COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 22.4.2015
COM(2015) 176 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Reexaminarea procesului decizional în materie de organisme modificate genetic (OMG)
1.INTRODUCERE
Comisia Europeană a fost numită pe baza unui set de orientări politice pe care le-a prezentat Parlamentului European. În aceste orientări, Comisia s-a angajat să reexamineze actuala legislație referitoare la procesul de autorizare a organismelor modificate genetic (OMG).
Prezenta comunicare raportează rezultatele reexaminării de către Comisie a procesului decizional în materie de autorizare a OMG-urilor și prezintă justificarea care a dus la propunerea legislativă adoptată de Comisie.
Procesul decizional în domeniul OMG-urilor este reglementat de un cadru juridic specific și de norme instituționale comune. Prezenta comunicare sintetizează contextul acestor decizii, dezbate modul în care procesul de autorizare a funcționat în practică și descrie modificările introduse recent.
Aceasta explică concluzia la care a ajuns Comisia și considerațiile avute în vedere pentru a ajunge la această concluzie: împrejurările excepționale specifice în materie de OMG-uri, care stau la baza orientărilor politice, în special aspectele de ordin democratic și juridic.
2.PROCESUL DECIZIONAL ÎN DOMENIUL OMG-URILOR
2.1. Cadrul juridic
Uniunea Europeană dispune de un cadru juridic cuprinzător pentru autorizarea, trasabilitatea și etichetarea OMG-urilor.
Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (denumit în continuare „regulamentul din 2003”) vizează produsele alimentare, ingredientele alimentare și furajele care conțin, constau în sau sunt produse din OMG-uri. Acesta acoperă, de asemenea, OMG-urile destinate unor alte utilizări, precum cultivarea, în cazul în care urmează să fie utilizate ca material-sursă pentru producția de alimente sau de furaje. Toate cele menționate anterior, astfel cum sunt reglementate prin regulamentul din 2003, sunt denumite în continuare „produse alimentare și furaje modificate genetic”.
Celălalt act legislativ din acest domeniu este Directiva 2001/18/CE privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic (denumită în continuare „directiva din 2001”). Aceasta se referă la OMG-uri destinate altor utilizări decât ca produse alimentare și furaje (în special destinate cultivării).
Ambele acte legislative stabilesc proceduri de autorizare al căror scop este să se asigure că introducerea pe piață a produselor respective nu prezintă un risc pentru sănătatea umană sau animală sau pentru mediu. Pentru a realiza acest obiectiv, procedura se bazează în principal pe o evaluare științifică a riscurilor: fiecare autorizație de introducere pe piață a unui produs trebuie să fie justificată în mod corespunzător, iar principalul temei pe care se poate baza o astfel de justificare este evaluarea științifică. Conform legislației, Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), în cooperare cu organismele științifice din statele membre, îi revine responsabilitatea pentru evaluările științifice ale riscurilor.
Din punct de vedere juridic, deciziile de autorizare a OMG-urilor iau forma unor acte de punere în aplicare adoptate de Comisie. În timp ce Comisia joacă, așadar, un rol decisiv în procesul de autorizare, statele membre sunt, de asemenea, foarte implicate.
Implicarea statelor membre în etapa de autorizare
Statele membre sunt implicate în două etape: ele votează cu privire la proiectele de decizii propuse de Comisie în cadrul Comitetului permanent și, în cazul în care nu se poate ajunge la o decizie în această etapă, statele membre votează în cadrul Comitetului de apel. Ca în toate celelalte comitete înființate în temeiul legislației UE, statele membre votează în cadrul acestor comitete în temeiul regulii majorității calificate, astfel cum este definită în Tratat.
În cazul în care nu există majoritate calificată nici în favoarea, nici împotriva proiectului de decizie în Comitetul de apel, rezultatul este „niciun aviz”.
Adoptarea finală de către Comisie
Normele care reglementează această procedură [Regulamentul (UE) nr. 182/2011] prevăd că, în cazul în care „niciun aviz” nu este emis de Comitetul de apel, „Comisia poate adopta proiectul de act de punere în aplicare”
. Această formulare implică faptul că o anumită marjă de apreciere se poate exercita de către Comisie. Cu toate acestea, în cazul deciziilor referitoare la OMG-uri, regulamentul din 2003 și directiva din 2001 reduc semnificativ marja de manevră a Comisiei. Sistemul de autorizare prealabilă, astfel cum este interpretat în temeiul articolului 41 din Carta drepturilor fundamentale și în temeiul jurisprudenței Curții de Justiție, îi impune Comisiei să adopte o decizie (de autorizare sau de interzicere a introducerii produsului pe piața UE) într-o perioadă de timp rezonabilă. Acest lucru înseamnă că, în cazul în care legislația interzice introducerea unui produs (în acest caz a unui OMG) pe piață dacă nu este autorizat, nu este posibil ca organismul de autorizare (în acest caz Comisia) să se abțină pur și simplu, pe o perioadă nedeterminată de timp, de la adoptarea oricărei decizii (de autorizare sau de interzicere a produsului), cu condiția să fi fost depusă o cerere validă de autorizare. Așadar, în cazul în care rezultatul unui vot este „niciun aviz”, Comisia nu poate să se abțină de la a lua o decizie.
Posibile măsuri de urgență la nivelul UE sau la nivel de stat membru
Regulamentul din 2003 conține dispoziții care permit Comisiei și statelor membre să adopte măsuri de urgență pentru împiedicarea introducerii pe piață sau utilizării unui OMG autorizat. Se poate recurge la astfel de măsuri numai în cazul în care există dovezi științifice care să demonstreze că produsul este susceptibil să prezinte un risc grav pentru sănătate sau pentru mediu.
2.2. Realitatea în ceea ce privește procesul decizional de autorizare a OMG-urilor
De la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, statele membre nu au obținut niciodată o majoritate calificată în favoarea sau împotriva unui proiect de decizie a Comisiei de autorizare a OMG-urilor, indiferent dacă erau destinate cultivării sau erau pentru produse alimentare și furaje modificate genetic. Rezultatul a fost întotdeauna „niciun aviz”. Acesta a fost întotdeauna cazul în toate etapele procedurii (în fața Comitetului permanent și a Comitetului de apel în temeiul normelor aplicabile în prezent sau în cadrul Consiliului în trecut) (a se vedea tabelele 1-3 și figura 1 din anexă).
OMG destinate cultivării
Cultivarea OMG-urilor în UE este limitată. Începând din anul 1990, doar trei OMG-uri au fost autorizate pentru cultivare și doar un produs (porumbul MON810) este autorizat în prezent. Produsul este cultivat în cinci state membre, iar suprafețele pe care se cultivă reprezintă numai 1,5 % din suprafața totală a terenurilor destinate producției de porumb în UE.
Numărul scăzut de autorizații pentru cultivare acordate până în prezent, precum și clauzele de salvgardare adoptate de o serie de state membre pentru a preveni utilizarea OMG-urilor autorizate de legislația UE, ilustrează împreună poziția adoptată de multe dintre statele membre cu privire la această chestiune. Rezistența față de OMG-urile destinate cultivării a crescut în ultimii ani, multe state membre opunându-se autorizării porumbului 1507 în cadrul Consiliului în februarie 2014 (a se vedea tabelul 1 din anexă).
Produse alimentare și furaje modificate genetic
Numărul de produse alimentare modificare genetic disponibile pentru achiziționare este mic (chiar dacă autorizarea în comun cu furajele înseamnă că un număr mai mare primește autorizație). Datele provenite din sondaje de opinie confirmă impresia generală că cetățenii UE se opun produselor alimentare modificate genetic. Mulți comercianți cu amănuntul de produse alimentare au ales să nu plaseze pe rafturi produse alimentare modificate genetic. Aceasta poate fi rezultatul cerințelor de etichetare pentru produsele alimentare modificate genetic, dar și al disponibilității alternativelor nemodificate genetic.
Unii consumatori doresc să se asigure că nu există niciun OMG în nicio etapă a procesului de producție a produselor alimentare pe care le cumpără. Mai mulți crescători de animale, comercianți și distribuitori din diferite state membre au încercat, prin urmare, să facă un atu comercial din evitarea utilizării OMG-urilor. Acest lucru a dus la utilizarea de etichete precum „hrănite cu furaje fără OMG” sau ecologice.
Spre deosebire de situația observată în ceea ce privește produsele alimentare modificate genetic, piața pentru furaje modificate genetic este una importantă în UE. Acest lucru este valabil în special pentru furajele combinate, un amestec de materii prime pentru furaje pentru animale de fermă utilizate pentru nivelul lor ridicat de energie și conținutul ridicat de proteine. Cea mai mare parte a furajelor utilizate în UE sunt importate (peste 60 % din necesarul de proteine vegetale al Uniunii fiind acoperit din importuri în 2013 – în principal, soia și făină de soia), iar importurile provin în principal din țări în care cultivarea OMG-urilor este predominantă – 90 % din importuri provin din țări în care terenurile cultivate cu soia modificată genetic reprezintă aproximativ 90 % din suprafața cultivată cu soia. Principalele motive pentru utilizarea pe scară largă a făinii de soia modificate genetic par a fi disponibilitatea, prețul și competitivitatea.
Faptul că furajele modificate genetic sunt utilizate pe scară largă nu a afectat totuși modelul de vot. Voturi privind produsele alimentare și furajele modificate genetic vor continua să ducă în mod sistematic la „niciun aviz” (a se vedea tabelele 2 și 3 și figura 1 din anexă). În timp ce pozițiile la vot s-au stabilizat în linii mari în timp, în general, mai multe state membre sprijină proiectul de decizie decât se opun acestuia.
În timp ce statele membre au fost întotdeauna dornice să introducă clauze de salvgardare pentru a împiedica utilizarea OMG-urilor destinate cultivării, acestea nu au fost utilizate la scară largă pentru produsele alimentare și furajele modificate genetic (un singur stat membru dispunând în prezent de măsuri în vigoare referitor la trei produse). Cu toate acestea, numărul statelor membre care au votat împotriva autorizării produselor alimentare și furajelor modificate genetic indică faptul că statele membre nu consideră că procesul le permite să abordeze pe deplin preocupările lor individuale.
Concluzie privind procesul decizional
A devenit „norma” în ceea ce privește luarea unei decizii referitor la autorizările OMG-urilor ca dosarul să fie returnat Comisiei pentru decizia finală, astfel deciziile din acest domeniu reprezentând mai mult excepția de la funcționarea obișnuită a procedurii comitetelor UE în ansamblu. Problemele ridicate de statele membre care s-au opus autorizațiilor cel mai adesea nu se bazează pe considerații științifice, ci exprimă preocupările existente la nivel național, care nu se referă doar la probleme legate de siguranța OMG-urilor pentru sănătate sau pentru mediu.
Cu toate că legislația actuală îi permite Comisiei să ia în considerare, pe lângă evaluarea riscurilor efectuată de EFSA, și „alți factori legitimi”, Comisia nu a fost în măsură să justifice o interdicție la nivelul UE asupra unor produse considerate sigure de EFSA pe baza unor astfel de factori.
Acest lucru înseamnă de fapt că, în mod sistematic, Comisia este pusă în situația în care trebuie să ia o decizie cu privire la autorizări fără sprijinul statelor membre în comitetele relevante. Această situație este specifică pentru acordarea autorizațiilor pentru OMG-uri.
3.RECENTA REFORMĂ A NORMELOR PRIVIND OMG-URILE AUTORIZATE PENTRU CULTIVARE
În 2010, Comisia a prezentat o propunere de modificare a legislației referitoare la OMG-uri pentru a extinde motivele pe baza cărora statele membre ar putea restricționa sau interzice cultivarea de OMG-uri autorizate de UE pe teritoriul lor (posibilitate de a opta pentru neaplicare). În expunerea de motive din cadrul propunerii, Comisia a explicat că „nivelurile naționale, regionale sau locale de luare a deciziilor sunt considerate ca fiind cadrul cel mai corespunzător pentru a aborda particularitățile legate de cultivarea OMG-urilor”. Modificarea propusă a fost deja adoptată în legislația UE ca Directiva (UE) 2015/412 (denumită în continuare „directiva din 2015”). Aceasta le permite statelor membre să restricționeze sau să interzică cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor (sau pe o parte a acestuia), cu condiția ca aceste măsuri să fie justificate pe baza unor motive întemeiate, altele decât riscul pentru sănătatea umană sau animală și pentru mediu, criterii diferite de cele evaluate de EFSA în cadrul evaluării riscurilor. Aceasta este o evoluție importantă, deoarece le permite statelor membre să țină cont de contextul lor național, în cazul în care ar putea exista motive legitime pentru restricționarea sau interzicerea cultivării OMG-urilor, altele decât cele legate de riscurile pentru sănătate și mediu. Prin urmare, statele membre pot ține seama de considerente diferite de cele care fac obiectul sistemului de autorizare al UE, care se concentrează pe evaluarea științifică și funcționează în limitele impuse de legislația UE. Această dispoziție se aplică atât autorizațiilor viitoare, cât și OMG-urilor care au fost deja autorizate la nivelul UE.
Prin urmare, directiva din 2015 le oferă statelor membre mai multă flexibilitate pentru a decide dacă doresc sau nu să cultive OMG-uri pe teritoriul lor, menținând, în același timp, sistemul de autorizare al UE bazat pe evaluarea riscurilor. Astfel, directiva abordează una dintre principalele preocupări exprimate de-a lungul anilor în ceea ce privește procedura de autorizare și este pe deplin în conformitate cu abordarea prevăzută în orientările politice prezentate Parlamentului European de către Comisie.
Cu toate acestea, directiva din 2015 se aplică numai OMG-urilor destinate cultivării și nu produselor alimentare și furajelor modificate genetic, care reprezintă majoritatea autorizațiilor acordate în UE.
4.PROPUNEREA COMISIEI
Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia propune să modifice regulamentul din 2003 în așa fel încât să se permită statelor membre să restricționeze sau să interzică utilizarea, pe o parte sau pe totalitatea teritoriului lor, a produselor alimentare și furajelor modificate genetic autorizate la nivelul UE pentru motive întemeiate, altele decât riscul pentru sănătatea umană sau animală sau pentru mediu - adică, alte criterii decât cele evaluate de EFSA în cadrul evaluării riscurilor.
Măsurile adoptate de statele membre trebuie să fie compatibile cu normele privind piața internă și în special cu articolul 34 din TFUE, care interzice măsuri care ar avea un efect echivalent unor restricții cantitative în ceea ce privește libera circulație a mărfurilor. Statele membre care fac uz de prezenta propunere vor trebui așadar să justifice măsurile introduse pe motive în conformitate cu articolul 36 din TFUE și cu jurisprudența Curții de Justiție privind motivele imperative de interes public
. Orice stat membru care dorește să utilizeze această opțiune de neaplicare va trebui să furnizeze o justificare pentru cazul respectiv, luând în considerare OMG-ul în cauză, tipul de măsură avută în vedere, precum și circumstanțele specifice prezente la nivel național sau regional care constituie motivele pentru o astfel de măsură de neaplicare. Atunci când își exercită această competență, statele membre continuă să se supună integral obligațiilor internaționale, inclusiv normelor OMC.
Prezenta propunere ar reflecta și completa drepturile de care dispun statele membre în ceea ce privește OMG-urile destinate cultivării în temeiul directivei din 2015 și ar acoperi numărul mult mai mare de autorizații acordate, care sunt cele pentru produse alimentare și furaje. UE ar dispune de un set coerent de norme privind autorizațiile pentru organismele modificate genetic destinate cultivării și pentru produse alimentare și furaje. Ca și în cazul directivei din 2015, efectul practic al propunerii va depinde de măsura în care statele membre vor face uz de dispozițiile sale.
Comisia consideră că aceasta reprezintă modalitatea optimă de abordare a provocărilor legate de procesul decizional la nivelul UE.
La pregătirea acestei propuneri, Comisia a luat în considerare următorii parametri de bază:
În primul rând, Comisia consideră că este important să se mențină un sistem unic de gestionare a riscurilor, bazat pe o evaluare independentă a riscurilor, de preferat față de un sistem care implică recunoașterea reciprocă a autorizațiilor naționale. Un sistem unic de gestionare a riscurilor este mijlocul cel mai eficient de a asigura același nivel de protecție pe întreg teritoriul UE, precum și funcționarea pieței interne.
În al doilea rând, articolul 41 din Cartă și jurisprudența Curții de Justiție privind regimurile de autorizare prealabilă obligă Comisia, în calitate de gestionar de riscuri, să ia decizii cu privire la cererile de autorizare. Comisiei nu i se permite să pună în așteptare deciziile pe termen nelimitat, adică să impună efectiv moratorii privind autorizațiile.
În al treilea rând, trebuie să fie respectat cadrul juridic și instituțional existent al UE. Ponderea relativă a votului statelor membre în Consiliu este prevăzută în tratate, iar regulamentul care reglementează adoptarea actelor de punere în aplicare se bazează pe aceste norme privind votul. Același regulament stabilește, de asemenea, normele care trebuie să fie aplicate în situații în care nu există o majoritate calificată care sprijină sau se opune unui proiect de măsură de punere în aplicare. Aceste norme se aplică în toate domeniile de politică. Comisia nu consideră justificat să se îndepărteze de la normele procedurale orizontale convenite pentru punerea în aplicare a acquis-ului UE.
5.CONCLUZII
Comisia consideră că este adecvat să adapteze cadrul juridic pentru luarea deciziilor privind produsele alimentare și furajele modificate genetic. Orientările politice prezentate de Comisie Parlamentului European au explicat problema existentă în contextul specific al OMG-urilor, și anume faptul că sistemul nu permite ca preocupările individuale ale guvernelor alese în mod democratic să fie luate în considerare. Comisia propune să se permită statelor membre să utilizeze factori legitimi pentru a restricționa sau interzice utilizarea OMG-urilor pe teritoriul lor, garantând în același timp că măsurile sunt în conformitate cu normele privind piața internă și cu cadrul instituțional al UE. Aceasta le va permite statelor membre să abordeze la nivel național considerații care nu sunt fac obiectul procesului decizional la nivelul UE.
După cum se prevede și în orientările politice, Comisia și-a asumat angajamentul de a consolida piața internă. Concluziile formulate în prezenta comunicare se referă la probleme care au apărut în cadrul procesului decizional privind actele de punere în aplicare în materie de OMG-uri și nu pot fi extrapolate dincolo de acest context particular.
Prin urmare, Comisia propune Parlamentului European și Consiliului o modificare a cadrului juridic în materie de produse alimentare și furaje modificate genetic, pentru a se extinde soluția convenită la începutul acestui an de către Parlamentul European și de către Consiliu în ceea ce privește cultivarea de OMG-uri și în cazul produselor alimentare și furajelor modificate genetic.
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 22.4.2015
COM(2015) 176 final
ANEXĂ
la
COMUNICAREA COMISIEI
CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI
SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR
Reexaminarea procesului decizional în materie de organisme modificate genetic (OMG)
ANEXĂ
Tabelul 1: Voturi în Consiliu și în Comitetul de apel cu privire la autorizațiile pentru OMG-urile destinate cultivării, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003
|
Anul
|
OMG-urile votate în cadrul Consiliului sau al Comitetului de apel
|
Numărul de state membre
|
State membre pentru
|
State membre împotriva
|
State membre care se abțin
|
Număr total de voturi
|
Voturi pentru
|
Voturi împotrivă
|
Voturi prin abținere
|
|
2007
|
Cartoful Amflora
|
27
|
10
|
11
|
6
|
345
|
130
|
119
|
96
|
|
2014
|
Porumb 1507*
|
28
|
5
|
19
|
4
|
352
|
77
|
210
|
65
|
* vot neoficial
Tabelul 2: Voturi în Consiliu și în Comitetul de apel cu privire la autorizațiile pentru produsele alimentare și furajele modificate genetic, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003
Normele aplicabile înainte de Tratatul de la Lisabona pentru calcularea majorității calificate (majoritate calificată = 62 de voturi din 87; 88 de voturi din 124; 232 de voturi din 321 sau 255 de voturi din 345)
|
Anul
|
OMG-urile votate în cadrul Consiliului sau al Comitetului de apel
|
Numărul de state membre
|
State membre pentru
|
State membre împotriva
|
State membre care se abțin
|
Număr total de voturi
|
Voturi pentru
|
Voturi împotrivă
|
Voturi prin abținere
|
|
2004
|
Porumb Bt11
|
15
|
6
|
6
|
3
|
87
|
35
|
29
|
23
|
|
|
Porumb NK603
|
25
|
9
|
9
|
7
|
124
|
48
|
43
|
33
|
|
|
Rapiță GT73
|
25
|
6
|
14
|
5
|
321
|
78
|
164
|
79
|
|
2005
|
Porumb 1507
|
25
|
9
|
10
|
6
|
321
|
123
|
112
|
86
|
|
|
Porumb GA21
|
25
|
8
|
13
|
4
|
321
|
94
|
155
|
72
|
|
|
Porumb MON863
|
25
|
10
|
12
|
3
|
321
|
152
|
103
|
66
|
|
|
Porumb MON863xMON810
|
25
|
8
|
14
|
3
|
321
|
133
|
142
|
46
|
|
|
Porumb 1507
|
25
|
11
|
11
|
3
|
321
|
159
|
102
|
60
|
|
2006
|
Rapiță Ms8xRf3
|
25
|
6
|
14
|
5
|
321
|
102
|
156
|
63
|
|
2007
|
Sfeclă de zahăr H7-1
|
27
|
15
|
9
|
3
|
345
|
197
|
83
|
65
|
|
|
Porumb 59122
|
27
|
15
|
8
|
4
|
345
|
197
|
79
|
69
|
|
|
Porumb NK603xMON810
|
27
|
14
|
9
|
4
|
345
|
185
|
108
|
52
|
|
|
Porumb 1507xNK603
|
27
|
14
|
9
|
4
|
345
|
185
|
108
|
52
|
|
2008
|
Porumb MON863xNK603
|
27
|
12
|
11
|
4
|
345
|
157
|
119
|
69
|
|
|
Porumb MON863xMON810
|
27
|
12
|
11
|
4
|
345
|
157
|
119
|
69
|
|
|
Porumb MON863xMON810xNK603
|
27
|
12
|
11
|
4
|
345
|
157
|
119
|
69
|
|
|
Cartoful Amflora
|
27
|
9
|
13
|
5
|
345
|
119
|
162
|
64
|
|
|
Porumb GA21
|
27
|
11
|
9
|
7
|
345
|
128
|
83
|
134
|
|
|
Soia A2704-12
|
27
|
12
|
12
|
3
|
345
|
174
|
148
|
23
|
|
|
LLBumbac 25
|
27
|
13
|
12
|
2
|
345
|
186
|
148
|
11
|
|
|
Soia MON89788
|
27
|
13
|
8
|
6
|
345
|
164
|
79
|
102
|
|
2009
|
Rapiță T45
|
27
|
12
|
14
|
1
|
345
|
160
|
178
|
7
|
|
|
Porumb MON89034
|
27
|
14
|
10
|
3
|
345
|
167
|
113
|
65
|
|
|
Porumb MON88017
|
27
|
13
|
10
|
4
|
345
|
164
|
87
|
94
|
|
|
Porumb 59122xNK603
|
27
|
12
|
11
|
4
|
345
|
152
|
116
|
77
|
|
|
Porumb MIR604
|
27
|
13
|
12
|
2
|
345
|
181
|
128
|
36
|
|
2010
|
Porumb 1507x59122
|
27
|
13
|
11
|
3
|
345
|
183
|
116
|
46
|
|
|
Porumb 59122x1507xNK603
|
27
|
13
|
11
|
3
|
345
|
183
|
116
|
46
|
|
|
Porumb MON88017xMON810
|
27
|
13
|
11
|
3
|
345
|
183
|
116
|
46
|
|
|
Porumb MON89034xNK603
|
27
|
13
|
12
|
2
|
345
|
183
|
145
|
17
|
|
|
Porumb Bt11xGA21
|
27
|
13
|
11
|
3
|
345
|
183
|
116
|
46
|
|
|
Porumb Bt11
|
27
|
14
|
9
|
4
|
345
|
186
|
84
|
75
|
|
2011
|
Bumbac GHB614
|
27
|
16
|
10
|
1
|
345
|
222
|
113
|
10
|
|
|
Porumb MON89034xMON88017
|
27
|
15
|
11
|
1
|
345
|
219
|
116
|
10
|
|
|
Porumb 1507
|
27
|
17
|
9
|
1
|
345
|
251
|
84
|
10
|
|
|
Bumbac 281-24-236/3006-210-23
|
27
|
14
|
10
|
3
|
345
|
190
|
87
|
68
|
|
|
Porumb Bt11xMIR604
|
27
|
13
|
11
|
3
|
345
|
178
|
99
|
68
|
|
|
Porumb MIR604xGA21
|
27
|
13
|
12
|
2
|
345
|
178
|
109
|
58
|
|
|
Porumb Bt11xMIR604xGA21
|
27
|
13
|
12
|
2
|
345
|
178
|
109
|
58
|
|
2012
|
Soia A5547-127
|
27
|
14
|
10
|
3
|
345
|
181
|
113
|
51
|
|
|
Rapiță 40-3-2
|
27
|
14
|
8
|
5
|
345
|
181
|
80
|
84
|
|
|
Soia MON87701
|
27
|
14
|
10
|
3
|
345
|
181
|
96
|
68
|
|
|
Soia 356043
|
27
|
14
|
10
|
3
|
345
|
181
|
94
|
70
|
|
|
Soia MON87701xMON89788
|
27
|
12
|
10
|
5
|
345
|
149
|
87
|
109
|
|
|
Porumb MIR162
|
27
|
14
|
10
|
3
|
345
|
164
|
94
|
87
|
|
2013
|
Rapiță Ms8xRf3*
|
27
|
14
|
8
|
4
|
345
|
164
|
77
|
97
|
|
|
Polen MON810
|
28
|
14
|
12
|
2
|
352
|
168
|
145
|
39
|
|
|
Porumb SmartStax
|
28
|
13
|
12
|
3
|
352
|
161
|
123
|
68
|
|
|
Porumb MON89017x1507xNK603
|
28
|
13
|
12
|
3
|
352
|
161
|
123
|
68
|
|
|
Porumb MON87460
|
28
|
12
|
12
|
4
|
352
|
154
|
123
|
75
|
|
2014
|
Rapiță GT73
|
28
|
14
|
11
|
3
|
352
|
164
|
101
|
87
|
|
|
Bumbac T304-40
|
28
|
15
|
12
|
1
|
352
|
197
|
126
|
29
|
|
|
Soia MON87708*
|
28
|
12
|
9
|
4
|
352
|
149
|
81
|
99
|
|
|
Porumb T25 *
|
28
|
13
|
8
|
4
|
352
|
161
|
74
|
94
|
|
|
Soia 305423*
|
28
|
13
|
9
|
3
|
352
|
161
|
103
|
65
|
|
|
Soia MON87705*
|
28
|
13
|
10
|
2
|
352
|
161
|
110
|
58
|
|
|
Soia BS-CV127-9*
|
28
|
13
|
9
|
3
|
352
|
161
|
81
|
87
|
|
|
Porumb NK603
|
28
|
13
|
11
|
4
|
352
|
161
|
97
|
94
|
* unele state membre nu au fost reprezentate la vot
Tabelul 3: Voturi în cadrul Comitetului de apel cu privire la autorizațiile pentru produsele alimentare și furajele modificate genetic, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003
Normele aplicabile după Tratatul de la Lisabona pentru calcularea majorității calificate (majoritate calificată = voturi care reprezintă 55 % sau mai mult din statele membre și 65 % sau mai mult din numărul cetățenilor UE)
|
Anul
|
OMG
|
Numărul de state membre
|
Numărul de state membre pentru
|
Numărul de state membre împotriva
|
Numărul de state membre care se abțin
|
% din cetățenii UE reprezentați de voturi pentru
|
% din cetățenii UE reprezentați de voturi împotriva
|
% din cetățenii UE reprezentați de voturi prin abținere
|
|
2014
|
GHB614xBumbac25*
|
28
|
10
|
13
|
4
|
29,57%
|
30,46%
|
30,73%
|
|
|
Rapiță MON88302*
|
28
|
10
|
12
|
5
|
29,57%
|
29,62%
|
31,57%
|
|
|
Bumbac MON88913*
|
28
|
10
|
11
|
6
|
29,57%
|
16,64%
|
44,56%
|
|
2015
|
Soia MON87769
|
28
|
11
|
13
|
4
|
38,76%
|
30,54%
|
30,70%
|
|
|
Bumbac MON531
|
28
|
10
|
15
|
3
|
37,35%
|
32,49%
|
30,17%
|
|
|
Bumbac MON1445
|
28
|
10
|
16
|
2
|
37,35%
|
34,70%
|
27,96%
|
|
|
Bumbac MON531xMON1445
|
28
|
10
|
16
|
2
|
37,35%
|
34,70%
|
27,96%
|
|
|
Bumbac MON15985
|
28
|
11
|
15
|
2
|
39,55%
|
32,49%
|
27,96%
|
* unele state membre nu au fost reprezentate la vot
Graficul 1: Evoluția voturilor în cadrul Consiliului sau al Comitetului de apel privind autorizațiile pentru produse alimentare și furaje modificate genetic din 2004 și până în 2015.