finanțarea terorismului, precum și din finanțarea proliferării armelor de distrugere în masă. Legea a intrat în vigoare la 7 februarie 2015. Aceasta constituie un pas important pentru Ucraina în direcția respectării noilor recomandări din 2012 privind spălarea banilor ale Grupului de acțiune financiară și chiar a respectării celei de A patra directive UE privind spălarea banilor.
Criteriul privind spălarea banilor este considerat a fi aproape îndeplinit. Se recomandă ca autoritățile ucrainene:
să se asigure că Banca Națională a Ucrainei continuă să ia măsuri împotriva băncilor care nu dezvăluie beneficiarii reali finali;
să asigure eficacitatea procesului de identificare a clienților cu privire la o serie de servicii oferite de persoane juridice sau agenți (de exemplu, serviciile „webmoney”);
să instituie o unitate specializată care să se concentreze asupra coordonării anchetelor privind spălarea de bani și finanțarea terorismului.
Introducerea unui plan de formare coordonată ar putea sprijini calitatea anchetelor.
2.3.1.5. Droguri
Strategia națională de combatere a drogurilor și planul de acțiune conex continuă să fie puse în aplicare prin intermediul celui de al doilea plan de acțiune pentru perioada 2015-2020. La 25 martie 2015, reglementările privind Ministerul Sănătății și Serviciul medical de stat în materie de droguri au fost aprobate prin hotărâre a guvernului. Aceste reglementări au confirmat desființarea Serviciului de stat și transferul către Ministerului Sănătății al funcțiilor legate de politica în materie de droguri. Memorandumul de înțelegere cu Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie este în vigoare din 2010 și este pe deplin pus în aplicare.
Pe baza constatărilor de mai sus, criteriul privind combaterea drogurilor este considerat a fi aproape îndeplinit. Se recomandă ca autoritățile ucrainene:
să perfecționeze planul de acțiune în vederea includerii de termene pentru obiectivele intermediare și să pregătească o evaluare a impactului acțiunilor planificate;
să aibă în vedere consolidarea dispozițiilor care reglementează aspectele legate de droguri prin reunirea lor într-un instrument juridic unic, de exemplu un Cod privind drogurile;
să asigure adoptarea unui număr suficient de măsuri vizând depistarea și confiscarea veniturilor obținute din activități infracționale.
2.3.2. Cooperarea judiciară în materie penală
Ucraina dispune de un cadru juridic care acoperă toate domeniile relevante de cooperare, cum ar fi asistența reciprocă, extrădarea, transferul persoanelor condamnate, transferul de proceduri penale și recunoașterea și executarea hotărârilor penale străine. Ucraina este parte la 73 de tratate internaționale în domeniul cooperării judiciare în materie penală, dintre care 50 sunt bilaterale, iar 23 multilaterale. Semnarea unui proiect de acord de cooperare cu Eurojust a fost suspendată în așteptarea modificărilor aduse legislației din Ucraina privind protecția datelor. Dispozițiile necesare au intrat în vigoare în 2014, deblocând astfel procedurile ulterioare. Semnarea acordului ar trebui să aibă loc în viitorul apropiat.
Pe baza constatărilor de mai sus și în așteptarea semnării acordului Eurojust, criteriul privind cooperarea judiciară în materie penală este considerat a fi îndeplinit.
2.3.3. Cooperarea pentru asigurarea respectării aplicării legii
Cooperarea dintre diferitele agenții de aplicare a legii este supusă unor reforme complexe. O prioritate o constituie reforma poliției de patrulare, lansată recent, necesară pentru a recâștiga încrederea cetățenilor și a atenua percepția negativă privind corupția. Agențiile de aplicare a legii din Ucraina cooperează cu Interpol în ceea ce privește schimbul de informații. Acordul operațional cu Europol, care va permite schimbul de informații operaționale, a fost semnat la 19 martie 2015.
Criteriul privind cooperarea pentru asigurarea respectării aplicării legii este considerat a fi aproape îndeplinit. Se recomandă ca autoritățile ucrainene:
să amelioreze cooperarea dintre agenții prin instituirea unei platforme capabile să interconecteze sistemele existente de aplicare a legii din întreaga țară;
să accelereze procedura deja demarată de încheiere a unui acord operațional cu Europol, prin respectarea cerințelor aplicației de rețea pentru schimbul securizat de informații a Europol;
să aibă în vedere elaborarea unui raport confidențial de stat de evaluare a amenințărilor, urmând structura și metodologia Evaluării Europol privind amenințarea pe care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată.
2.3.4. Protecția datelor
Ucraina aplică în mod satisfăcător Legea privind protecția datelor cu caracter personal și asigură funcționarea eficientă a autorității independente de supraveghere a datelor. Departamentul de protecție a datelor a fost instituit în cadrul Biroului Ombudsmanului și trebuie consolidat în continuare pentru a-și asuma pe deplin responsabilitățile.
Criteriul privind protecția datelor cu caracter personal este considerat a fi aproape îndeplinit. Se recomandă ca autoritățile ucrainene:
să consolideze în continuare Departamentul de protecție a datelor.
2.4. Secțiunea 4: Relații externe și drepturi fundamentale
În ciuda provocărilor interne și externe semnificative cu care se confruntă, Ucraina a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare efectivă a cerințelor legate de relațiile externe și drepturile fundamentale.
2.4.1 Libertatea de circulație în Ucraina
Autoritățile ucrainene au demonstrat că au realizat progrese în ceea ce privește asigurarea faptului că libera circulație în interiorul Ucrainei a cetățenilor ucraineni și a cetățenilor străini cu ședere legală sau a persoanelor apatride nu face obiectul unor restricții nejustificate. Autoritățile pun în aplicare cadrul juridic privind libertatea de circulație și au luat măsuri pentru a extinde dispozițiile acestuia, făcându-le aplicabile cetățenilor care își au reședința pe teritorii care nu se află sub controlul efectiv al autorităților ucrainene. Informațiile privind cerințele de înregistrare pentru străini sunt furnizate public și disponibile online.
Criteriul privind libertatea de circulație este considerat a fi aproape îndeplinit. Se recomandă ca autoritățile ucrainene:
să se asigure că statutul „persoană afectată de HIV/SIDA” nu ar trebui să constituie o justificare pentru limitarea libertății de circulație sau restrângerea posibilității privind alegerea reședinței, atunci când se solicită un permis de imigrare;
să se asigure că măsurile adoptate în ceea ce privește deplasarea în și din teritoriile care nu se află sub controlul efectiv al autorităților ucrainene se bazează pe criterii juridice clare și nu presupun o povară administrativă nejustificată pentru cetățeni.
2.4.2 Condițiile și procedurile pentru emiterea documentelor de călătorie și de identitate
Autoritățile ucrainene au demonstrat că au realizat progrese în ceea ce privește asigurarea faptului că toți cetățenii ucraineni au acces efectiv la documente de identitate și de călătorie. Cadrul juridic care reglementează accesul la documentele de călătorie și de identitate pentru toți cetățenii ucraineni este în curs de punere în aplicare.
Criteriul de referință este considerat a fi îndeplinit.
2.4.3 Drepturile cetățenilor, inclusiv protecția minorităților
În ceea ce privește combaterea discriminării, a fost instituit organismul pentru egalitate, sub conducerea Comisarului parlamentar pentru drepturile omului. În strânsă cooperare cu societatea civilă, acesta gestionează și monitorizează în mod proactiv punerea în aplicare a Legii privind prevenirea și combaterea discriminării, inclusiv prin intermediul Strategiei 2014-2017 privind prevenirea și combaterea discriminării în Ucraina. Există în prezent jurisprudență în acest domeniu. Trebuie clarificate unele aspecte ale Legii privind combaterea discriminării. Cu toate acestea, resursele acordate organismului pentru egalitate nu reflectă rolul și competențele juridice sporite ale acestuia. Politicile privind combaterea discriminării și campaniile de sensibilizare a publicului sunt în cea mai mare parte realizate de organizații neguvernamentale, adesea finanțate de către organizații internaționale. Ucraina pune în aplicare la un nivel rezonabil cadrul juridic privind protecția persoanelor care aparțin minorităților naționale.
Criteriul de referință este considerat a fi parțial îndeplinit, cu perspective bune în ceea ce privește continuarea progreselor. Se recomandă ca autoritățile ucrainene:
să se asigure, prin intermediul legislației secundare sau al jurisprudenței, că Legea privind combaterea discriminării (derogări, sancțiuni, compensații, domeniu de aplicare etc.) va fi interpretată și pusă în aplicare în conformitate cu standardele internaționale și europene;
să sprijine politicile privind combaterea discriminării, alocând resurse bugetare și umane suficiente în vederea asigurării implementării sustenabile a acestor politici; să pună la dispoziția organismului pentru egalitate resurse bugetare și umane adecvate;
să modifice Codul muncii pentru a interzice în mod explicit discriminarea pe motive de orientare sexuală;
să intensifice campaniile de sensibilizare privind combaterea discriminării;
să adopte o strategie guvernamentală de prevenire și combatere a discriminării;
să pună la dispoziția funcționarilor care asigură aplicarea legii, procurorilor și judecătorilor perspective mai sistematice și permanente de formare în domeniul legislației și al politicilor de combatere a discriminării, inclusiv prin consolidarea legăturilor cu organizațiile internaționale;
să mențină dialogul permanent și efectiv între persoanele care aparțin minorităților naționale și alte părți interesate, pentru a soluționa eventualele temeri generate de conflictul din estul Ucrainei, de criza economică și de tendințele observate în ceea ce privește accentuarea naționalismului.
3. EVALUARE GLOBALĂ ȘI ETAPELE URMĂTOARE
Comisia a evaluat modul în care Ucraina a pus în aplicare criteriile de referință aferente celei de a doua etape a planului de acțiune privind liberalizarea vizelor, în conformitate cu metodologia stabilită. UE a continuat să monitorizeze progresele înregistrate de Ucraina în domeniile relevante din punctul de vedere al PALV în cadrul Comitetului mixt de facilitare a eliberării vizelor UE-Ucraina, al Comitetului de readmisie UE-Ucraina, al Subcomitetului mixt pentru justiție, libertate și securitate UE-Ucraina, precum și în cadrul dialogului privind drepturile omului. În fiecare dintre aceste foruri, se consideră că dialogul și cooperarea dintre UE și Ucraina au avansat foarte mult.
Având în vedere circumstanțele excepționale și provocările interne și externe cu care se confruntă Ucraina, progresele înregistrate în cadrul celor patru secțiuni ale PALV au fost remarcabile. Eforturile semnificative depuse de autoritățile ucrainene pentru ca punerea în aplicare a PALV să devină o prioritate națională au dus la un cadru legislativ meritoriu și la un angajament față de structurile instituționale. Cu toate acestea, este nevoie de un impuls global, transmis de la cel mai înalt nivel, care să continue să garanteze faptul că prioritățile sunt recunoscute la toate nivelurile pentru o punere în aplicare eficace a reformelor.
Având în vedere progresele considerabile realizate în ultimele luni, Comisia este pregătită să scurteze perioada dinaintea următorului raport, cu condiția continuării progreselor rapide, pe baza criteriilor de referință și a situației actuale, astfel cum se descrie mai în detaliu în prezentul raport și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei.
Sunt însă necesare în continuare și alte eforturi susținute, în conformitate cu recomandările incluse în prezentul raport. De asemenea, este esențial să se continue organizarea unor campanii de informare specifice, cu scopul de a clarifica drepturile și obligațiile asociate regimului de călătorii fără viză, precum și regulile de acces pe piața forței de muncă din UE.
Îndeplinirea acțiunilor prevăzute în prezentul raport ar permite Ucrainei să finalizeze procesul de punere în aplicare a tuturor criteriilor de referință aferente celei de-a doua etape a PALV. Comisia va continua să monitorizeze și să depună toate eforturile pentru a sprijini Ucraina în efortul acesteia de a pune în aplicare VLAP și va prezenta un raport privind progresele înregistrate până la sfârșitul anului 2015.